Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10
2
Cuprins
1. INTRODUCERE........................................................................................................................................ - 4 -
1.1. SISTEME CU INJECTOR UNITAR ŞI CU POMPA DE INJECŢIE UNICĂ SAU UNITARĂ GESTIONATE
ELECTRONIC......................................................................................................................................................- 4-
1.2. STUDIUL TEHNICII ACTUALE PRIVIND MOTOARE SIMILARE CU CEL DIN TEMA DE PROIECT..............- 7-
Bibliografie...................................................................................................................................................... - 31 -
3
1. Introducere
1.1. Sisteme cu injector unitar şi cu pompa de injecţie unică sau unitară
gestionate electronic
Sistemele cu injector unitar (UI) şi pompă de injecţie unitară (PU) asigură pentru motoarele
actualmente existente, la care adaptarea dispozitivelor gestionate electronic este simplă şi ieftină,
reducerea noxelor, a zgomotului, a consumului de combustibil precum şi o foarte bună adaptabilitate la
regimul de funcţionare.
În figură se prezintă schema bloc a UEC cu traductoarele şi comenzile specifice unui motor
diesel cu gestiune electronică, inclusiv pentru sistemul de injecţie.
4
În raport cu regimul de funcţionare al motorului, subansamblele din schema de mai sus asigură
avansul la injecţie şi doza de combustibil injectată pe ciclu, optime.
Sistemele IU şi PU dispun de ventile magnetice comandate prin bobine electromagnetice,
electronic, fiind alimentate de o pompă cu un singur cilindru, cu piston obişnuit, comparativ cu
sistemele clasice, cu piston cu canal elicoidal pentru reglarea începutului injecţiei şi a debitului injectat,
folosite încă la motoarele de autocamioane.
La sistemele cu injector unitar (IU) toate componentele care realizează injecţia de înaltă
presiune (pompa cu piston şi injectorul propriu-zis, inclusiv ventilul magnetic) sunt înglobate în acelaşi
corp.
În cazul pompei de injecţie unitară (PU) ventilul comandat electronic face corp comun cu elementul de
pompă cu piston şi printr-o conductă scurtă de foarte înaltă presiune se face legătura cu injectorul.
Sistemul IU este montat direct în chiulasă, pistonul pompei de injecţie fiind antrenat direct de
un culbutor. Componentele importante sunt pistonul principal cu arc de readucere, un pistonaş pentru
descărcarea traseului cu combustibil susţinut de către bobina comandată de către UEC şi care constituie
de fapt acul diuzei injectorului.
Injecţia se realizează în două secvenţe:
- preinjecţia la 300 bar pentru care ridicarea acului pulverizatorului se realizează sub efectul presiunii
combustibilului, asigurându-se astfel doza de combustibil necesară reacţiilor pregătitoare arderii ceea
ce realizează un mers liniştit al motorului, optimizând şi arderea propriu-zisă din punct de vedere al
reducerii consumului de combustibil şi al noxelor.
- injecţia propriu-zisă la 2000 bar, comandată de către UEC, cu ridicarea acului pulverizatorului de
către bobina electromagnetică.
Sistemul PU are pompa de injecţie de foarte înaltă presiune montată direct în blocul motor
antrenată fiind de către o camă specială de pe arborele cu came ce comandă şi distribuţia, legătura cu
injectorul de construcţie specială plasat în chiulasă făcându-se prin conducta de mare presiune.
5
În figură este prezentată o secţiune prin pompa de injecţie.
Ventilul pentru controlul injecţiei este montat în partea superioară a pompei unitare, în acest caz
comandându-se cu bobina electromagnetică preinjecţia la 300 bar, existând şi în cazul soluţiei în
discuţie un pistonaş auxiliar pentru întreruperea injecţiei de joasă presiune. Apoi urmează injecţia
principală la 1800 bar.
Soluţia de tip PU se realizează în serie începând cu anul 1997, testele dovedind durate de
funcţionare fără defecţiuni de 55000 ore.
Din cele de mai sus rezultă că procesul de injecţie în motorul diesel, cu o influenţă covârşitoare
asupra reducerii consumului de combustibil, al noxelor şi al zgomotului, poate fi asigurat prin
realizarea unor presiuni la injector de până la 2000 bar, folosind UEC care are memorate date de stand
cu condiţiile optime de injecţie, utilizate fiind la autovehiculele moderne, recent fabricate.
