U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA

PARTEA AMORFOTIPOLOGICA
ANALIZA II-A URBANA

ANUL II-
III ARHITECTURA
Dr,arh. Angelica Stan

CURS 10

Spatiul public urban. Definire – identificare

Spatiul public ca lege.Principii.
Semnificatii si functii ale spatiului public urban
Spatiu public - spatiu comunitar
Spatiul public in societati totalitare
Definiri - delimitari

•SPATIUL PUBLIC URBAN

juridic = domeniu public

= tot ce nu este in proprietatea privata a unei persoane fizice sau
juridice

functional = Spatiul ce nu este destinat activitatilor de locuire, munca, productie

social = Spatiul destinat comunicarii nemijlocite la nivelul societatii,

grupurilor, comunitatilor sau indivizilor, loc al dezbaterii civice

politic = Spatiul de manifestare / reprezentare a Puterii (laice sau

religioase) - institutii publice, biserica,etc

estetic = Spatiul de expresie al artei / arhitecturii / publicitatii / informatiei

morfologic = Parte continua a orasului care realizeaza legatura intre diferitele

obiective, zone, cartiere ale orasului si care cuprinde institutiile publice
ale acestuia
Spatiul public ca LEGE:

Din punct de vedere legislativ, in cadrul SPATIULUI PUBLIC functioneaza

simultan mai multe legi (in Romania)
* Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic al
acesteia
* Legea 50/ 1991 privind autorizarea constructiilor
* Legea 215/ 2001 a administratiei publice locale
* OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică,
a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
concesiune de servicii+ modificarile ulterioare

Daca Peisajul urban e asimilat spatiului public, atunci:

Legea nr. 451 din 8 iulie 2002
pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată
la Florenţa la 20 octombrie 2000

Daca Spatiul verde urban este public, atunci:

Legea nr. 24 din 2007privind reglementarea si administrarea
spatiilor verzi din zonele urbane
Legea 213/ 1998 a proprietatii publice si a regimului juridic al acesteia

Dreptul de proprietate publica

- apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale
-se exercita asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau
de interes public.
-se manifesta prin posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor

In Anexa -
LISTA cuprinzand bunurile care alcatuiesc domeniul public al statului si al
unitatitor administrativ-teritoriale (domeniul public judetean si al
comunelor, oraselor si municipiilor)
Bunurile care 1. drumurile comunale, vicinale si strazile;
alcatuiesc 2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum
domeniul public si zonele de agrement;
3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau
al comunelor,
judetean;
oraselor si 4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de
municipiilor tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiiIe, constructiile si terenurile
aferente;
5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara- activitatea consiliul local si
primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele,
bibliotecile; muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;
6. locuintele sociale;
 7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;
8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate
de interes public national;
9. terenurile cu destinatie forestiera, daca, nu fac parte din domeniul privat al statului si
daca nu ,sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orasenesti si comunale.

Achiziţiile publice (cf. OUG nr. 34/2006 ) = procesele de planificare, stabilire

a priorităţilor, organizare, publicitate şi de proceduri, în vederea realizării
de cumpărări de către organizaţiile care sunt finanţate total sau parţial de
bugete publice
Cadrul legislativ european (implicit cel românesc) pentru achiziţiile publice enunţă
7 principii:
1. nediscriminarea
2. tratamentul egal
3. recunoaşterea reciprocă
4. transparenţa
5. proporţionalitatea
6. eficienţa folosirii fondurilor publice
7. asumarea răspunderii

Aceste principii reprezintă baza directivelor Uniunii Europene şi cadrul în care

s-a dezvoltat legea achiziţiilor publice din România (OG 34 / 2006).
Spatiul public in Regulamentul de urbanism
delimitat de aliniament - ca limita dintre domeniul public si domeniul privat

Regimul juridic si obiective de utilitate publica- circulatia terenurilor

 •Nu trebuie inteles doar in termeni juridici si de
regulament
Spatiul public urban
•Spatiul public poate include si spatii private din punct
de vedere juridic, dar care convin la deschiderea
accesului public nelimitat sau partial limitat

