TRIBUNALUL MURES

Sectia Civila

Domnule Preşedinte,

Subsemnata POPESCU CLEOPATRA, cu domiciliul în Judetul Ilfov,Voluntari,

Bulevardul Pipera nr. 61, având codul numeric personal 6000731170098, în calitate de
reclamantă reprezentată convențional prin avocat Nistor Irena din cadrul Baroului București
conform împuternicirii avocațiale anexate prezentei cereri, cu sediul ales pentru comunicarea
actelor la sediul Cabinetului de Avocat Dumitrașcu Bogdan, în București, sectorul 1, Calea
Victoriei nr. 100, cam. 17, etaj 1

în contradictoriu cu pârâtul STAN OCTAVIAN, cu domiciliul în Bucureşti, sector 1,

Calea Victoriei nr. 200, etaj 3, ap.23 având codul numeric personal 6000731170098, în baza
dispozițiilor art. 192 C.proc. civ., formulez:

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Prin care solicităm instanţei:

1. obligarea pârâtului la plata sumei de 200.000 de euro, reprezentând daune morale;

2. stergerea videoclipului de pe pagina de Facebook a pârâtului

3. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată conform art. 453 alin. (1) Cod
proc. civilă.

Motive:

În fapt, arătăm că pârâtul a săvârşit, cu vinovăţie, o faptă ilicita, constând în publicarea unui
videoclip in mediul online, pe rețeaua de socializare Facebook, conținând diferite imagini cu
reclamanta, fără acordul acesteia. Reclamanta ocupa functia de jucator la ICCJ incepand cu
luna decembrie 2021. Videoclipul a fost inregistrat in noaptea zilei de 6 ianuarie 2022 in
contextul petrecerii onomastice organizate de numita Marin Ioana in apartamentul acesteia
din Șoseaua Pipera nr. 48. Reclamanta a luat la cunosinta existenta videoclipului la data de 20
februarie 2023 prin intermediul site-ul de stiri ,,Advearul’’ care a preluat imaginile din
videoclipul publicat de catre parat, in articolul intitulat ,,Show cu judecatoarea care
solutioneaza contrversatul dosar al momentului”. Reiterăm ca pana la momentul preluarii
imaginilor de catre site-ul de stiri, reclamanta nu a avut cunostinta de existenta videoclipului,
respctiv de publicarea acestuia pe pagina personala de Facebook a paratului. Videoclipul a
fost postat la data de 15 ianuarie 2022 ora 16:30, iar pana pana la momentul prezentei cereri
dechemare in judecata, a strans un numar de 700 de aprecieri si reactii, precum si un numar de

1
200 de comentarii. De asemenea, ulterior momentului luarii la cunostinta de catre reclamanta,
aceasta a luat legatura cu paratul prin intermediu Whatsapp si e-mail in mod repetat, in data
de 20 februarie, 21 februarie si 22 februarie, solicitand paratului stergerea videoclipului.
Solicitarile au fost insa ignorate de catre parat, iar videoclipul este in continuare publicat pe
pagina de Facebook a paratului. Menționăm faptul că reclamanta și pârâtul se aflau în relații
de amicitie la momentul înregistrarii videoclipului, iar reclamantul avea cunoștință de profesia
reclamantei, respectiv de funcția exercitată de reclamantă încă de la numirea acesteia la data
de 1 decembrie 2021, anterior postării videoclipului.

Dreptul la viață intimă este un drept fundamental garantat atît de legislația națională, cît și de
cea internațională. Astfel, făcînd o sinteză a art. 12 din Declarația universală a drepturilor
omului, art. 17 din Pactul universal cu privire la drepturile civile și politice, art. 8 din
Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), art. 26, art. 27, art. art. 28, art. 29 și art.
30 din Constituția României, conchidem că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale
private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale și nimeni nu va putea fi supus
vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulară.