Materializarea dezideratelor definite este realizată de către firma Bosch GmbH folosind
sistemele cu injector unitar (IU) şi pompa de injecţie unitară (PU).
6
1.2.Studiul tehnicii actuale privind motoare similare cu cel din tema de proiect
Motorul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoturism, tip aprindere MAC, Pe max 55 Kw, nP 4000 rot/min, nr. de cilindrii i 4.
Putere Moment
Cilindree maxima Turatia maxim Turatia
Nr. Tipul Nr. de totala Cursa Alezajul Raport de Tip efectiva la Pmax efectiv la Mmax Nr. de Ψ Wp pe Pe1 PL PA
[kW/cil
crt. autovehiculului cilindrii [cm^3] [mm] [mm] compresie alimentare [kW] [rot/min] [Nm] [rot/min] supape [mm/mm] [m/s^2] [daN/cm^2 ] [kW/dm^3] [kW/dm^2]
Ford Focus
1 1.8TD 4 1753 82,5 82 21,5 D 55 4000 110 2500 2 1,0061 11,0000 9,4124 13,7500 31,5596 26,0367
2 Lada Niva 4 1905 83 88 23,5 D 47 4600 118 2070 2 0,9432 12,7267 6,4362 11,7500 23,2758 19,3189
Mahindra MM
3 54Q 4 2498 94 90 23 D 53 4000 149 2000 2 1,0444 12,5333 6,3651 13,2500 22,1571 20,8277
Mitsubishi
4 Cariama 4 1870 80 93 20,5 D 66 4250 176 2250 2 0,8602 11,3333 9,9654 16,5000 30,3625 24,2900
5 Nissan Almera 4 1973 84,5 88 22,2 D 55 4800 132 2800 2 0,9602 13,5200 6,9691 13,7500 26,7541 22,6072
6 Opel Corsa 4 1686 79 86 22 D 44 4400 112 2650 2 0,9186 11,5867 7,1174 11,0000 23,9706 18,9368
7 Opel Astra 4 1598 79 81,5 9,6 ES 55 5200 128 2600 2 0,9693 13,6933 7,9426 13,7500 33,3634 26,3571
8 Peugeot 306 4 1900 83 88 23 D 50 4000 120 2000 2 0,9432 11,0667 7,8947 12,5000 24,7615 20,5520
9 Proton 420 4 1998 82,7 92 22,2 D 60 4500 172 2500 2 0,8989 12,4050 8,0080 15,0000 27,2848 22,5645
Renault
10 Laguna 4 2188 87 92 23 D 61 4500 142 2250 3 0,9457 13,0500 7,4345 15,2500 26,3685 22,9406
7
2. Memoriu justificativ de calcul
2.1.Alegerea parametrilor iniţiali generali ai procesului de schimbare a gazelor
Parametrii initiali general utilizati la calculul termic al unui motor sunt:
- numarul de cilindrii i=4, conform temei de proiect;
- numarul de timpi ai motorului υ=4, conform temei de proiect;
- puterea efectiva Pe=55 KW, conform temei de proiect;
- turatia corespunzatoare puterii maxime nP=4000 rot/min, conform temei de proiect;
- viteza medie a pistonului WP=11,00 m/s, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel
din tema de proiect;
- puterea litrica PL=31,56 KW/dm3, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
de proiect;
- numarul de supape pe cilindru nS=2, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din
tema proiect;
- raportul de comprimare ε=21,5, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
de proiect;
- coeficientul de dozaj λ=1,5, s-a ales in intervalul: 1,4÷2 MAC;
- presiunea initiala STAS po=1 daN/cm2;
- temperatura initiala STAS To=298 K;
- presiunea aerului in conditii normale de stare paer=1,013 daN/cm2;
- densitatea aerului atmosferic in conditii normale de stare ρaer=1,293 kg/m3;
- temperatura in conditii normale Taer=273 K;
- constanta specifica a aerului Ra=287 J/kgK;
- constanta specifica combustibilului: benzina Rc=73 J/kgK
- cilindreea unitara VS
Pe
55
PL i 31,37 4
0,4383 dm 3
9
30 WP 30 11,00
- cursa pistonului S 3
82,5 mm
n 10 4000 10 3
4 VS 10 6 4 0,4383 10 6
- alezajul cilindrului D 82,24 mm
S 82,5
- diametrul exterior al talerului supapei de admisie
d SA 0,5 D 0,5 82,24 41,12 mm
- diametrul exterior al talerului supapei de evacuare
d SE 0,8 d SA 0,8 41,12 32,90 mm
- diametrul sectiunii libere
d oa d SA 8 41,12 8 32,90 mm
- inaltimea relativa de urcare a supapei de admisie
hmax
0,22 0,28
d oa
hrel 0,243
10
2
1,74 4 h d oa 1
SLSa f pc cos max 10 6
d oa D S
2
1,74 4 8 32,90 1 m2
SLSa 1,15 cos 45
32,90 82,2 82,5 l
m2
SLSa 8,5 10 4
l
m2
Se observa ca sectiunea litrica se incadreaza in intervalul recomandat: 5 15 10
4
.