•Este un spatiu de a carui configurare si stare

raspunde autoritatea locala impreuna cu societatea /
comunitatea respectiva

•Este “scena” de manifestare a mai

multor “actori” urbani:
Gestiunea spatiului public
- Locuitorul - proprietar sau chirias
- Vizitatorul - cotidian / sezonier = armonizarea intereselor diferite
- Autoritatea publica - primaria ale acestor actori urbani
- Serviciile primariei - salubritate, politie,
intretinere drumuri, echipamente
edilitare
- Investitorul privat
- Promotorul
Din punct de vedere sociologic:

Spaţiul public - fundamentat prin ideologia liberalismului

occidental - sec. al XVII-lea

Se defineste un SPATIU AL CONVIETUIRII

Rezida in sensul comunitar al spatiului public - bazat pe norme, valori, atitudini

•Evolutia capitalismului - diversificarea notiunii de public

-public local / metropolitan/ regional, etc

-public mondial

-public participant (la acţiune)

-public receptor (al unei informaţii)[2].

[2] Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord.) (1993),
Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura
Babel, p. 485.
 Este constitutiv orasului / apartine istoriei stravechi a
acestuia, tine de formarea orasului ca entitate fizica si
sociala
SPATIUL
PUBLIC Este insasi esenta orasului - purtand raspunderea
URBAN dialogului dintre putere si popor/ societate

Exprima nivelul de civilitate si gradul de

emancipare ale unei societati

Exprima vocatia democratiei - ca loc al

libertatii

Exprima forta de coeziune a tesutului urban

in cadrul proceselor dinamice de crestere
urbana/extindere

ORASUL poate fi inteles ca un continuum SPATIU PUBLIC - SPATIU PRIVAT

•Atena - agora (reconstituire)
•Roma - forumul - Arcul lui Septimius
•SPATIUL PUBLIC URBAN

- functie de delimitare la nivel fizic: prin prezenta (sau

absenta) imprejmuirilor, a elementelor de tranzitie public -
privat (porti, ganguri, portice)

- functie de coagulare la nivel morfologic: forma

urbana capata sens prin intermediul spatiului public care
leaga, conecteaza diferitele componente ale orasului,
conduce si polarizeaza interese

- functie de reprezentare: orasul se auto - reprezinta

prin propriul sau spatiul public

- functie de comunicare la nivel social: interactiunea,

schimbul de imagine, personalitate, atitudini si idei ale
indivizilor, grupurilor sau comnunitatilor
•SPATIUL PUBLIC inseamna:

DIFERENTIERE IN CADRUL STRUCTURII URBANE -

lizibilitate, decupaj clar

SPECIFICITATE - istorie, arhitectura, practici, atitudini

REPREZENTARE - monumetalitate, dominanta vizuala,

amploare, putere de a impresiona

INFORMATIE - inglobeaza tehnologie de varf, concentreaza

informatii diverse

EVENIMENT - punctual-individual/ colectiv,

cotidian/ocazional/sezonier, comun/ extraordinar

Trecerea de la particular la general (globalizare)

>>> spatiu “ mereu acelasi”, comun, lipsit de
specificitate
•SPATIUL PUBLIC - in termeni morfololgici:

•Spatiul public al strazii

- tipul pietonal comercial
- tipul pietonal servicii - cultura
- tipul pietonal recreere, belvedere (punctual sau areal)
- tipul mixt - pietonal, mic comert, acces la obiecte culturale si
evenimente, arta

•Spatiul public al pietei urbane

- tipul piata urbana monumentala - edificiu public, catedrala
- tipul piata de evenimente
- tipul piata comerciala (eventual sezoniera)
- tipul piata de circulatie

•Spatiul verde public - parc, scuar, gradina, zona de agrement/distractie

•ORASUL TRADITIONAL Alternanta si armonie intre linearitati

(parcursuri) si polaritati (opriri) publice
 ORASUL Delimitarea tot mai slaba între spaţiul privat şi cel public
ACTUAL
“odată cu dezvoltarea principiului publicităţii” - interferenta/
imersiunea spatiului public in viata privata si invers

