Colocviul de laborator se va desfășura oral, pe Microsoft Teams, în săptămâna a

14-a, pe data de 29.01.2021, în intervalul orar 10-12.

Studentul va încărca pe platforma moodle 3 lucrări de laborator (referate),
respectiv cele care i se vor solicita de către cadrul didactic (nominalizate de acesta)
și va trebui să identifice și să caracterizeze 3 micro- sau macrostructuri dintre cele
prezentate în acest fișier.

Fig. 1. Fontă cenușie ferito-perlitică cu grafit nodular; nodulii de grafit sunt de

culoare neagră; perlita, din cauza puterii mici de mărire și a puterii reduse de
rezoluție a microscoapelor optice nu prezintă aspectul lamelar caracteristic, ci
apare sub forma unor „insule” de culoare gri-albăstruie; ferita, de culoare albă,
înconjoară formațiunile grafitice
Fig. 2. Oțeluri carbon cu diferite conținuturi de carbon: micrografia de sus – un
oțel cu aprox. 0,15% C – perlita în cantitate redusă, de până la 20%, apare sub
formă de grăunți închiși la culoare, iar ferita se prezintă sub formă de grăunți
deschiși la culoare; micrografia de jos: un oțel cu aprox. 0.25% C – proporția de
perlită este în jur de 35%; se observă aspectul lamelar al eutectoidului
Fig. 3. Sorbită de revenire într-un oțel carbon călit și revenit înalt; se observă
particulele de cementită precipitate uniform în ferită

Fig. 4. Metal pur CFC sau soluție solidă al cărei solvent este un metal CFC tratat/ă
termic (recoacere de recristalizare); se observă macle de recoacere
Fig. 5. Microstructura unui oțel înalt aliat cu Cr, Mo, V și Nb (oțel inoxidabil
martensitic) călit și revenit: sorbită de revenire -ferită aliată în care precipită Cr23C6
(dimensiuni mai mari) și carburi și sau nitruri de V sau Nb (dimensiuni mai mici)

Fig. 6. Macrostructura unui lingou (reprezentare schematică) – suprafață special

pregătită; se observă o neomogenitate structurală sau cristalină (diferențe între
forma, mărimea și orientarea grăunților ca urmare a existenței unui gradient de
temperatură pe parcursul solidificării)
Fig. 7. Soluție solidă al cărei solvent este un metal CFC (sau metal pur CFC) –
grăunți poliedrici; săgețile triunghiulare indică maclele

Fig. 8. Aliaj antifricțiune Babbit; microstructură alcătuită din compuși primari

SnSb și Cu3Sn (deschiși la culoare) pe fond de eutectic fin punctiform (închis la
culoare)
Fig. 9. Macrostructura unui lingou caracterizată de neomogenitate cristalină sau
structurală

Fig. 10. Se pot evidenția compuși primari de culoare albă, cu formă geometric
regulată și amestec mecanic eutectic punctiform zebrat (microstructura unei fonte
albe hipereutectice)
Fig. 11. Segregație dendritică evidențiată într-o soluție solidă turnată
(neomogenă chimic); microstructura unui aliaj monofazic turnat

Fig. 12. Oțel carbon hipereutectoid; constituenți: perlită lamelară (aspect de

amprentă de deget) și cementită secundară sub formă de rețea
Fig. 13. Soluție solidă neomogenă chimic (segregație dendritică); atacul pune în
evidență atât segregația, cât și grăunții de soluție solidă, diferit orientați

Fig. 14. Cu pur deformat plastic la rece și recopt în vederea recristalizării; se

observă macle de recoacere, diferit nuanțate în raport cu restul grăuntelui
Fig. 15. Soluție solidă CVC, deformată plastic și recoaptă (grănți poliedrici
echiacși)

Fig. 16. Aliaj tip Babbit (v. fig. 8)

Fig. 17. Fibraj corespunzător (stânga) – piesă obținută prin forjare; fibraj
discontinuu, necorespunzător (dreapta); șirurile de incluziuni (impurități) nu
urmăresc forma piesei, ci a semifabricatului din care a fost obținută în urma
operației de așchiere

Fig. 18. Amestec mecanic eutectic (microstructura unei fonte albe eutectice, cu
4,3% C)
Fig. 19. Rupere la tracțiune: a) rupere con-cupă (predominant ductilă); b) rupere
fragilă

Fig. 20. Martensită aciculară într-un oțel cu peste 0,6% C, obținută în urma
tratamentului termic de călire
Fig. 21. Oțel carbon tratat termic: cementită globulară pe fond de ferită (perlită
globulară)

Fig. 22. Cupru turnat (se observă grăunții cu aspect dendritic, cu margini cu
aspect dantelat, neregulat); se evidențiază segregația impurităților – Cu2O –
prezent în eutecticul cu aspect punctiform și porozități închise la culoare
(obținute în urma dezoxidării)
Fig. 23. Perlită lamelară; oțel carbon cu 0,8% C (OSC8 sau C80U)

Fig. 24. Rupere la oboseală, cu multiple amorse de rupere (sus, dar și jos), zonă
netedă extinsă și zona de rupere bruscă, finală situată în partea centrală a
suprafeței de rupere
Fig. 25. Fontă cenușie feritică, cu grafit lamelar

Fig. 26. Eutectic lamelar

Fig. 27. Fontă cu grafit nodular perlitică

Fig. 28. Martensită aciculară și austenită reziduală (deschisă la culoare)

Fig. 29. Rupere la oboseală; amorsa este indicată de săgeată, iar zona de rupere
bruscă, finală ocupă o suprafață mică, în partea de jos, dreapta; se observă liniile
de așteptare din zona netedă, inițial concentrice în raport cu locul de inițiere a
fisurii.

