Curs Sic PDF

SISTEME INFORMAŢIONALE
CADASTRALE
CADASTRALE Măsurători terestre
şi cadastru An3
sbilasco@gmail.com marţi, 1 mai 2012 1
BIBLIOGRAFIE
Haidu, I., Haidu, C., (1998), S.I.G. analiză spaţială, Edit. HGA, Bucureşti
Imbroane, A. M., Moore, D., (1999), Iniţiere în G.I.S. şi teledetecţie, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Irimuş, I. A., Vescan, I., Man, T., (2005) Tehnici de cartografiere. Monitoring si
Analiza G.I.S., Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
xxx (1996), ArcView G.I.S., ESRI, Redland, USA
Heywood I., Cornelius S., Carver S., (1995), An Introduction to Geographical
Information Systemms, Longman, Harlow, England
McCoy Jill, Johnston K., Using ArcGIS Spatial Analyst, ESRI press, Redland, CA,
USA, 2002.
Minami M., Using ArcMap, ESRI press, Redland, CA, USA, 2002
şi cadastru An3
SISTEME INFORMAŢIONALE CADASTRALE
SAU
SISTEME INFORMATICE CADASTRALE
?
şi cadastru An3
SOFTWARE
Autodesk Cartea de telefoane a unui operator
Autodesk Map Realizarea băncilor de date
ArcGIS Gestiunea bazelor de date
INFORMAŢIONAL INFORMATIC
= =
DECIZIE MANAGEMENT
şi cadastru An3
Un sistem informaţional este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese
şi date destinate să furnizeze informaţii active sistemului decizional, informaţii
necesare în elaborarea de soluţii pentru problemele cu care se confruntă managerii
agenţilor economici. Sistemul informaţional face legătura între sistemul de conducere
şi sistemul condus şi este subordonat sistemului de conducere.
Sistemul informatic este o parte a sistemului informaţional, adică aceea parte care
cuprinde culegerea, prelucrarea şi transmiterea automată a datelor şi informaţiilor
din cadrul sistemului informational.
şi cadastru An3
Sistemul Informaţional Cadastral (S.I.C.) subdomeniu al
Sistemului Informaţional Geografic (G.I.S.)
G.I.S.
• Pune accent pe operaţiunile de analiză a datelor spaţiale şi informaţiilor
• Scara de lucru este, de obicei mică, peste 1:10000
• Localizarea spaţială a elementele teritoriului este aproximativă (din punct de vedere
cartografic)
• Este caracteristic studiilor regionale
S.I.C.
• Utilizează acelaşi proceduri de culegere a bazelor de date

• Stochează în acelaşi fel datele spaţiale
• Conţine module de analiză spaţială a bazelor de date
• Scara de reprezentare a datelor este mare, până la 1:5000
• Localizarea datelor spaţiale are o precizie mai mare de ordin topo-geodezic
şi cadastru An3
SCHEMA EVOLŢIEI SISTEMELOR INFORMAŢIONALE
Sisteme informaţionale
Sisteme informaţionale nonspaţiale Sisteme informaţionale spaţiale
Alte sisteme informaţionale

Sisteme informaţionale geografice spaţiale (CAD)
Sisteme informaţionale Sisteme informaţionale ale

socioeconomice teritoriului
Sisteme informaţionale cadastrale Sisteme informaţionale ale resurselor
şi cadastru An3
Definiţie G.I.S.
„Un ansamblu organizat de hardware, software, date geografice şi personal,

conceput pentru a menegeria, în mod eficient, achiziţia, stocarea, actualizarea,
manipularea, analiza şi prezentarea sub diferite forme a informaţiilor
georeferenţiate ”
şi cadastru An3
Definiţie S.I.C.
Sistemul Informaţional Cadastral (SIC), poate fi definit ca fiind un ansamblu de

echipamente de măsurare şi de calcul, programe şi personal care realizează un lanţ de
operaţiuni, începând cu culegerea datelor cadastrale în teren, continuând cu
prelucrarea, stocarea şi gestionarea lor şi terminând cu analiza, prezentarea, redarea
şi utilizarea informaţiilor despre bunurile imobile şi proprietari, asigurând astfel o
creştere a eficienţei sprijinului pe care activitatea de cadastru îl poate oferi factorilor
de decizie din diferite domenii de activitate
şi cadastru An3
Cerinţele tehnice ale unui S.I.C.
9 să fie util în raport cu funcţiile sistemului şi cu rezolvarea cerinţelor utilizatorului;
9 să fie economic şi eficient în ceea ce priveşte resursele necesare;
9 să asigure protecţia şi integritatea datelor prin posibilităţile de control ale

proceselor de introducere, modificare, transfer, prelucrare, memorare şi raportare;
9 să asigure protecţia surselor de informaţie împotriva utilizării lor

neautorizate, precum şi respectarea strictă a prevederilor legale existente.
şi cadastru An3
Software-ul S.I.C. trebuie să asigure:
9 alinierea la standardele uzuale ale oricărui GIS, pentru a asigura realizarea schimbului
de date la nivel local, comunal, judeţean şi al întregii ţări;
9 realizarea unei interfeţe cu utilizatorul, care să asigure: comenzi, abrevieri şi revenire
asupra comenzii; mesaje de eroare; tratarea prin program a erorilor; protecţia
informaţiei prin parole ;
9 crearea bazei de date folosind datele culese prin măsurători clasice, prin măsurători
GPS, prin măsurători fotogrametrice, prin digitizare, sau scanare-vectorizare, precum
şi din înregistrări existente în alte baze de date; gestionarea bazei de date ;
9 detectarea erorilor, corectarea lor, editarea datelor grafice şi a atributelor;
9 prelucrarea şi analiza datelor, respectiv: regăsire, restructurare,
transformări, operaţiuni de corespondenţă vector-raster, statistici etc. ;
9 afişarea datelor şi generarea produselor finale, respectiv : afişarea grafică
pe terminale grafice, plottere, imprimante; afişarea conţinutului bazei de date;
generarea de planuri cadastrale, registre cadastrale şi alte rapoarte; adnotări ale
planurilor prin introducerea de titluri, legende, texte,
săgeţi; posibilităţi de poziţionare interactivă sau automată a textelor etc.
şi cadastru An3
Avantajele utilizării S.I.C.
¾ asigură gestionarea şi accesul rapid la toate informaţiile relevante despre teritoriu

şi proprietari;
¾ asigură o securizare garantată a datelor şi informaţiilor din baza de date;
¾ asigură o bază superioară pentru dezvoltarea ulterioară a teritoriului;
¾ contribuie la stabilirea unei baze juste şi reale de impozitare ;
¾ asigură cunoaşterea situaţiei juridice a tuturor bunurilor imobile;
¾ pune la dispoziţie date de bază pentru alte aplicaţii;
¾ asigură informaţiile de bază pentru administrarea teritoriului;
¾ pune la dispoziţia specialiştilor o serie de elemente calitative necesare pentru

evaluarea bunurilor imobile din teritoriul respectiv
şi cadastru An3
Domenii de aplicare ale S.I.C.
CARTEA FUNCIARĂ
Individualizarea şi inventarierea bunurilor imobile
Delimitarea lor în teritoriu (hărţi şi

planuri)
Localizarea spaţială
Identificarea prin codificare (poştale)
Precizarea folosinţei
Precizarea numărului cadastral
şi cadastru An3
DIRECŢII ALE FINANŢELOR PUBLICE
Pentru stabilirea impozitelor
ADMINISTRAŢII LOCALE
Pentru reorganizarea administrativă a
teritoriului
Arondarea circumscripţiilor şcolare, sanitare,
electotale
SERVICIILE DE SISTEMATIZARE URBANĂ
Emiterea de autorizaţii pentru construcţii, dotări

tehnico-edilitare, infrastructuri de transport
şi cadastru An3
Componentele unui S.I.C.
Aportul fiecăreia dintre componentele unui GIS sub

aspectul costurilor (Dumitru, G. 2001)
şi cadastru An3
DATE
Datele spaţiale constituie baza unui SIC şi conţine hărţi sub formă digitală.
Acestea sunt materializate prin fişiere conţinute într-o bază de date spaţială
(BDS).
Problema care a apărut: cum să introducem o hartă în calculator, adică cum

să fie ea reprezentată intern?
După experienţe îndelungate, s-a convenit ca reprezentarea internă a unei

hărţi să se facă în două sisteme:
sistemul vector
sistemul raster.
şi cadastru An3
Sistemul vector
În sistemul vector harta este construită, în mare, din puncte şi linii, fiecare
punct şi extremităţile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y).
- pot forma arce, suprafeţe sau volume (în cazul în care se mai ataşează încă o
coordonată).
Caracteristicile cadastrale exprimate prin entităţi vector:
Punct = o fântână, un punct geodezic, un punct de staţie
Linie (arc) = limită de proprietate, drum, râu
Poligon = parcela, intravilanul localităţilor, tarlaua
şi cadastru An3
Sistemul vector se bazează pe primitive grafice.
Primitiva grafică este cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea
şi stocarea unei imagini vectoriale şi recunoscut ca atare de sistem. Sistemul
vectorial se bazează pe cinci primitive grafice:
PUNCTUL
LINIA (formată din unirea punctelor)
NODUL (punct care marchează capetele unuei linii sau care se află la contactul
dintre linii)
POLIGONUL (arie delimitată de linii)
CORPUL (volum determinat de suprafeţe)
şi cadastru An3
Punctul
Punctul reprezintă cea mai simplă primitivă grafică, neavând dimensiune

sau suprafaţă, fiind definit de coordonatele x şi y.
- reprezintă o poziţionare în spaţiu cu 2 sau 3 dimensiuni.
- fiecare punct va fi înregistrat într-un fişier sub formă de tabel care

conţine două coloane. În prima coloană va apare un număr de identificare
(care este unic), iar în a doua coloană coordonatele punctului în sistemul
de referinţă ales.
şi cadastru An3
y
3
3
2 4
2
1 5
1
1 2 3 x
Număr punct Coordonata x Coordonata y Identificare