l
p a
T0
1
v
p 0 Ta 1 1
pu r
p ga p 0 0,5 10 5 (1 )
a 0 fp
k a 1
1 18 10 6 v
p a p ga
2
a
fp sa
Ta To k a 1
1
pu
pu r
p g T0 1
r
p 0 Tg v 1
11
p 0 v k a ( 1) (1 pu ) p g
2
D 2 180
p 0 0,5 10 (1 a ) 0 fp 2
5
v WP2
d 0 a a
ka
k 1
2
n2 k a 1
1 k a 1 1 18 10 6 a 2 v
a fp sa a SLsa
2 2
30,0
28,0
Membrul drept
26,0 0,902
Membrul
stâng
24,0
Membrul
drept
Membrul stâng
22,0 ita_v
20,0
18,0
0,66 0,68 0,70 0,72 0,74 0,76 0,78 0,80 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98
Gradul de umplere
12
v =0,902
v se incadreaza in intervalul recomandat de literatura de specialitate : 0.7......0.9.
2.2.4. Calculul presiunii fluidului proaspăt din cilindru la sfârşitul cursei de admisie (p a)
p 0 v k a ( 1) (1 pu ) p g
pa
1 k a ( 1)
1 0,902 1,067 1,4 ( 21,5 1) (1 0,12) 1,15
pa
1 1,4 ( 21,5 1)
daN
p a 0,857 2
cm
Valoarea lui pa se incadrează in intervalul (0,7…0,9) recomandat de [1].
p ga 0,938 [daN/cm2]
1,15 298 1
r
1 800 0,902 21,5 1
r 0,023
Se observă că r se încadrează în intervalul (0…0,03) recomandat de [1].
2.2.7. Calculul temperaturii fluidului proaspăt din cilindru la sfârşitul cursei de admisie
(Ta)
2.2.8. Calculul vitezei medii a fluidului proaspăt din galeria de admisiune (Wga)
D2 180 m
W ga v W p
d 02a a s
82,2 2 180
W ga 2
0,902 11,00
32,9 265
m
W ga 42,12
s
13
2.2.9. Calculul vitezei medii a fluidului proaspăt în secţiunea oferită de supapa de
admisie (Wsa)
v 6 n 1 m
Wsa 10 3
sa a SLsa s
0,902 6 4000 1
Wsa 10 3
0,6 265 8,5 10 4
m
Wsa 160,24
s
14
Tx 328,87 341,63 356,60 374,54 396,66 425,03 463,57 521,01 623,39 933,37
daN
p c 52,3 2
cm
Tc 933 K
Se observa ca valoarea presiunii pc si temperatura Tc la sfarsitul procesului de comprimare se
incadreaza in intervalele recomandate de [1]:
daN
p c 50...75
cm
2
Tc 500...950 K
Amestecul initial de gaze aflate in cilindru la inceputul procesului de ardere este format din aer
si combustibil care a patruns in cilindru în procesul de admisiune si gazele reziduale ramase din ciclu
anterior. Substantele care au patruns in cilindru la sfarsitul procesului de admisie se numesc substante
initiale.
