IULIANA PANAIT

MOMENT ORTOGRAFIC
CULEGERE DE EXERCIŢII

MOTTO:
„Ortografia înseamnă respect faţă de tine însuţi.
Scriind şi făcând greşeli de ortografie poţi fi desconsiderat înainte de
a fi cunoscut, deoarece corectitudinea scrisului este o calitate a omului cult.”
Pedagogul francez
Rene Pariss

IULIE 2012

1
CUPRINS

I. SUBSTANTIVUL
A. Singularul anumitor substantive .......................................... 3
B. Pluralul anumitor substantive comune .......................................... 9
C. Forma de feminin a unor substantive .......................................... 11
D. Ortografierea cu vocală/consoană dublă .......................................... 12
E. Articularea cu articol hotărât a unor substantive .......................................... 13
F. Substantive compuse .......................................... 17
G. Ortografierea unor substantive la dativ-genitiv .......................................... 18
H. Anexe .......................................... 20

II. VERBUL
III. ADJECTIVUL
IV. PRONUMELE
V. NUMERALUL
VI. ADVERBUL
VII. PREPOZIŢIA
VIII. CONJUNCŢIA

2
CAPITOLUL I
SUBSTANTIVUL

A. SINGULARUL ANUMITOR SUBSTANTIVE

1. Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune:

capot – capod
cucoană – cocoană
espadrilă – expadrilă
ghips – gips
greier – greiere
mâzgăleală – măzgăleală
pardisiu – pardesiu
remuneraţie – renumeraţie
servici – serviciu
sticks – stiks
taxi – taxiu
ţumburuş – ţâmburuş
cămaşe – cămaşă

R: capot, cucoană, espadrilă, ghips, greier, mâzgăleală, pardesiu, remuneraţie,serviciu, sticks, taxi,
ţumburuş, cămaşă.

Vezi Anexa 1, pagina 20.

2. Cu e sau fără e? Alege varianta corect scrisă a următoarelor substantive comune apoi
rescrie-le într-un tabel cu două coloane, în funcţie de terminaţie:

arbor – arbore
berbec – berbece
biscuit – biscuite
brustur – brusture
ciucur – ciucure
fagur – figure
graur – graure
greier – greiere
mugur – mugure
piepten – pieptene
plastur – plasture
sâmbur – sâmbure
schelet – schelete
tutor – tutore

3
R:

Substantive cu teminaţia e Substantive cu terminaţia fără e

arbore berbec
brusture biscuit
ciucure graur
fagure greier
nasture mugur
pieptene
plasture
sâmbure
schelete
strugure
tutore

3. Precizează varianta corect scrisă a următoarelor nume proprii:

Costache Negruţi – Costache Negruzi - Costache Negruzzi

Ion Pilat – Ion Pillat
Vasile Alecsandri – Vasile Alexandri
Gelu Naum – Gellu Naum

Vezi Anexa 4, pagina 24.

4. Rescrie corect enunţul. Trece-l la plural.

Am mâncat un gref/ o grefă/ un grep.

R:
Am mâncat un grep.
Am mâncat nişte grepuri/grepfruturi.

Definiţii explicative conform DEX:

GREF, grefuri (grefi), s. n. (m.) Veche măsură de lungime egală cu a şaisprezecea parte dintr-un cot.
GRÉFĂ1, grefe, s. f. Serviciu din cadrul unei instanțe judecătorești, care întocmește, păstrează,
comunică etc. actele de procedură.
GRÉFĂ2, grefe, s. f. 1. Fragment de țesut sau organ transplantat dintr-o regiune în alta a corpului
aceluiași individ sau de la un organism la altul; grefon, transplant. 2. Operație de refacere a unui țesut
sau a unui organ cu ajutorul unei grefe
GREP, grepuri, s. n. Grepfrut. – Prescurtare din grepfrut.
GRÉPFRUT, grepfruturi, s. n. Fruct citric de culoare galbenă, mai mare decât portocala, cu gust
plăcut, acrișor-amărui, produs de un arbore subtropical; grep.

5. Cu a sau cu ea? Subliniază varianta corectă.

greşeală – greşală
dojeană – dojană
mânjeală – mânjală

4
îndârjeală- îndârjală
tânjeală – tânjală

R: greşeală, dojană, mânjeală, îndârjeală, tânjală.

6. Cu cs sau cu x? Alege varianta corectă.

asterisc – asterix
rucsac – ruxac
escursie – excursie
escroc – excroc
escavator – excavator
eschimos – exchimos
escortă – excortă
ficsaţie – fixaţie
macsilar – maxilar
lincs – linx
sfincs – sfinx
sconcs – sconx

R: asterisc, rucsac, excursie, escroc, excavator, eschimos, escortă, fixaţie, maxilar, linx, sfinx, sconcs.

