Unitatea de învățare 3

Motricitatea umana

Cuprins
Unitatea de învățare 2
MOTRICITATEA UMANĂ
U.2.1 Introducere
U.2.2 Competențele unității de învățare
U.2.3 Forme de manifestare motrică
U.2.4 Mecanisme fiziologice şi psihice
U.2.5 Motricitatea în ontogeneză
U.2.6. Test de autoevaluare

U.1.1 Introducere
Literatura de specialitate aduce in evidenţa motricitatea umană ce este
considerată ca activitate conştientă şi voluntară ce este motivată şi determinată
complex. Motivaţia acestui gen de activităţi rezidă din faptul că omul este o fiinţă
raţională, cu multiple nevoi legate de existenţa sa biologică, materială şi socială.
Autonomia şi autoservirea sunt două dintre necesităţile primare ale omului care au
determinat motricitatea acestuia, respectiv diversitatea formelor de manifestare
motrică necesare integrării acestuia în mediul natural şi social.
 Determinarea activităţii motrice umane este corelată cu o serie de
particularităţi individuale date de ereditate, dezvoltarea somatică şi funcţională,
capacităţile energetice, motivaţie, atitudini, conştiinţă.
Raţionalitatea îl face pe om fiinţa cea mai motrică, considerând aria deosebit
de vastă a activităţilor sale motrice, precum şi diversitatea şi complexitatea acestor
activităţi.
Motricitatea umana povine de la cuvantul francez “motrice”, forta motrice
este o forta care produce o miscare, o comandă.
Motricitatea umană este superioară pentru că este: constientă, voluntară,
motivată, determinată de complex.
MOTRICITATEA UMANĂ rezidă din faptul că omul este o fiinţă
raţională,
raţionalitatea făcându-l pe om fiinţă motrică astfel aria activităţilor motrice fiind
vastă, diversificată şi complexă.
 Datorită raţiunii umane, motricitatea umană este diferită de regnul animal
deoarece nici o fiinţă a regnului animal nu acoperă aria atât de vastă, diversă şi
complexă a mişcărilor şi activităţilor cucaracter motric.
Concluzionând, “RAŢIONALUL BATE INSTINCTUL” şi în activitatea
motrică.

U.1.2 Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să:
- să definească formele de manifestare motrică;
- să definească şi să argumenteze actul, acțiunea și activitatea motrică;
- să arate care sunt relaţiile dintre act, acțiune și activitate motrică;
- să sistematizeze mecanismele fiziologice și psihice ale activității
motrice.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare curente este de 3 ore.

U.1.3 Forme de manifestare motrică

 Formele de manifestare motrică sunt extrem de diverse; acestea putând fi
clasificate după mai multe criterii. În domeniul nostru ştiinţific, acestea sunt acele ce
sunt efectuate conştient, voluntar, sub imperiul raţionalului. După gradul lor de
complexitate, mişcările se pot departaja în gesturi sau acte motrice, acţiuni motrice şi
activităţi motrice, „fără ca graniţele între acestea să fie foarte ferm stabilite”
[Prescorniţă A. 2006, pag. 21]
ACTUL MOTRIC (sau GESTUL MOTRIC)

Se defineşte, în general, ca fiind o mişcare simplă, posibil a fi efectuată

instinctiv, dar de cele mai multe ori voluntar şi conştient şi care constituie punctul de
plecare pentru mişcări mai complexe. De exemplu, păşirea- act motric ce aparţine
mersului; întoarcerea capului - act motric ce precede acţiunea de orientare în spaţiu;
ridicarea mâinii- gest de expresie.
 Autorii Nicu Alexe, Totescu Antoaneta exemplifică actul motric ca un fapt
simplu de comportare realizat prin muschii scheletici in vederea obtinerii unuiefect
elementar de adaptare sau de construire a unei actiuni motrice. [1973, pag. 36]
Actul motric, care de regula se considera ca fiind act voluntar, se foloseste in
practica in interrelatii care definesc o anumita actiune sau activitate motrica. El este,
totodata, un element component folosit in analiza actiunii sau activitatii motrice
apreciate ca efecte globale. Termenul de act motric poate să indice şi actele reflexe,
instinctuale si automatizate.

ACTIUNEA MOTRICA

Este o inlantuire de acte motrice indreptate spre un anumit scop, cu o motivatie

rationala şi un caracter constient si voluntar. Exemplu: mersul, alergarea, săriturile,
aruncarea, prinderea, virajul la schi etc.
Actiune motrica este ansamblu de acte motrice astfel structurate incat
realizeaza un tot unitar in scopul rezolvarii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau
inglobate in cadrul uneiactivitati motrice. Exercitiul acrobatic, de echilibru, catarare,
aruncarea, saritura, alergarea, mersuletc. sunt actiuni motrice care au efecte imediate
in urma aplicari lor, dar pot fiinglobate intr-o suita de efecte care se obtin in urma
unei activitati motrice, in cazulnostru, procesul de educatie fizica.

