Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

Studiu de caz „Prejudiciul Moral”

AUTORUL:
Zaporojan Daniel ,grupa 2108 ,
Coordonator stiintific, Efrim Oleg

Chisinau, 2023
Cuprins
Introducere...........................................................................................................3
,,MSA Finance” S.R.L. vs Veronica Anatii, Nataliei Bogdan şi Svetlanei Grenio..............4-5
SRL „Zand-Com” vs Dumitru Bîrdu......................................................................................5-6
Gortolomei Andrei vs Ciobanu Alexandru............................................................................6-7
Concluzia......................................................................................................................................8

2
Introducere

Repararea prejudiciului moral prin plata unei despăgubiri 1este o acțiune tot mai
frecvent înaintat de reclamanţi în procesul civil, iar sumele pe care ei le cer
cresc. Dacă la punerea în aplicare a noului Cod civil în anul 2003 instanţele erau
convinse că de prejudiciu moral pot suferi doar persoanele fizice, de câţiva ani deja şi
persoanele juridice solicită şi primesc despăgubiri pentru prejudiciul lor moral în
temeiul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale(Convenţia europeană), inclusiv a practicii Curţi Europene a Drepturilor
Omului (CtEDO , precum şi a legilor speciale Repararea prejudiciului moral ridică
numeroase dificultăţi care reies din: dorinţa de a evita riscul pretenţiilor imaginare sau
frauduloase. Unul din rolul instanţei este de a respinge şi de a descuraja acţiunile
judiciare pur speculative, bazate pe un soi de şantaj al pretinsei victime cu cheltuielile
judiciare şi incertitudinea procesului; un probatoriu lipsit de reguli stricte şi
subiectivismul inerent evaluării mărimii despăgubirilor; sarcina de a oferi satisfacţie
echitabilă reclamantului, dar fără a sărăci în mod nejustificat pârâtul; necesitatea
respectării principiului tratamentului egal, care cheamă la evitarea variaţiilor
nejustificate în suma despăgubirilor atunci când gravitatea faptei este aceeaşi în mai
multe cause similare, dar şi diferenţierea mărimii despăgubirii dintre mai multe cauze
potrivit gravităţii şi duratei faptei
Nu este scopul prezentei lucrări de a examina avantajele şi dezavantajele reparării
prejudiciului moral prin plata unei echivalent bănesc, a despăgubirilor. Codul civil a
tranşat clar această chestiune în art. 2036 , stabilind regula că pentru un prejudiciu
nepatrimonial se pot cere despăgubiri în bani în cazurile prevăzute de lege. Dar este
de analizat dacă acest prejudiciu moral poate compensa suferințele care sunt produse
și pentru asta voi spune despre anumite cauzuri care va pune acest subiect în discuție .

Cemortan Domnica vs Lorenzo Ferrari și SRL„EAST INVEST”


