Tema 1
EVALUAREA a nouă idei din cartea Educație, școală și tradiții, (C. Cocan, 2016)
IDEEA
Ideea nr.1.
„În 1764, Maria Tereza dă o
patentă imperială, prin care se
prevedea înființarea de școli de
nivel elementar, pentru grăniceri ,
care să fie frecventate obligatoriu
de către grănicerii români și
membrii familiilor lor.”(C.Cocan,
cap. 3.4. Școlarizarea românilor
grăniceri. „Școlile grănicerești
tereziene”, pag.32.).
Ideea nr.2.
„Tot datorită acestor școli, s-au
format primii „intelectuali” ai
zonei- subofițeri, învățători,
preoți, avocați și ofițeri superiori-
bineînțeles, prin completare de
studii!”. (C.Cocan, cap.3.4. .
Școlarizarea românilor grăniceri.
„Școlile grănicerești tereziene”,
pag.35.).
Ideea nr.3.
„Celor două forțe-„concepția
despre viață a ciobanului mioritic”
și „instrucția nemțească ” li se mai
adaogă una de factură culturală:
ideile propagate de Școala
Ardeleană, la care grănicerii
români, știutori de carte, aderă.” (
C. Cocan, cap.4.3. Influențele
EVALUAREA
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Întrucât se considera că un popor se răzvrătește împotriva stăpânilor din
priicina faptului că nu este educat , era necesară înființarea unei astfel de
școli. Dar cel mai important este faptul că prin intermediul acestor școli s-a
realizat cultura de masa a timpului intr-o mare măsură, nici o altă
provincie romanească nereușind să ajungă la o astfel de performanță.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Școlile grănicerești au realizat școlarizarea în masă a populației
grănicerești , fiind incluși tineri și adulți, băieți și fete , toate acestea în
ciuda caracterului limitat.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Până la acea vreme, nici o altă „ stare socială” românească nu a fost așa de
școlarizată cum a fost cea a grănicerilor români din Transilvania. Astfel,
învățatul a devenit o tradiție pentru localnici, convingându-se de
binefacerile acestei școli.
D. Valoarea de sursă/ inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Această acțiune a Mariei Tereza, de a înființa școli de nivel elementar, dar
și multe alte idei despre învățământ sunt reluate de Paul Brusanowski în
lucrarea „ Învățământul confesional ortodox român din Transilvania între
anii 1848-1918. Între exigențele statului centralist și principiile autonomiei
bisericești”, din 2010
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Ajungând să înțeleagă rolul școlii în devenirea personală, dar și comunitară
și națională, numeroși grăniceri reușesc să deschidă școli personale din
banii fondului de montură.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Prin intermediul formării primilor intelectuali s-a răspândit dorința de
educare a poporului, chiar noii intelectuali având un rol marcant in acest
sens, prin implementarea acestei idei de educare în conștiința poporului.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Originalitatea constă tocmai în faptul că au luat pentru prima dată naștere
primii intelectuali ai zonei, fapt nemaiîntânlit până atunci.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Prin aderearea la Școala Ardeleană, grănicerii cei mai învățați se simțeau
liberi și demni , sentiment ce le devine țel de viață dar și deviză pe
drapelul de luptă.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Școala Ardeleană a contribuit intr-un mod marcant la emanciparea
spirituală și politică a românilor din Transilvania, dar și a celor de peste
munți. Ea a contribuit la renașterea virtuților ostășești pentru apărarea
Școlii Ardelene, pag. 40)
Ideea nr.4.
„Educația religioasă era foarte
puternică în sufletul militarilor-
grăniceri. Această educație s-a
reallizat pe fundamentul foarte
solid al credinței lor creștine, care
la acea dată se desfășura în cultul
bisericii ortodoxe.” (C.Cocan, cap.
4.4. Educația religioasă, pag. 40-
41).
Ideea nr.5.