7. Cu h sau fără h. Precizează care este varianta corectă.

alviţă – halviţă
alva – halva
arababură – harababură
eleşteu – heleşteu
tailandez – thailandez
ganez – ghanez
carismatic – charismatic
ortensie – hortensie

R: alviţă, halva, heleşteu, harababură, thailandez, ghanez., charismatic, hortensie

8. Cu ie sau cu e? Alege varianta corectă.

eşire – ieşire
eră - ieră
aevea – aievea
bae- baie
erarhie - ierarhie
epocă -iepocă
curcubee – curcubeie
alee – aleie
poet – poiet
poezie - poiezie
femeee – femeie
caet - caiet
foae – foaie
gutue – gutuie

5
maestate - maiestate
idee - ideie
noembrie – noiembrie
orhidee - orhideie
voevod – voievod
cue – cuie
proect – proiect
statue –statuie
traectorie – traiectorie
ghişee – ghişeie
muche – muchie

R: ieşire, eră, aievea, baie, ierarhie, epocă, curcubeie, alee, poet, poezie, femeie, caiet, foaie, gutuie,
maiestate, idee, noiembrie, orhidee, voievod, cuie, proiect, statuie, traiectorie, ghişee, muchie.

Explicaţii:
În cuvintele din fondul tradiţional se pronunţă şi se scrie de obicei ie, nu e. Ieşire, aievea, baie,
curcubeie, femeie, foaie, gutuie, noiembrie, voievod, cuie.
E iniţial în neologisme se scrie e: eră, epocă, alee, poet, poezie, idee, orhidee.
Există o serie de neologisme care se pronunţă şi se ortografiază cu ie: ierarhie, caiet, maiestate,
proiect, statuie, traiectorie.

9. Cu oa sau cu ua. Alege varianta corectă.

fermoar – fermuar
savoare – savuare
acoarelă – acuarelă
cacaoa – cacaua
cafeaua – cafeaoa
roa - roua
flăcăoaş – flăcăuaş
patinoar – patinuar
unsoare – unsuare
turcoaică – turcuaică
balansoar – balansuar
coarţ – cuarţ
goaşă – guaşă
culoar – culuar
surioară – suriuară
igoană – iguană
scoar – scuar
lavoar – lavuar
băcăoan – bacăuan
coafor – cuafor
coafeză – cuafeză
coafură – cuafură

R: fermoar, savoare, acuarelă, cacaua, cafeaua, roua, flăcăuaş, patinoar, unsoare, turcoaică,
balansoar, cuarţ, guaşă, culoar, surioară, iguană, scuar, lavoar, băcăuan, coafor, coafeză, coafură.

6
 10. Cu s sau cu z. Subliniază varianta corectă.

căsnicie – căznicie
casma – cazma
fantasmă – fantazmă
plasmă - plazmă
glesnă – gleznă
cismă – cizmă
pleonasm -pleonazm
cismărie – cizmărie
disident –dizident
premisă – premiză
basorelief – bazorelief
agheasmă – agheazmă
fascism – fascizm
disertaţie – dizertaţie
mâsgă – mâzgă
năsbâtie – năzbâtie
pusderie – puzderie
filosof – filozof
filosofie – filozofie
sgură – zgură
basma – bazma
măslină – măzlină
smalţ – zmalţ
trăsnaie – trăznaie
slot – zlot
ismă – izmă
smeură – zmeură
mireasmă – mireazmă
trăsnet - trăznet

R:
căsnicie – căznicie
casma – cazma
fantasmă – fantazmă
plasmă - plazmă
glesnă – gleznă
cismă – cizmă
pleonasm -pleonazm
cismărie – cizmărie
disident –dizident
premisă – premiză
basorelief - bazorelief
agheasmă - agheazmă
fascism - fascizm
disertaţie – dizertaţie
mâsgă – mâzgă
năsbâtie – năzbâtie
pusderie - puzderie
filosof – filozof

7
filosofie – filozofie
sgură – zgură
basma – bazma
măslină – măzlină
smalţ – zmalţ
trăsnaie – trăznaie
slot – zlot
smeură – zmeură
islaz – izlaz
mireasmă – mireazmă
trăsnet - trăznet

11. Cu s sau cu ş? Subliniază varianta corectă.

stat/ştat de plată
stras/ştras
muschetar/muşchetar
scenă/şcenă
spriţ/şpriţ
spray/şpray
adolescent/adeleşcent
cosciug/coşciug
spagat/şpagat
vesmânt/veşmânt

R:
stat/ştat de plata
stras/ştras
muschetar/muşchetar
scenă/şcenă
spriţ/şpriţ
spray/şpray
adolescent/adeleşcent
cosciug/coşciug
spagat/şpagat
vesmânt/veşmânt

12. Cu n sau cu m? Subliniază varianta corectă.

fanfară – famfară
bonfaier – bomfaier
îngânfare – îngâmfare
panflet – pamflet
triunf – triumf
anvon – amvon
Zanfir – Zamfir
tranvai – tramvai
sinfonie – simfonie
amalgan – amalgam

8
R:
fanfară – famfară
bonfaier – bomfaier
îngânfare – îngâmfare
panflet – pamflet
triunf – triumf
anvon – amvon
Zanfir – Zamfir
tranvai – tramvai
sinfonie - simfonie
amalgan – amalgam

13. Rescrie corect enunţurile următoare:

Poietul Mihai Eminescu a scris multe poiezii frumoase. Poiezia cea mai cunoscută este Luceafărul.

