Embriologia este ramura biologiei care se ocupă cu studiul embrionului în toate

fazele dezvoltării lui, de la formarea celulei-ou până la ecloziune sau naștere.

Corespunde etapei intrauterine.
Embriologia umană constituie o ştiinţă care prezintă originea şi dezvoltarea fiecărui
organism viu, de la fertilizare până la naştere.
Dezvoltarea embrionară începe odată cu fertilizarea, care are ca rezultat formarea
zigotului. Urmează numeroase diviziuni celulare,diferenţieri ale acestora, care
adaugă mereu ceva nou structural si funcţional produsului de concepţie. Astfel,
pornind de la zigot, celula ou mică, se ajunge la organismul uman pluricelular
definitiv structurat
Fenomenul pregătitor preconcepţional cuprinde gametogeneza. Gametogeneza
cuprinde spermatogeneza si ovogeneza.
Spermatogeneza este procesul de formare a spermiilor şi începe la pubertate
Cuprinde următoarele faze:
 Spermocitogeneza care cuprinde perioada germinativă sau de proliferare si
perioada de crestere si de maturizare.
 Spermiogeneza
Ovogeneza este procesul de formare a ovulelor si se desfasoară în ovare.
Ovarele sunt formate din:
 porţiune centrală (medulara)
 porţiune periferică (corticala). La acest nivel se găsesc o serie de vezicule
numite foliculi ovarieni. Forma iniţială este foliculul primordial, care este
format dintr-o celulă centrală, numita ovocit ,înconjurată de un strat de celule
foliculare.
Fecundaţia reprezintă procesul de fuziune a spermei cu ovulul (un singur
spermatozoid fecundează un singur ovul).In urma procesului se formează
celula ou (zigotul).
La om, fecundaţia este internă si are loc în două faze:
 Faza de însămânţare, când spermiile vin în contact cu ovulul matur.
 Faza de amfimixie, care reprezintă fecundaţia propriu zisă
Implantarea ovulului fertilizat (produsul de conceptie) in uter are loc la cateva zile de
la conceptie si reprezinta un simptom tipic de sarcina. Acest proces mai este numit si
nidatie. Adesea, implantarea este marcata de usoare sangerari vaginale sau de mici
pete de sange (sangerari de nidatie). In cele mai multe cazuri aceasta este
confundata cu menstruatia.
Pentru a ramane insarcinata trebuie ca un ovul (eliberat de ovar lunar in cadrul
ciclului menstrual) sa fie fertilizat de spermatozoizi din lichidul seminal ejaculat de
barbat in vaginul femeii . Fertilizarea are loc in trompa uterina. Ovulul fertilizat
(blastocistul sau produsul de conceptie) migreaza prin acestea si in ultima faza
ajunge in uter unde se implanteaza in mucoasa endometriala (marginea) uterului.
Acest proces de implantare se mai numeste si nidatie. Implantarea embrionului are
loc de obicei la o distanta de 6-12 zile de la fertilizarea ovulului.
Majoritatea femeilor experimenteaza la momentul nidatiei mici sangerari vaginale
sau pete. Desi este confundata cu aparitia menstruatiei, aceasta sangerare este
diferita. Aceasta apare in cantitati foarte mici si are o culoare rozalie sau maroniu-
inchisa.
Uneori mai pot aparea si usoare crampe abdominale asociate cu sangerarile
vaginale sau independente de acestea. Acestea sunt crampe care apar in interiorul
uterului atunci cand ovulul se prinde de marginea lui.
Unele semne ale nidatiei includ si schimbari de temperatura bazala, astfel ca femeile
sunt sfatuite sa monitorizeze cu atentie temperatura bazala si perioada ovulatiei
(cand aceasta se schimba) si sa sesizeze diferentele. Daca are loc fecundarea
ovulului si implantarea, temperatura bazala ramane de obicei usor ridicata cam pana
la intrarea in al 2-lea trimestru de sarcina. La momentul nidatiei apare o scadere
usoara a temperaturii candva intre 7 si 10 zile dupa momentul la care ar fi trebuit sa
aiba ovulatia, urmata apoi de o crestere care persista pana mai tarziu in sarcina.