MELINTE RAZVAN ANDREI

Tema

Romanul ,,Jocul cu mărgele de sticlă,,de Hermann Hesse este considerat o capodoperă ȋn

care se găsesc sinteze si conexiuni culturale ,formule magice ce ȋţi permit navigarea simultană pe
planuri cât mai diverse.Autorul reuşeşte să transmită idea unificarii artelor şi a ştiinţelor intr-o
viziune globală ferită de capcane ,a datelor istorice ceea ce ȋi dă o adevarată grandoare.

Romanul lui Hesse este o biografie pură,o biografie spirituală a unui erou desprins de lumea
materială,plonjănd in planul ideiilor, a adevărului.

Eroul Josef Knecht este un personaj rarefiat ce se opreşte in mijlocul drumului fără a putea
vedea evoluţia lui finală .Foarte importantă rămane construcţia narativă a romanului ȋn care se
combină mai multe tehnici si stiluri cum ar fi cel biografic,epistolar,poetic,fantastic,pseudo-Sf.

Exista in text mai multe voci naratice.O voce biografica a primului narator,vocea actoriala ce
apare in poezii si vocea omiscenta si colectiva de fauritor de mituri din legenda care incheie
biografia.

Romanul se deschide cu o introducere in care se descrie cu o voce din viitor ce anunta ca

intentioneaza sa prezinte viata lui Josef Knecht magister luci,maestru al jocului, figura intre
legenda si realitate, ce a jucat un rol important in modernizarea si consolidarea provenciei
Castalia.

Naratorul precizeaza ca in aceasta provincie s-a desfiintat individualitatea si ierarhia

societatii in care traieste.Apoi face o scurta istorie a provinciei Castalia si a Jocului cu margele
de sticla.

Secolul 20 este denumit in roman epoca foiletonista deoarece stiinta si cultura se redusesera
la dezvaluirea unor aspecte senzationale din viata si mai putin din creatia personalitatilor.

Oamenii se refugiau in jocuri culturale placute si stupide intre care dezlegarea de cuvinte
incrucisate pentru a uita de fierberile cultural politice ce se aflau fara aparare in fata mortii,a
durerii si a foamei ,iar bisericile numai aveau puterea sa-I aline ,iar spiritual nu-I mai consilia.

Biografia lui Josef Knecht ramane necunoscuta pentru ca ramane orfan si e educat de
autoritatea educativa ,lucru benefic pentru el deoarece evita conflictele dintre scoala de elita si
familie fara trauma despartirii de familia care trecea de la scolile traditionale la scolile din
Castalia.

Si totusi echilibrul lui ramane destul de fragil asa cum o sugereaza si numele sau ce
inseamna in limba germana sluga dar care are aceeasi origine cu cuvantul englezesc ,,knight’’.
MELINTE RAZVAN ANDREI

Inca din copilarie Josef Knecht e obsedat de adevar ca o forma suprema a libertatii
incercand sa transforme adevarul in obiect de studiu ceea ce determina pe mentorul sau,maestrul
muzicii sa-l advertizeze cu blandete si anume:ca adevarul exista si ca nu trebuie niciodata sa
nazuesti catre o invatatura desavarsita si catre propria sa desavarsire .Dumnezeu se afla in tine
insuti nu in notiuni si carte.Adevarul este trait si nu predat la catreda .

Crescut in lumea spirituala a ordinului Castalian are prima confruntare cu lumea din afara
prin intermediul prietenului sau Plinio Designori ,baiat de familie bogata foarte intelligent care
nu-I trece prin gand sa devina castalian.Cei doi se cearta in public,privind diferenta dintre cele
doua lumi,,o lume simpla si cealalta complexa spiritual ,ordonata dar artificial.

Pentru Josef Knecht nu exista decat aceasta lume spirituala .Pusese viata in slujba spiritului
si a adevarului pentru lumea materiala dar si cea spiritual .