R:
Poetul Mihai Eminescu a scris multe poezii frumoase. Poezia cea mai cunoascută este Luceafărul.

B. PLURALUL ANUMITOR SUBSTANTIVE COMUNE

14. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune:

festivaluri – festivale
chitări – chitare
suporţi – suporturi
reactori – reactoare
jante – jenţi
ingrediente – ingredienţi
colonei – coloneli
avatare – avataruri
monede – monezi
ciocolate –ciocolăţi
filee – fileuri
beregate – beregăţi
turnire – turniruri
coale – coli
amiază – amiezi – amieze

R: festivaluri, chitare, suporturi, reactoare, jante, ingrediente, colonei, avataruri, monede, ciocolate,
fileuri, beregate, turniruri, coli, amiezi.

Vezi Anexa 5, pagina 25.

15. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune:

albuş, rucsac, chibrit, coşmar, furtun, hotel, pervaz, şiret, trabuc, aragaz, furtună.

9
 R: albuşuri (nu albuşe), rucsacuri (nu rucsaci, nici rucsace), chibrituri (nu chibrite), furtunuri (nu
furtune), hoteluri (nu hotele), şireturi (nu şirete), trabucuri (nu trabuce), aragazuri (nu aragaze),
furtuni (nu furtune).

16. Alege varianta corectă de plural pentru substantivul vis din următoarele enunţuri:

a) De două nopţi am numai vise/visuri ciudate.

b) De când era mic, Andrei are vise/visuri măreţe.

R:
a) vise
b) visuri
Vis – vise – imagine din timpul somnului
Vis – visuri - aspiraţie

17. Precizează forma corectă de plural a următoarelor substantive comune. Transcrie

substantivele pe trei coloane, în functie de terminaţia de la plural – ee, ie, uri.

curcubeie – curcubee
zmee – zmeie – zmei
licee – liceie
trofee – trofeie
caree – careuri
heleşteie – heleştee
defilee – defileie – defileuri
muzeie – muzee
ghişee – ghişeuri

R: curcubeie, zmei, licee, trofee, heleşteie, defileuri, careuri, muzee, ghişee

-ee -ie -uri

licee curcubeie defileuri
trofee heleşteie careuri
muzee
ghişee

18. Alege forma corectă de plural a următoarelor substantive comune apoi transcrie-le într-
un tabel cu două coloane, în funcţie de desinenţa de plural – e sau uri.

aerodroame – aerodromuri
albuşe – albuşuri
aragaze - aragazuri
blesteme – blestemuri
burghie – burghiuri
chibrite – chibrituri
duele – dueluri
ghişee – ghişeuri
morminte – mormânturi
refrene – refrenuri

10
R:
Substantive cu desinenţa Substantive cu desinenţa
de plural -e de plural -uri
Blesteme Aerodromuri
Burgie Albuşuri
Ghişee Aragazuri
Morminte Chibrituri
refrene dueluri

19. Precizează care este pluralul următoarelor substantive comune: comedie, stafie, bucurie,
exerciţiu, spaţiu, sanie.

R: comedie – comedii
stafie – stafii
bucurie – bucurii
exerciţiu – exerciţii
spaţiu – spaţii
sanie – sănii

Explicaţie:
Având deja un i în rădăcina cuvântului, aceste substantive comune primesc al doilea i la plural,
numit desinenţă de plural.

20. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive: poezii, copii, geamgii, cafegii,

camionagii.

R: primul i face parte din rădăcina cuvântului, al doilea i reprezintă desinenţa de plural.
Poezie – rădăcina cuvântului: poezi (poezie, poezioară)
Copil – rădăcina cuvântului: copi (copil, copilaş, copilandru, copilărie)

C. FORMA DE FEMININ A UNOR SUBSTANTIVE

21. Precizează femininul următoarelor substantive la singular şi la plural:

eschimos
filolog
pedagog
patriot
escroc
stomatolog

R:
eschimos – eschimosă (nu eschimoasă!), plural – eschimose (nu eschimoase!)
filolog – filologă (nu filoloagă!), plural filologe (nu filoloage!)
pedagog – pedagogă (nu pedagoagă!), plural pedagoge (nu pedagoage!)

11
patriot – patriotă (nu patrioată!), plural patriote (nu patrioate!)
escroc – escroacă, plural escroace
stomatolog – stomatologă (nu stomatoloagă!), plural stomatologe (nu stomatoloage!)

D. ORTOGRAFIEREA CU VOCALĂ/CONSOANĂ DUBLĂ

a) Scrierea substantivelor cu vocală dublă

oo: alcool, zootehnie, zoologie, coordonare, cooperaţie.

