În teorie, comunismul a apărut pe vremea lui Platon.

Îl regăsim în „Republica” lui Platon, ca apoi să fie

preluat de apostolii creştinismului. Vorbim despre comunism ca ideologie, potrivit căreia toate bunurile aparţin
societăţii. Iată pe scurt, cum a apărut acest curent în lume şi în România.

Termenul de comunism a fost definit pentru prima dată în 1777, de scriitorul francez Victor d᾽Hupay.
Lucrarea sa a reprezentat piatra de temelie pentru filozofia comunistă ce propăvăduia un stil de viaţă comun, în care
toate produsele să fie împărţite de către toţi, deci toată lumea beneficia de munca fiecăruia.   Ideea unei societăţi
egalitariste a apărut însă în Grecia Antică. În secolul al V-lea mişcarea Mazdak din actualul Iran, fosta Persie pe
atunci, contesta privilegiile clerului. Sfântul Ioan Gură de Aur, spre exemplu, considera că toate bunurile lumeşti
trebuie împărţite în mod egal de către toţi oamenii. Sub inspiraţia Scripturii au existat mici comunităţi comuniste de-a
lungul timpului. În cadrul bisericii creştine medievale întâlnim comunităţi care împărtăşesc pământul şi alte proprietăţi.
Sub o anumită formă, regula este valabilă şi astăzi.      Principii asemănătoare comunismului regăsim în „Republica”
lui Platon. Ulterior, şi-a schimbat convingerile, şi în „Legile” s-a concentrat pe familie şi proprietate pe care considera
el că trebuie să se bazeze o republică.   Şi în „Utopia” lui Thomas More, din 1516, întâlnim societatea bazată pe
proprietatea comună.    În epoca modernă au existat forme de organizare socială care se ghidau după acelaşi
principiu, precum chibuţurile din Israel, destinate imigranţilor.   „Liga comuniştilor” s-a născut în inima capitalismului,
la Londra, în 1836. I se spunea „Liga Celor Drepţi” şi avea printre membrii săi un nume care va deveni celebru - Karl
Marx. Caracterul creştin s-a deturnat şi s-a ajuns la „lupta de clasă”, fiindcă se credea că sistemul nu poate fi
schimbat fără răsturnarea orânduirii sociale.   Ideea nu era deloc nouă în Anglia, fiindcă în secolul al XVII-lea un grup
religios puritan cunoscut sub denumirea de „Bătrânii” milita pentru abolirea proprietăţii private asupra pământului.
Apoi, în 1895, apare lucrarea lui Eduard Bernstein, „Cromwell şi comunismul”, în care se vorbeşte despre atitudinea
lui Oliver Cromwell la adresa grupurilor care în timpul Războiului civil englez susţineau ideile agrare legate de
proprietatea comună.   Critici la adresa ideii de proprietate privată întâlnim şi în Franţa lui Jean Jacques Rousseau,
iar mai târziu, după Revoluţia Franceză, comunismul apare ca doctrină politică. Flagelul ajunge până în Statele Unite
ale Americii.     În 1917, Revoluţia din Rusia răstoarnă monarhia, iar după puciul din octombrie apare un regim
inspirat de Marxism - Leninism, printre altele, ideologie potrivit căreia comportamentul individual trebuie reeducat ca
să nu mai fie indus de clasa din care face parte. Marx şi Engles au popularizat termenul de comunism. 
Aşa au apărut lagărele de reeducare din Rusia lui Stalin, China şi alte state, în care au murit milioane de oameni.    În
1921, în data de 8 mai, la Bucureşti avea loc transformarea Partidului Socialist din România în Partidul Comunist şi
afilierea lui la Internaţionala a III-a Comunistă.    Astfel, se subordona organizaţiei internaţionale comuniste, creată de
Lenin în 1919 - Comintern, care lupta împotriva aşa-numitei „democraţiei burgheze”.    Congresul din 1921 a adus
laolaltă grupări favorabile afilierii, dar şi grupări nefavorabile intenţiei de transformare în Partid Comunist. Votul a fost
în favoarea afilierii şi transformării, cu 428 de mandate, reprezentând 78 % din votanţi pentru şi 121 mandate
împotrivă.   Comuniştii urmăreau răsturnarea burgheziei şi moşierimii şi instaurarea dictaturii proletariatului. Uterior,

s-a ajuns la naţionalizarea marilor întreprinderi şi la proprietatea colectivă asupra pământului.    În perioada
interbelică, PCR nu a avut prea mulţi adepţi, ba chiar a fost interzis în 1924 când în timpul tratativelor dintre România
şi URSS, de la Viena, a luat partea sovieticilor fiind de acord cu ciuntirea ţării prin luarea Basarabiei.    Scoşi în afara
legii, comuniştii români au ajuns să fie instruiţi de Comintern, devenind revoluţionari de profesie. Ei militau pentru ca
Basarabia, Transilvania, Bucovina şi Dobrogea să fie desprinse de România. Ideilor lor puneau astfel în pericol
Marea Unire, înfăptuită în 1918.
x`