Cantitatea minima de aer necesar pentru arderea teoretic completa a unui kg de combustibil L min
cu relaţia:
1 c h o
Lmin
0,21 12 4 32
1 0,857 0,133 0,01
Lmin
0,21 12 4 32
kmol
Lmin 0,4969
kg
15
c - participatia masica a carbonului din molecula de combustibil, c=0,857
h - participatia masica a hidrogenului din molecula de combistibil, h=0,133
o - participatia masica a oxigenului din molecula de combustibil, O=0,01
Numarul de kilomoli ale substantelor initiale se determina cu relatia:
i Lmin c
i 1,5 0,4969 8,77 10 3
kmol
i 0,754
kg
c -numarul de kmoli de combustibili dintr-un kg de combustibil
1 kmol
c 8,77 10 3
Mc kg
Mc=114 [kg/kmol]
r i r
r 0,754 0,023
kmol
r 0,017
kg
r -numarul de kmoli de gaze reziduale
Numarul de kmol de amestec iniţial:
ai i r
ai 0,754 0,017
kmol
ai 0,771
kgcomb
c
CO 2
2
0,857
CO 2
12
kmol
CO 2 0,071
kgcomb
Numarul de kilomoli de H2O rezultati din ardere ( H 2 O ) se determinata cu relatia:
h
H 2O
2
0,133
H 2O
2
kmol
H 2O 0,067
kgcomb
Numarul de kilomoli de N 2 rezultati din ardere ( N 2 ) se determinata cu relatia:
16
N 2 0,79 Lmin
N 2 0,79 1,5 0,497
kmol
N 2 0,589
kgcomb
Numarul de kilomoli de O2 rezultati din ardere ( O 2 ) se determinata cu relatia:
O 2 0,21 1 Lmin
O 2 0,21 21,5 1 0,497
kmol
O 2 0,01
kgcomb
17
L min C
C vai (a a ba Tc ) (a c bc Tc )
L min C L min C
1,5 0,497
C vai (19,67 2,51 10 3 933)
1,5 0,497 8,77 10 3
8,77 10 3
3
(101,98 219,46 10 3 933)
1,5 0,497 8,77 10
kj
C vai 25,32
kmolK
a a 19,67, ba 2,51 10 3 - coeficientii caldurii specifice ai aerului conform [1] tabelul 4.6
a c 101.98, bc 219,46 10 3 - coeficientii caldurii specifice ai combustibilului conform [1]
tabelul 4.6.
C vg a a ga (b g a Tm ax
a ga a C O 2 PC O 2 a H 2
C vg a 23, 24 ( 2,11 1
kj
C vg a 27,885
km olK
18
a i , bi - este coeficientul caldurii specifice medii a fiecarui compus din gazele de ardere pentru
intervalul de temperatură 273K...Tmax=2202 K.
CO 2 a co 2 38,5; bco 2 3,35 10 3
H 2 O a h 2 o 23,85; bh 2 o 5,02 10 3
N 2 a n 2 21,34; bn 2 1,67 10 3
O2 a o 2 23,02; bo 2 1,67 10 3
Tmax in cilindru in timpul arderii se determina pe baza ecuatiei de bilant energetic. La MAC se
consideră ca arderea decurge izocor si ecuatia de bilant energetic are expresia:
C vai Tc To t C vga T y T0
Qu
ai
T0 2730 C
T y Tmax
Tmax- temperatura maxima atinsa in cilindru motorului corespunzator in punctul y din diagrama
indicata.
Deoarece Cvga este functie de Ty ecuaţia este de gradul 2 cu necunoscuta Ty care va avea
solutiile:
Ty= 2200 2250 2300 2350 2400 2450 2500 2550 2600 2650 2700 2750 2800
Mem_st 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988
Mem_dr 54742 56181 57620 59059 60498 61937 63376 64815 66254 67693 69132 70572 72011
Determinarea temperaturii Ty
72000
70000
68000
Membrul stâng
2590
66000
Membrul
64000 stâng
62000
Membrul
drept
Membrul drept
60000
58000 Ty
56000
54000
52000
19 2560 2590 2620 2650 2680 2710 2740 2770 2800
2200 2230 2260 2290 2320 2350 2380 2410 2440 2470 2500 2530
Ty' [K]
T Y =2590 [K]
T max 0,85 T y 0,85 2590
T max 2202 [ K ]
Presiunea maxima din cilindru atinsa in timpul procesului real de ardere notata cu Pmax este
mai mica decat cea teoretica determinata cu relatia de mai sus deoarece arderea reala nu este izocora .