1 1 1 Izvor
2 1 2 Punct geodezic
3 2 3 Punct staţie
4 3 2 Fântână
5 2 1 Colţ parcelă
şi cadastru An3
Linia (arcul)
Linia este definită ca o conexiune liniară între două sau mai multe puncte.
Din perspectiva digitală o linie nu este asociată, în mod obligatoriu, cu o linie

dreaptă, aceasta fiind alcătuită din segmente care au punct de start şi punct de
final (arcul), putând lua forme diferite în funcţie de ceea ce se doreşte a fi
reprezentat.
şi cadastru An3
Punct început
Punct sfârşit
Identi
Coordonata Coordonata Coordonata
Vertex
(nod)
(nod)
Linia ficator
x y x y x y Tip
2 1,5 0,8
Reţea hidrografică
A 1 1 2 4 2 1
3 1 1
8 0,6 1,7
B 7 0,3 1,3 4 2 1
9 0,5 1,8
C 4 2 1 6 2 3 5 3 2
şi cadastru An3
Nodul
NODUL este definit ca o extremitate a unei linii sau arc.
- O linie sau arc este obligatoriu mărginit de un nod de origine şi un nod desti-
naţie.
- Nodurile indică sensul de parcurgere al arcului.
şi cadastru An3
O linie trebuie să conţină cel puţin
două puncte, punctul de început şi
punctul de sfârşit denumite noduri,
capetele segmentelor care formează
linia fiind denumite vertexuri (tab. 2).
De fiecare dată când o linie va
intersecta altă linie GIS-ul va stoca
punctul de intersecţie ca şi un nod de
conectare formând reţele ca de
exemplu: reţelele hidrografice, reţele
de canalizare şi alimentare cu apă,
canale de desecare etc.
Punct început
Punct sfârşit
Identi
Coordonata Coordonata Coordonata
Vertex
(nod)
(nod)
Linia ficator
x y x y x y Tip
2 1,5 0,8
Reţea hidrografică
A 1 1 2 4 2 1
3 1 1
8 0,6 1,7
B 7 0,3 1,3 4 2 1
9 0,5 1,8
C 4 2 1 6 2 3 5 3 2
şi cadastru An3
Poligonul
Poligonul este reprezentat şi construit din linii închise.
- spre deosebire de linii la care nodul de început nu coincide cu nodul de sfarsit,

poligoanele trebuie să fie, neapărat, linii închise unde nodul de început trebuie sa
fie identic cu nodul de sfârşit.
- un poligon poate fi reprezentat doar de noduri, dacă respectă aceeaşi regulă a

coincidenţei nodurilor, primul nod trebuie să fie identic cu ultimul nod.
şi cadastru An3
Coordonata Nod
Nodul
Linia
Succesiune
Poligonul x y Început Sfârşit Identificator
noduri
1 1 2 Suprafaţa
2 1,5 0,8
3 1 1 Perimetru
I 4 2 1 A 1 1 1,2,3,4,5,6,1
5 3 2 Cumpăna de
ape
6 2 3
1 1 2 Suprafaţă
lacustră
şi cadastru An3
Volumele
VOLUMELE, ca şi primitive grafice, sunt tratate mai puţin de produsele soft,

SIC.
- anumite pachete de programe oferă posibilitatea de a lua în considerare, de

a calcula şi de a reprezenta prisme sau volume simple.
- ele aproximează cu o precizie suficientă volumele de pe hărţile reprezentate

în trei dimensiuni (3D).
- Reprezentarea uzuală a unei suprafeţe în 3D se face prin diferite tehnici

cum ar fi izoliniile, TIN.
şi cadastru An3
Tipuri de fişiere de stocare a datelor vector
shapefile şi coverage (dezvoltate de ESRI)
.dxf -Drawing Exchange Format- (dezvoltat de AutoCAD)
.SFA - Simple Feature Access-(dezvoltate de Open Geospatial Consortium)
.TAB - (dezvoltat de MapInfo)
.DLG - Digital Line Graph – (dezvoltat de U.S. Geological Survery)
.tin - Triangular Irregular Network
şi cadastru An3
Modele dezvoltate pe structuri vector
Modelul este o reprezentare convenţională a structurilor de date într-un

context precizat, în care se identifică natura datelor (aici primitivele grafice),
operatorii care acţionează asupra structurilor de date, precum şi restricţiile
impuse pentru menţinerea corectitudinii datelor (reguli de integritate).
Sistemul de reprezentare vector generează mai multe modele, dintre care

cele mai reprezentative pentru un SIC sunt:
modelul spagheti care utilizează numai primitivele punct şi arc
modelul topologic de reţea (topologic liniar), care adaugă la spagheti

primitiva nod
modelul topologic de suprafaţă (topologic în două dimensiuni), care la

precedentul adaugă primitiva poligon.
şi cadastru An3
Modelul spagheti
- este un model relativ simplu privitor la

gestiunea geometriei obiectelor, având ca
scop principal de a le desena.
- acest model utilizează primele două

primitive menţionate: PUNCTUL şi
LINIA (ARCUL).
- arcul este de fapt o simplă linie frântă, uneori se foloseşte şi termenul de polilinie.
- în acest model, poligonul este un rezultat al închiderii unui arc şi nu este privit ca o
primitivă grafică, deci nerecunoscut ca atare.
- în general fişierele .DXF sunt de tip spagheti.
şi cadastru An3
Modelul topologic
- termenul a fost împrumutat din matematică
- în ceea ce priveşte SIC se poate afirma faptul că topologia studiază poziţia

relativă a obiectelor independente de forma lor exactă, de localizarea lor
topografică şi de mărimea lor
- liniile pot fi conectate, suprafeţele pot fi adiacente
- topologia exprimă relaţia spaţială dintre primitivele grafice.
şi cadastru An3
Modelul topologic de reţea
- adaugă modelului spagheti entitatea numită nod
- un arc are obligatoriu un nod origine şi un nod destinaţie
- pe traseul unui arc pot exista mai multe noduri

- se utilizează cu precădere în hărţile ce reprezintă distribuţii într-o reţea
şi cadastru An3
Modelul topologic de suprafaţă
- adaugă modelului topologic de reţea poligoanele delimitate la stânga şi la dreapta

fiecărui arc (este cel mai complex)
- suprafaţa este construită obligatoriu în jurul unui nod izolat, care nu aparţine
parcursului arcelor.
şi cadastru An3
Apariţia suprafeţei induce două asociaţii suplimentare:
1. un arc are obligatoriu un singur poligon la stânga şi un singur poligon la

dreapta
2. un poligon este situat, fie la stânga, fie la dreapta unui arc sau a mai multor
arce.
NODURI
POLIGOANE
ARCE
şi cadastru An3
Sistemul raster
În sistemul raster, imaginile sunt construite din celule numite pixeli.
Pixelul, este cel mai mic element de pe o suprafaţa de afişare, căruia i se poate
atribui în mod independent o intensitate sau o culoare.
Entităţile grafice sunt construite din mulţimi de pixeli.
- O parcelă cu un anumit tip de utilizare va fi reprezentată de pixeli de

aceeaşi culoare cu o singură valoare
- Un drum (cu caracteristici unitare) va fi reprezentat de o succesiune de

