Dreptul la demnitate şi

imagine personală
Partea practică

Toate fiinţele umane se nasc libere  şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate
cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.
(Declarţia Universală a Drepturilor Omului)

Profesor coordonator: Lect. dr. Viorel Țuțui

Student: Ilie-Cristian Tofan
Specializare: Comunicare și Relații Publice
Anul: II, Grupa: 1
 I. Studiu de caz - Decizia nr. 187/18.02.2020 privind sancţionarea cu amendă de
100.000 lei a S.C. ANTENA TV GROUP S.A. pentru emisiunea „Acces direct” –
edițiile „Vulpița și Viorel

Subiect: protecția minorilor și ale demnității umane

Sancţiune: amendă de 100.000 de lei
Decizie: încălcarea prevederilor articolelor 39 alin. (2) din Legea audiovizualului nr.
504/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la cele ale articolelor 18 alin.
(1) lit. a), b, și c) și 19 alin. (2) lit. f), precum și ale art. 32 alin. (2) din Decizia nr. 220/2011
privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările
ulterioare (Codul audiovizualului).
Jurisdicţie: Consiliul Național al Audiovizualului
Rezumat:
Postul de televiziune Antena 1 a difuzat, în direct, în perioada 13 ianuarie - 6 februarie
2020 o serie de ediții ale emisiunii „Acces direct”, cu încălcarea prevederilor privind protecția
minorilor și ale demnității umane.
În prima ediție a fost prezentată povestea Veronicăi Stegaru, o tânără căsătorită de 5 ani,
care, în urma unei absențe de câteva ore de acasă s-a prezentat la poliție și a susținut că ar fi
fost răpită și violată de trei băieți pe care nu îi cunoștea. Prin telefon și transmisiune video
directă au intervenit bărbații acuzați de Veronica care au susținut că se cunoșteau și s-au
întâlnit și au întreținut relații intime cu aceasta și în trecut.
De asemenea, aceștia au pus la dispoziție dovezi (conversații și fotografii) prin care au
încercat să demonstreze că Veronica Stegaru s-ar fi întâlnit și ar fi întreținut relații intime de
bunăvoie. Pe parcursul emisiunilor în studio au fost făcute comentarii cu privire la viața
intimă a Veronicăi Stegaru și afirmații sau întrebări ironice la adresa acesteia.
În perioada 13 ianuarie – 6 februarie au fost difuzate ediții live zilnice despre subiectul
„Vulpița și Viorel” în cadrul emisiunii „Acces Direct”. Povestea a degenerat, iar emisiunea
TV a profitat de audiența pe care o fac aceste două personaje.
Am ales o serie de comentarii ale invitaților:
„- 15 ianuarie 2020
Mirela Vaida crede că Veronica poate avea și o problemă care trebuie discutată cu un
psiholog. Mara Bănică este de aceeași părere, spunând că poate fi vorba despre nimfomanie
în cazul Veronicăi.
Mirela Vaida: La ea cred că mai e și o problemă, nu știu, cred că ar trebui discutat cu
un psiholog...
Mara Bănică: Cu un psiholog, poate e nimfomanie, vorbesc serios...
 Mirela Vaida: Ori nimfomanie, ori … Poate la ea e o trauma de la ea din copilărie.
Mara Bănică: Săraca, amărâta, cu siguranță a avut!
23 ianuarie 2020
Bebe Mihăescu (despre Veronica Stegaru): Oricum ea nu are nicio reprezentare a
consecințelor a lucrurilor pe care le face..
27 ianuarie 2020
Mara Bănică (despre Veronica Stegaru): Măi, este irecuperabilă! Deci, șanse revenire
– zero. (...) Mara Bănică: Mă, fetiță, daꞌ dacă vin toți băieții ăștia, uite, nici nu vreau”
Toate aceste comentarii au fost de natură să prejudicieze dreptul la demnitate umană
a Veronicăi, sens în care legiuitorul a prevăzut că nu orice interes al publicului trebuie
satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului
la demnitate, la propria imagine şi la respectarea vieţii private, aşa cum acestea sunt
recunoscute şi ocrotite de Codul civil; simpla invocare a acordului prealabil al persoanei nu
poate justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane, ordinea publică sau bunele
moravuri şi nici nu poate înlătura răspunderea furnizorului de servicii media audiovizuale
pentru conţinutul programului, prevăzută la art. 3 al Legii audiovizualului.
Antena 1 răspunde pentru conținutul emisiunii „Acces direct” difuzată în perioada
monitorizată, conținut vătămător pentru invitata Veronica Stegaru, al cărei drept la
demnitate a fost încălcat fără a exista vreo justificare sub aspectul necesității informării
publicului în legătură cu aspecte ce țineau de viața ei privată, sentimentală ori intimă.
Abordarea discuțiilor a condus la expunerea ei publică într-un mod nerezonabil, de natură a-i
afecta demnitatea.
De asemenea, membrii CNA au constatat că dialogurile purtate între moderatoare și
invitații emisiunii ce au vizat-o, în esență, pe Veronica Stegaru, în jurul căreia s-au concentrat
comentariile de natură sexuală ori au făcut referire la starea ei de sănătate mintală, au condus,
în final, la punerea acesteia în ipostaze degradante, fiind acuzată de imoralitate, fapt ce
constituie o încălcare a prevederilor art. 18 lit. a), b) și c) din Codul audiovizualului, prevederi
prin care legiuitorul a interzis difuzarea, în intervalul orar 06.00-23.00, a unor producţii care
conțin violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat, comportament trivial, vulgar sau
obscen, precum și prezentarea unor persoane în ipostaze degradante.
Decizie: Consiliul Național al Audiovizualului a decis în unanimitate (9 din 9 voturi)
sancționarea postului Antena 1 cu 100.000 de lei (maximul pentru articolele din cod
invocate).
La aplicarea sancțiunii, Consiliul a avut în vedere faptul că dreptul la liberă exprimare
nu este unul absolut şi că exercitarea acestui drept în cadrul emisiunii monitorizate s-a făcut
într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, considerând că prioritar pentru
Antena1 a fost ratingul emisiunii şi nu respectarea normelor legale în materie a căror obligaţie
îi revenea.
Chiar dacă Viorel și Veronica Stegaru au încheiat un contract cu Antena 1 prin care își
dau acordul pentru folosirea imaginii, Codul audiovizualului stipulează clar la Art. 18: Nu pot
fi difuzate în intervalul orar 06,00 - 23,00 producţii care prezintă: c) persoane în ipostaze
degradante, chiar dacă acestea şi-au dat acordul;