1
Precizări terminologice: prin termenul "despăgubiri" vom avea în vedere despăgubiri băneşti plătite de făptuitor
victimei prejudiciului moral. Vom evita termenul de "daună morală" întrucât legislaţia Republicii Moldova nu operează
cu el, şi vom folosi "prejudiciu moral". Tot aşa, termenul "despăgubiri morale" nu este exact. Despăgubirile sunt
esenţialmente băneşti, ele se pot plăti pentru un prejudiciu moral suferit.
3
la data de 11 noiembrie 2014, a depus pe adresa pârâtului o cerere prealabilă în care
i-a solicitat acestuia înlăturarea, în cel mai scurt timp posibil, de pe toate site-urile
din internet a unui afiş comercial în care este înscris numele şi prenumele
reclamantei - Domnica Cemortan, precum şi aducerea scuzelor publice, în cadrul
unei conferinţe de presă, prin intermediul mass-media, şi dezminţirea detaliată a
informaţiilor privind implicarea reclamantei în oricare proiecte de orice natură,
realizate de pârât pe motiv că acţiunile date îi lezează dreptul la viaţa privată, prin
faptul că numele şi prenumele a fost publicat fără acordul acesteia pe un afiş
comercial difuzat pe reţeaua internet. Indică că, la data de 17 noiembrie 2014, a
primit răspuns la cererea prealabilă în care se menţionează că, folosirea numelui şi
prenumelui Domnica Cemortan de fapt nu indică şi nu face referire expresă la
persoana reclamantei şi că folosirea numelui pe afişul menţionat conţine o
combinaţie de nume şi prenume întâmplătoare, care nu are drept scop ofensarea
sau lezarea drepturilor nepatrimoniale personale. Consideră reclamanta că
argumentele pârâtului precum că afişul menţionat conţine o combinaţie de nume şi
prenume întâmplătoare sunt declarative, or, acest afiş publicitar încalcă dreptul său
la viaţa privată. Relevă reclamanta, că la data de 09 noiembrie 2014, prin intermediul
reţelelor de socializare, şi anume facebook.com, a constatat că pârâţii, cetăţeanul
italian Alfredo Lorenzo Ferrari, şi întreprinderea pe care o administrează, ÎCS ,,Est
Invest” SRL, au utilizat numele Domnica Cemortan într-un afiş similar unui afiş de
cinema intitulat ,,A 007 Dalla Moldova con amore” (în traducere ,,A007 din Moldova
cu dragoste”), afiş care este difuzat pe mai multe portaluri media pe Internet, şi
anume: pe un site al Ambasadei Italiei în Moldova:
Susţine reclamanta că, pârâţii au plasat prenumele şi numele său de familie pe afişul
respectiv, pe fundalul unor imagini indecente (un bărbat cu o armă în mână
înconjurat de mai multe imagini de femei dezgolite, amorale), 1-au difuzat pe diferite
site-uri pe Internet, fără a avea acordul său (art. 8 din Convenție)
Solicită obligarea pârâţilor Alfredo Lorenzo Ferrari şi ÎCS ,,Est Invest” SRL să înlăture
în cel mai scurt timp posibil, de pe toate site-urile din Internet afişul menţionat în
care este înscris numele şi prenumele – Domnica Cemortan, aducerea scuzelor
publice în cadrul unei conferinţe de presă, prin intermediul mass-media şi
dezminţirea detaliată a informaţiilor privind implicarea reclamantei în proiecte de
orice natură prejudiciului moral suportat în legătură cu difuzarea neautorizată a

4
numelui şi prenumelui Domnica Cemortan în sumă de 500 000 lei şi încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 martie 2016 acţiunea a fost
respinsă integral, ca fiind neântemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01
noiembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Cemortan Domnica și menținută
hotărârea primei instanțe. La data de 21 decembrie 2016, Cemortan Domnica,
reprezentată de avocatul Postu Marin a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia.
Susţine că instanţa de apel a apreciat circumstanţele de fapt doar prin prisma
dreptului autorului de a beneficia de libertatea de exprimare, însă nu a ţinut cont şi
de dreptul la viaţa privată al celui care poate fi prejudiciat şi faţă de care se cerea
impunerea unui caracter restrictiv al libertăţii de exprimare, conform art. 3 alin. (3) şi
(4) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010.
Concomitent menţionează că instanţa de apel a mai omis să examineze cauza prin
prisma art. 5 alin. (1) din Legea privind protecţia dalelor cu caracter personal nr. 133
din 08.07.2011. Or, din moment ce numele unui cetăţean este utilizat în scopuri
comerciale de către o altă persoană este absolut necesar de a avea consimțământul
acestei persoane, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul dat. Astfel, apreciază că din
conţinutul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie 2016, ar rezulta că
fiecare persoană poate utiliza numele altei persoane fără acordul acesteia, cu simpla
invocare a faptul că ar fi o coincidenţă. Această concluzie este inadmisibilă şi aduce
un prejudiciu enorm şi o lezare a dreptului cetăţeanului de a avea un nume şi dreptul
la respectul numelui său
Se admite recursul declarat de către Cemortan Domnica, reprezentată de avocatul
Postu Marin. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 noiembrie
2016 şi hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 30 martie 2016, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cemortan Domnica
împotriva lui Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderii cu Capital Străin ,,Est Invest”
Societate cu Răspundere Limitată privind recunoaşterea faptului utilizării numelui şi
prenumelui titularului fără consimţământul acestuia pe afişe publicitare, obligarea
aducerii scuzelor publice, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată,
şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea Domnicăi
Cemortan împotriva lui Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderii cu Capital Străin ,,Est
Invest” Societate cu Răspundere Limitată privind recunoaşterea faptului utilizării