pixeli de aceeaşi valoare
şi cadastru An3
Celula/Pixelul
L=1
CELULA C=5 - o celulă nu are decât o singură valoare şi
această valoare este valabilă pe toată
suprafaţa celulei
- chiar dacă în procesul de actualizare sunt
L=2 disponibile informaţii mai fine celula îşi
C=3 păstrează valoarea
- poziţia ei este definită prin număr de linie
şi număr de coloană într-o imagine şi
numai una
VALOAREA L=3
CELULEI C=5
- în această entitate nu intră obiectele
cadastrale
şi cadastru An3
Imaginea în sistemul raster
- teritoriul care
conţine această
imagine este definit
de coordonate şi de
X = 148.41941
extremităţi
Y = 6743.86720
- aceste caracteristici
conţin şi unitatea de
măsură şi atributul
- o imagine
fiecărei celule
presupune una
sau mai multe
celule
- fiecare imagine X = 6729.1484

este definită de Y = -0.57339
tema sa şi de un
număr de imagine.
şi cadastru An3
- se uzitează denumirea de imagine raster şi nu de hartă raster, deoarece imaginile
digitale sunt în format raster
- o imagine satelitară digitală sau o hartă scanată nu este propriu-zis o hartă

digitală
- din această imagine, în urma procesării ei şi a codificării proprii unui soft

cartografic SIC va rezulta o hartă digitală
CELULA IMAGINEA
valoare temă
nr linie nr imagine
nr coloană X,Y minim
X,Y maxim
şi cadastru An3
Georeferenţierea
RASTER
VECTOR
- în cazul raster nu este nici un sistem de coordonate definit în imagine

- georeferenţierea constă în localizarea cu precizie maximă a unor pixeli dispersaţi
pe imagine cărora li se asociază (prin program) coordonatele geografice
cunoscute dinainte specifice unui sistem de proiecţie
- coordonatele geografice ale celorlalţi pixeli se vor calcula tot cu ajutorul
formulelor de transformare
- deoarece pixelul are dimensiune, lui îi va corespunde o suprafaţă pe Pământ. În
consecinţă rezoluţia imaginii are o mare importanţă în determinarea
coordonatelor
- rezoluţia unei imagini digitale reprezintă dimensiunea maximă de pe suprafaţa
Pământului căruia i se atribuie unui pixel
şi cadastru An3
Harta în sistemul raster SIC
X = 368163,340
Y = 668185,541 referenţiată
47029’59.89’’ N georeferenţiată
23015’0.57’’ E
X = 377387,630
Y = 658721,312
47024’59.92’’ N
23022’30.48’’ E
şi cadastru An3
Vector----------Raster
Între cele două sisteme există diferenţe privind modul de stocare, manipulare şi afişare
a datelor.
Reprezentare în sistem vector Reprezentare în sistem raster
PUNCT
LINIE
POLIGON
şi cadastru An3
Avantaje----------Dezavantaje
- ambele sisteme au avantaje şi dezavantaje
- principalul avantaj al sistemului vector faţă de cel raster este faptul că

memorarea datelor este mai eficientă
- în acest sistem doar coordonatele care descriu trăsăturile caracteristice ale
imaginii trebuiesc codificate
- se foloseşte de regulă în realizarea hărţilor la scară mare
- în sistemul raster fiecare pixel din imagine trebuie codificat

- diferenţa între capacitatea de memorare nu este semnificativă pentru hărţi mici,
dar pentru cele mari ea devine foarte importantă
- grafica raster se utilizează în mod normal atunci când este necesar să integrăm
hărţi tematice cu date luate prin teledetecţie sau în cazul în care se preiau datele
în SIC în mod indiretc (digitizare)
şi cadastru An3
Datele atribut
Datele atribut sunt asociate cu obiectele hărţii şi sunt memorate în baze de date clasice
(tabelare) cuprinse pe rânduri (înregistrări) şi coloane (câmpuri). Aceste date sunt
cunoscute ca tabele de atribute ale obiectelor geografice.
Fiecare strat are un tabel de atribute, iar fiecarui obiect din cadrul stratului îi
corespunde o înregistrare în tabelul de atribute.
Datele tabelare care se asociază datelor spaţiale pot să aibă diferite formate (ASCII,
*.dbf sau formate proprii).
Totalitatea datelor atribut formează Baza de Date Atribut (BDA)
Cele mai multe produse SIC pot să importe fisiere sub forma de date tabelare create cu
alte programe, cum ar fi Microsoft Excel sau sub formă de baze de date cum ar fi
Microsoft Acces.
De asemenea SGBD –urile puternice cum sunt Oracle, Sybase etc., generează fişiere
care pot fi importate în majoritatea produselor SIC.
şi cadastru An3
PUBLICAREA BAZELOR DE DATE CADASTRALE
UTILIZÂND S.I.C
APLICAŢIE !!!!!!!!!!!!!
CAROGRAFIE MATEMATICĂ
Cartografie An1 Curs II
HARDWARE
Pachetele de programe S.I.C. rulează pe servere centrale, staţii de lucru

individuale sau aflate în cadrul unor reţele de calculatoare
Hardware-ul reprezintă echipamentul fizic necesar pentru rularea unui S.I.C.
Pentru ca sistemul să ruleze în bune condiţii, trebuie să ţinem cont de faptul că

un S.I.C. utilizează baze de date de dimensiuni mari precum şi de
specificaţiile privind configuraţia minimă a sistemului descrise în manualul de
utilizare a diferitelor pachete de programe S.I.C.
şi cadastru An3
COMPONENTA HARDWARE A UNUI S.I.C.
S.I.C. HARDWARE
INTRARE MANAGEMENTUL IEŞIRE

DATELOR
şi cadastru An3
BAZA DE DATE
Datele reprezintă cea mai importanta componentă a unui Sistem

Informaţional Cadastral
Dacă facem o comparaţie între un S.I.C. şi o MAŞINĂ,
hardware-ul reprezintă caroseria, software-ul reprezintă mecanismele, şoferul

reprezintă personalul, iar datele reprezintă combustibilul.
Concluzia!!!!
Aşa cum un autovehicul, oricât de performant ar fi, nu se poate deplasa fără

combustibil, la fel şi un S.I.C. nu va produce nimic fără date.
Într-un S.I.C. datele au o proprietate aparte şi anume sunt referenţiate

geografic; ele pot fi de asemenea menţionate ca date referenţiate spaţial.
şi cadastru An3
Datele cadastrale definesc o anumită entitate din spaţiu prin patru caracteristici
Poziţie - exprimate prin coordonate
Atribute – caracteristici ale entităţii cadastrale reprezentate (denumiri…utilizare)
Relaţii spaţiale – poziţia relativă faţă de alte entităţi
Timp – momentul în care au fost culese datele
şi cadastru An3
REALIZAREA BAZEI DE DATE S.I.C.
Realizarea bazei de date este partea cea mai complexă şi cea mai mare
consumatoare de timp, din cadrul procesului de "construire" a unui sistem
informaţional cadastral, deoarece integralitatea şi acurateţea datelor ei determină
calitatea analizelor şi ale produselor finale ale sistemului.
Etape în realizarea unei baze da date S.I.C.
- Proiectarea bazei de date

¾ Determinarea limitelor de studiu
¾ Sistemul de coordonate utilizat
¾ Conţinutul şi caracteristicile fiecărui strat tematic
¾ Determinarea atributelor
¾ Codificarea atributelor
- Achiziţionarea datelor spaţiale
şi cadastru An3
- Prelucrarea datelor spaţiale
- Achiziţionarea datelor atribut şi asocierea lor cu caracteristicile spaţiale
- Gestionarea bazei de date, corectarea şi actualizarea bazei de date
şi cadastru An3
PROIECTAREA BAZEI DE DATE S.I.C.
In principal baza de date a unui SIC conţine două categorii principale de fişiere,
respectiv fişierele care conţin date spaţiale (cartografice) şi fişiere care conţin
atributele (caracteristicile datelor spaţiale şi informaţiile suplimentare privind
tematica sistemului). Ambele categorii de fişiere sunt organizate la rândul lor, din
punct de vedere logic, în mai multe grupe tematice (reţele, circulaţie, hidrografie,
imobile etc). Aceste grupe tematice sunt structurate în continuare, fiecare, pe mai
multe straturi, cu caracteristici bine stabilite, reprezentând diferitele componente ale
temei respective, separate după tipul datelor spaţiale (punct, linie, poligon).
Etape la proiectarea bazei de date
Etapa I. Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea straturilor

tematice
şi cadastru An3
Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea straturilor tematice
exemplu
Terenurile disponibile pentru realizarea unei noi construcţii
Se identifică:
Date spaţiale
• Entităţile parcelă
• Localizarea parcelelor
• Construcţiile aferente
Atribute
• Număr de construcţii pe parcelă
• Proprietarul parcelei
• Domiciliul proprietarului
şi cadastru An3
Identificarea datelor spaţiale a atributelor şi stabilirea relaţiilor între acestea
Relaţiile între entităţile spaţiale