Pornind de la jurisprudența Curții europene a Drepturilor Omului,prin prisma unor hotărîri

(Van Oosterwijk c. Belgia; Schüssel c. Austriei; Von Hannover c. Germaniei; Petrina c.
României), s-a adus următoarea interpretare a noţiunii: dreptul la respectarea vieţii private
este dreptul la intimitate, dreptul de a trăi așa cum dorești, protejat de publicitate. Noţiunea de
viaţă privată cuprinde elemente care se raportează la identitatea unei persoane, precum
numele, fotografia, integritatea fizică şi morală ale acesteia. Garanţia oferită la art. 8 din
Convenţie este destinată, în esenţă, pentru a asigura dezvoltarea, fără ingerinţe externe, a
personalităţii fiecărui individ în raport cu semenii săi.

Pentru a nu crea confuzii, urmează să menționăm că art. 8 din CEDO (care garantează dreptul
la viața intimă) are un caracter orizontal, semnificând că acesta protejează individul nu doar
de ingerințele arbitrare ale autorităților publice, statele urmând a fi considerate responsabile și
de încălcările venite din partea persoanelor private. Astfel, statele pot adopta unele măsuri
care vizează respectarea vieţii private chiar şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre indivizi. Acest
lucru este valabil şi pentru protejarea dreptului la imagine împotriva abuzurilor din partea
terţilor (decizia în cauza Schüssel împotriva Austriei, nr. 42409/98 din 21 februarie 2002). În
ceea ce priveşte fotografiile, CtEDO a subliniat că imaginea unei persoane este unul din
principalele atribute ale personalităţii sale, având în vedere că exprimă originalitatea sa şi îi
permite să se diferenţieze de ceilalţi. Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie,
astfel, una din condiţiile esenţiale ale dezvoltării sale personale. Aceasta presupune, în
principal, stăpânirea de către individ a imaginii sale, care include în special posibilitatea
acestuia de a refuza publicarea sa.

Noțiunea de spațiu public pare a fi una destul de largă și abstractă. Comisia europeană pentru
democraţie prin drept (Comisia de la Veneția) definește într-o opinie spațiul public drept un

2
spațiu care poate fi accesat, în principiu, de către orice persoană, în mod liber, oricînd și în
orice circumstanță.

Este important de precizat că Facebook poate fi considerat spațiu public, existand in acest
sens Decizia nr. 4546/2016 prountata de Înalta Cutei de Casație și Justiție, care a stabilit că:

„Prin urmare, nu se poate reţine că reţeaua de socializare Facebook ar fi un spaţiu privat

comparabil cu o cutie poştală electronică, întrucât cutia poştală electronică este controlabilă
de către proprietar, sub aspectul comţinutului informaţional transmis, respectiv depozitat, în
timp ce Facebook este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în
web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu
alţi utilizatori, deja înscrişi.’’

Această hotărâre judecătorească, susţinută de dispoziţiile art. 74-76 Cod Civil, de

jurisprudenţa CEDO şi de o largă jurisprudenţă internaţională, este menită să consolideze o
jurisprudenţă absolut necesară, care se subsumează conceptului de privacy, insuficient
cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea
de familie, omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi,
doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl
privesc sau a imaginii sale, aceasta fiind valabil , atunci când se află într-un loc public (stradă,
local etc) si cu atât mai mult in într-un loc privat, respectiv domiciliul numitei Marin Ioana
unde au fost surprinse imaginile.

Aşadar, fapta constând în postarea videoclipului de catre parat pe pagina reţelei de socializare
îndeplineşte exigenţa juridică privind „caracterul public” întrucât, pe de o parte, mesajul a fost
postat pe o reţea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui
utilizator (utilizator existent – eventual „prieten”; utilizator nou – potenţial „prieten” sau
utilizator „intermediat”), în faţa unui anumit număr de persoane, şi, pe de altă parte, filmarea a
fost postata cu intenţia parvenirii la cunoştinţa utilizatorilor publici al modului in care
reclamata isi petrece timpul liber in cadrul unei petreceri private. (în mod direct a
„prietenilor” şi indirect a celor care ar avea acces mijlocit) .