Joseph v-a renunta la universul familial,la cea de magister ludi dar si cea din Castalia asa cum
Plinio voise sa intruchipeze sinteza vie a celor doua lumi,Josef ar dori sa devina puntea de
legatura a celor doua lumi fiind convins ca una nu poate exista fara cealalta .Desi isi gaseste
sfarsitul de abia iesit in lumea larga ,moartea sa este apparent premature deoarece el a predase
stafeta fiului Plinio ce v-a reuni armonios gerul si demonul .

Cele trei biografii scrise de Josef nu sunt decat trei variante ale drumului spre cunoastera
amintind de cele patru functii psihice de baza ale psihologiei analitice Josef aducator de ploaie.

Singurele opere care au ramas tolerate in Castalia sunt cele biografice .In jocul cu margele de
sticla descoperim operele inteleptilor ,ale artistilor care ofera idea de biografie care amesteca
realitatea si fictiunea incat numai sta unde incepe si se termina cealalata,asa cum lumea materiala
sic ea spiritual sunt inseparate.

Daca creatia ar seca ,cunoasterea ar ramane un banal joc cu margele de sticla ce si-ar
schimba niciodata numarul asa cum daca ar disparea, cunoastera ar ramane o simpla imagine a
unui rasarit de soare sau o brazda de pamant care nu-si mai gaseste lacas in sufletul nimanui.

Daca ,,jocul cu margele de sticla’’ aduna intr-un punct de altitudine maxima toate liniile
directoare ale operei lui Hesse,asa cum arcadele ogivale converg spre crestetul boltii de catedrala
gotica,aceasta opera in ansamblul ei realizeaza ea insasi o sinteza originala,in literature germana
si universal,a numerosei si diverse tendinte,orientarii si modalitatii literare.

Scriitorul ,care in parcurgerea etapelor de invatamant sistematic n-a deposit pragul studiilor
gimnaziale intrerupte la 16 ani,fiind oarecum un autodidact,ca si Faulkner,rafinatul stilist,a fost
un cititor pasionat si a avut ,desigur ,autorii sai preferati.

Desi ,indeosebi in romane,abordeaza o problematica filosofica si staruie uneori pe terenul

abstractiunilor, ceea ce i-ar justifica epitetul de autor dificil,Hesse s-a mentinut in apropierea
surselor populare .
MELINTE RAZVAN ANDREI

Cartea,,Jocul cu margele de sticla ‘’ne indruma spre Goethe la care se fac si referiri
directe,revelatoare.

Josef Knecht ne captiveaza ,ne devine familiar in miscarea lui hieratica ,ramane un om de
mare prestanta,desigur,dar apropiat de noi,ca si de cei ce il admira si il iubesc.Aceasta figura de
conducator isi traieste sub masca senina de castalian drama profunda si se indreapta cu o
admirabila temeritate spre deznodamantul ei.

Poate ca una din explicatiile reusitei literare a acestui personaj sta in aceea ca tainicele lui
,,chemari,,si ,,trezirii,,sunt totusi nu transcendentale,ci insuflante de contactul cu semenii,cu
prietenii.

Hemann Hesse e un mare poet al prieteniei.Prieteniile lui Josef Knecht cu cei de o varsta
Plinio Designori,Carlo Ferromonte,Tegularius sau cu mai varstnicii maestru muzicii,Pater
Jakobus si chiar cu cei foarte tineri Tito Designori ii stimuleaza cautarile si il conduc spre
intelegere.

Decizia finala la care ajunge e un salt spre lumea cea mare si necunoscuta,in care isi cauta
adevarata implinire,acceptand o misiune in aparenta minora.

Alcatuirea lui sufleteasca bipolara,conflictul dintre formatia lui castaliana si apelul imperios
ce ii vine dinspre obstea cea mare par a-si gasi rezolvarea.Finalul biografiei,partea ei
,,legendara,, cum o numeste autorul,azvarle dintr-o data, pe neasteptate,zabranice peste vastul
orizont insorit abia deschis.