SUPRAPUNERE - odată cu extinderea relaţiilor economice de piaţă,

PUBLIC- PRIVAT sfera publică devine o sferă a socialului care
substituie “uzul public al raţiunii” cu “consumul
depersonalizat” al societăţii de masă.
•Jurgen Habermas

•anonimitate
NOI TRASATURI ALE •virtualitate
SOCIETATII ACTUALE •grupări de tip asociativ, aleator
care fac imposibila refacerea •specializarea rolurilor şi
spatiului public urban ca statusurilor
odinioara: •opţiuni individuale în afara
normelor şi valorilor tradiţionale
•viaţă socială concentrată pe
ocupaţie
•“rezerva de privatitate” (domeniu
al timpului liber personal)
subordonată consumului
•SPATIUL PUBLIC URBAN trece

de la o structura distincta, clara

(in epocile antice, medievala, pre-moderna si moderna)
la o configurare indistincta, amorfa, hibrida
(in actualitate) - spatiu - retea, spatiu - rizom, spatiu - labirint

•Cu cat comunicarea e mai sofisticata tehnologic, mai mediata,

cu atat raspunsul SPATIULUI PUBLIC este mai codificat, mai ambiguu.

SPATIUL PUBLIC ACTUAL

- este, in buna parte, vitual, desprins de spatiul real (mutat de bloguri, etc)
- este invadat de publicitate, agresat (...si mutilat chiar, la noi)
- este predominant linear (dominat necesitatea deplasarii in viteza - chiar si ca
pietoni - roller, skate)
-arhitectural- este compozit, ne-unnitar (apar noi insertii, postmodernismul,
pastisa, etc)
- este evenimential, cvasi-imprevizibil
-este politizat - in sensul dependentei dintre locatie si reprezentare
- este foarte scump (de gestionat)
SPATIUL PUBLIC ACTUAL

- un spatiu al supravegherii individului de catre Putere

- un spatiu captat, codificat de catre economic.

Michel Foucault - “A supraveghea si a pedepsi”

“Spatiul public actual este spatiul puterii ascunse, disimulate, dar prezente”

Puterea tinde dintotdeauna să marcheze arhitectural spaţiul, să-l

scoată din "haosul" trăirii colective imediate, întîmplătoare şi să-l
transforme în formă, să-i dea formă şi, astfel, să-l sacralizeze,
sacralizîndu-se pe ea însăşi prin intermediul
oraşului.
Puterea supra-arhitecturalizează spaţiul, "arhi-
arhitecturalizează" spaţiul urban în primul rînd ca
"spaţiu public" concedat, acordat societăţii ca
scenă
Bogdan Ghiu - “Deconstrucţia pozitivă a spaţiului public”
Spatiul public in comunism / societati totalitare

- Statul era cel care organiza “capcana” esteticului.

- “Ideologizarea estetica” sau estetica devenita instrument de manipulare sociala.

Trasaturile spatiului public

- spatiu al unei ordini impuse prin mijloace ideologizante

- spatiu estetizat dupa un canon creat “de sus”, defazat istoric, impropriu

- spatiu lipsit de organicitate in raport cu orasul la care se raporta, axialitati

nenaturale, monumentalizare excesiva

- spatiu al fricii, al pericolului ascuns (securitatea omniprezenta, reguli exagerate si

neclare)

- spatiu al minciunii generalizate (rapoartele false, etc)

- spatiu al neincrederii individului in celalalt, al urii

- spatiu de manipulare, controlat de putere - piata publica era un loc al supravegherii

si al impunerii
Poarta Brandenburg- simbolul Berlinului, pe unde trecea "Zidul Ruşinii",
construit în 1961 pentru a-i împiedica pe cetăţenii Germaniei comuniste (RDG)
să fugă în vest.
•Momentul 1989 a fost (si) o recalibrare a spatiului public, care se
elibera din teroare si isi recupera intelesurile:

•de spatiu - manifest al societatii civile

•de spatiu al comunicarii nemijlocite
•de spatiu al evenimentului social
Ordine estetizata prin ordin Dezordine spontana

Spatiu canonizat Spatiu eliberat

SPATIUL PUBLIC ACTUAL in Romania

-a inlocuit estetica monumentala cu estetica libertinajului ultra-

democratic

-este un spatiu al jocului liber, un spatiu – joc al fiecaruia

-este “media- fizic” (Bogdan Ghiu)

-este un spatiu – specatacol, spatiu - reclama, spatiu-scena….