Aceasta deoarece postarea respectivă devine accesibilă oricui, fie că vorbim de prieteni sau
followeri, cărora postarea le apare în fluxul de știri, de alți utilizatori care au un link direct la
postarea respectivă sau chiar persoane care nu sunt logate sau nu au cont de Facebook și care
găsesc postarea respectivă prin motoare de căutare sau linkuri postate pe alte pagini de
internet. Practic, în momentul în care un utilizator distribuie pe Facebook cu setare de
audiență publică, diseminarea informației respective este nelimitată.

Caracterul public al faptei imputate rezultă şi din consecinţele efective şi directe ale postării în
discuţie, în măsura în care, urmare a accesării paginii de socializare a paratului de către
anumiţi utilizatori (asociaţi publicului), mesajul a devenit accesibil publicului larg,

3
neutilizator al reţelei de socializare în cauză, prin diseminarea acestuia în mass-media,
respectiv publicatia ,,Adevarul’’.

Fotografierea și distribuirea imaginii unei persoane fără acordul acesteia trebuie să se facă cu
responsabilitate, astfel încât să se asigure un just echilibru între libertatea de expresie, nevoia
publicului de informare și respectarea vieții private.

Este interzisă difuzarea de imagini ale persoanei în propria locuință sau în orice alte locuri
private fără consimțământul acesteia, și difuzarea de imagini ale proprietății private, filmate
din interiorul acesteia, fără acordul proprietarului. Consimțământul persoanei cu privire la
publicarea imaginii acesteia poate fi expres sau tacit. Se consideră că întotdeauna atunci când
persoana în cauză se află într-un loc privat, consimțământul trebuie să fie expres.

O relație de prietenie între cel care utilizează imaginea și persoana vizată nu este de natură să
„legalizeze” utilizarea imaginii primului fără acordul său, însă ar putea să aibă relevanță sub
aspectul existenței unui acord implicit al persoanei portretizate. De asemenea, art. 76 din
Codul civil prezumă acordul persoanei fotografiate pentru utilizarea imaginii sale, atunci când
respectiva persoană a oferit fotografia unei persoane despre care cunoștea că își desfășoară
activitatea în domeniul informării publicului (de exemplu, unui fotoreporter).

Or,in cauza, este exclusa existenta unei consimtamant chiar si tacit din partea reclamantei atat
cu privire la inregistrarea videoclipului, cat si cu privire la publicarea acestuia. Lipsa
consitamantului cu privire la inregistrareare imaginilor are rolul de a crea o prezumtiein
privinta lipsei oricarui consimtamant cu privire la publicarea acetuia.

Acest fapt reiese in mod nemijlocit din situatia de fapt. In acest sens, din insusi continutul
videoclipului se observa faptul ca pozitionarea reclamantei in raport cu paratul care realiza
inregistrarea este de natura sa ii obstructioneze posibilitatea de a lua cunostinta de efectuarea
videoclipului. Aceasta situatie de fapt se poate proba din declaratiile martorului ANDREI
ȘTEFAN, prezent alaturi de reclamanta in imaginile surprinse.

Un alt aspect relevant cauzei este reprezentat de studiile si functia pe care o ocupa pârâtul,
aceea de Comisar-sef in cadrul DGPMB, asa cum reiese din inscrisurile de la dosarul cauzei.
Acest aspect are o dublă relevanță,cu privire la cunoasterea funcției reclamantei, cât și a
implicațiilor si consecințelor pe care postarea videoclipului in cauza o pot avea.

Funcția pe care o ocupă reclamanta, aceea de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
reprezintă o chestiune de notorietate in rândul unui polițist judiciar aflat in raza Municipiului
București. Se insituie astfel prezumția ca pârâtul avea cunoștintă de funcția pe care reclamanta
o ocupa incepand cu data de 1 decembrie 2021. Acesta prezumtie este dublată de relația de
colegialitate si amiciție dintre reclamant si pârât, acestia fiind absolventi ai Academiei de
Politie, promotia 2000. De asemenea, cu privire la cea de a doua consecință aflat in legatura
cu functia reclamantei, tot prin raportare la studiile si funcția pârâtului, se certifica faptul ca
paratul cunostea implicatiile publicarii videcolipului in care reclamanta prezenta un
comportament indecent. Se certifia astfel caracterul profund iresponsabil al paratului, caruia i
se adauga refuzul acestuia de a sterge videoclipul postat in urma solicitarilor din partea