Legenda acestui senior al spiritului reia in alti termini jertfa zidirii.Tentativele cuplului
Plinio Designori-Josef Knecht nu a esuat decat apparent;Tito Designori va transforma in fapta
visul tatalui si al magistratului.Baiatul acesta va fi tipul omului care va reuni armonios ,nu ca
Ianus cu doua fete, ci prin suprapunere si contopire, ingerul si demonul ce inca isi incruciseaza
spadele in sufletul omenesc.Finalul legendei despre Josef Knecht sugereaza subtil si in soapta
aceasta speranta,insa cu convingere.

,,Jocul cu margele de sticla,, nu poate fi descris in intregime deoarece nu exista o descriere

in roman ci doar vagi franturi.De exemplu scena in care Josef Knecht deschide pianul , se aseaza
in fata lui , se convinge ca e acordat si canta un andante de Scarlatte, pe care in acele zile il
pusese la baza unui exercitiu de joc cu margele de sticla.Apoi face o pauza si vazand pe baiatul
atent abandonandu-se incepe sa explice in 4 cuvinte cam despre ce este vorba intr-un asemenea
exercitiu de joc cu margele de sticla , descompune muzica in elementele ei , infatiseaza cateva
din modalitatiile de analiza utilizabila si lamureste calea de urmat pentru talmacirea muzicii .

Aici aflam putin despre acest joc misterios cand Josef ajuns la ovarsta cand vrea sa se
retraga din functia de magister ludi – lucru pe care nu il facuse nimeni pana atunci, fiindca
nimeni nu isi mai imagina ca v-a mai pleca din Castalia in lumea pagana, si se pregateste sa-l
MELINTE RAZVAN ANDREI

educe pe Tito , fiul prietenului sau de demult , Plinio Designori. La finalul cartii se afal cateva
poeme semnate de Josef Knecht plus 3 biografii scrise de acesta :aducatorul de ploaie,
duhovnicul si biografia Indiana care au aceeasi morala privind educatia magisterului.

Prin urmare,Jocul cu margele de sticla nu este un joc cu adevarat ci doar o invitatie la

meditatie a unui tanar initiat prin educatie severa , prin muzica si literatura spre atingerea unui
ideal.Fiecare cititor poate gasi o interpretare a jocului cu margele in functie de modul pe care le
intelege.
MELINTE RAZVAN ANDREI

Remuzatul pe capitole

O incercare de introducere

-se prezinta biografia lui Josef Knecht.

-amandoi canta o melodie

Chemarea

-Josef era un copil orfan care era foarte bun la muzica .

-el face parte dintre fericitii copii ce par nascuti si predestinati pentru Catalia,pentru Ordin si

de muzica il anunta ca la Berolfingen va veni maestrul muzicii

-maestru s-a dus in camera copilului pentru a-l cunoaste si canta impreuna apoi i-a propus sa
mearga si isi continua cursurile la Eschholz.

-ajuns la scoala baiatul a fost intampinat de Oskar cel mai varstnic din casa Hellas unde va locui

-Josef este un elev foarte talentat care are note foarte mari la muzica,matematica si latina

-maestrul muzicii il invita la resedinta sa din Monteport unde ii spuse ca doreste de la el sa invete
bine tot la fel de bine ca muzica

-maestru ii preda primele lectii de muzica

-baiatul primi si cateva prime sugestii si indrumari in ceea ce priveste jocul cu margele de sticla

-intors la Echholz ,Knecht fu repartizat la Waldzell

Waldzell

-daca la alte scoli domina foarte explicit o anumita stiinta, laWaldzell era cultivata traditional o
tendinta spre universalitate si spre infratisarea stiintei si a artei iar simbolul supreme al acestor
tendinte era jocul cu margele de sticla.

-orasul Waldzell era sediul jocului oficial cu margele de sticla si al instiutiilor sale.

-orasul era foarte mandru ca adapostea nu numai o scoala ci si jocul,pe elevi populatia ii
numea ,,student;,iar pe cei ce studiau jocul cu margele de sticla si pe oaspetii ce audiau vreun
curs ,,luser’’.

-in rest scoala era cea mai mica ,numarul elevilor depasea cu putin saisprezece.