-este un spatiu al lipsei de rigoare

-este un spatiu al absentei autoritatii dar al prezentei puterii

-este un spatiu-arhitectura cu un mesaj economic foarte clar

 GESTIUNEA SPATIULUI PUBLIC

POLITICI PUBLICE
initiate de catre autoritatile centrale sau locale
PROIECTE PUBLICE

TIP DE INSTRUMENTE: NIVEL:

INTERVENTII:
Fonduri de Regional
Restructurare dezvoltare Metropolitan
Remodelare Fonduri europene Local
Reamenajare Fonduri regionale
Reconversii
CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN

Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC)

adoptat de UE în 1999, care defineşte o strategie de amenajare a teritoriului
european.
Această schemă propune trei nivele de acţiune:

-un sistem urban mai echilibrat şi policentric şi o nouă

relaţie între zonele urbane şi rurale;

- egalitatea de acces la infrastructuri şi la cunoaştere;

- o gestiune prudentă a patrimoniului natural şi

cultural.

Pentru punerea în aplicare a abordării preconizate de SDEC, sursa de

finanţare comunitară cea mai importantă este programul INTERREG.
PROIECTE PUBLICE URBANE - tematici dominante la nivel
european:

· Spaţiile aflate în criză, respectiv zonele industriale dezafectate,

zonele portuare

· Spaţiile critice din punct de vedere economic şi social –

periferiile urbane, marile ansambluri de locuit, centre vechi
degradate

· Locuri urbane critice ca intrările în oraşe, spaţiile publice etc.

POLITICI
DE DEZVOLTARE Politicile integrate de reînnoire urbană
Politici ale regiunilor, metropolei sau orasului
Ce trebuie facut?

PROGRAME
DE DEZVOLTARE
Programe operationale
Cine face/finanteaza?

PLANURI
DE DEZVOLTARE Planuri de dezvoltare integrata, Schema de
coeziune, Planuri urbanistice, etc
Cum trebuie facut?
CADRUL GLOBAL DE INTERVENTIE LA NIVEL URBAN

Fonduri comunitare în România

(după 1990)

1991 – 1999 – Phare (în general pentru asistenţă tehnică)

2000 – 2006 – Phare CES, ISPA, SAPARD (cca. 5-600 mil.euro /an)

din 2007 – FEDR, FSE, FC, FEADR (cca. 2,5-3 mlrd. Euro /an)

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE - Fondul Social European
FC – Fondul de Coeziune
FEADR – Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
FEP – Fondul European Piscicol
Fondurile Structurale Europene POLITICA DE SOLIDARITATE

OBIECTIV MAJOR întărirea coeziunii economice şi sociale în

întreaga Uniune europeană prin
reducerea disparităţilor în materie de
dezvoltare între regiuni.

- Efect benefice asupra competitivitatii

regiunilor/ oraselor
- Efecte benefice asupra spatiilor publice
urbane >>> creativitatea oraselor in modul de
utilizare a spatiului public (real sau virtual)
pentru promovare, dezvoltare de evenimente
culturale, etc
Politica oraşului = acţiune globală pe un teritoriu în cadrul unui
contract:

· Interministerială
· Teritorială
· Contractuală
· Participativă
POLITICA ORASULUI in Franta

Sf. anilor 1960: criza modernitatii urbane

•descresterea cresterii economice

•stagnarea tendintei demografice in cadrul zonelor deja urbanizate
• inceputul fenimenului suburbanizarii
• inceputul gentrificarii nucleului vechi

•POLITICI DE REVITALIZARE A LOCUINTELOR IN ZONA

CENTRALA
• suportate de guvernul francez + autoritatile locale
> relocarea populatiei indezirabile, mutarea problemei la periferie
•Fragmentare urbana, expansiune
•Prima politica de regenerare in 1970:
- OPAH (Operations Programmées d’Amélioration de l’Habitat).
- HVS (Habitat et Vie Sociale) – regenerarea teritoriilor decazute
1981-88: DSQ – Développement Social des Quartiers
= Prima etapa a Politicii Orasului