1
n
ADRESA
0 PARCELA
DOMICILIU
n 1
CONSTRUCŢII
n 1
PROPRIETARI
1
n
n 1
APARTAMENTE
La o adresă se pot găsi una sau mai multe parcele
O parcelă poate conţine 0 sau n construcţii
O construcţie poate conţine 1 sau n apartamente, 1 sau n proprietari
Un apartament poate avea 1 sau n proprietari
Un proprietar poate avea doar 1 domiciliu stabil
şi cadastru An3
Organizarea stratelor tematice
Organizarea în funcţie de entităţile de reprezentat
• Punct
• Linie
• Poligon
Organizarea în funcţie de tematica de reprezentat

• Drumuri
• Hidrografia
şi cadastru An3
Într-un S.I.C. sunt preluate două tipuri de date pentru a se realiza baza de date
cadastrale:
Date spaţiale, grafice – parcele definite de coordonate, străzi, clădiri
Date nonspaţiale, nongrafice – denumiri străzi, numere cadastrale, suprafeţe,

lungimi
şi cadastru An3
şi cadastru An3
Etapa II. Definirea parametrilor de stocare pentru fiecare atribut
După identificarea atributelor fiecărui strat, trebuie să se stabilească elementele care

definesc fiecare atribut, respectiv parametrii specifici pentru fiecare atribut şi tipurile
de valori care trebuie să fie stocate. Precizarea acestor elemente simplifică mult
sarcina de realizare a fişierelor de date, care păstrează valorile atributelor. Practic,
definirea fiecărui atribut se face în mai multe etape respectiv:
Codificarea
Alocarea memoriei pentru stocare
Realizarea unui dicţionar de date
şi cadastru An3
Codificarea
Codificarea implică luarea unei decizii prin care se stabileşte care atribute vor fi
stocate ca numere şi care ca text (litere).
Astfel dacă atributul descrie o entitate prin numele ei, atunci el aşa va fi stocat şi
aşa va fi redat (ex: B-dul Independenţei), sau dacă un alt atribut redă lăţimea
străzii prin valoarea ei numerică, ea aşa va fi stocată şi ulterior redată (ex: 25m).
Dacă atributul descrie o clasă de entităţi, atunci este mai simplu de stocat un cod
pentru clasa respectivă, decât atributul care descrie fiecare entitate în parte. Se
reduce astfel volumul bazei de date, uşurând totodată şi selectarea clasei respective,
care reprezintă entităţi cu aceleaşi caracteristici. Acest lucru este dificil de făcut
ulterior, dacă codificarea nu a fost făcută iniţial.
şi cadastru An3
Alocarea memoriei pentru stocare
Stocarea atributelor care redau numele străzilor ocupă un spaţiu de memorie mai
mare decât cel alocat pentru stocarea unui cod, ceea ce duce la realizarea unor
fişiere mai mici, care ocupă atât un spaţiu mai mic pe disc, cât şi un timp de
procesare mai scurt.
şi cadastru An3
Realizarea unui dicţionar de date
Dicţionarul de date cuprinde o listă cu atributele din fiecare strat, cu descrierea

valorilor acestor atribute, sau a codurilor dacă este necesar. Realizarea unui
asemenea dicţionar pentru baza de date a unui SIC, are o mare valoare atât în
procesul de proiectare a bazei, cât şi, ulterior, în procesul transferului informaţiilor
spre utilizatori.
Structura tematică şi calsificarea obiectelor este reglementată prin

ORDINUL ANCPI 80/2010
şi cadastru An3
Ordin 80-2010 TOPRO5
Norme pentru realizarea planului topografic de referinţă în format
digital, corespunzător scării 1:5000
Obiectul acestor norme îl constituie crearea suportului tehnic pentru realizarea

planului topografic de referinţă în format digital, corespunzător scării 1:5000.
In contextul prezentelor norme, planul topografic de referinţă este o reprezentare
metrică convenţională, în plan, a suprafeţei României, în format digital,
corespunzatoare unui plan topografic la scara 1:5000.
Planul topografic de referinţă este produsul digital ce conţine informaţii grafice si

textuale, organizate într-o bază de date spaţială. Planul topografic de referinţă
corespunzător scării 1:5000, în format digital, denumit generic TOPRO5, reprezintă o
sursă importantă de date spaţiale, principalul scop fiind crearea unui suport unitar si
coerent pentru toate domeniile de activitate ce creează si utilizează date spaţiale,
precum:
administraţie locală, protecţia mediului, transporturi, hidrologie, agricultură
şi cadastru An3
Structura tematică şi calsificarea obiectelor
S-a ales un număr limitat de clase de obiecte, organizate pe 9 teme, utilizându-

se următoarele notaţii:
OB – pentru clasele de obiecte obligatoriu de reprezentat
OP – pentru clasele de obiecte care se reprezintă opţional
Clasele de obiecte cu specificaţia opţional (OP) vor fi populate în măsura în

care obiectele respective pot fi identificate pe sursele de date disponibile,
urmând ca acestea să fie completate în viitor.
şi cadastru An3
şi cadastru An3
şi cadastru An3
Exemplu de interpretare a tabelelor ce descriu caracteristicile comune ale obiectelor:
− Prima coloană conţine codul atribuit temei
− Coloana 2 conţine numele temei topografice
− În coloana 3 sunt menţionate clasele de obiecte al căror mod de reprezentare din
punct de vedere al geometriei, este definit în coloana 4
− Coloana 5 conţine numele atributelor pentru fiecare clasă de obiecte
− Coloana 6 conţine valorile predefinite ale atributelor
În cazul în care sursele de date nu oferă informaţii necesare despre atribute, la
valorile predefinite se va folosi valoarea Necunoscut, urmând ca acestea să fie
completate în viitor
Cod Temă Clasa de obiecte Geometrie Atribute Valori

temă predefinite
1 2 3 4 5 6
….
Nume
Necunoscut
D Hidrografie A. Ape curgătoare Poligon Fluviu

Râu
Tip
Pârâu
Necunoscut
şi cadastru An3
Exemplu de dicţionar de date pentru detalierea atributelor datelor spaţiale
Entitate Geometrie Atribute Cod Descriere
Construcţii Poligon Fundaţie B Beton

P Piloni
L Lemn
Parcele Poligon Folosinţă CC Curţi construcţii

Ag Arabil grădină
As Arabil sere
Aso Arabil solarii
L Livadă
V Vii
A Arabil
P Păşuni
F Fâneaţă
PD Pădure
şi cadastru An3
Etapa III. Definirea sistemului de coordonate utilizat
După stabilirea straturilor necesare pentru baza de date, astfel încât ele să
acopere în întregime zona care face obiectul SIC, trebuie să fie asigurata
suprapunerea corectă a acestor straturi, atât pe verticală, cât şi pe orizontală,
pentru a nu apare probleme la obţinerea produselor grafice.
Acest lucru se asigură prin registraţia coordonatelor sau proiectarea bazelor de

date, respectiv, toate entităţile spaţiale din straturile stabilite pentru aceeaşi
zonă, să fie co-registrate în raport cu un sistem de coordonate unic, astfel încât
să fie asigurată atât suprapunerea corectă a acestora cât şi alipirea! perfectă a
foilor de plan adiacente
Proiecatrea bazei de date şi definirea sistemului de proiecţie este reglementat prin

ORDINUL ANCPI 78/2010
şi cadastru An3
Ordin 78-2010
Specificaţii pentru scanarea şi georeferenţierea planurilor vechi de
carte funciară
Scopul acestor specificaţii este crearea unor proceduri coerente pentru conversia
planurilor de carte funciară executate în sec. al XIX-lea, în diverse sisteme de proiecţie,
în sistemul Stereografic 1970, din format analogic în format digital şi realizarea unei
baze de date si a unei arhive digitale, pentru a facilita administrarea în bune condiţii a
lucrărilor de cadastru din fiecare unitate administrativ-teritorială din zona de aplicare
a decretului lege nr.155/1938.
Planurile de carte funciară în format digital vor facilita poziţionarea planurilor de

amplasament şi delimitare pe suportul cartografic utilizat, ele reprezentând suportul
grafic pentru documentaţiile specifice cadastrului.
Etapele care trebuie parcurse pentru ca informaţiile de pe aceste planuri vechi să

poată fi aduse în completarea planurilor actuale, a ortofotoplanurilor sunt
scanarea şi georeferenţierea
şi cadastru An3
Primele măsurători cadastrale au început de pe vremea împăratului Franz
Jozsef I şi s-au bazat pe sistemul autro-ungar de măsurători şi înregistrare în
Cartea Funciară, cuprinzând Transilvania, Banatul şi Bucovina.
Pentru hărţile cadastrale din secolul XIX, înainte de introducerea sistemului

metric, în teritoriile din imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Banat, Bucovina)
era utilizat sistemul stânjenului vienez ca unitate de lungime (1 stânjen vienez =
1.89648384 m) scara 1:2880.
În Transilvania, pentru cadastru, după anul 1890, a fost utilizat ca sistem de

proiecţie atât sistemul stereografic cu planul tangent la Budapesta (centrat la
muntele Gellért, Budapesta) cât si sistemul stereografic cu planul tangent la
Târgu Mures – sistemul Marosvásárhely (centrat la Dealul Câstei - Kesztejhegy,
la vest de Târgu Mures).
Elipsoidul de referinţă pentru ambele sisteme este Bessel 1841.
şi cadastru An3
Scanarea planurilor
Cerinţele generale ale scanării prevăd ca precizia geometrică a scanerului să fie

controlată în mod regulat şi ca scanarea să fie facută respectând următorii parametri,
orientativi:
• Între 200-400 dpi color cu 256 nuanţe de culori