-unul de care s-a simtit legat inca din primele luni ,Carlo Ferromonte care mai tarziu a adevenit
maestru muzicii era de aceeasi varsta cu Knecht.
MELINTE RAZVAN ANDREI

-prietenia lui cu Josef a inceput prin discutii despre muzica care au durat mai multi ani.

-o vreme s-a parut ca Josef era decis sa nu devina altceva decat muzician,el neglijand celelalte
materii.

-fiind chemat de director el ii argumenteaza ca trei patrimi din timpul liber dedica muzicii.

-un alt coleg care a jucat un rol decisiv in viata lui Josef este Plinio Designori.Acesta urma
cursurile scolii de elita ca oaspete.

-ei aveau cam mereu discutii contradictorii.

Anii de studiu

-Josef avea vreo douazeci si patru de ani.Odata cu sfarsitul perioadei petrecute laWaldzell se
incheiase si scolarizarea lui si incepura anii de studiu liber .

-in Castalia posibilitatile de studiu sunt mult mai vaste si lipsesc cu desavarsire presiunile si
limitarile exercitate de retineri materiale,ambitii,teama ,grija pentru asigurarea existentei unei
cariere.

-in biblioteci ,arhive fiecare student se bucura de cea mai desavarsita egalitate indiferent de
origine.

-profesorii aveau posibilitatea de a trage concluzii din biografii.

-de la Josef ne-au ramas trei biografii.

-lui Josef ii placea locurile in care putea sa lucreze singur sau impreuna cu foarte putini prieteni

-adesea sedea la Monteport ,cateodata ca oaspete al maestrului muzicii,alteori ca participant la

vreun seminar de istoria muzicii.

-pleaca la Bambusgeholz sa studieze arta muzicii.Aici a invatat si a trait lucruri hotaratoare si a

fost calauzit de un om neobisnuit asa-numitul ,,frate mai mare’’.

-Josef a invatat foarte bine sa scrie si sa vorbeasca limba chineza ,acorda o mare atentie artei
jocului de oracole din I-ching.

-se intoarce apoi la Waldzell unde se intalneste cu Plinio Designori ,un barbat tanar inalt cu fata
impodobita de o barbuta .

-Plinio lucra ca jurist se straduise sa-si faca drum in politica.

-intr-o zi magister ludi trimise dupa Josef si se oferi sa il ajute ,astfel Josef intra in Ordin.

-el are rugamintea ca ceremonia pentru ridicare de grad sa fie sustinuta de maestru muzicii .
MELINTE RAZVAN ANDREI

-acesta isi dadu demisia iar Josef nuvrea inca o functie dorind sa continue studiul liber

-maestru il concediaza ,Josef se intoarce la Waldzell unde obtine un concediu de trei zile

-abia ajuns fu chemat de magister ludi care il trimite la manastirea benedictina Mariafels.

DOUA ORDINE

-Lui Josef nu ii trece prin cap ca trimiterea lui la Mariafels era o distinctiva deosebita.

-Firtz Tegularius alaturi de Ferromonte erau cei mai buni prieteni a lui Josef.

-Tegularius era un om cu o genialitate fara egal,compunea jocuri care erau neobisnuit de

frumoase incat simteai nevoia sa plangi .

-Josef nu a fost lasat sa plece la manastire fara o pregatire ,a fost ,,varat ,,timp de 3saptamani
la,,politie,,.Aici a luat cunostinta de regulile de comportare ce trebuiau respectate de fratii din
Ordin.

-cei de la manastire nu pareau sa astepte cu prea multa nerabdare inceperea activitatii lui oficiale

-Josef remarca in comportarea,stilul de viata, si tonul cuviosilor un ritm necunoscut de el pana

atunci ,o anume incetineala ceremonioasa ,o rabdare statornica si blajina.

-intr-o zi primi o scrisoare de la magister ludi care ii spunea sa nu ii para rau ca isi iroseste timpl
pentru studiul vietii de la manastire si sa isi faca timp pentru oricine are chef sa stea de vorba cu
el.

-Josef il remarca pe Anton la biblioteca ,un elev respectuos apoi facu cunostiinta cu un barbat pe
nume pater Jakobus.

