Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MSS nr.1,2
MSS nr.1,2
Structurile vasculare includ artere, vene și limfatice. Toate sunt importante pentru întreținere
afecțiuni tisulare și oferă suportul vascular necesar pentru vindecare și drenaj după răni sau
intervenții chirurgicale. Spasmele arterelor duc la albirea pielii, în timp ce deteriorarea vaselor de
sânge va duce la vânătăi și / sau hematoame care sunt în special iritant pentru pacient atunci când
este localizat pe față. Mai mult, vasele de sânge și limfatica joacă un rol în ceea ce privește
pentru a răspândi infecții și tumori.
Toate arterele care furnizează fața provin din artera carotidă bilaterală comună. Artera
carotidă comună apare în partea dreaptă de artera brahiocefalică și pe partea de partea stângă
direct de la aortă (arc aortic). La nivelul al patrulea corp vertebral cervical / os hioid, artera
carotida comună se împarte în arterele carotide externe și interne. Ambele artere urcă în direcție
verticală spre cap. Principalele artere ale feței provin fie direct din artera carotidă externă (artera
facială, superficială temporală artera) sau din ramurile arterei carotide externe (artera facială
transversală din artera temporală superficială, infraorbital artera din artera maxilară) O majoră
contribuția arterială la frunte este artera oftalmică provenind din artera carotidă internă.
Multe vene din față însoțesc arterele omonime, dar există câteva excepții de la regulă (vena
oftalmică inferioară, vena retromandibulară) Mai mult, vena și artera facial au un curs diferit pe
față la o anumită distanță unul de celălalt. În timp ce vena și artera facială se află în apropiere de
marginea inferioară a mandibulei, artera are un curs chinuitor printre mușchii interfaței medii a
expresiei faciale, iar vena are o cale directă, care merge de la canthusul medial la mandibula
inferioară. Vena facială este localizată în mod constant în medie cu 15 mm posterior de artera
facială (intervalul 5-30 mm). (“SWISS DENTAL JOURNAL SSO 128” pp.382-387)
Nervul trigemen este cel mai voluminos nerv cranian, el asigurând inervaţia senzitivă a feţei,
a celei mai mari părţi a scalpului, a cavităţii bucale şi nazale, a dinţilor, a durei mater şi a vaselor
cerebrale precum şi inervaţia motorie a muşchilor masticatori, a pântecului anterior al muşchiului
digastric şi a muşchiului milohioidian. Nervul trigemen dă naştere la trei ramuri terminale nervul
oftalmic, nervul maxilar şi nervul mandibular. De la nivelul originii sale aparente, nervul
trigemen se orientează superior, anterior şi lateral către ganglionul trigeminal (Ganglion
trigeminale) al lui Gasser, care este anexat rădăcinii senzitive a nervului. Nervul trigemen trece
între faţa posterioară a stâncii temporalului şi pedunculul cerebelos mijlociu, apoi peste marginea
superioară a stâncii temporalului spre ganglionul trigeminal situat la nivelul feţei anterioare a
stâncii temporalului într-o dedublare a durei mater, care prezintă posterior un orificiu prin care
pătrund cele două rădăcini ale nervului trigemen, iar anterior prezintă trei prelungiri, una laterală
străbătută de nervul mandibular, una mijlocie străbătută de nervul maxilar şi una medială
străbătută de nervul oftalmic.
NERVUL OFTALMIC. Este cea mai mică ramură terminală a nervului trigemen şi este un
nerv senzitiv. Ia naştere din porţiunea anteromedială a ganglionului trigeminal, se orientează
anterior în peretele lateral al sinusului cavernos între nervul trochlear şi nervul oculomotor, iar
apoi dă naştere celor trei ramuri terminale ale sale – nervul lacrimal, nervul frontal şi nervul
nasociliar care pătrund în cavitatea orbitală prin fisura orbitală superioară. Nervul oftalmic
asigură inervaţia senzitivă a globului ocular, a glandei lacrimale, a conjunctivei, a unei porţiunii
a mucoasei nazale şi a pielii regiunii nazale, a pleoapelor, şi a pielii regiunii frontale.
NERVUL MAXILAR. Este ramura mijlocie a nervului trigemen şi este un nerv senzitiv.
De la origine se îndreaptă anterior şi uşor medial, străbate gaura rotundă şi ajunge la nivelul
peretelui posterior al fosei pterigopalatine. De aici se orientează anterior, inferior şi lateral către
fisura orbitală inferioară. Aici îşi schimbă direcţia orientându-se anterior şi uşor lateral
pătrunzând în canalul infraorbital, pe care îl străbate şi apoi îl părseşte prin gaura infraorbitală.
NERVUL MANDIBULAR. Este cea mai mare ramură a nervului trigemen, fiind un nerv
mixt. Rădăcina sa senzitivă provine din porţinea laterală a ganglionului trigeminal, iar rădăcina
motorie, care trece sub ganglionul trigeminal, se uneşte cu cea senzitivă după ce trec prin gaura
ovală. De la origine nervul se orientează anterior şi lateral, străbate gaura ovală , coboară apoi
între muşchiul tensor al vălului palatin (medial) şi pterigoidianul lateral (lateral), dă naştere unei
ramuri meningee şi nervului pterigoidian lateral, iar apoi se divide într-un trunchi anterior şi unul
posterior, care vor da naştere ramurilor sale terminale. Din trunchiul anterior iau naştere nervul
maseterin, temporal profund, pterigoidian lateral şi bucal. Din trunchiul posterior iau naştere
nervul auriculotemporal, lingual, alveolar inferior şi mental.
Nervul facial este un nerv mixt care prezintă două rădăcini, motorie şi senzorială aceasta din
urmă reprezentată de nervul intermediar. Rădăcina motorie asigură inervaţia muşchilor faciali şi
a muşchilor platisma, stilohioidian şi digastric (pântecul posterior). Rădăcina senzorială asigură
sensibilitatea gustativă de la nivelul celor 2/3 anterioare ale limbii şi de la nivelul palatului moale
şi inervaţia parasimpatică a glandelor salivare submandibulară şi sublinguală, a glandelor
lacrimale şi a glandelor de la nivelul mucoasei nazale şi palatine.
( “Anatomia Omului” Volumul VI: CAP ŞI GÂT, Sorin Bolintineanu, Editura „Victor Babeș” Timișoara 2018
pp.133-140)