• Între 200-400 dpi alb/negru cu 256 nuanţe de gri
Alegerea parametrilor de scanare se va face astfel încât să asigure lizibilitatea

documentului precum şi asigurarea unei dimensiuni a fisierului (size) astfel încât
acesta să poată fi accesat cu softul folosit pentru georeferenţiere sau cu un alt soft de
vizualizare.
Pentru gestiunea documentelor scanate este indicat a se întocmi un inventar care va

cuprinde numărul/numele sau alt indentificator al planului care este scanat (acesta va
fi şi denumirea fişerului scanat) urmat de o descriere a documentului (parametri de
scanare, anul hărţii, UAT, informaţii despre sistemul de coordonate – dacă există...)
Documentul trebuie scanat în întregime. Nu trebuie să lipsească benzi din document
acolo unde informaţia nu este disponibilă. Scanarea trebuie să fie o reprezentare
completă a documentului analog.
şi cadastru An3
Controlul calităţii scanării
Materialul scanat este controlat calitativ urmărindu-se:
• Numele fisierului hărţii digitale să corespundă cu identificatorul din lista de

inventar;
• Integralitatea scanării este verificată pentru a fi siguri că întregul material a

fost scanat;
• Lizibilitatea – harta digitală trebuie să fie o reprezentare clară şi lizibilă a

hărţii în format analog
şi cadastru An3
Georeferenţierea planurilor
Georeferenţierea este procesul de aducere a unei imagini cartografice la o locaţie

spaţială, definită în raport cu un sistem de coordonate cunoscut
Acest proces se face cu ajutorul punctelor de control a căror distribuţie va fi pe

cât posibil, cât mai uniformă
Uzual, se folosesc 4 puncte şi ideal sunt dipuse pe colţurile foii de hartă
Imaginile cartografice în aceste cazuri se referă la imaginile scanate ale

planurilor vechi de carte funciară.
şi cadastru An3
Cazuri de planuri pentru georeferenţiere
a. planuri la sc. 1:5760, 1:2880, care au materializate cele 4 colţuri ale trapezului şi
specificată nomenclatura
b. planuri la diferite scări, dar la care colţurile trapezelor nu sunt lizibile şi care conţin
detalii planimetrice care pot fi folosite ca puncte de control (biserici, mânăstiri,
construcţii istorice vechi etc.)
c. planuri la diferite scări, constituite pe zone ce reprezintă grupuri de tarlale, dar fără
reprezentarea trapezelor
d. schiţe, planuri ce nu sunt la scară si care nu conţin detalii planimetrice care pot fi
folosite ca puncte de control (biserici, mânăstiri, construcţii istorice vechi etc.) sau care,
datorită deformaţiilor nu pot fi georeferenţiate din cauza erorilor mari pe care le
generează
şi cadastru An3
Georeferenţierea este o importantă sursă de potenţiale erori
Dacă foaia de hartă este distorsionată în vreun fel sau nu este poziţionată perfect plan pe
scaner, ori georeferenţierea nu este corectă, acestea toate vor provoca erori în procesul
de georeferenţiere. Aceste erori vor rămâne ca parte fundamentală a stratului rezultat
Multe softuri permit ca georeferenţierea să furnizeze o măsură a erorii, exprimată ca

eroare medie pătratică RMS atât în unităţi de georeferenţiere cât si unităţi reale. Aceasta
reprezintă o estimare a erorii bazată pe comparaţia între coordonatele punctelor de
control în unităţi de scaner si coordonatele reale.
Utilizând mai multe puncte de control, creste acurateţea estimării RMS. Dacă RMS este
acceptabilă, ea trebuie să fie înregistrată ca parte a documentaţiei care acompaniază
setul de date. Alegerea unei RMS acceptabile este subiectivă si va depinde în parte de
calitatea sursei. Este important a se stoca informaţia referitoare la RMS.
şi cadastru An3
Georeferenţierea planurilor pentru utilizarea lor ca bază de intrare în
softurile SIC din România se realizează exclusiv în proiecţie
Stereografică 1970
şi cadastru An3
CONSTRUIREA BAZEI DE DATE SPECIFICE
S.I.C.
şi cadastru An3
sbilasco@gmail.com joi, 31 mai 2012 2
După realizarea proiectului bazei de date urmează construirea acesteia prin
achiziţia datelor necesare
Pentru început se vor realiza straturile care vor conţine datele existente în format
digital
Pentru realizarea celorlalte straturi pentru care nu există date în format digital,
culegerea datelor se va face de pe ortofotoplanuri, sau de pe planuri având
suportul într-o stare cât mai bună pentru digitizare.
Pentru baza de date SIC organizarea este una dintre cele mai importante probleme
Organizarea se poate face după o schemă care să conţină directorul proiectului, cu

subdirectoare pentru fiecare strat tematic
şi cadastru An3
Aceste straturi şi fişiere de lucru pot fi copiate la sfârşitul fiecărei zile de lucru pe
dischete, pentru evitarea pierderii lor în cazul unor defecţiuni sau ştergeri
accidentale.
Toate procesările care trebuie făcute până la obţinerea stratului definitiv se fac în
mod normal pe copii ale acestora, pentru a putea reveni oricând la etapa
precedentă, dacă este necesar
Bazele de date achiziţionate trebuie păstrate în siguranţă pentru utilizare ulterioară
şi cadastru An3
ACHIZIŢIA BAZELOR DE DATE ŞI INFORMAŢIILOR SPECIFICE
S.I.C.
Principala modalitate prin care se achiziţionează informaţii şi realizează baze de
date, complexe, pentru un SIC este „culegerea” acestora
CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR
Prin informatizarea Prin interviuri

Prin măsurători în teren direct în teren
planurilor existente
Instrumente
clasice Tehnologie Digitizare Scanare-
Fotogrametrie
Staţii totale GPS vectorizare
PRELUCRARE
şi cadastru An3
Achiziţia datelor spaţiale direct în teren
Soluţia determinării coordonatelor punctelor entităţilor spaţiale folosind

măsurătorile efectuate direct în teren este mare consumatoare de timp şi investiţii
Ea este practic folosită atunci când se cere o precizie ridicată şi omogenă la

întocmirea planul cadastral numeric (digital)
Obligatoriu însă, această soluţie este folosită atunci când se determină punctele de
control pentru referenţiere sau orientare
In celelalte situaţii se folosesc aceste date, când ele există deja, iar pentru a culege şi
restul datelor spaţiale din zonă se apelează practic la celelalte modalităţi de
culegere.
şi cadastru An3
Achiziţia datelor prin digitizarea planurilor topografice sau cadastrale
existente
Metoda digitizării clasice a planurilor este una din principalele surse de obţinere a
datelor spaţiale, necesare încărcării bazei de date a SIC
Eficienţa metodei este condiţionată de

timpul avut la dispoziţie (operaţiunea este lentă)
calitatea software şi a materialului digitizat
experienţa şi pregătirea operatorului
Are însă avantajul că se poate executa pe un calculator de capacitate mică şi deci nu

necesită investiţii mari.
şi cadastru An3
Achiziţia datelor prin scanare-vectorizare
Este procedeul cel mai rapid pentru obţinerea datelor spaţiale folosind ca principală
sursă, ortofotoplanurile şi planurile topografice sau cadastrale vechi, cu un efort
minim
Sistemul însă este costisitor necesitând echipamente complexe programme

sofisticate, precum şi un volum mare de memorie pentru stocarea imaginilor
digitale ale documentelor scanate
De asemenea, deşi procesul de scanare este în cea mai mare parte automat şi nu
pretinde personal calificat, trecerea în format vectorial solicită atât intervenţia unui
operator experimentat pentru stabilirea atributelor şi corectarea eventualelor erori,
cât şi o mare putere de calcul pentru sistem
şi cadastru An3
Utilizarea datelor digitale existente
Folosirea documentelor cadastrale care cuprind aceste date necesită utilizarea unor
programme de conversie
Deşi deocamdată există un volum mic de documente cu date în format digital,