-ei purtara discutii in biblioteca care adesea se transformau in dispute ,atacuri si justificari.

-dupa vreo doi ani petrecuti la manastire ,Knecht formase o clasa de incepatori in jocul cu
margele de sticla,in care Anton era elevul cel mai sarguincios.

MISIUNEA

-Knecht a stat 2 ani la manastirea Mariafas ,iar la sfarsitul gazduirii sale la manastire primeste o
scrioare in care era informat ca I se acorda concediu ca sa se odihneasca si sa discute cu
superiorii sai laWaldzell.

-si-a luat ramas bun de la Anton si pleca in vacanta cu bucurie ,sigur in inima lui ca timpul
petrecut la manastire nu fusese cu folos.
MELINTE RAZVAN ANDREI

-s-a bucurat de concediu ca de o sarbatoare deoarece s-a intalnit cu fostii camarazi ,mai mult a
stat la Waldzell unde a repetat cu Fritz Tegularis si la jocul cu margele de sticla.

-in ultimele zile de concediu ,magister ludi l-a invitat la o sedinta cu Ordinul

-in urma sedintei a fost trimis inapoi la manastire cu o noua misiune accea de a-l castiga pe pater
Jakobus de partea lor si pentru a-l convinge sa isi dea consimtamantul la alierea Cataliei cu
Roma.

-Knecht isi exprima temerea aceea ca in cazul cand actiunea lui la Mariafels ar reusi nu ar dori sa
mai fie utilizat pentru alte servicii diplomatice

-accepta misiunea cu conditia de a I se acorda mai multe concedii scurte pentru a veni la
Waldzell si mai doreste un radio pentru a nu ramane in urma la jocul cu margele de sticla

-intors la Mariafels ,pater Jakobus ii spune lui Knecht ca stie despre misiunea lui.

-Knecht era invidiat de prieteni, elevi ,de multi dintre cei ce-l cunosteau sau numai auzisera de el

-in afara de activitatea sa de elev si professor a lui pater Jakobus ,Knecht se inscribe la concursul
anual al elitei din Waldzell ,concurs la care absentase vreo doi ani.

-deoarece transcrierea pe curat a proiectului jocului sau nu se putea realiza decat la arhiva
speciala din Waldzell,el l-a chemat prietenului sau Tegularius ,care participa si el la concurs, sa
il ajute

-Tegularis s-a simtit destul de stingherit la manastire si decide sa plece

-purtatorul de cuvant al serviciului special al maestrului jocului il numeste pe locul intai pe Josef
iar pe locul doi pe Tegularius.

MAGISTER LUDI

-Knecht luase hotararea sa amane intoarcerea lui definitiva la Waldzell pentru primavara,
perioada marelui joc oficial cu margele de sticla a asa-numitului ludus anniversarium sau
sollemnis.

-el nu a fost nevoit sa depuna eforturi prea mari ca sa obtina aprobarea atat a celor de la
manastire cat si a autoritatii din patrie pentru hotararea sa

-porni la drum trist ca paraseste un loc indragit si o perioada lasata in urma din viata lui dar cu o
stare de spirit sarbatoreasca .Aceasta stare de spirit nu i-a fost umbrita de faptul ca n-a reusit sa-l
convinga pe pater Jakobus sa accepte invitatia la jocul anual pe care i-a facut-o magister ludi .

-Knecht n-a fost primit de catre maestru jocului cu margele ci de loctiitorul sau ,Bertram care i-a
urat bun venit dar i-a comunicat pe scurt ca maestru se imbolnavise.
MELINTE RAZVAN ANDREI

-pe patul de suferinta magistrul l-a rugat pe loctiitorul sau sa nu tulbure pacea si sa nu puna in
pericol festivitatea.

-a avut loc concursul iar dupa actul musical final ,s-a facut cunoscuta moartea magistrului.