ACTIVITATEA MOTRICA
 Constituie un ansamblu de acte si actiuni efectuate constient, sistematic in
scopul obtineri unui anumit rezultat. Activitatea este complexă, poate cuprinde arii
diverse determinate de scopuri, obiective, sarcini diferite.Exemplu, activitatea motrică
orientată spre obţinerea unor performanţe într-un anumit domeniu este conturată de
anumite scopuri, obiective şi sarcini.
Ansamblu de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de idei, reguli si forme
de organizare in vederea obtinerii unui efect complex de adaptare a organismului si de
perfectionare a dinamicii acestuia.
Activitatea motrica se incadreaza in general intr-un concept privind
organizarea, continutul si finalitatea educatiei fizice si sportului. Ea este folosita si ca
o expresie care concretizeaza numai acele exercitii fizice care se gasesc intr-o
anumitainterrelatie sau structura si care se aplica dupa anumite reguli si cu un anumit
scop. [Alexe N., Totescu A., 1973, pag. 36 ]
Ca o concluzie, actul si actiunea motrica sunt manifestari care se desfasoara
fiecare intr-un timp sau o secventa a acestuia si intr-un spatiu bine determinat si
limitat.
Activitatea motrica se deruleaza in timp, pe secvente separate chiar daca se
desfasoara in acelasi spatiu sau incepe intr-un spatiu si continua in spati diferite.

U.1.4 Mecanisme fiziologice și psihice

Pentru a ne face o idee general asupra mecanismelor fiziologice ce guvernează

activitatea motrică, apreciem ca fiind necesare şi adecvate cele expuse de dr. N.
Eremia şi dr. Marta Baroga în cartea “Medicina sportivă” [1994, pag. 48]: “sistemul
nervos central reprezintă masa de comandă care dirijează întreaga activitate a
organismului, contribuind la încadrarea fiinţei umane în mediul biologic şi social. ” În
fiecare moment creierul primeşte un volum impresionant de informaţii din exteriorul
şi interiorul organismului, pe care le prelucrează de o manieră avantajoasă pentru
acesta, ca un adevărat computer. ”
Sistemul nervos central asigura substratul functilor psihice complexe:

• Sfera cunoasterii (orientarea, gândirea, atenţia, învăţarea),

• Sfera afectiva (emoţiile, sentimentele, pasiunile),
• Sfera volitional-comportamental (hotărârile, deciziile, caracterul,
comportamentul)
O schemă general de funcţionare a organismului uman în efectuarea actelor
motrice trebuie să cuprindă următoarele repere:
RECEPTORI (vizuali, acustici, de echilibru, tactili, proprioceptivi etc.) care
culeg informatia interna sau externa;
CĂI AFERENTE SAU SENZITIVE care transmit informatia culeasa de către
receptori spre centrii nervosi;
CENTRII NERVOŞI care prelucreza informatia, o decodifica si elaboreaza
raspunsurile;
CĂI EFERENTE SAU MOTORII care transmit raspunsul prelucrat in centrii
nervosi spre organele efectoare (muşchi);
ORGANELE EFECTOARE.
Funcţionarea organismului pe baza informaţiilor culese de receptorii din
organele de simţ, conform schemei de mai sus, este comună omului şi animalelor şi se
numeşte funcţionare pe baza primului sistem de semnalizare. Cunoaşterea realizată pe
baza organelor de simţ este direct, nemijlocită, concretă şi individuală.
 Funcţionarea organismului uman se poate face şi pe baza celui de al doilea
system de semnalizare, constituit de limbaj şi gândire (limbajul “mut”) care au
conexiuni strânse şi care sunt proprii numai omului.
De cele mai multe ori în activitatea umană intervin simultan, în proporţii
digerite, în funcţie de complexitatea acesteia, ambele sisteme de semnalizare.

Rezumat

MOTRICITATEA UMANĂ rezidă din faptul că omul este o fiinţă raţională,

raţionalitatea făcându-l pe om fiinţă motrică astfel aria activităţilor motrice fiind
vastă, diversificată şi complexă.
Datorită raţiunii umane, motricitatea umană este diferită de regnul animal
deoarece nici o fiinţă a regnului animal nu acoperă aria atât de vastă, diversă şi
complexă a mişcărilor şi activităţilor cucaracter motric.
Concluzionând, “RAŢIONALUL BATE INSTINCTUL” şi în activitatea motrică

U.2.6 TEST DE AUTOEVALUARE

1. Argumentați din ce rezidă faptul că motricitatea umană este diferită de
regnul animal.
2. Care sunt formele de manifestare motrică?
3. Definiți actul, acțiunea și activitatea motrică.
4. Descrieți mecanismele fiziologice și psihice ale motricității umane.
Folosiţi drept sursă directă de răspuns paragrafele U.2.3.-U.2.4.-U.2.5.