reformatarea datelor conţinute de aceste documente poate cere un interval de timp
de la câteva minute la câteva ore, pentru că depinde atât de cantitatea şi calitatea
dateloţ cât şi de compatibilitatea formatelor
şi cadastru An3
Achiziţia atributelor direct în teren
-fie direct în teren, în faza de realizare a interviurilor de către executantul lucrării,

cu deţinătorii bunurilor imobile, privind:
proprietarii
terenurile
categoriile de folosinţă
clasele de bonitare
construcţiile şi elementele de cartare ale acestora
situaţia juridică a terenurilor şi construcţiilor
-fie din fişa teritoriului cadastrat
-fie din indexul alfabetic al proprietarilor
-fie din inventarele cu coordonatele punctelor

de pe limita teritoriului administrativ
de pe limitele proprietăţilor
de pe conturul construcţiilor şi ale punctelor aparţinând reţelelor edilitare
sau căilor de comunicaţii, precum şi ariile suprafeţelor respective
şi cadastru An3
- fie din fişele bunurilor imobile/corpurilor de proprietate
- fie din fişele reţelelor şi construcţiilor edilitare
Introducerea lor în baza de date se face, de regulă, de la tastatura calculatorului,

când are loc şi validarea acestora, înainte de întabelarea lor în fişierele bazei de
date, sau prin transfer direct
şi cadastru An3
OPERAŢIUNI DE VALIDARE A DATELOR
- urmăresc depistarea erorilor care pot apare ca urmare a înscrierii greşite a

datelor iniţiale în documentele primare, sau ca rezultat al introducerii greşite în
baza de date, care se pot concretiza în nepotriviri între codurile stabilite iniţial şi
cele introduse privind:
categoriile şi subcategoriile de folosinţă ale terenurilor

atributele construcţiilor şi destinaţia lor
destinaţia terenurilor
tipurile de proprietate şi mod de administrare
situaţiile juridice
codul grupei
şi cadastru An3
Erorile care privesc corectitudinea datelor cadastrale
- transcrieri greşite în documentele primare
- dubluri ale numerelor cadastrale
- erori la prelucrarea şi corelarea suprafeţelor
- incompatibilităţi între categoriile şi subcategoriile de folosinţă
- incompatibilităţi între grapa de proprietari şi situaţia juridică a bunurilor

imobile
vor fi eliminate de către specialiştii cadastrali
şi cadastru An3
PRELUCRAREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR
ÎN CADRUL S.I.C.
şi cadastru An3
CULEGEREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR
PRELUCRAREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR
BAZA DE DATE CADASTRALĂ
Componenta grafică Componenta atribut

a bazei de date a bazei de date
şi cadastru An3
Controlul erorilor
După realizarea versiunii digitale a planului cadastral trebuie verificat dacă

datele spaţiale nu conţin erori
Acest lucru se poate face verificând dacă:
- toate entităţile spaţiale au fost digitizate (nu lipsesc date) ;

- toate caracteristicile digitizate sunt necesare (nu sunt date
suplimentare);
- caracteristicile sunt la locul lor, iar arcele au forma corectă;
- caracteristicile se conectează când este cazul;
- toate poligoanele au un singur atribut;
şi cadastru An3
Legăturile dintre datele spaţiale ale unui plan digital se explicitează prin relaţiile
topologice
Crearea topologiei fiecărui strat generează de asemenea tabelul atributelor

conţinând datele descriptive ale stratului.
Odată explicitate aceste relaţii, pentru a se putea trece la executarea de interogări,

de analize sau de afişări de date, trebuie să se facă următoarele verificări (pentru
a avea siguranţa că datele spaţiale sunt corecte):
construirea topologiei
identificarea erorilor şi corectarea lor
reconstruirea topologiei
şi cadastru An3
Construirea topologiei
topologia explicitează relaţiile între caracteristicile spaţiale dintr-un strat,

punând cu această ocazie în evidenţă eventualele erori ale datelor
- arce care nu se conectează cu alte arce

- poligoane care nu se închid
- poligoane care nu au etichetă, sau au mai multe etichete
- identificatori care nu sunt unici
şi cadastru An3
Identificarea erorilor şi corectarea lor
După construirea topologiei se poate identifica, în modul cel mai simplu, orice
eroare făcută la digitizare, prin desenarea la un plotter a stratului digitizat şi
compararea lui cu planul sursă
Aceste erori pot fi de tipul

pseudo-nodurilor
a nodurilor suspendate
erori de etichetă.
Pseudo-nodurile
apar când o linie singulară se conectează cu ea însăşi, sau când se intersectează

doar două arce. Ele nu indică neapărat o eroare. Pot fi acceptate dacă
reprezintă o insulă, sau punctul unde un drum asfaltat continuă cu unul
pietruit. Verificarea şi eventual corectarea erorii, se face după compararea
desenului cu sursa.
şi cadastru An3
Nodurile suspendate
apar atunci când un arc nu se închide corect, sau a fost digitizat peste o intersecţie. In
primul caz, fiind bine cunoscut că un arc începe şi se termină cu un nod, sunt situaţii
când el poate fi acceptat drept corect, cum ar fi cazul unui drum, sau alei înfundate
(dar trebuie verificat prin comparare cu sursa). In al doilea caz, arcul nu se închide şi
trebuie corectat.
Erorile de etichetare atribut
pot apare când un poligon nu primeşte un atribut, sau când poligonul primeşte mai
multe atribute. Acest lucru se întâmplă fie pentru că s-au introdus mai multe atribute
pentru acelaşi poligon, fie pentru că un arc nu se intersectează cu un alt arc şi
poligonul rămâne deschis. Depistarea şi corectarea acestor erori se va face tot prin
compararea stratului desenat cu sursa. Corectarea este absolut necesară, pentru că
dacă poligonul nu are un atribut, el nu poate avea atribute descriptive ataşate, sau
dacă nu este închis, poligonul se pierde în poligoanele vecine şi nu i se poate calcula
aria, sau ataşa atribute.
Reconstruirea topologiei Corectarea erorilor alterează topologia iniţială a stratului,
astfel că este necesar să se reconstruiască topologia, pentru restabilirea corectă a
relaţiilor spaţiale. SISTEME INFORMAŢIONALE
şi cadastru An3
Achiziţionarea datelor atribut pentru un SIC
După realizarea topologiei pentru fiecare strat se crează şi un tabel al atributelor,

care practic este un fişier tabelar în care sunt stocate atributele standard ale
caracteristicilor spaţiale de tip punct, linie şi poligon
În mod obişnuit, un SIC are nevoie şi de o serie de atribute care sunt achiziţionate
direct în teren, fie pentru actualizarea datelor existente, fie pentru completarea
acestora şi care trebuie introduse în baza de date
Pentru adăugarea acestor noi atribute trebuie să se parcurgă următorii paşi:
crearea unui nou fişier de date pentru noile atribute;
adăugarea valorilor atributelor în fişierul de date;
includerea fişierului de date în tabelul atributelor corespunzătoare stratului
şi cadastru An3
Crearea unui nou fişier de date pentru noile atribute
Pentru a adăuga atribute suplimentare în tabelul cu atributele predefinite ale

caracteristicilor spaţiale, trebuie creat mai întâi un fişier care să conţină noile atribute. In
acest scop trebuie definite aceste atribute precizând o serie de parametri specifici,
respectiv numele atributului, tipul atributului (litere sau numere), precum şi cantitatea de
memorie necesară pentru fiecare, pentru a putea crea fişierul cu noile date descriptive
necesare fiecărui strat
Adăugarea valorilor atributelor în fişierul de date
După crearea fişierului de date urmează să se adauge valorile noilor atribute, prin
introducerea lor de la tastatură. Dacă valorile noilor atribute există deja într-un fişier în
calculator, ele pot fi transferate direct în fişierul nou creat
şi cadastru An3
Includerea atributelor în tabelul de atribute al caracteristicilor spaţiale
Odată cu crearea topologiei pentru un strat se crează şi un tabel al atributelor, care