-Bertram fiind foarte epuizat ,nedormit, palid ceru un concediu si pleca in munti

-Knecht in discutiile cu prietenul sau il apreciaza pe Bertram spunand ca si-a jucat destul de bine
rolul pana la capat si ca s-a jertfit pe sine insusi in folosul acestui ludus sollemnis si ca atunci
cand se va intoarce ar trebui sa ii iasa in intampinare toata lumea.

-Tegularius i-a argumentat ca Josef a fost foarte fericit ca poate participa la joc, de asta data ca
oapete si ca nu a urmarit cu atentie desfasurarea festivitatii.

-intre timp in Satul Judecatorilor soseau in fiecare zi functionarI superiori din conducerea
Ordinului.

-Josef fu chemat si chestionat in mai multe randuri

-cand a fost convocat de conducerea Ordinului ,Knecht se prezinta increzator .Acestuia I se

aduce la cunostinta numirea in functia de maestru al jocului cu margele de sticla si fu invitat
peste 2 zile pentru juramant in sala jocurilor festive.

-ivesmantarea fu savarsita de purtatorul de cuvant al conducerii Ordinului si de arhivarul general

al jocului.

IN SERVICIU

-Knecht doreste sa predea cursuri pentru incepatori unor elevi si nu studenti

-de doua ori in ultimii doi ani ai magistraturii sale s-a afirmat ca ,,invatator’’

-Josef incepe sa lucreze la primul sau joc annual iar ca ajutor principal si camarad la aceasta
munca il convoca pe Tegularius fapt ce inseamna o satisfactie pentru un prieten .

-inca de la Mariafels ,Knecht vantura in minte idea unui joc cu margele de sticla cu tematica
chinezeasca si il pune pe Tegularius sa se ocupe de joc.

-Tegularius merse la Fratele cel Mare de la Bambusgeholz pentru a-l ajuta cu invatatura .Acesta
il primi cu o politete slugarnica fara a-I raspunde macar la una dintre intrebarile lui .

-cu lucrurile neduse la capat Fritz se intoarse la Waldzell .

-catre sfarsitul toamnei din primul an de magistratura in timp ce prietenul sau abia isi incepuse
studiile despre China ,Knecht gaseste o notita in care studentul Petrus din Monteport recomandat
de magister musicae solicita gazduire si acces la arhiva.
MELINTE RAZVAN ANDREI

- Knecht dadu dispozitie ca studentul sa fie poftit la el .

-Petrus il informa ca maestru muzicii vrea sa il vada .

-Knecht pleaca spre Monteport insotit de Petrus

-fostul magistru il primi cu un suras cu care obisnuia sa isi intampine oaspetii.

CEI DOI POLI

-Jocul casei chinezesti le-a adus lui Knecht si prietenului sau roadele muncii lor si a oferit
Cataliei ca numirea lui Knecht in functia suprema fusese justa.

-Waldzellul ,Satul jucatorilor si elita au trait satisfactia adusa de o perioada festiva plina de
stalucire si inaltare.

-Knecht a fost si a ramas intotdeauna un adevarat si devotat castalian

-El a fost admirat inca din primii ani de studentime de catre Tegularius care a cautat sa ii castige
increderea dar pe care l-a tinut intotdeauna la o anumita distanta

-Tegularius reprezinta pentru Knecht intruchiparea capacitatilor castaliene supreme

-pentru Knecht ,Ordinul,Castalia si jocul cu margele de sticla erau ceva sfant si pretios .

-din cand in cand ,Knecht isi asigura posibilitatea de a face o scurta vizita fostului maestru al
muzicii

-fostu maestru moare, lucru care l-a afectat foarte mult pe Knecht care a tinut un discurs la
inmormantare.

-Knecht vazandu-l pe Petrus foarte afectat de moartea maestrului se ofera sa-l ia la Waldzell
pentru a-l ajuta.

O CONVORBIRE

-Knecht mediteaza asupra evolutiei sale in ultimii ani

-ceea ce ii facea intr-adevar placere si-I dadea satisfactie era activitatea de profesor si educator

-in timp ce era preocupat de gasirea unei cai spre o ocupatie in afara Castaliei ,Josef l-a revazut
pe neasteptate pe Plinio Designori.