4
reclamantei. Asa cum reiese din situatia de fapt si din probele existente la dosar, reclamanta
a luat legatura cu paratul in vederea solicitarii repetate de a sterge videoclipul postat pe
pagina de Facebook a acestuia in data de 15 ianuaie 2022. In acest sens se ataseaza la
dosarul cauzei correspondenta dintre cei doi depe data de 20 ianuarie 2023,21ianuarie 2023
si 23 ianuarie 2023.

Cu privire la existenţa şi întinderea prejudiciului moral, vă rugam să aveţi în vedere faptul că

dauna morală a fost apreciată în doctrină ca fiind “orice atingere adusă uneia dintre
prerogativele care constituie atributul personalităţii umane”(Rene Savatier, “La theorie des
obligations. Vision juridique economique” Dalloz.Paris.1969, pag.344) sau “prejudicial care
rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale şi care se manifestă prin suferinţă fizică
sau morală pe care le resimte victim”(Pierre Tercier “Contribution a l etude du tort moral et
dereparation en droit suisse”. Edition.Universitaries.Frribourg.Suisse,a971, pag.14).

Prin urmare, despăgubirea persoanei vătămate în limita obligaţiilor legale trebuie să asigure o
despăgubire justă şi completă a prejudiciului moral cauzat în urma publicarii imaginilor din
viata privata a reclamantei.

Repararea acestor prejudicii prin mijloace de aceeaşi natură, adică nepatrimoniale, de multe
ori, este insuficientă pentru ca victima să fie repusa în sau aproape de situatia sa anterioară.

În alţi termeni, exclusiv pe această cale, consecintele negative şi implicațiile acestora pe toate
planurile vietii personale, familiale şi sociale a victimei sunt insuficient atenuate sau
inlaturate. De aceea, art. 253 alin. (4) C. civ. prevede că victima poate care despăgubiri sau,
după caz, alta reparație patrimoniala pentru prejudiciul nepatrimonial ce i-a fost cauzat, dacă
vătămarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile'.

După cum am arătat, daunele morale nu au valoare economică. In aceste condiți, valoarea
compensației băneşti va fi stabilită potrivit jurisprudenţei CEDO prin raportare la gradului de
atingere a valorilor sociale ocrotite. Se impune examinarea cazului concret, avându-se în
vedere criterii precum poziţia socială a reclamantei, calitatea acesteia, intensitatea legăturilor
şi gravitatea urmărilor produse.

Vatamarea morala produsa prin publicarea videoclipului in spatiul public si preluarea

ulterioara de catre site-u de stiri au avut un impact puternic asupra tuturor laturilor personale,
familiale şi sociale ale reclamantei asa cum vom argumenta punctual, in functie de reperele
mentionate, suma de 200.000 de euro solicitata cu titlu de daune morale fiind deplin
justificata.

Actiunea ilicita a paratului a avut profunde repercusiuni asupra reclaamentei in plan

profesional. In urma preluarii imaginilor compomitatoare publicate pe pagina de Facebook a
paratului de catre site-ul de stiri ,,Adevarul’’, Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat
in mod direct în legătură cu conduita necorespunzătoare a reclamantei, in temeiul art. 99 din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In urma efectuarii unei
verificări prealabile de catreinspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare s-a constatat
că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, iar sesizarea a fost clasata.

5
De asemenea, viata profesionale a reclamantei a fost afectatata inca din ziua luarii la
cunostinta de existenta videoclipului, reclamanta prezentand manifestări specifice de stres
psihic, anxietate, incapacitatede a gestiona sarcinile curente, deficit de atenţie, scăderea
capacităţii de concentrare si dificultăţi în reamintirea anumitor lucruri. Atasam in acest sens la
dosarul cauzei inscrisuri doveditoare ale consultatiei efectuate la Cabinetul Individual de
Psihologie - Claudia Vlaicu, prin care se atesta manifestarea unei tulburari anxios depresiva,
psihoza reactiva caracterizeaza prin agitatie psihomotorie, tulburari de constienta, si
anhedonie aflate in legatura de cauzalitate directa cu fapta ilicita a paratului. Reclamanta
urmeaza un tratamenntul medicamentos cu anxiolitice, psihotine si sedinte de psihoterapie.