leagă automat fiecare caracteristică spaţială cu înregistrarea corespunzătoare din
tabelul atributelor
Atributele noi conţinute în noul fişier de date, vor fi şi ele incluse în tabelul atributelor
şi vor fi legate automat de caracteristicile spaţiale prin intermediul unei aşa numite
chei (un articol comun)
Astfel, utilizând şi noile atribute, se pot face analize ale datelor pentru a obţine atât
informaţii (grafice), legate de stratul respectiv, cât şi obţinerea de informaţii care să
servească altor scopuri decât informaţia obişnuită furnizată de strat (valoarea unui
teren, identificare de tipuri de sol, sau de categorii de folosinţă, evidenţierea
construcţiilor după material, după regim de înălţime, după proprietar etc).
şi cadastru An3
Reprezentarea grafică a tarlalelor în
care au fost emise
titluri de proprietate în România
Proiectul a fost iniţiat de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară (ANCPI) şi declanşat prin adresa nr. 1034931/01.04.2011
Scopul proiectului:
Realizarea reprezentării grafice a tarlalelor în fiecare UAT prin
identificarea limitelor cadastrale naturale şi artificiale şi integrarea
datelor referitoare la aplicarea legilor fondului funciar existente la
Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară judeţene (OCPI).
Date de intrare:
- informaţii grafice tip vector extrase din proiectul TOPRO5;
- informaţii grafice tip vector georeferenţiat în proiecţie Stereografică
1970 (fără reprezentarea parcelelor), având marcat identificatorul tarla OCPI;
- informaţii grafice de tip raster, georeferenţiat în proiecţie
Stereografică 1970, cu evidenţierea tarlalelor şi a identificatorului tarla OCPI;
- informaţii grafice de tip raster, negeoreferenţiat, cu evidenţierea
tarlalelor precum şi a identificatorului tarla OCPI.
Flux de lucru
Extragerea datelor vector din TOPRO5 pentru Preluarea datelor transmise de către OCPI şi
fiecare UAT pregătirea lor în vederea execuţiei
• Integrarea şi completarea datelor vector din Transmiterea datelor către execuţie

TOPRO5
• Reprezentarea grafică a tarlalelor în fiecare
UAT (având ca sursă ortofotoimagini din
zborurile realizate în anii 2005, 2008, 2009), la • Integrarea informaţiilor vector şi/sau
nivel de sectoare cadastrale vectorizarea informaţiilor de tip raster
• Editarea atributelor primite de la OCPI
• Editarea atributelor
Verificarea suprafeţelor obţinute şi aplicarea regulilor topologice în cadrul

fiecărei baze de date, ce reprezintă o unitate administrativ teritorială (UAT)
Crearea unui fişier de tip xls. care reflectă legătura spaţială între datele
vector CNGCFT, referitoare la tarlale şi datele primite de la OCPI
Transmiterea datelor la ANCPI/OCPI pentru completare şi validare
Reprimirea de către CNGCFT a datelor rectificate de OCPI, dacă este cazul

Etapele procesului de
reprezentare a tarlalelor la
nivel de unitate
admninistrativ teritorială
(UAT) :
Identificarea ortofotoimaginii
pentru UAT
Crearea Sectorului 0,
prin reunirea drumurilor
clasificate, apelor curgătoare şi
canalelor mari, a lacurilor mari şi
a zonei CF
Obţinerea sectoarelor
cadastrale prin diferenţa dintre
limitele unităţilor administrativ
teritoriale (UAT) şi Sector
cadastral 0
Completarea elementelor vector cu drumuri de exploatare, ape
curgătoare, canale şi păduri
Crearea Tarlalei 0,
prin reunirea
bufferelor pentru
drumuri de
exploatare, ape
curgătoare şi canale
Obţinerea
tarlalelor prin
diferenţa dintre
sectoarele
cadastrale şi Tarla 0
Zonă de lucru pe ortofotoimagine
Reprezentare şi numerotare tarlale CNGCFT
Reprezentare tarlale CNGCFT suprapusă peste ortofotoimagine
Reprezentare tarlale OCPI suprapusă peste ortofotoimagine
Evidentiere tarlale pe suport raster transmis de către OCPI
Structura finală a bazei
de date pentru fiecare UAT:
Fişierul de tip
xls. care reflectă
legătura spaţială
între datele vector
CNGCFT,
referitoare la tarlale
şi datele primite de
la OCPI
Etapa de
verificare
la teren
UAT Dobroeşti
zona de
măsurători GPS
UAT Dobroeşti
Vector
- Proiect TARRO -
UAT Dobroeşti - Suprapunere măsuratori GPS cu vector TARRO
Detalii Tarla
CNGCFT 2.3
verificate la
teren
UAT Dobroeşti
Detaliu colţ tarla
Valoarea suprafetei
rezultate din
masuratori la teren
Valoarea suprafetei
rezultate prin
vectorizare
DIFERENTA
NUMAR SUPRAFATA SUPRAFATA DIFERENTA
DE
ZONA JUDETUL UAT POLIGON MASURATA TARRO DE SUPRAFATA
SUPRAFATA
VERIFICAT [Ha] [Ha] [Ha]
(%)
420 171.3746 170.9991 -0.3756 0.22
421 9.5340 9.9734 0.4395 4.61
422 66.6865 67.0867 0.4002 0.60
VEST
424 70.9008 69.6000 -1.3008 1.83

BIHOR SALONTA
425 49.0973 48.6085 -0.4888 1.00
405 66.5968 66.6857 0.0889 0.13
383 57.8041 55.5013 -2.3028 3.98
429 158.5318 157.0837 -1.4481 0.91
REGISTRUL ELECTRONIC AL
UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV
TERITORIALE ‐ RELUAT
Proiect RELUAT
Prezentare generală a proiectului
Scopul proiectului

•De a se obţine o bază de date la nivel naţional in format digital care să conţină
documente actuale referitoare la descrierea tronsoanelor care formează o Unitate
Administrativ – Teritorială
•Întreţinerea şi administrarea datelor în mod interactiv (produs web) a datelor
•Implicarea factorilor decizionali: primării, prefecturi
•Documente întocmite pe baza imaginilor orofoto, a elmentelor topografice stabile

în timp care se văd pe aceste imagini
Proiect RELUAT
Surse de date
Datele primare utilizate în procesul tehnologic sunt:

¾ Limite obţinute în format digital din planuri şi hărţi scara 1: 5000, 1:10 000, 1: 50 000
¾ Geometrie tip POLIGON specific fiecărui UAT în parte
¾ Baza de date conţine 3180 poligoane UAT
¾ Extragerea hotarelor administrative a UAT‐urilor învecinate în număr de 9531 la nivel
naţional
¾ Tronsoane cu alt traseu decât cel iniţial digitizat de reprezentantul OCPI

Proiect RELUAT
Instituţii implicate în derularea proiectului
CNGCFT are rolul de management al datelor din baza de date RELUAT realizând operaţii de
actualizare conform proceselor verbale

OCPI asigură suportul tehnic şi materializează tronsonul de hotar la care s‐a convenit şi
ataşează procese verbale

Primăria dispune de documente tehnice şi juridice în vederea modificării/validării
tronsonului de hotar

Prefectura are calitatea de mediator în cadrul unui litigiu apărut între două UAT‐uri vecine,
respectiv două Primării învecinate. Cazul de excepţie sunt acelea în care litigiile nu pot fi
mediate în totalitate. În aceste cazuri se utilizează în continuare limita veche sau limita de
lucru a OCPI.

Proiect RELUAT
Schema generală a
procesului tehnologic
Proiect RELUAT
Exemplu de proces verbal obţinut din
sistemul RELUAT
Tronson nemodificat cu acordul ambelor
Primarii
Proiect RELUAT
sistemul RELUAT
Tronson modificat cu acordul
ambelor Primarii
Proiect RELUAT
sistemul RELUAT
Tronson in litigiu, modificat conform
limitei utilizate de OCPI
Proiect RELUAT
Situaţia actuală a proiectului
‐Hotare administrative modificate : 6000 din totatlul de 9531 de hotare administrative

‐ Hotare administrative nemodificate : 3531 din totalul de 9531 de hotare administrative

‐ Hotare administrative nemodificate cu litigii : 500 din totalul de 3531 de hotare nemodificate

‐ Hotare administrative nemodificate integral fără litigii: 3031 din totalul de 3531 de hotare
nemodificate

Proiect RELUAT
Proiect RELUAT
LITIGII CENTRALIZATE SI “ENCLAVE”
Proiect RELUAT
SOFTWARE S.I.C.
şi cadastru An3
Produsele software S.I.C. sunt foarte variate prin natura lor, preţurile lor variază de
la câteva sute de dolari la yeci de mii de dolari, în funcţie de ceea ce pot să realizeze.
Există diferite publicaţii de specialitate (reviste) în care sunt informări periodice cu

privire la descrierile produselor siftware
Alegerea unui anumit tip de software S.I.C. reprezintă un proces ce presupune

răspunderi deosebite, implicând de cele mai multe ori schimbarea fluxului
informaţional
Softurile S.I.C. au fost până nu demunlt, aplicaţii de lux.