Atenţie! – proroc, nu prooroc

– prerie, nu preerie

ee: alee, idee, orhidee, feerie

licee, trofee, muzee, turnee, ghişee, relee
reexaminare, reedificare, reeditare, reeşalonare, reevaluare (la substantivele care au iniţiala e şi
li se adaugă prefixul re)
Andreea, Salomeea, Filofteea, Coreea, coreean, Doroteea

ii: ştiinţă, neştiinţă, fiinţă, fiică, fii, cuviinţă, necuviinţă, înştiinţare, conştiinţă, viitor, viitură, vii
(pluralul de la substantivul feminin vie), scriitor, ţiitor
poezii, câmpii, vii, aplicaţii, exerciţii, excursii, spaţii, sănii, stafii, instituţii, naţii, copilării,
prostii, explicaţii, camionagii, cafegii, geamgii (pluralul substantivelor comune care la singular
se termina în ie sau iu)
poeziile, câmpiile, viile, aplicaţiile, exerciţiile, excursiile, spaţiile etc
băieţii, fraţii, oamenii (i1- desinenţă de plural, i2 – articol hotărât)

uu: reziduu – plural reziduuri

b) Scrierea substantivelor cu consoană dublă:

nn – înnorare, înnodare, înnebunire, înnoire, înnoptare, înnegrire, înnădire

Obs!
Prefixul în impune scrierea cu nn când se alătură la cuvintele care încep cu n.

Înot, înec se scriu un un singur n!

cc – accept, accepţiune, accident, acces, accesare, accent, occident, acceleraţie, accelerare, acceptabil,
accesoriu, acciză, succes, succesiune, vaccin

12
E. ARTICULAREA CU ARTICOL HOTĂRÂT A UNOR SUBSTANTIVE

22. Explică ortografierea cu 2 de i a următoarelor substantive comune: racii, leii, băieţii,

tigrii.Alcătuieşte enunţuri pentru fiecare dintre aceste substantive comune.

R: i1 – desinenţă de plural, I 2 – articol hotărât.

Răspunsuri posibile:
Au mers înapoi ca racii.
Nu e de glumit cu leii.
Băieţii aceia sunt glumeţi.
M-au speriat tigrii cei fioroşi.

23. Alcătuieşte enunţuri pentru următoarele forme:

oameni – oamenii
adolescenţi – adolescenţii
tigri – tigrii
maestri – maeştrii
aştri – aştrii
arbitri – arbitrii

Răspunsuri posibile:
Am întâlnit oameni fericiţi.
Oamenii aceia se cunosc.

Adi şi Bogdan sunt adolescenţi.

Majoritatea părinţilor nu se înţeleg cu adolescenţii.

La Grădina Zoologică sunt doi tigri.

Tigrii sunt animale fioroase.

Au devenit nişte maeştri ai dansului.

Despre maestrii muzicii au fost scrise numai cuvinte de laudă.

Am observat prin binoclu cei doi aştri.

Aştrii din povestea lui au puteri miraculoase.

Cîţiva arbitri nu s-au prezentat.

Jucătorul s-a certat cu arbitrii.

24. Explică ortografierea cu 3 de i a următoarelor substantive comune: copiii, geamgiii,

cafegiii. Alcătuieşte eunţuri cu ele.

R: i1 – face parte din rădăcina cuvântului, i2 – este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât.

Răspunsuri posibile
Copiii se joacă în curte.
Cu copiii aceia m-am înţeles de minune.
Geamgiii au venit la lucru.

13
S-a întâlnit cu geamgiii recomandaţi de tine.
Cafegiii şi-au dat întâlnire la ora două.
Nu pot concura cu cafegiii înverşunaţi de acolo.

25. Alege varianta corectă:

Nişte copii/nişte copiii

Alţi copii/ alţi copiii
Copii altora/ copiii altora
Acei copii/ acei copiii
Copii aceia/ copiii aceia
Unor copii/ unor copiii
Copii unora/ copiii unora
Jucăriile copiilor/ jucăriile copilor
Doi copii/ doi copi/ doi copiii
Aceiaşi copii/ aceiaşi copiii
Copii vecinului/ copiii vecinului
Copii pleacă/ copiii pleacă
Acei copii pleacă/ acei copii pleacă
Frumoşii copii/ frumoşii copiii
Copii deştepti/ copiii desteptii au note bune
Copii cei drăguţi/ copiii cei drăguţi
Toţi copii/ toţi copiii

R: nişte copii, alţi copii, copiii altora, acei copii, copiii aceia, unor copii, copiii unora, jucăriile
copiilor, doi copii, aceiaşi copii, copiii vecinului, copiii pleacă, acei copii pleacă, frumoşii copii, copiii
deştepţi, copiii cei drăguţi, toţi copiii

26. Rescrie corect enunţurile:

Au sosit membri/membrii echipei.

Toţi membri/membrii au fost prezenţi.
Comisia are trei mebri/membrii.
S-au întors câţiva membri/membrii.
Membrii cei importanţi lipsesc.
M-am întâlnit cu alţi membri/membrii.
Pe acei membri/membrii îi cunosc.
Ambii membri/membrii au votat.
Cei mai buni membri/membrii au fost felicitaţi.

Sugestie: prin analogie cu elevi/elevii

R:
Au sosit membrii echipei.
Toţi membrii au fost prezenţi.
Comisia are trei membri.
S-au întors câţiva membri.
Membrii cei importanţi lipsesc.
M-am întâlnit cu alţi membri.
Pe acei membri îi cunosc.