Actiunea ilicita a avut reverberente si in plan familial si social, prin natura comportmanetului
indecent surprins in videoclipul publicat pe pagina de Facebook a paratului si preluarea
videoclipului de catre site-ul de stiri ,,Advearul’’ in articolul intitulat ,,Show imoral cu
judecatoarea care solutioneaza contrversatul dosar al momentului”.

Aşadar, încălcarea acestor valori generează dreptul şi obligaţia la repararea consecinţelor şi

chiar dacă s-a statuat că prejudicial nepatrimonial, nu are un conţinut economic, evaluarea
acestuia nu înseamnă stabilirea echivalenţei în bani a valorilor încălcate prin fapta ilicită,
stabilindu-se că atingerile aduse acestei valori permit aprecierea intensităţii şi gravităţii lor în
raport de toate împrejirările cauzei, de modul de acţiune şi de consecinţe.

Astfel, deşi nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respective o repunere în situaţia

anterioară, care de altfel nici nu este poisibilă, dauna morală are doar menirea de a uşura
suferinţele reclamantei pricinuite de consecinţele atrase în viaţa profeionala si viata de
familie.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere vătămările grave suferite de catre
reclamanta, solicitam ca adminţând cererea de chemare în judecată să obligaţi pârâtul la la
plata sumei de 200.000 de euro, reprezentând daune morale si la stergerea videoclipului de pe
pagina sa de facebook.

În drept, ne întemeiem cererea pe urmatoarele dispoziţii:

-art. 10 para. 1 din CEDO: „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de
familie (…)”,

-art. 30 alin. (6) din Constituţia României: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia
demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”

-art. 74 lit. f) din Codul Civil: „(…) pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: f)
difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa
intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”.

6
- art. 1349 Cod Civil, Alin.1 „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită
pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau
inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”

Alin.2 “Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile
cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

-Art. 1357 precede că: Alin.1 “Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită,
săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”.

Alin.2 “Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”

art. 12 din Declarația universală a drepturilor omului,

art. 17 din Pactul universal cu privire la drepturile civile și politice,

art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO),

art. 26, art. 27, art. art. 28, art. 29 și art. 30 din Constituția României

Prin urmare, solicităm admiterea cererii, în sensul celor arătate.

În dovedire, solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale, a probei cu

interogatoriul pârâtului.

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri:

-inscris doveditor al calitatii de magistrat al reclamatei

-imaginile din videoclipul postat pe pagina de Facebook a pârâtului, respectiv numarul de

aprecieri si comentarii

-corespndenta dintre reclamanta si parat prin care i se solicita ștergerea videoclipului

-ordinul de numire in functie a pârâtului

-inscrisul din care reiese clasarea sesizarii abaterii disciplinare

-inscrisul din care reiese consultul la Cabinet Individual de Psihologie - Claudia Vlaicu

În cadrul probei testimoniale, indicăm, în vederea audierii in calitate de martor, pe numitul

ANDREI ȘTEFAN, domiciliat în mun. Pitești, str. Gh. Ghica nr. 21, persoană care apare in
videoclipul publicat alaturi de reclamanta, pentru dovedirea împrejurării de fapt constând în
aceea că nu a existat niciun consimtamant expres sau tacit in vedere inregistrarii sau publicarii
videoclipului.

7
În cadrul probei cu interogatoriu, pentru dovedirea faptelor personale ataşăm interogatoriul
pentru ca pârâta să răspundă în scris, pentru dovedirea faptelor personale.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în 3 exemplare.

Anexăm dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de ?? lei (vezi calcul online și
depune chitanța) și împuternicirea avocațială.

Semnătura

30.03.2023