Semnificatia titlului (scheletul-planul)

Genul epic
In opinia mea, titlul.....se gaseste intr-o stransa legatura cu semnificatiile profunde
ale textului propus.
In primul rand, ....este unul analitic( alcatuit din doua sau mai multe cuvinte)/
sintetic ( dintr-un singur cuvant), fiind alcatuit din..... ( se precizeaza din punct de vedere
morfologic).....
In plan real, el semnifica....., iar in plan simbolic, el desemneaza......
In al doilea rand, legatura dintre titlu si text se face prin intermediul ( rezumatul si
sentimentele degajate)....Modul de expunere predominant este..... care se imbina in
tesatura epica cu .....
In concluzie, titlul.....constituie o cheie spre descifrarea vibratiei epice (descifrarea
mesajului textului epic).

Genul liric
In opinia mea, titlul.....se gaseste intr-o stransa legatura cu semnificatiile profunde
ale textului propus.
In primul rand, ....este unul analitic( alcatuit din doua sau mai multe cuvinte)/
sintetic ( dintr-un singur cuvant), fiind alcatuit din..... ( se precizeaza din punct de vedere
morfologic).....
In plan real, el semnifica....., iar in plan simbolic, el desemneaza......
In al doilea rand, legatura dintre titlu si textul liric este foarte stransa, fapt vizibil
prin prezenta figurilor de stil....ce creeaza imagini artistice....Poezia dobandeste
incarcatura afectiva, transmitand sentimente de....
In concluzie, titlul.....constituie o cheie spre descifrarea vibratiei lirice ( descifrarea
mesajului textului liric).

Izvorul noptii de Lucian Blaga

Titlul poeziei Izvorul noptii de Lucian Blaga este foarte sugestiv, aflat in stransa
legatura cu intreg continutul.
In primul rand, in sens propriu, semnificatia titlului este o sintagma de cuvinte formata
din doua substantive comune, articulate, unul in nominativ altul in genitiv, ce denumesc o
apa curgatoare, respectiv o forma de impartire a timpului.
In al doilea rand, in sens figurat, semnificatia titlului este o metafora a ochilor iubitei,
asemanata cu zeita noptii (NYX). Metafora din titlu este completata de alte mijloace
artistice ale textului, cum ar fi : enumeratia curge noaptea peste vai/peste munti si peste
sesuri. Hiperbola Acoperind pamantul/ cu o mare de intuneric exprima complexitatea
sufletului feminin dominat de mister.
In al treilea rand, semnificatia titlului cuprinde si limbajul figurat(de scris alte figuri de
stil asociate cu titlul + de explicat)
De asemenea, sentimentele transmise sunt de melancolie, tristete, etc.
In concluzie, poezia Izvorul noptii are un titlu original, semnificatia titlului avand o
conotatie aparte.
Mesajul textului-gen liric/gen epic

In opinia mea, poezia/fragmentului textului....., de....transmite un mesaj profund

dominat de sentimente cu o incarcatura afectiva....(care sunt sentimentele degajate in
urma lecturii).
In primul rand, modul predominant de expunere este.....(genul epic-naratiunea-se
specifica vocea naratorului,care se imbina cu descrierea si dialogul), ce are la baza
sentimente....transmise, prin intermediul.....
In al doilea rand, (gen epic-rezumatul fragmentului si viziunea naratorului pe care
o are, prin intermediul personajelor; genul liric-sentimentele sunt transmise cu ajutorul
figurilor de stil,(se specifica, creand imagini artistice)
In concluzie, fragmentul/poezia......,de....are la baza un mesaj incarcat cu
sentimente de....care pun in valoare (lucruri frumoase, valori,calitati,admiratia).