5
numelui şi prenumelui titularului fără consimţământul acestuia pe afişe publicitare,
obligarea aducerii scuzelor publice şi încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor
de judecată. Se recunoaşte utilizarea numelui şi prenumelui Domnica Cemortan, fără
consimţământul acesteia, de către Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderea cu
Capital Străin ,,Est Invest” Societate cu Răspundere Limitată pe afişul publicitar. Se
interzice lui Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderii cu Capital Străin ,,Est Invest”
Societate cu Răspundere Limitată să utilizeze numele şi prenumele Domnica
Cemortan, fără consimţimântul acesteia, în orice fel de afişe publicitare ale activităţii
comerciale. Se obligă Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderea cu Capital Străin ,,Est
Invest” Societate cu Răspundere Limitată să înlăture de pe toate site-urile de pe
Internet afişul publicitar în care este înscris numele şi prenumele Domnica
Cemortan. Se obligă Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderea cu Capital Străin ,,Est
Invest” Societate cu Răspundere Limitată să aducă scuze publice prin intermediul
surselor de internet: http://ambasada.it/topic/50139-moldova-moldavia-chisinau-
iwant-you-in-moldova/#entryl34517; https://www.facebook.com/AgenziaTuristica
GoEastGoWestChisinau; https://twitter.com/Chisinau_Tours;
www.chisinaukishinev.com, prin care să dezmintă informaţia privind implicarea
Domnicăi Cemortan în orice gen de activitate comercială desfăşurată de Alfredo
Lorenzo Ferrari şi Întreprinderea cu Capital Străin ,,Est Invest” Societate cu
Răspundere Limitată ce rezultă din distribuirea afişului publicitar. Se încasează în
mod solidar din contul lui Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderea cu Capital
Străin ,,Est Invest” Societate cu Răspundere Limitată în beneficiul Domnicăi
Cemortan suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 634
(şase sute treizeci şi patru) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 10
634 (zece mii şase sute treizeci şi patru) lei. În rest, cerinţele Domnicăi Cemortan
împotriva lui Alfredo Lorenzo Ferrari şi Întreprinderii cu Capital Străin ,,Est Invest”
Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei de 490 000 (patru
sute nouă zeci de mii) lei cu titlu de prejudiciu moral se resping, ca neîntemeiate.
În concluzie la acest caz pot menționa că instanța a analizat corect pagubele pentru
prejudiciul moral . Doar în cazul dacă era să se folosească o fotografiei a doamnei
Cemortan sau folosirea photoshopului unde se ilustrează doamna Cemortan între
acele fete din posterul de publicitate , doar atunci se putea de ăncasat mai mult
despăgubirea Și în cazul dat prejudiciul moral este echitabil și satisfăcut.

Familia Chiriac vs Insituţiei MedicoSanitare Publice „Spitalul


Clinic Municipal de Copii nr. 1”, Ministerului Sănătăţii,
6
Direcției sănătate al Consiliului municipal Chişinău,
intervenienți accesorii Rodica Ovcearenco, Elena Ionel,
Marinela Zubarciuc, Nicolai Kiskin