II. Definiții și concepte

1. Dreptul la demnitate
Potrivit art. 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, demnitatea
umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată.1
În țara noastră, Constituţia României prevede că demnitatea este consacrată ca valoare
prin art. 1 alin. 3 în care se specifică următoarele: România este stat de drept, democratic şi
social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi
sunt garantate.2
Conform cap. II, secțiunea a 3-a, art. 72 din Codul civil, orice persoană are dreptul la
respectarea demnităţii sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei
persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.3
Observăm că în Constituția României găsim o formulare mult mai extinsă legată de un
context mai larg față de Codul civil.
În Codul audiovizualului sunt menționate cazurile când producțiile nu pot fi difuzate în
intervalul orar 06:00 – 23:00, și anume la art. 18 (1), litera c), atunci când sunt prezentate
„persoane în ipostaze degradante, chiar dacă acestea şi-au dat acordul”.
Tot în Codul audiovizualului este menționat la art. 32 (2) faptul că „Nu orice interes al
publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica
încălcarea dreptului la demnitate, la propria imagine şi la respectarea vieţii private, aşa cum
acestea sunt recunoscute şi ocrotite de Codul civil”
Ca valoare etică, demnitatea desemnează, pe de o parte, un atribut înnăscut care este
onoarea sau sentimentul respectului de sine și conștiința calității de om printre ceilalți oameni;
iar, pe de altă parte, totalitatea însușirilor de ordin moral dobândite de om prin meritele sale și
recunoscute de ceilalți membri ai societății ca urmare a activității și comportării meritorii pe
care omul le manifestă în cadrul societății (reputația)4

2. Dreptul la imagine personală

Dreptul la imagine are o natură distinctă și nu trebuie să fie confundat cu dreptul la
demnitate. În vechea reglementare, de multe ori se făcea această confuzie între propria
1
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF
2
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0sba1
3
https://www.codulcivil.ro/art-72-Dreptul-la-demnitate/
4
DREPT PENAL ROMÂN, pag. 276.
imagine şi propria reputaţie sau demnitate, care este un drept diferit. Dreptul la imagine se
referă strict la reprezentarea vizuală sau auditivă a imaginii persoanei respective.
Conform art. 30 alin. 6 din Constituţia României, libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria
imagine.5
De asemenea, în art. 73 din Codul civil se prevede că orice persoană are dreptul la
propria imagine. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să
împiedice reproducerea, în orice mod, a infaţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz,
utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.6
În Codul audiovizualului, la art. 32 (3) este menționat faptul că „Dreptul la propria
imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat.”
Imaginea persoanei reprezintă o valoare fundamentală prevăzută şi garantată de
Constituţie. Imaginea persoanei este esenţială pentru drepturile şi libertăţile ei cu implicaţii
deosebite asupra gradului de satisfacere al trebuinţelor acesteia. Valoarea imaginii persoanei
poate fi analizată sub aspect social, politic, economic, afectiv, etc. precum şi consecinţele
acesteia asupra persoanei. Între celelalte drepturi şi libertăţii ale omului pe de o parte şi
dreptul la propria imagine al persoanei pe de altă parte există o intercondiţionare.7