„Teama, de luptă armată a
românilor pentru eliberarea
națională și unirea lor în stat,
determină noul guvern absolutist
instaurat să desființeze
regimentele grănicerești , în 1851,
„spre dauna întregului popor
român„ așa cum afirmă G. Barițiu.
(C. Cocan, cap. 4.5. Efectele „unei
bune educații”, asimilate în
structura personalității, pag. 43).
Ideea nr.6.
„O întreberare se ridică: „De ce au
luptat cu atâta curaj și
devotament acești oameni,
pentru interesele coroanei, față
națiunii, pentru apărarea limbii străbune și pentru unirea tuturor
românilor într-o singură țară.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Școala Ardeleană reprezintă prima mișcare de emancipare politico-socială
organizată, reprezentanții săi aducând argumente solide pentru a demonstra
că românii transilvăneni sunt descendenți ai romanilor din Dacia.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Întrucât educația religioasă era considerată ca fiind o dimensiune de prim
rang a ființei umane, era firesc să fie bine înrădacinată în sufletele
grănicerilor, ea fiind prima latură a eduației și cea mai importantă la acea
vreme. Din punct de vedere informativ, educatia religioasă, se ocupă cu
descifrarea și înțelegerea celor mai adânci sensuri ale existenței ființei
umane prin interiorizarea normelor religioase.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Noutatea acestei idei constă în faptul că pentru prima dată, prin
intermediul religiei, grănicerii învățau să se descopere pe ei înșiși, dar
învățau de asemenea și cum să respecte valorile fundamentale ale
umanității.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Originalitatea constă în faptul că, față de educația morală care prevedea
respectarea unor reguli pe baza cărora se menținea bunăstarea
colectivității umane, educația religioasă, chiar dacă și ea prevedea
anumite virtuți, își propunea mult mai mult. Astfel, trăirile și sentimentele
resimțite prin intermediul acestei educații sunt mult mai puternice, mai
profunde, întrucât sunt clădite pe baza unei credințe în ceva ce nu se
vede, dar care se simte .
D. Valoarea de sursă/ inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Nenumărate alte idei despre educația religioasă sunt reluate de Paul
Brusanowski în lucrarea „ Învățământul confesional ortodox român din
Transilvania între anii 1848-1918. Între exigențele statului centralist și
principiile autonomiei bisericești”, din 2010.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Chiar daca regimentele grănicerești au fost desființate, educarea a
continuat și după acest eveniment, fiind o educație care a produs schimbări
radicale în conștiința individuală și colectivă și cuprinzând toți membrii comunității
indiferent de vârsta, sex, apartenență religioasă sau statut social.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Toate achizițiile morale și psihice care s-au înrădăcinat în timp de aproape
un secol de existență grănicerească s-au păstrat peste ani și s-au cultivat
în tinerele generații care au urmat.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Această „redeșteptare” se datora tocmai educației de care au avut
posibilitatea să beneficieze acești oameni, educație care a născut
caractere de excepție, capabile să descopere rădăcinile propriului trecut.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
de care aveau motive de
răzvrătire?” Reputatul istoric citat
răspunde: „În acești oameni se
redeșteptaseră vituțile ostășești
străbune, așa cum era scris în
deviza de pe drapelul lor: „Virtus
romana rediviva!” (C.Cocan, cap.
4.5.2. Profilul moral și militar al
grănicerului român, pag. 45)
Ideea nr.7.
„Aristrocrația maghiară își
realizează scopul: Dieta votează
unirea Transilvaniei cu Ungaria și
cere recunoașterea imediată, a
acesteia de către împărat” (C.
Cocan, cap.6.1 Contextul politic:
dualismul austro-ungar, pag. 57)
Ideea nr.8.
„Școlile grănicerești înființate și
conduse de David Urs au fost atât
de bine conturate, fiind ceea ce
azi numim „organizație
personalizată”, încât ele au rămas
în memoria localnicilor cu
denumirea de școlile lui David
Urs, sau direct, școlile lui Urs.” (C.
Cocan, cap. 6.4. Trăsăturile
definitorii ale „școlilor lui Urs”,
pag. 79.).