La data de 31 august 2007, ora 09:30 copilul zzzzz a fost transferată în secţia nr. 3 a
IMSP „Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1” de către medicul de gardă Rodica
Ovcearenco, fiind stabilită starea gravă dar stabilă, iar la data de 02 septembrie 2007
a fost transferată în secţia de reanimare, în legătură cu înrăutățirea stării de sănătate
cu BBBBB fapt confirmat prin copia fişei medicale a copilului zzzzz. (f.d. 110-115, Vol.
II) La data de 29 septembrie 2007 zzzzz a decedat în secţia reanimare a IMSP
„Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1”, cauza directă a decesului fiind BBBBB, fapt
confirmat prin certificatul medical constatator al decesului nr. 144 din 27 septembrie
2007 și certificatul de deces DC-IV 0494818 din 28 septembrie 2007. (f.d. 10, 11, vol.
I) Astfel, la caz s-a constatat, că copilul zzzzz în perioadă de la 30 august 2007 până la
data decesului 27 septembrie 2007 a fost internată în IMSP „Spitalul Clinic Municipal
de Copii nr. 1” în stare gravă, părinții acesteia xxxxx şi yyyyy pretind la încasarea
despăgubirilor, invocând tratamentul neadecvat stabilit şi acordat copilului zzzzz,
care a dus la înrăutățirea stării de sănătate şi ca urmare decesul acesteia. Atât
medicii, cât şi IMSP „Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1” infirmă faptul stabilirii
incorecte a diagnosticului, a tratamentului şi acordarea asistenței medicale
necorespunzătoare, iar faptul supravegherii pacientei de către medicii spitalului nu
probează prezența legăturii cauzale între decesul pacientului zzzzz şi vinovăţia
medicilor în acordarea asistenței medicale necuvenite. Prin urmare, pentru stabilirea
şi încasarea despăgubirilor urmează de stabilit dacă pacientei zzzzz i s-a acordat
tratament şi asistenţa medicală necesară
Colegiul remarcă, că viața este valoarea cea mai de preț și asistența medicală este
implementată pentru salvarea vieții și creșterii calității acesteia. Asistentul medical în
activitatea sa urmează să se conducă după anumite norme de deontologie, care
implică o totalitate de obligații pe care trebuie să le îndeplinească în desfășurarea
activității sale. Aceste norme de deontologie implică depunerea întregii diligențe
care să aibă ca scop, de dorit și ca rezultat păstrarea și salvarea vieții omenești. În
speță, s-a stabilit cu certitudine că comportamentul lucrătorilor medicali nu a
corespuns deontologiei profesionale, ori copilului zzzzz nu i s-a acordat asistența
medicală necesară, fapt confirmat prin nota informativă, efectuată în baza dispoziției
7
Ministerului Sănătăţii nr.413 din 18 octombrie 2007, prin care s-a constatat, că
copilul zzzzz a suportat o BBBBB. Cauza evoluției extrem de grave a bolii: BBBBB.
Fiind spitalizat copilul în zilele de odihnă, nu a fost supravegheat la nivel şi la timp,
însă, convulsiile ce indică afectarea creierului, au necesitat tratament fără întârziere.
Diagnosticul clinic nu corespunde diagnosticului morfopatologic în întregime, s-a
confirmat divergență parțială a diagnosticului. Diagnosticul paraclinic: nu s-a repetat
radiograma pulmonară și consultația ORL; BBBBB. Antibioticoterapia, cel mai
important principiu de tratament în asemenea cazuri, a fost iniţiată corect, cu doze
corespunzătoare (sulfoperazon şi cloramfenicol) în lipsa agentului cauzal. Însă, era
necesar de revăzut mai devreme, deoarece a fost ineficientă 5 - boala progresa. În
următoarele zile (09 septembrie 2007 – 14 septembrie 2007) antibioticele nu au fost
asociate şi schimbate (la 2-3 zile). Au fost comise unele erori în tratamentul edemului
cerebral. Nu s-a măsurat tensiunea intracraniană (3 puncţii), s-a măsurat o singură
dată tensiunea arterială, s-a putut aprecia tensiunea de perfuzie cerebrală. Pentru
tratamentul corect medicii neuropatologi şi reanimatologi trebuia să aprecieze
tensiunea arterială medie. Terapia cu corticosteroizi trebuia suspendată mai
devreme. Totodată, s-au depistat şi erori la organizarea asistenţei medicale și
anume: copilul a fost transferat din secţia reanimare în secţia nr. 3 prematur, fără
decizia consiliului medical (reanimatolog şi şef secţie nr. 3), unde s-a aflat 2 zile, fiind
supravegheat numai de medicul de gardă pe staționar. Medicul de gardă
reanimatologul nu a recunoscut semnele de gravitate a bolii (hipertermia, voma
repetată, convulsiile, agitațiile și neliniștea). Toate acestea au fost indicații ca
pacientul să nu fie transferat în secţia de maladii respiratorii pe 2 zile. Medicul
neurolog nu a recomandat electroencefalografia, mai ales că pacientul făcea