In perioada actuală, datorită apariţiei PC-urilor cu capacităţi mari de lucru,
soluţiile software S.I.C. pot fi abordate de o paletă mult mai largă de utilizatori
şi cadastru An3
În prezent există următoarele clase de produse S.I.C. (produse care se confundă în
totalitate cu produsele G.I.S.)
EXPERT G.I.S
DESKTOP G.I.S.
GEOENGINEERING
WEB GIS
AM/FM
DBMSs
şi cadastru An3
PRODUSELE EXPERT G.I.S.
- Sunt produse care necesită echipamente hardware foarte puternice (staţii

grafice) fiind disponibile doar specialiştilor
- Specialiştii care le manipulează reprezintă aproximativ 1-2% din numărul total

de utilizatori
- Sunt produse de funcţionalitate complexă
şi cadastru An3
PRODUSELE DESKTOP G.I.S.
- Sunt produse destinate PC-urilor
- Au interfaţa cu utilizatorul prietenoasă „user-friendly”
- Piaţa este în continuă ascensiune
- Au aproximativ de 10 ori mai mulţi utilizatori decât produsele de tip expert
şi cadastru An3
PRODUSELE GEOENGINEERING
- Sunt produse desktop de tip CAD cu facilităţi G.I.S.
- Au mai multe funcţii GIS decât produsele desktop datorită integrării funcţiilor
CAD
şi cadastru An3
PRODUSELE WEB GIS
- Sunt destinate publicării datelor cadastrale pe internet
- Permit realizarea unor interogări simple furnizând răspunsuri rapide şi precise
şi cadastru An3
PRODUSELE AM/FM
Automated Mapping/Facilities Mapping
- Sunt produse expert GIS sau desktop GIS special concepute pentru
managementul reţelelor edilitare (apă, canal, gaze, telefonie)
şi cadastru An3
PRODUSELE DBMSs
Data Base Management System spatial enabled
- Sunt sisteme de gestionare a bazelor de date care oferă posibilitatea de a stoca şi

date spaţiale şi date alfanumerice
- Avantajul lor constă în faptul că atât datele grafice cât şi cele atribut sunt stocate
într-o singură bază de date
şi cadastru An3
SOLUŢII SOFTWARE S.I.C.
şi cadastru An3
ÎN FUNCŢIE DE FIRMA PRODUCĂTOARE SE DEOSEBESC URMĂTOARELE:
Cele mai utilizate la nivel mondial
BENTLEY
INTERGRAPH
AUTODESK
ESRI
MAPINFO
şi cadastru An3
BENTLEY
Bentley PoweMap
- Este o soluţie CAD/GIS complet integrată

- Se integrează cu programul CAD
- Are instrumente pentru introducerea, managementul, analiza şi vizualizarea
informaţiilor geografice
Bentley Geo Web Publisher
- Reprezintă o soluţie Web GIS care permite integrarea unei mari varietăţi de date
vector şi raster şi baze de date (inclusiv Oracle)
şi cadastru An3
INTERGRAPH
GeoMedia
- Permite accesarea şi integrarea depozitelor de date spaţiale din orice loc şi

aproape în orice format
- Are posibilitatea de a realiza capturi de date, de a le menegeria şi întreţine
GeoMedia Web Map
- Permite publicarea şi interogarea pe internet sau în cadrul intranetului a bazelor

de date
- Permite atât vizualizarea cât şi publicarea bazelor de date
şi cadastru An3
AUTODESK
AutoCAD Map 3D
- Constituie o platformă software destinată elaborării şi gestiunii datelor

referenţiate şi georeferenţiate
- Permite utilizarea instrumentelor implementate în AutoCAD în scopul
întreţinerii unei palete mai largi de date spaţiale
Autodesk MapGuide Enterprise
- Reprezintă o platformă de elaborare şi publicare pe internet a datelor geospaţiale
şi cadastru An3
ESRI
ArcInfo
- Este o soluţie completă GIS care se utilizează pentru construirea datelor spaţiale
modelarea şi analiza acestora
ArcGIS
- Permite vizualizarea, cartografierea, crearea şi analiza datelor geografice

- Oferă suportul decizional necesar pentru rezolvarea cât mai rapidă a
problemelor şi luarea corectă a deciziilor
ArcGIS Server
- Reprezintă o platformă completă pentru distribuirea pe internet a bazelor de

date
- Oferă cadrul de lucru pentru construirea şi implementarea de aplicaţii GIS şi
servicii centralizate ce răspund diverselor cerinţe ale unei game variate de clienţi
şi cadastru An3
UTILIZATORII
şi cadastru An3
Experţi
Web user
şi cadastru An3

Curs Sic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEME INFORMAŢIONALE

SISTEME INFORMATICE CADASTRALE

Autodesk Cartea de telefoane a unui operator

Autodesk Map Realizarea băncilor de date

ArcGIS Gestiunea bazelor de date

• Utilizează acelaşi proceduri de culegere a bazelor de date

Sisteme informaţionale nonspaţiale Sisteme informaţionale spaţiale

Alte sisteme informaţionale

Sisteme informaţionale Sisteme informaţionale ale

Sisteme informaţionale cadastrale Sisteme informaţionale ale resurselor

„Un ansamblu organizat de hardware, software, date geografice şi personal,

Sistemul Informaţional Cadastral (SIC), poate fi definit ca fiind un ansamblu de

9 să fie util în raport cu funcţiile sistemului şi cu rezolvarea cerinţelor utilizatorului;

9 să fie economic şi eficient în ceea ce priveşte resursele necesare;

9 să asigure protecţia şi integritatea datelor prin posibilităţile de control ale

9 să asigure protecţia surselor de informaţie împotriva utilizării lor

¾ asigură gestionarea şi accesul rapid la toate informaţiile relevante despre teritoriu

¾ asigură o securizare garantată a datelor şi informaţiilor din baza de date;

¾ asigură o bază superioară pentru dezvoltarea ulterioară a teritoriului;

¾ contribuie la stabilirea unei baze juste şi reale de impozitare ;

¾ asigură cunoaşterea situaţiei juridice a tuturor bunurilor imobile;

¾ pune la dispoziţie date de bază pentru alte aplicaţii;

¾ asigură informaţiile de bază pentru administrarea teritoriului;

¾ pune la dispoziţia specialiştilor o serie de elemente calitative necesare pentru

Individualizarea şi inventarierea bunurilor imobile

 Delimitarea lor în teritoriu (hărţi şi

 Identificarea prin codificare (poştale)

 Precizarea numărului cadastral

 Pentru stabilirea impozitelor

SERVICIILE DE SISTEMATIZARE URBANĂ

 Emiterea de autorizaţii pentru construcţii, dotări

Aportul fiecăreia dintre componentele unui GIS sub

Problema care a apărut: cum să introducem o hartă în calculator, adică cum

După experienţe îndelungate, s-a convenit ca reprezentarea internă a unei

Caracteristicile cadastrale exprimate prin entităţi vector:

Punct = o fântână, un punct geodezic, un punct de staţie

Linie (arc) = limită de proprietate, drum, râu

Poligon = parcela, intravilanul localităţilor, tarlaua

LINIA (formată din unirea punctelor)

POLIGONUL (arie delimitată de linii)

CORPUL (volum determinat de suprafeţe)

Punctul reprezintă cea mai simplă primitivă grafică, neavând dimensiune

- reprezintă o poziţionare în spaţiu cu 2 sau 3 dimensiuni.

- fiecare punct va fi înregistrat într-un fişier sub formă de tabel care

Număr punct Coordonata x Coordonata y Identificare

Din perspectiva digitală o linie nu este asociată, în mod obligatoriu, cu o linie

NODUL este definit ca o extremitate a unei linii sau arc.

- Nodurile indică sensul de parcurgere al arcului.

Poligonul este reprezentat şi construit din linii închise.

- spre deosebire de linii la care nodul de început nu coincide cu nodul de sfarsit,

- un poligon poate fi reprezentat doar de noduri, dacă respectă aceeaşi regulă a

VOLUMELE, ca şi primitive grafice, sunt tratate mai puţin de produsele soft,

- anumite pachete de programe oferă posibilitatea de a lua în considerare, de

- ele aproximează cu o precizie suficientă volumele de pe hărţile reprezentate

- Reprezentarea uzuală a unei suprafeţe în 3D se face prin diferite tehnici

shapefile şi coverage (dezvoltate de ESRI)

.dxf -Drawing Exchange Format- (dezvoltat de AutoCAD)

.SFA - Simple Feature Access-(dezvoltate de Open Geospatial Consortium)

.TAB - (dezvoltat de MapInfo)

.DLG - Digital Line Graph – (dezvoltat de U.S. Geological Survery)

.tin - Triangular Irregular Network

Modelul este o reprezentare convenţională a structurilor de date într-un

Sistemul de reprezentare vector generează mai multe modele, dintre care

Delimitarea lor în teritoriu (hărţi şi

Identificarea prin codificare (poştale)

Precizarea numărului cadastral

Pentru stabilirea impozitelor

Emiterea de autorizaţii pentru construcţii, dotări