14
Ambii membri au votat.
Cei mai buni membri au fost felicitaţi.

27. Subliniază varianta corectă:

Nişte codri/codrii
Întinderi de codri/codrii
Codri/codrii au înverzit
Câţiva codri/codrii
Aceşti codri/codrii
Aceiaşi codri/codrii
Codri/codrii ai Carpaţilor
Codri/codrii Carpaţilor
Ce codri/codrii sunt aceştia?
Codri/codrii cei înalţi
Toţi codri/codrii
Codri/codrii cei mari
Codri/codrii noştri

Sugestie; prin analogie cu alte substantive masculine, de exemplu copaci/copacii.

R:
Nişte codri/codrii
Întinderi de codri/codrii
Codri/codrii au îverzit
Câţiva codri/codrii
Aceşti codri/codrii
Aceiaşi codri/codrii
Codri/codrii ai Carpaţilor
Codri/codrii Carpaţilor
Ce codri/codrii sunt aceştia?
Codri/codrii cei înalţi
Toţi codri/codrii
Codri/codrii cei mari
Codri/codrii noştri

28. Subliniază varianta corectă:

Nişte fii/fiii
Cei mai buni fii/fiii
Fii/fiii au plecat
Cei zece fii/fiii
Fii/fiii celor doi
Fii/fiii acestora
Toţi fii/fiii
Ambii fii/fiii
Unii fii/fiii
Fii/fiii înşişi
Aceşti fii/fiii
Fii/fiii aceştia
Fii/fiii celoralţi

15
 Ceilalţi fii/fiii

Observaţie:
Fiu –fii – fiii
i1- face parte din rădăcina cuvântului, i2 – este desinenţa de plural, i3 – este articolul hotărât
Nu există, nu se scrie niciodată substantivul fi , nu se scrie niciodată cu un singur i.

R:
Nişte fii/fiii
Cei mai buni fii/fiii
Fii/fiii au plecat
Cei zece fii/fiii
Fii/fiii celor doi
Fii/fiii acestora
Toţi fii/fiii
Ambii fii/fiii
Unii fii/fiii
Fii/fiii înşişi
Aceşti fii/fiii
Fii/fiii aceştia
Fii/fiii celoralţi
Ceilalţi fii/fiii

29. Taie variantele incorecte:

Acei uli/ulii/uliii au zburat.

Uli/ulii/uliii aceia
Cei zece uli/ulii/uliii
Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns.
Barcagii/barcagiii înşişi
M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii.
Anumiţi fraţi/fraţii
Fraţi/fraţii tăi
Are doi fraţi/fraţii.
Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită.
Are ochi/ochii cei mai frumoşi.
Trei miniştri/miniştrii
Miniştri/miniştrii guvernului

R:
Acei uli/ulii/uliii au zburat.
Uli/ulii/uliii aceia
Cei zece uli/ulii/uliii
Barcagi/barcagii/barcagiii au ajuns.
Barcagii/barcagiii înşişi
M-am împrietenit cu doi barcagii/barcagiii.
Anumiţi fraţi/fraţii
Fraţi/fraţii tăi
Are doi fraţi/fraţii.
Ochi/ochii/ochiii care nu se văd se uită.
Are ochi/ochii cei mai frumoşi.

16
Trei miniştri/miniştrii
Miniştri/miniştrii guvernului

30. Alcătuieşte enunţuri cu următoarele forme :

maeştri – maeştrii
socri – socrii
metri – metrii
kilometri – kilometrii
litri – litrii
monştri – monştrii

Răspunsuri posibile:
I-am cunoscut pe maeştri.
Maeştrii sunt modeşti.
Cei doi socri s-au înţeles de minune.
Socrii i-au făcut zile amare.
Gardul are trei metri.
Metrii i-am măsurat singur.
Am parcurs pe jos trei kilometri.
Kilometrii mi s-au părut mai puţini la întoarcere.
Câţi litri de apă vrei?
Litrii aceia nu i-am socotit.
L-au speriat monştrii.
A vizionat un film cu monştri.

31. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: cafegiu,

geamgiu, copil, fiu, ministru, maestru, kilometru, camionagiu.

R: cafegiii, geamgiii, copiii, fiii, miniştrii, maeştrii, kilometrii, camionagiii.

32. Articulează cu articol hotărât, la plural, următoarele substantive comune: exerciţiu,

interogatoriu, beneficiu, omagiu, carie.

R: exerciţiile, interogatoriile, beneficiile, omagiile, cariile.

F. SUBSTANTIVE COMPUSE

33. Alege forma corectă a următoarelor substantive compuse:

răufăcător / rău-făcător
argint viu /argint-viu
vicepreşedinte / vice-preşedinte
redactor şef / redactor-şef
dupăamiază / după-amiază
binecuvântare / bine-cuvântare
floare de colţ / floare-de-colţ
bun rămas / bun-rămas
strâmbă lemne / strâmbă-lemne

17
untdelemn / unt de lemn / unt-de-lemn
floarea soarelui / floarea-soarelui
maţe fripte / maţe-fripte
blocturn / bloc-turn

R: răufăcător, argint-viu, vicepreşedinte, redactor-şef, după-amiază, binecuvântare, floare-de-colţ, bun-

rămas, strâmbă-lemne, untdelemn, floarea-sorelui, maţe-fripte, bloc-turn.