Ideea nr.9.
„Iar după lungi secole de
nedreptate și luptă continuă, pline
de jertfe materiale și umane ,
izbânda de la 1 Decembrie 1918
va realiza o „nouă graniță”, nu
numai culturală, ci și statală, dar
practicii privind educația;
Tot datorită educației de care au avut parte, chiar dacă aveau motive de
răscoală împotriva conducerii, rațiunea dobândită în urma educației i-a
ajutat să înțeleagă faptul că nu luptau doar pentru binele coroanei ci
pentru binele lor, al tuturor.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Numeroase acțiuni eroice ale grănicerilor români au trecut din istorie,
devenind legende și dând naștere unor eroi precum: caporalul Ion Buta și
colonelul David Urs.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Această luptă a românilor împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria s-a
extins pe toate fronturile:în Dietă, dar și în memorii, de exemplu,
memoriul din 1866 care cuprindea 1494 de semnături trimise împăratului
în adunări.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Prin intermediul acestui fapt, noul este constituit de faptul că autonomia
care a durat sute de ani a Transilvaniei înceta brusc și dureros, Ungaria era
readusă în istorie după 326 de ani de inexistență statală.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Practica școlară a vremii a fost și ea zguduită de aceste evenimente
întrucât era necesară rescrierea istoriei, atât a Transilvaniei, a întregii țări,
dar și a Ungariei deoarece era necesara introducerea acestor evenimente
in istoria celor dauă teritorii.
D. Valoarea de sursă/ inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Ideea este reluată și de alți autori atât români cât și străini.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Școlile lui Urs au fost cele care au menținut viu spiritul național românesc,
mai ales în contextul în care era plină politică de maghiarizare, din
perioada dualismului austro-ungar.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Implementarea militarismului poilitic-național, a determinat formarea
unor direcții de acțiuni educaționale care au oferit multă eficiență școlilor
lui Urs, dar și modernitate și chiar avangardă pedagogică.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Școlile lui Urs erau foarte bine dotate, începând cu locurile de școală și
terminând cu mijloacele de învățământ, toate aveau biblioteci, terenuri
arabile, livezi, dar foarte important dispuneau și de locuințe pentru
învățători.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/ socială a vremii;
Izbânda de la 1 Decembrie 1918 a venit ca un răspuns la crâncenele lupte
ale poporului român, care nu a renunțat nicio clipa la țelul său, ca un
răspuns la arzătoarea dorință de a trăi într-o țară unită.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și
practicii privind educația;
Noutatea constă în faptul că pentru prima dată dupa atâția ani,se putea
nu pe vârful Carpaților, ci pe malul
Tisei.”( C. Cocan, cap.6.5.
Realizările „școlilor lui Urs” ,
pag.87.).
Tema 2
EVALUAREA a trei idei din cartea Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrate,
IDEEA
Ideea nr.1
„Sub egida programului național
de integrare și reabilitare a
copiilor cu deficiențe în/prin
comunitate, începând cu anul
școlar 1999-2000 au fost inițiate
opt proiecte de promovare a
principiilor educației integrate în
opt județe-pilot” (A. Gherguț,
cap.13 Integrarea și reabilitarea
copiilor cu deficiențe în/prin
comunitate, pag. 132.)
Ideea nr.2
„Începând cu anul 1992, în
procesul educațional-terapeutic
din școlile pentru copiii cu cerințe
educative speciale din țara
noastră, a fost introdusă
vorbi despre o Românie unită.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Unirea de la 1918 însemna din nou o rescrieire a istoriei, întrucât
evenimentele trebuiau consemnate pentru a ramâne veșnic în conștiința
poporului român.
D. Valoarea de sursă/ inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Despre ideea Marii uniri de la 1918 au scris nenumărați autori,
exemplificatoare în acest sens fiind lucrarea: „În jurul Marii uniri de la
1918” de Lucian Boia.