-Plino fusese ales in comisia guvernamentala pentru controlul gestiunii castaliene

-Designori ramase pentru o zi oaspetele lui Knecht

-acesta ii povesteste viata lui dupa terminarea studiilor la Waldzell

MELINTE RAZVAN ANDREI

-Cand Josef se desparti de oaspetele sau ,acesta avea un chip schimbat si luminat nu trist cum il
cunoscuse in timpul studiilor.

PREGATIRI

-Knecht reusise sa se imprieteneasca cu Designori

-intre cei doi se statornicisera relatii si schimburi intense de idei

-Plinio care de ani de zile traise intr-o stare de melancolie dadu acum dreptate lui Knecht si
realizase ca locul lui este la Castalia.

-Plinio se certase cu familia lui pentru ca a aderat la un partid opozitionist si modernist ceea ce il
derajase pe tatal acestuia.

-in cursul cartova vizite si intalniri,Knecht ii impartaseste si el in schimb multe diin experientele
si problemele sale.

-Designori si sotia sa il roaga pe Knecht sa il educe pe fiul lui Tito, care cu timpul ii castigase
incredere.

-odata cu reintrarea lui Plinio in viata lui Fritz aparuse un concurent ,un nou vechi prieten ce
solicita interesul magistrului.

-Josef il roaga pe Fritz sa adune de la biblioteca material pentru stadiul actual al Castaliei,astfel
Fritz se dedica noii sale misiuni cu tot zelul.

-Knecht doreste sa devina invatator, sa plece definitiv, sa lase functia de magister ludi lui Fritz
considerandu-l cel mai pregatit pentru aceasta functie

CIRCULARA

-dupa ce primi de la Fritz materialul istoric pe care il adunase,Knecht se retrage si folosind unele

parti din manuscrisul prietenului ,redacteaza o scrisoare adresata autoritatilor

-aceasta scrisoare pune in evidenta istoria Castaliei si anumite probleme ce trebuiesc rezolvate

-Knecht precizeaza in scrisoare ca ,,atunci cand jocul cu margele de sticla va pieri,Castalia va

suferi o pierdere.O Castalie fara jocul cu margele de sticla este imaginative.O autoritate
educativa o poate scoate la capat fara magister ludi.dar magister ludi inseramna la origine
invatator si ca tara are nevoie de invatatori’’.

-Knect primeste inapoi o scrisoare de la Ordin nefiind de accord cu argumentele acestuia si

nelasandu-l sa paraseasca functia de magister.
MELINTE RAZVAN ANDREI

LEGENDA DESPRE MAESTRUL JOCULUI CU MARGELE DE STICLA

-dupa ce a citit scrisoarea prin care autoritatea decidea negativ asupra cererii sale ,maestru simti
o infiorare ,o senzatie de racoare dar si o dezmeticire care ii arata ca batuse ceasul si numai era
loc pentru ezitari.

-seara il chema pe loctiitorul sau si-I vesti ca trebuie sa plece pentru un timp nehotarat

-ii preda toate chestiunile curente,cu indicatii scurte,si-si lua ramas bun de la el

-dupa ce ii mai facuse o vizita lui Tegularius,Iosef se intoarse in locuinta lui si redacta o scrisoare
lui Designori spunandu-I ca va veni in capital.

-a doua zi dimineata magistrul pleca fara sa fie observat

-in drum se oprise la magistrul Alexander,prezidentul conducerii Ordinului sperand ca va accepta

retragerea lui din functie.

-magistrul Alexander incearca sa il faca pe Josef sa renunta la gandul sau,dar nu reuseste si in

final va comunica autoritatilor ca Josef a demisionat voluntar din functie.

-ajuns in capitala,il intampina Plinio care il invita la el acasa.

-Tito plecase singur la munte pentru a-l astepta la Belput pe noul sau profesor

-a doua zi dimineata Knecht pleaca spre Belput unde il intalneste pe Tito

-Tito il invita pe Knecht la o baie in lac

-Knecht moare inecat iar Tito se considera vinovat de moartea lui.