Vezi Anexa 7, pagina 28.

G. ORTOGRAFIEREA UNOR SUBSTANTIVE LA DATIV-GENITIV

34. Alege varianta corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune:

vulpii – vulpei
mamei – mamii
fetei – fetii
unei nore – unei nurori
acelei nore – acelei nurori
mătuşei – mătuşii
tandreţei – tandreţii
aripei – aripii
amiezei – amiezii

R: vulpii, mamei, fetei, unei nurori, nurori, mătuşii, tandreţei, aripii, amiezii.

Explicaţie:
Dativul şi genitivul substantivelor feminine se formează plecând de la pluralul substantivului şi
adăugând desinenţa de DG – i.
Substantivul noră are forma de plural neregulată – nora- nurori, nu nore, deci şi DG va fi nurorii.

Observă forma de plural a următoarelor substantive şi apoi terminaţia de dativ-genitiv:

o casă – două case – DG – casei

o fată – două fete –DG – fetei
o femeie – două femei – femeii
o minge – două mingi –DG mingii (nu mingiei!)
o nădejde –nădejdi – DG – nădejdii

Excepţii: o vie – două vii – DG - viei

o comedie –două comedii – DG – comediei

35. Precizează forma de DG singular a următoarelor substantive:

grădina, bunica, ciocolată, piaţă, regulă, sacoşă, iapă, poiană, după-amiază, rugină.

R: grădinii, bunicii, ciocolatei, pieţei, regulii, sacoşei, iepei, poienii, după-amiezii, ruginii.

36. Alege forma corectă de dativ-genitiv a următoarelor substantive comune:

18
tată – tatălui - tatii – tatei
piele – pielei – pieii, pielii
cenuşii - cenuşei
marmeladă – marmelăzii – marmeladei
uşei – uşii
cloşcă – cloştei – cloştii
cămaşei – cămăşii
regulii – regulei
pieţei – pieţii
zgurei – zgurii
plapumei – plapumii – plăpumii
săptamânii – săptămânei
gogoaşei – gogoşii

R: tatei, pieii, cenuşii, marmeladei, uşii, cloştii, cămăşii, regulii, pieţei, zgurii, plăpumii, săptămânii,
gogoşii.

19
ANEXA 1
Ortografierea unor substantive comune

CORECT GRESIT
adaos adaus
alineat aliniat
anticameră antecameră
arbore arbor
asterisc asterix
autovehicul autovehicol
bancnotă bacnotă
bătaie bătae
berbec berbece
biscuit biscuite
broşă broşe
brusture brustur
cămaşă cămaşe
capot capod
casierie caserie
cazinou cazino
cenuşă cenuşe
ciucure ciucur
coafor cuafor
coajă coaje
colocatar conlocatar
convalescenţă covalescenţă
coridor colidor
creaţie creiaţie
creativitate creiativitate
crenvurşti crenvuşti, cremvuşti
cucoană cocoană
culoar coloar, culuar
culoare coloare, culuoare
delincvent delicvent
dojană dojeană
eczemă egzemă
erbivor ierbivor
eschimos exchimos
eschimosă eschimoasă
excavator escavator
fagure fagur
făraş foraş
fascicul fascicol
filologă filoloagă
firimitură firmitură
fluture flutur
funeralii funerarii
genuflexiune genoflexiune
genunchi genunche
gerbera jerbera
ghips gips

20
glonţ glonte
gogoşărie gogoşerie
graure graur
greier greiere
greşeală greşală
grijă grije
handbal hambal
îndârjeală îndârjală
întreprindere inteprindere
itinerar itinerariu
jăratic jăratec
juxtapunere justapunere
linoleum linelou
magazioner magaziner
maiou maieu
mânjeală mânjală
mâzgăleală măzgăleală
mâzgălire măzgălire
mâzgălitură măzgălitură
minge mingie
mostră monstră
muchie muche
mugur mugure
nasture nastur
opţiune obţiune
orhidee orhideie
ostatic ostatec
păianjen păianjăn
pancartă pancardă
panglică pamblică
pardesiu pardisiu
patinoar patinuar
perciune perciun
peregrin pelegrin
petic petec
pieptene, pieptăn piaptăn, piepten
plastilină plastelină
plasture plastur
poet poiet
poezie poiezie
pojghiţă poşghiţă
portmoneu pormoneu
preşedinţie preşedenţie
promptitudine promtitudine
proprietar propritar
proroc prooroc
pulover plovăr
purice puric
relicvă religvă
repaus repaos
repercusiune repercusiune

21
reşou reşeu
ridiche ridichie
sălbatic sălbatec
sâmbure sâmbur
satin saten
schelete schelet
schi ski
seceră secere
seringă siringă
serviciu servici
simptom simtom
şoarece şoarice, şoarec
strugure strugur
talcioc tancioc
tânjală tânjeală
ţigară ţigare
tramvai tranvai
triumf triunf
tumoare, tumoră tumoară
tutore tutor
ucrainean ucrainian
uşă uşe
vaselină vasilină
vehicul vehicol
verighetă vereghetă