Pmax=0,85∙Py=0,85∙149,8
daN
Pmax=127,34
cm 2
20
Tx 2590 1880 1630 1486 1387 1313 1254 1206 1166 1131
daN
Pu=3,043
cm 2
Tu=1131 [K]
Se observa ca volumul presiunii pu şi temperatura Tu a fluidului motor la sfarsitul
procesului de destindere se incadreaza in intervalele recomandate de literatura de specialitate [1]
daN
Pu=3....5
cm 2
Tu=1000.....1400 [k]
21
0,4109 3,508 136,98 5,85
0,4596 3,043 153,21 5,07
0,4596 2,350 153,21 3,92
0,4109 1,430 136,98 2,38
0,3622 1,150 120,75 1,92
0,3135 1,150 104,51 1,92
0,2649 1,150 88,28 1,92
0,2162 1,150 72,05 1,92
0,1675 1,150 55,82 1,92
0,1188 1,150 39,59 1,92
0,0701 1,150 23,36 1,92
0,0214 1,150 7,13 1,92
ViISE Vc
Vs
2
1 cos iISE b 1 cos 2 iISE
4
dm
3
ViISE 0,0214
0,438
2
1 cos 25
0,277
4
1 cos 2 25
ViISE 0,0446 dm3
Vd Vc
Vs
2
1 cos d b 1 cos 2 d
4
dm 3
Vd 0,0214
0,438
2
1 cos 10
0,277
4
1 cos 2 10
Vd 0,0252 dm 3
VaDSE Vc
Vs
2
1 cos aDSE b 1 cos 2 aDSE
4
dm 3
VaDSE 0,0214
0,438
2
1 cos 55
0,277
4
1 cos2 55
VaDSA 0,1250 dm 3
22
ViISA Vc
Vs
2
1 cos iISA b 1 cos 2 iISA
4
dm
3
ViISA 0,0214
0,438
2
1 cos 68
0,277
4
1 cos 2 68
ViISA 0,1715 dm 3
Valorile presiunii din cilindru corespunzator pozitiilor pistonului din tabel s-au determinat grafic
prin ridicarea verticalelor corespunzatoare si citirea presiunii la intersectia acestora cu diagrama
indicata trasata anterior.
Fenomenele reale care au loc in cilindru si momentele fazelor de distributie impun rotunjirea
diagramei indicate in zonele corespunzătoare evacuarii libere si mixte, post-evacuarii si arderii rapide.
23
440 7,933 146,67 7,93
460 6,129 153,33 6,13
480 4,947 160,00 4,95
500 4,118 166,67 4,12
520 3,508 173,33 3,51
540 3,043 180,00 3,04
560 2,350 186,67 2,35
580 1,430 193,33 1,43
600 1,150 200,00 1,15
620 1,150 206,67 1,15
640 1,150 213,33 1,15
660 1,150 220,00 1,15
680 1,150 226,67 1,15
700 1,150 233,33 1,15
720 1,150 240,00 1,15
Li=2689∙0,003∙0,6∙102
Li=484,02 [J]
Li daN
- presiunea medie indicată p i 10 2 2
VS cm
484,02
pi 10 2
0,4383
24
daN
pi 11,044
cm
2
25
Le m Li [ J ]
Le 0,85 484,02
Le 411,41 [ J ]
- presiunea medie efectivă pe:
p e m pi
p e 0,85 11,044
daN
p e 9,388 2
cm
- puterea efectivă Pe:
Pe m Pi kW
Pe 0,85 64,536
Pe 54,856 [kW ]
Puterea indicată în tema de proiect este Pe 55 kW
- randamentul efectiv e
e m, i
e 0,85 0,61
e 0,52
- consumul specific efectiv c e
1 g
ce ci
m kw h
1
ce 138,899
0,85
g
c e 163,411
kw h
- puterea litrică PL
Pe kW
PL
i VS dm 3
54,856
PL
4 0,4383
kW
PL 31,292
dm
3
26
27
Bibliografie
28