Planul compunerii de exprimare a opiniei despre mesajul unei poezii:

Introducere:
n opinia mea/ Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei... de... este
profund/emoionant/sensibil/nduiotor, textul punnd in eviden... {scrii ceea ce
transmite textul}. {Alte idei importante pe care le transmite poezia; tema textului;
ipostaza eului liric; tipul de discurs liric}

Cuprins:
n primul rnd/ Un prim argument l reprezint... {Dezvoli o parte din ideile
notate n opinie; foloseti citate din text i comentezi versuri; argumentele pot fi diverse,
n funcie de tipul de text sau de ceea ce prezint acesta}
n al doilea rnd/ Un alt argument l constituie {celelalte idei notate n opinie;
trebuie s se regseasc mrcile subiectivitii, sentimetele, ideile poetice, imaginar
poetic, procedee de expresivitate.}

Concluzia:
n concluzie/ Prin urmare/ Aadar, poezia ... de... impresioneaz prin...

Se d textul:
te rog beatrice s ne ntlnim
te rog i n-ar trebui s te rog
mine sear n steaua vega

mbrcat cu o hain alb simpl uoar

fr cravat fr s-mi amintesc
versuri sau alte lucruri frumoase din natere
simplu pe msura hainei mele
voi cobor din tramvaiul 709
cu o flacr la butonier
cu un pui de oprl n palm
s m poi recunoate imediat

te rog beatrice te rog beatrice te rog

la ce or omeneasc vei vrea
mine sear n steaua vega
(Virgil Mazilescu, te rog beatrice s ne ntlnim)

Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei citate pune n lumin un sentiment
pur de iubire printr-o chemare, o rugminte intens a ndrgostitului adresat iubitei.
Tema poeziei este iubirea, iar ipostaza eului liric este aceea confesiv.
Un prim argument n sprijinul acestei afirmaii l reprezint utilizarea
monologului liric adresat care marcheaz adresarea direct a eului poetic. n acest sens
evideniem substantivul n vocativ Beatrice i verbul la persoana I te rog. Invitaia este
plin de gingie i iubire, nc de la nceputul poemului, idee sugerat de repetiia din
prima strof: te rog beatrice s ne ntlnim/ te rog i n-ar trebui s te rog. Spaiul
ntlnirii, la fel ca mijlocul de transport, este magic, steaua vega reprezentnd un loc
destinat numai mplinirii iubirii lor, o iubire neobinuit, aproape nepmntean. Simetria
discursului liric subliniaz perseverena i druirea eului liric, dei ultimul vers exprim o
oarecare umbr de ezitare: te rog i n-ar trebui s te rog.
Un alt argument l constituie pregtirile pe care eul liric le ntreprinde nainte de
ntlnire. Toate stau sub semnul simplitii, al purificrii (mbrcat cu o hain alb
simpl uoar / fr cravat fr s-mi amintesc/ versuri sau alte lucruri frumoase din
natere/ simplu pe msura hainei mele), al schimbrii (cu un pui de soprl n mn) i al
pasiunii (cu o flacra la buronier). Utilizarea ingambamentului i lipsa rigorior
referitoare la punctuaie capt aici semnificaia eliberrii eului liric de orice
constrngere.
n concluzie, consider c poezia citat evideniaz emoiile ndragostitului
naintea revederii iubitei.

Raportul fictiune realitate in creatia literara

 Orice creatie literara are caracter artistic, ea adresandu-se sensibilitatii
cititorului, avand rolul de provocare a fanteziei si emotiei acestuia.
A s t f e l , a u t o r u l c r e e a z a u n univers propriu, imaginar, p or n i n d d e l a
u n f a p t r e a l , d a r f a r a s a i l c o p i e z e . E l filtreaza realitatea prin prisma
propriilor sentimente si experiente.
Realizeaza o iluzie a realitatii cu ajutorul mijloacelor de expresivitate artistica. .
...
In concluzie, putem afirma ca raportul fictiune/ realitate este esential in
transmiterea mesajului (conceperea unei creatii literare). Realitatea este nucleul din care
se dezvolta ulterior fictiunea, iar fictiunea este cea care ajuta cititorul sa inteleasa sau
chiar sa traiasca emotiile autorului.

Relaia realitate - ficiune n opera literar

Universul realitii - AUTORUL :
- observ, selecteaz datele realitii
- proiecteaz asupra lor propria concepie despre lume, sensibilitate, imaginaie;
- transfigureaz artistic realitatea.
=> astfel rezult: Universul operei.

Autorul/Persoanele se proiecteaz n Narator/ Personaje.