22
ANEXA 2
Conform DOOM2 sunt considerate în variaţie liberă, formele de singular ale următoarelor
substantive comune:

balegă – baligă
bulgăr – bulgăre
cafeină – cofeină
calamar – calmar
cartilaj – cartilagiu
cearceaf – cearşaf
chiorăială – ghiorăială
chiorăit – ghiorăit
chiorăitură – ghiorăitură
clovn – claun
corigent – corijent
corijenţă – corigenţă
fierăstrău – ferăstrău
germen – germene
lăcaş – locaş
mănăstire – mânăstire
muschetar – muşchetar
pântec – pântece
percheziţie – perchiziţie
pioneză – piuneză
puma – pumă
sandvici – sendviş , dar nu sandviş!
stras – ştras
topogan – tobogan
tumoare – tumoră (dar nu şi tumoară)
votcă – vodcă

ANEXA 3
Există o serie de substantive comune care admit două variante de plural conform DOOM2:

acumulator – acumulatori/acumulatoare
amalgam – amalgame/amalgamuri
amanet – amanete/amaneturi
antet – anteturi/antete
balot – baloturi/baloţi
căpşună – căpşune/căpşuni
chipiu – chipie/chipiuri
cicatrice – cicatrice/cicatrici
coardă – coarde/corzi
cocoloş – cocoloaşe/cocoloşi
copertă – coperte/coperţi
crucifix – crucfixe/crucifixuri
divan – divane/divanuri
găluşcă – găluşte/găluşti
ghiont – ghionţi/ghionturi
hamac – hamace/hamacuri
item – itemi/itemuri/iteme

23
legăturică – legăturici/legăturele
lighean – lighene/ligheane
madrigal – madrigale/madrigaluri
maraton – maratoane/maratonuri
marmuraă – marmure/marmuri
nectar – nectare/nectaruri
nivel – nivele/niveluri
piedestal – piedestale/piedestaluri
râpă – rape/râpi
râpă – râpi/râpe
robinet – robinete/robineti
slogan – slogane/sloganuri
tăiţei – tăieţei
titirez – titirezi/titirezuri
tunel – tuneluri/tunele
voiaj – voiajuri/voiaje
vopsea – vopsele/vopseluri
vreme – vremuri/vremi

ANEXA 4
Ortografierea substantivelor proprii româneşti, nume de persoane:

CORECT GREŞIT
Alecu Russo Alecu Ruso
Alexandru Macedonski Alexandru Macedonschi
Alexandru Philippide Alexandru Filipide
Alexandru Rosetti Alexandru Roseti
Anton Pann Anton Pan
Barbu Stefanescu Delavrancea Barbu Stefanescu De la Vrancea
Bogdan Petriceicu Hasdeu Bogdan Petriceicu Haşdeu
Cezar Bolliac Cezar Boliac
Costache Negruzzi Costache Negruţi
Gellu Naum Gelu Naum
Ion Heliade Rădulescu Ion Eliade Rădulescu
Ion Pillat Ion Pilat
Mihail Kogălniceanu Mihail Cogălniceanu
Nicolae Kretzulescu Nicolae Creţulescu
Tudor Arghezi Tudor Arghezzi
Vasile Alecsandri Vasile Alexandri

24
ANEXA 5
Pluralul unor substantive comune:

CORECT GREŞIT
aerodromuri aerodroame
albuşuri albuşe
anacoluturi anacolute
aragazuri aragaze
aripi aripe
aştri astre
avataruri avatare
aziluri azile
bărbi barbe
biruinţe biruinţi
blesteme blestemuri
boschete boscheţi
burghie burghiuri
cabluri cable
catarge catarguri
chibrituri chibrite
chinezi chineji
chitare chitări
ciocolate ciocolăţi
colinde colinzi
cozi coade
colonei coloneli
compromisuri compromise
coşmaruri coşmare
coteţe coteţuri
cotidiane - ziare cotidiene
cratiţe cratiţi
dihănii dihanii
dueluri duele
duete dueturi
echipaje echipajuri
festivaluri festivale
filete fileturi
francezi franceji
fundaluri fundale
furtuni furtune
furtunuri furtune
genocide genociduri
ghişee ghişeuri
gogoşi gogoaşe
habitate habitaturi
hidranţi hidrante
horoscoape horoscopuri
hoteluri hotele
îngheţate îngheţăţi
ingrediente ingredienţi
irlandezi irlandeji