III. Analiza speței

În spiritul protejării drepturilor fundamentale ale omului consfinţite în legislaţia
europeană (Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 1) şi transpusă şi
constituţional (Constituţia României, art.1, alin. 3), furnizorii de servicii media
audiovizuale au obligaţia să respecte viaţa privată, onoarea şi reputaţia, dreptul la demnitate a
persoanei, dar şi dreptul publicului de a viziona un program difuzat cu respectarea cadrului
legal.
Dialogurile purtate între moderatoarea Mirela Vaida și invitații emisiunii din perioada
monitorizată au vizat-o pe Veronica Stegaru. De asemenea, comentariile făcute la adresa
Veronicăi Stegaru au fost de natură sexuală sau cu referire la sănătatea ei mintală. Toate
acestea au pus-o într-o ipostază degradantă, fiind acuzată de imoralitate, fapt ce constituie o
încălcare a art. 18 lit. a), b) și c) din Codul audiovizualului, prevederi prin care legiuitorul a
interzis difuzarea, în intervalul orar 06.00-23.00, a unor producţii care conțin violență fizică,
psihică sau de limbaj, în mod repetat, comportament trivial, vulgar sau obscen, precum și
prezentarea unor persoane în ipostaze degradante.
De asemenea, Decizia nr. 63 din 14 februarie 2017 pentru modificarea şi
completarea Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de
reglementare a conţinutului audiovizual8, prevede la articolul 32, alineatul (2) că simpla
invocare a acordului prealabil al persoanei nu poate justifica încălcarea drepturilor şi
libertăţilor altor persoane, ordinea publică sau bunele moravuri şi nici nu poate înlătura
5
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba30
6
https://www.codulcivil.ro/art-73-Dreptul-la-propria-Imagine/
7
Valerică Dabu, Dreptul Comunicării sociale, pag. 159, București, 2010
8
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/186896
răspunderea furnizorului de servicii media audiovizuale pentru conţinutul programului,
prevăzută la art. 3 al Legii audiovizualului.
Prin urmare, faptele tot constituie o încălcare a art. 18 lit. a), b) și c) din Codul
audiovizualului, chiar dacă persoana supusă unei situații degradante, în speță, Veronica
Stegaru, și-ar fi exprimat acordul pentru difuzarea materialului audiovizual respectiv.

IV. Concluzie
Chiar dacă producătorii „Acces direct” au transformat cazul soților Stegaru - de la o
poveste bazată pe minciuni la o adevărată telenovelă (intitulând edițiile „Serialul Vulpița și
Viorel), acest lucru nu este moral, dar nici legal, dat fiind faptul că se urmărește creșterea
audienței și se neglijează drepturile fundamentale ale „protagoniștilor”: dreptul la demnitate
și dreptul la propria imagine.
De asemenea, în ciuda faptului că moderatoarea menționează că formatul emisiunii nu
este unul de a educa ci de a prezenta o realitate des întâlnită 9, nu putem să admitem faptul că
minorii nu se uită la emisiune, mai ales că intervalul orar este 17:00-19:00.
Părerea mea este că producătorii „Acces direct” i-au „stors” până la ultima picătură pe
Veronica și Viorel, obținând titlul de lider de audiență în acel interval orar. Cei doi nu și-au
dat seama de efectele apariției lor la TV, fiind acum denigrați pentru orice lucru ar face. Mai
mult decât atât, multe dintre emisiuni sunt regizate, iar producătorii îi pun pe Veronica și
Viorel în fața unor ipostaze pe care nu le-au mai întâlnit pentru a profita de naivitatea lor.
Consiliul Național al Audiovizualului a amendat emisiunea cu suma maximă pentru
articolele din cod invocate, multe dintre faptele „protagoniștilor” putând fi ascunse (spre
exemplu, cei doi ar fi putut să încheie cu Antena 1 un act de prestare de servicii, jucând un
rol, așa cum se știe că au mai fost cazuri în trecut).

9
https://adevarul.ro/entertainment/tv/cum-justifica-mirela-vaida-cazul-vulpita-acces-direct-fara-ipocrizie-e-
scopul-oricarei-emisiuni-timp-produs-cautare-nu-opri-1_5e4bbe945163ec427133cbfa/index.html
 Bibliografie

1. Valerică Dabu, Dreptul Comunicării sociale, București, 2010

2. Raluca Nicoleta Radu, Deontologia comunicării publice, editura Polirom, 2015
3. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
4. Constituția României
5. Codul civil
6. Legea Audiovizualului
7. Codul Audiovizualului
8. Drept Penal Român
9. www.legislatie.just.ro