-Sustinuta de socialisti
-Managementul este realizat de o comisie care aduna laolalta
reprezentanti din administratia centrala, alesi locali, organizatii publice,
civile, institutii financiare

2 aspecte majore a DSQ:

- Abordare teritoariala a fenomenului urban (targeted-area approach);
- Abordare multi-sectoriala

Le développement social urbain (DEZVOLTAREA SOCIALA

URBANA)

- a corecta inegalitatile
- a evita fractura sociala
- a lupta impotriva excluziunii si marginalizarii cartierelor
(zone urbane sensibile – ZUS)
- educatie sociala urbana in cartierele cu probleme
(zone de educatie prioritara- ZEP)
POLITICA ORASULUI CA POLITICA INTER- DEPARTAMENTALA SI INTER-
MINISTERIALA

ANGAJAREA COLECTIVITATILOR LOCALE

-intarirea relatiei autoritate locala – comunitate- cetatean
Proiecte interdisciplinare cu parteneri asociati – municipal, departamental,
regional

IMPLICAREA CERCETARII UNIVERSITARE IN POLITCA ORASULUI

EXCELENTA SI DIVERSITATE

CONTRACTUL URBAN
•MASURI DE ELIMINARE A DISCREPANTELOR INTRE DIFERITE ZONE
ALE ORASULUI
•MASURI DE REINTEGRARE SOCIALA
•MASURI DE VALORIFICARE A UNOR RESURSE
EXEMPLE

Titlu: MARELE PROIECT URBAN DIN VAULXENVELIN

Ţara: FRANŢA
Situl: oraşul VAULXENVELIN
(periferie din estul Lyonului)
populaţie: 44 535 dintre
care 26 000 în 9 200 de locuinţe colective
Context: ValuxenVelin este caracteristic pentru politicile oraşului duse de 15 ani în
Franţa. Are ambiţia să restructureze centrul oraşului şi să reabiliteze două cartiere
de la periferie a căror emblemă ZUP simbolizează starea proastă a periferiilor.
Elementele programului: centrul oraşului: 2 500 m 2 pentru echipări, 1660 m 2
pentru comerţ, 120 de locuinţe; cartiere ale ZUP: diversificarea habitatului,
dezanclavare, reabilitare (1 600 de locuinţe).
Actori: comitetul de conducere: Statul, Comunitatea Urbană din Grand Lyon,
comuna VaulxenVelin; societatea de economie mixtă: Grand Lyon, comuna
VaulxenVelin, Casa de depuneri şi de consemnaţiuni, Casa de Economii; echipa de
conducători ai lucrării urbane şi sociale; şefii de proiect.
Calendar: 1984-1993
Titlul: PROIECT URBAN LA KAROW NORD
Ţara: GERMANIA
Situl: satul KAROW (periferia Berlinului)
Suprafaţa proiectului: 100 ha
Termen: termen scurt
Context: proiectul Karow Nord se înscrie întrun plan de ansamblu care vizează să
regularizeze creşterea urbană din Berlin, după reunificarea celor două Germanii.
Este vorba de a crea noi cartiere periferice „verzi” (27 situri, 15 000 de locuinţe)
printre care şi Karow Nord. Sit prioritar, el va primi păturile medii venite din vechea
Germanie de Est.
Elementele programului: 5000 de locuinţe (dintre care 2 125 locuinţe sociale, 2 125
locuinţe locative intermediare, 500 locuinţe cu acces la proprietate); echipări
(şcolare, de petrecere a timpului liber).
Actori: comitetul de conducere: Senatul, Landul Berlin, arondismentul,
promotori/constructori; beneficiari: Arge din Karow Nord (Groth+Graalfs, Gehag,
Süba,
WW, promotori particulari).
Calendar: 19921997: elaborare şi realizare; iunie- octombrie
1992: workshop; octombrie
1992: contract de proiect urban; noiembrie 1992: contract de construcţie urbană.
IMAX theater in Potsdamer Plaza
Titlul: DOWNTOWN
FORTWORTH
Ţara: SUA, TEXAS
Situl: Suprafaţa proiectului: 800 ha