25
itinerare itinerarii
jante jenţi
japonezi japoneji
lacrimi lacrime
marfare marfaruri
monede monezi
morminte mormânturi
moteluri motele
noduli nodule
oglinzi oglinde
ogrăzi ograde
omizi omide
pâraie pârâuri
parbrize parbrizuri
pardesie pardesiuri
pasteluri pastele
pervazuri pervaze
piersici piersice
planşee planşeuri
plăpumi plapume
poieni poiene
porţi poarte
profiluri profile
răni rane
rastele rasteluri
reactoare reactori
refrene refrenuri
refrene refrenuri
reguli regule
relee releuri
remarci remarce
rondeluri rondele
roţi roate
rucsacuri rucsaci, rucsace
rugini rugine
salate sălăţi
scrutine scrutinuri
seminare seminarii
şevalete şevaleturi
sindroame sindromuri
şireturi şirete
suliţe suliţi
suporturi suporţi
tălpi talpe
ţărănci ţărance
tenişi teneşi
tentacule tentacole
tighele tigheluri
trabucuri trabuce
trepiede trepieduri
turniruri turnire

26
ucraineni ucrainieni
uliţe uliţi
uzine uzini
vămi vame
zbuciumuri zbuciume
zguri zgure

ANEXA 6
Ortografia unor substantive proprii compuse nume de localităţi

Cu cratima Fără cratimă

Alba-Iulia Baia Mare
Baia-Sprie Bolintinul din vale
Bistrita-Năsăud Câmpia de Vest
Caraş-Severin Chiele Bicazului
Cluj-Napoca Curtea de Argeş
Drobeta-Turnu-Severin Grădina Botanică
Miercurea-Ciuc Munţii carpaţi
Popeşti-Leordeni Ocna Sibiului
Rîmnicu-Sărat Podişul Trnasilvaniei
Rîmnicu-Vâlcea Roşiori-de-Vede
Sfantu-Gheorghe Sâmbăta de Sus
Târgu-Mureş Valea Jiului
Turnu-Măgurele Vârful cu Dor
Observaţie
Se scriu cu liniuţă denumirile geografice alcătuite din două nume
geografice cu formă de nominativ-acuzativ
Cu cratimă Fără cratimă

Bicaz-Chei
Bolintin-Deal
Cândeşti-Deal
Domneşti-Sat
Lehliu-Gară
Tuşnad-Băi

Observaţie
Se scriu cu cratimă substantivele
proprii formate din nume propriu de
loc + substantiv comun cu rol
distinctiv

27
ANEXA 7
Ortografia substantivelor compuse

Structura Substantivele compuse Substantivele compuse

scrise scrise
cu cratimă fără cratimă

bună-credinţă bunăstare
Adjectiv bună-creştere bunăvoinţă
+ bună-cuviinţă dreptunghi
substantiv bun-gust lungmetraj
bun-plac primăvară
bun-rămas clarviziune
bun-simţ
rea-credinţă
rea-voinţă
prim-plan

Au unitate semantică şi
gramaticală mai mică decât a
celor scrise într-un cuvânt
Părţile componente îşi
păstrează individualitatea
Observaţii morfologică – primesc
arrticol, au formă de plural
Ex. bunei credinţe, reaua-
credinţă, relei-credinţe
Din îmbinarea cuvintelor a
rezultat un cuvânt compus cu
un conţinut nou:
bună-creştere = politeţe
bună-cuviinţă = politeţe
bun-gust = simţ estetic
bun-rămas = adio
bun-simţ = decenţă

Structura Substantive compuse scrise

fără cratimă

binecuvântare
adverb binefacere
+ răufăcător
substantiv răuvoitor

28
Structura Substantive
compuse scrise
cu cratimă

argint-viu
substantiv făt-frumos
+ mamă-mare
adjectiv coate-goale
piatră-vânătă
sânge-rece
vorbă-lungă
proces-verbal
mălai-mare

Substantiv gură-spartă
+ maţe-fripte
verb

Substantiv an-lumină
+ cal-putere
substantiv bloc-turn
în nominativ cuvânt-cheie
formular-tip
maşină-capcană
nord-est
puşcă-mitralieră
situaţie-limită
volt-amper
watt-oră
zi-lumină
zi-muncă
tată-socru

Susbtantiv calul-dracului
+ cerul-gurii
substantiv ochiu-boului
în genitiv pasîrea-paradisului
sângele-voinicului

Verb cască-gură
+ flutură-vânt
substantiv încurcă-lume
linge-blide

29
 papă-lapte
pierde-vară
sfarmă-piatră
strâmbă-lemne
târâie-brâu
ucigă-l-toaca
zgârie-brânză

Majoritatea arbore-de-cacao
denumirilor de arbore-de-cafea
plante, animale, coada-şoricelului
inseecte se scriu cu floarea-soarelui
liniuţă floare-de-colţ
- indiferent dacă sunt floare-de-nu-mă-uita
formate din gura-leului
substantiv+substantiv regina-nopţii
în nominativ sau rochiţa-rândunicii
substantiv+substantiv traista-ciobanului
în genitiv viţă-de-vie

câine-lup
cal-de-mare
fluture-de-mătase
gândac-de-bucătărie
gândac-de-Colorado
porc-sălbatic
stea-de-mare
urs-polar
Funcţii agent-şef
director-adjunct
locotenent-colonel
meşter-lăcătuş
plutonier-major
prim-ministr
prim-procuror
redactor-şef
sergent-major

Observaţie
viceprimar !
viceministru !

30
BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic,
ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul explicativ al
limbii române, Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001

Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura TEDITH FZH, Bucureşti, 2004

31