(A.Gherguț, 2001)
EVALUAREA
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/socială a vremii;
Din punctul meu de vedere, aceste proiecte de promovare a educației
integrate erau mai mult decât necesare pentru ca acești copii să nu se mai
simtă marginalizați, inferiori și total față de ceilalți copii. Astfel, ei au
posibilitatea să învețe alături de ceilalți copii în învățământul de masă.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și practicii
privind educația;
Noutatea constă tocmai în faptul că până atunci principiile educației
integrate nu erau promovate în școala de masă, iar de acum în acolo școala
trebuia să se flexibilizeze.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Practica școlară a vremii avea nevoie neaparată de o astfel de schimbare
întrucât, la fel ca și ceilalți, și copiii cu deficiențe aveau nevoie de instrucție
într-un meiu în care să se simtă ocrotiți și la fel ca ceilalți. Noutatea nu îi
privea doar pe copii ci și pe dascali, care erau nevoiți să folosească noi
strategii pedagogice.
D. Valoarea de sursă/ inspirație pentru pedagogii care au urmat autorului;
Despre problematica copiilor cu cerințe educaționale speciale au mai scris
și alți nenumărați autori precu: Păunescu C., Mușu I. în lucrarea
Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul
intelectual; Verza E.F. în lucrarea Introducere în psihopedagogia specială și
în asistența socială.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/socială a vremii;
Introducerea acestei programe a fost de mare ajutor în principal dascălilor,
care acum dispuneau de un „ghid” despre cum să-i educe pe copiii cu
deficiențe, ghid care cuprindea o arie de dezvoltare fizică, una de
dezvoltare perceptivă, una de dezvoltare intelectuală și una de dezvoltare
personală și socială.
Programa de terapie
educațională complexă și
integrală, organizată după
concepția modulară. Această
programă are ca punct de plecare
un curriculum model pentru elevii
cu deficiențe intelectuale
elaborat de Carol Ouvry(1987),
structurat pe patru arii de
dezvoltare”. (A. Gherguț, cap 14
Terapia educațională complexă
și integrată a copiilor cu cerințe
educative speciale, pag.139).
Ideea nr.3
„…profesorul, educatorul care
desfășoară activități cu elevii
deficienți sau cu cerințe speciale
în educație trebuie să apeleze la
toate tehnicile terapeutice care
utilizează actul însușirii
cunoștințelor și formării
deprinderilor în sfera educației
intelectuale, pe cele care
utilizează mișcarea de factor
terapeutic în sfera educației
fizice, iar artterapia si
meloterapia să satisfacă
principiile educației estetice.” (A.
Gherguț, cap.14 Terapia
educațională complexă și
integrată a copiilor cu cerințe
educative speciale, pag.175).
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și practicii
privind educația;
Noutatea este reprezentată de faptul că aceste patru arii de dezvoltare
reprezentau coordonatele majore ale educației speciale, ele formând un
curriculum pentru elevii cu diferite tipuri de deficiențe.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Programa de terapie a fost structurată pe cinci module: terapia cognivită,
terapia ocupațională și psihoterapia de expresie, terapia psihomotricității,
autonomia personală și socială și ludoterapia.
A. Valoarea ideii, ca răspuns la o necesitate școlară/socială a vremii;
Această idee evidențiază faptul că profesorii erau nevoiți să se adapteze
unor noi condiții și unor noi tehnici de educare pentru a-i face pe copiii
deficienți sa se simtă speciali și unici.
B. Noutatea ideii pedagogice și contribuția la îmbogățirea teoriei și practicii
privind educația;
Noutatea era mai mare pentru dascăli decât pentru copiii deoarece ei sunt
cei nevoiți să se readapteze la noile cerințe educaționale.
C. Originalitatea în cadrul practicii școlare ale vremii;
Originalitatea este dată de faptul că invățătorul trebuie să valorifice
tehnicile terapeutice în context educațional, în compație cu psihologul
clinician sau școlar care desfășoară tehnicile terapeutice în rețeaua
sanitară.