Fig. 30. Perlită lamelară și ferită deschisă la culoare, în rețea, într-un oțel cu
0,6% C
Fig. 31. Fontă cu grafit nodular ferito-perlitică

Fig. 32. Oțel hipereutectoid cu o rețea fină și uniformă, deschisă la culoare, de

cementită secundară și perlită de culoare închisă (nuanțe de brun și gri albăstrui)
Fig. 33. Sorbită de revenire într-un oțel carbon după călire martensitică și
revenire înaltă

Fig. 34. Macrostructură – neomogenități structurale (cristaline): macrografia de

sus – se observă aproape în totalitate grăunți columnari; macrografia de jos –
sunt evidențiate zonele cu grăunți mici, echiacși, în crusta lingoului și cu grăunți
columnari
Fig. 35. Soluție solidă CVC sau metal pur CVC; starea de prelucrare: deformare
plastică și recoacere

Fig. 36. Soluție solidă neomogenă chimic (turnată); sunt evidențiate segregația
dendritică și limitele de grăunte
Fig. 37. Cu deformat plastic și recopt; se observă grăunți poliedrici, cu macle

Fig. 38. Retasură secundară într-un produs turnat

Fig. 39. Fontă cenușie cu rafit lamelar, ferito-perlitică; la puteri mai mari de
mărire (dreapta) este vizibil aspectul de amprentă de deget al amestecul mecanic
eutectoid
Fig. 40. Aliaj Al-Si (silumin) nemodificat: cristale pătratice de Si și amestec
mecanic eutectic acicular, grosolan de (α+Si)

Fig. 41. Suprafață de formare: dendrite

Fig. 42. Alamă bifazică α (cristalele albe) + β (cristalele închise la culoare)

Fig. 43. Martensită aciulară

Fig. 44. Perlită, ledeburită și cementită secundară (microstructura unei fonte albe
hipoeutectice)
Fig. 45. Retasuri și sufluri (defecte de compactitate) puse în evidență pe
secțiunile longitudinale ale unor lingouri

Fig. 47. Segregație dendritică (soluție solidă neomogenă turnată) și microretasuri

(zonele cu margini dantelate, închise la culoare)
ă
Fig. 48. Silumin modificat: grăunți dendritici, deschiși la culoare, de soluție
solidă α și eutectic fin, punctiform, de α + Si

Fig. 49. Superaliaj INCONEL 718 îmbătrânit timp de 72 de ore la 850°C:

precipitate de fază δ (Ni3Nb) , aciculare dispuse inclusiv intergranular, precipitate
de fază γ’, punctiforme, carburi de tip MC (rare, grobe) pe fond de soluție solidă
γ
Fig. 50. Bronz cu Sn și Pb, turnat: grăunți dendritici de soluție solidă α +
particule insolubile de Pb, închise la culoare, sub formă de „picături” sau de
peliculă intergranulară (tot închise la culoare, dar de dimensiuni mai mari și cu
margini dantelate, sunt și microretasurile) și amestec mecanic eutectoid α+δ, de
culoare gri-albăstrui, separat inetrdendritic

Fig. 51. Oțel maraging deformat și îmbătrânit: se observă precipitate

durificatoare (compuși intermetalici) dispuse pe fond de martensită
Fig. 52. Bronz cu Be, călit pentru punere în soluție; se observă grăunți poliedrici
de soluție solidă suprasaturată și compuși care nu s-au dizolvat la încălzirea în
vederea călirii

Fig. 53. Fibraj

Fig. 54. Superaliaj cu baza Ni, turnat (se observă porozități de turnare, închise la
culoare); microstructura este alcătuită din grăunți cu aspect dendritic de soluție
solidă γ, insule de eutectic γ+γ`, carburi de tip MC (mai grobe) și de tip M23C6,
dispuse la limitele grăunților de soluție solidă; micrografia din dreapta reprezintă
(la puteri mari de mărire) particule cuboide de fază γ` dispuse în matrice de
soluție solidă

Fig. 55. Retasură secundară

Fig. 55. Aliaj Ti-Al-V: stânga – micrografie optică, dreapta – micrografie
electronică; morfologiile celor două faze, α și β depind de tratamentul termic
aplicat (temperatura de încălzire, viteza de răcire: la răcire relativ lentă se obțin
grăunți echiacși de α și fază β cu aspect acicular; cu cât temperatura de încălzire
este mai mare, cu atât crește proporția de fază α)

Fig. 56. Aliaj Ti-Al6-V4; stânga – structură celulară, răcire lentă cu cuptorul,
dreapta – martensită, răcire în apă
Fig. 57. Superaliaj Co-Al-W; particulele de formă cuboidală Co3(Al,W), dispersate
în masa de soluție solidă pe bază de Co, contribuie la durificare