Romancierul naiv şi sentimental: 08.01.

2021

Atenţia acordată de scriitor detaliilor vizuale-capacitatea cititorului de a transforma cuvintele prin

vizualizare într-un imens peisaj pictat

Cititorul transformă cu ochii minţii lectura într-un tablou.

Cititorul care poate pătrunde în decorul romanului pe parcursul lecturii

Adevărata plăcere la lectura unui roman pleacă de la capacitatea de a vedea lumea nu din exterior, ci
prin ochii protagoniştilor care trăiesc în universul respectiv. Atunci când citim un roman, oscilăm între
imaginea de ansamblu şi momentele care se scurg cu repeziciune, între ideile generale şi
evenimentele specifice, cu o rapiditate pe care nici un alt gen literar n-o poate oferi. Când privim de
la distanţă un peisaj pictat, ne trezim brusc implicaţi în starea de spirit şi gândurile individului din
peisaj.

Peisajul poate fi creat tocmai pentru a reflecta gândurile, emoţiile şi percepţiile figurii încadrate de
el, cum e în pictura chinezească.

Lectura unui roman mai înseamnă şi urmărirea minuţioasă a gândurilor şi acţiunilor protagoniştilor şi
înzestrarea lor cu sens în funcţie de decorul general.

Schiller cu eseul: On naive and sentimental poetry

2 categ de poeţi: naivi şi sentimentali

Poeţii naivi: una cu natura. Liniştiţi, neîndurători, înţelepţi. Scriu poezie spontan, aproape fără să
cugete.

Poeţii sentimentali: nu ştiu dacă propriile cuvinte vor cuprinde realitatea, dacă o vor atinge, dacă
exprimările lui vor transmite semnificaţia intenţionată. E conştient de artificiul implicat în strădania
lui.

A scrie spontan vs a scrie conştient