Opera literar instituie o relaie de comunicare specific ntre autor i cititor.
Persoane reale - aparin planului realitii:
Autor - persoana real care imagineaz i scrie un text literar.
Cititor - persoan real creia i este destinat textul literar, pe care l cunoate prin actul
lecturii.
Figuri lingvistice, simboluri literare - aparin planului ficiunii / universului operei
literare:
Narator - vocea delegat de autor pentru a povesti anumite ntmplri; simbol literar,
proiecie ficional a emitorului mesajului.
Personaj - particip la aciunile narate. Un semn literar compus cu ajutorul procedeelor
convenionale care se traduc n indicii textuali.
Uneori, n construirea personajului, autorul folosete ca model de inspiraie o persoan
real; ntre cele dou nu se poate pune semnul egalitii deoarece personajul este o
construcie imaginar i nu exist dect n lumea ficiunii, n textul literar.
Dac autorul vrea s dea personajului su iluzia unei persoane reale, el este construit /
caracterizat prin anume procedee: cadrul unde se proiecteaz; rolul n aciune; o constat
de comportament; o identitate, adesea dotat cu o onomastic sugestiv; un trecut; o
situaie social, o meserie; un aspect fizic (statur, chip, vestimentaie) cu referin la
codurile culturale; un punct de vedere; o voce, un stil, particularti de limbaj; un obiect
asociat, concretiznd o nsuire moral; un caracter, o psihologie fix sau evolutiv.
- perspectiva narativ/ viziunea (narator omniscient, personaj narator, narator "martor");
narainea la persoana I i a III-a.
Universul realitatii-
- exista persoane reale
un taran imbracat in straie
de sarbatoare saruta
pamantul ca pe o iubita
Autorul--- Universul operei /fictiunii
- transforma persoanele in
personaje
personajul Ion saruta pamantul pe care-l
autorul observa gestul si-l retine ravnea
ca pe o ciudatenie taraneasca

o fata din satul Prislop, personajul Ana ramane grea cu Ion si este
Rodovica, ramane grea cu transfigureaza artistic realitatea: batuta cu cruzime de tatal acesteia
unul din cei mai saraci Rodovica>Ana
feciori, iar tatal ei este unul frumoasa>urata
din fruntasii satului.

Rebreanu sta de vorba cu Ion o cucereste pe Ana, chiar daca nu o

un flacau, Ion Pop al selecteaza datele realitatii pe care iubeste, il constrange pe Vasile Baciu sa i-o
Glanetasului, care vedea ca le transfigureaza artistic: Ion Pop dea de nevasta, obiectul santajului fiind
singura cauza a necazurilor al Glanetasului, cel insetat de sarcina Anei.
sale era faptul ca nu avea pamant, el trebuie sa-i fi sucit
pamant capul bietei Rodovica inadins
numai ca sa-l sileasca pe tatal ei s-
o dea de nevasta, impreuna cu
pamantul de zestre ce i se cuvine
unei fete de om bogat.
Apare un nou personaj in roman, Florica,
Modifica realitatea, imbogatind fata frumoasa, dar saraca, pe care Ion o
universul fictiunii: Pe Ion sa-l iubeste, dar o paraseste pentru ca nu are
punem ca a fost in dragoste cu o pamant.
alta fata, frumoasa, dar saraca []
il voi face sa-si zdrobeasca
Toponimia: dragostea, sa paraseasca pe iubita
satul Prislop de langa inimii lui.
Nasaud
satul Nasaud Autorul modifica numele Pripas
satul Tradam, dintre localitatilor Armadia
Nasaud si Prislop ---------------------- Jidovita
----------------------
Problema pamantului a ---------------------- Personajul Ion, devine personaj
fost dintotdeauna problema exponential, deoarece simbolizeaza
existentei poporului roman, Autorul cunoaste problemele pasiunea organica a taranului roman pentru
vesnic in actualitate taranimii, si il transforma pe Ion pamantul pe care se naste, traieste si moare.
dintr-un flacau istet si siret care
printr-o inselatorie vulgara ajunge
ginerele unui taran instarit, intr-un
tip reprezentativ

Romanul Ion de Liviu Rebreanu