convulsii repetate. Nu a fost organizat un consiliul medical cu implicarea specialiștilor
infecționist, neurolog, imunolog, în frunte cu directorul clinicii. Nu a fost organizată
consultaţia infecţionistului pediatru.(sancțiunea la asitenții medicali era doar
mustrarea )
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2011 acțiunea lui
xxxxx şi yyyyy a fost admisă parțial, s-a încasat de la IMSP „Spitalul Clinic Municipal
de Copii nr. 1” în beneficiul lui xxxxx şi yyyyy cu titlul de prejudiciu moral suma de 60
000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca nefondată.( f.d. 19, 20-24, vol. III)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2011, s-au admis apelurile
declarate de către xxxxx, yyyyy şi IMSP „Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1”, s-a
casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2011, cu restituirea
8
pricinii spre rejudecare în aceeași instanță în alt complet de judecată. ( f.d. 52, 53-
60, vol. III) Ulterior, prin cererea de modificare şi concretizare a cerințelor din data
de 16 martie 2013 xxxxx şi yyyyy şi-au înaintat pretenţiile împotriva IMSP „Spitalul
Clinic Municipal de Copii nr. 1”, Ministerului Sănătăţii, Direcției sănătate al Consiliului
municipal Chişinău, intervenienți accesorii Rodica Ovcearenco, Elena Ionel, Marinela
Zubarciuc, Nicolai Kiskin cu privire la încasarea în mod solidar de la copârâți a
prejudiciului material în sumă de 16 527,38 lei și a prejudiciului moral în mărime de 2
000 000 lei, precum și încasarea de la Nicolai Kiskin a prejudiciului moral în sumă de
500 000 lei. (f.d. 77, vol. III)
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 februarie 2016 acțiunea lui
xxxxx şi yyyyy a fost admisă parțial, s-a încasat de la IMSP „Spitalul Clinic Municipal
de Copii nr. 1” în beneficiul lui xxxxx şi yyyyy suma de 65 000 lei cu titlul de prejudiciu
moral, suma de 16 527,38 lei cu titlul de prejudiciu material suportat pentru
serviciile funerare. În rest cerinţele reclamanților xxxxx şi yyyyy împotriva IMSP
„Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1”, intervenienților accesorii Rodicăi
Ovcearenco, Elenei Ionel, Marinelei Zubarciuc şi lui Nicolai Kiskin s-au respins ca
neîntemeiate. S-au respins ca fiind tardive cerinţele reclamanților xxxxx şi yyyyy
împotriva Ministerului Sănătăţii, Direcției sănătate a Consiliului municipal Chişinău.
(f.d. 215,222-227, vol.III)
Curtea de Apel Chişinău prin decizia din data de 04 iulie 2017 a respins apelurile
declarate de către xxxxx, yyyyy, IMSP „Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1”, Rodica
Ovcearenco, Elena Ionel, Marinela Zubarciuc şi Nicolai Kiskin, a menținut hotărârea
Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din data de 05 februarie 2016. ( f.d. 186,187-210,
vol. IV)
CSJ Se majorează suma prejudiciului moral încasată din contul Insituţiei
MedicoSanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1” în beneficiul lui
xxxxx şi yyyyy de la 65 000 (șaizeci şi cinci mii) lei la 200 000 (două sute mii) lei. În
rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2017 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani,
mun. Chişinău din 05 februarie 2016 se menţin.
Spre concluzie la acest caz pot spune că despăgubirea dată este un subiect de
discutat deoarece instanța a valorificat viața fetiței în mărime de 200.000 de lei ,
ceea ce mă pune la dubii frazele că vița umană este cea mai prețioasă valoare care
poate fi . Părinții în orice caz nu au primit nici o satisfacție procedurală , morală ,
echitabilă sau etc , deoarece copilul lor nu mai este în viață.

9
Crăciun Andrei vs Ministerului Justiţiei al Republicii
Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a
Republicii Moldova
din 09 februarie 2009 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău a fost condamnat: în
baza art. art. 27, 145 alin.(2) lit.a) Cod penal la 16 ani închisoare; în baza art. 145 alin.
(2) lit.a) Cod penal la 16 ani închisoare; în baza art. 145 alin.(3) lit. j) Cod penal la 20
ani închisoare; în baza art. art. 27, 145 alin.(3) lit. a) şi j) Cod penal la 20 ani
închisoare; în baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin
cumul parţial al pedepselor aplicate, i-а fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani
închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Indică că, judecătorul raportor a
formulat o opinie separată, în care a argumentat că probele prezentate de partea
acuzării şi verificate în cadrul şedinţei de judecată nu confirmă vina sa, motiv din care
acesta urmează a fi achitat. Avocatul Filip Digor în interesul său a contestat cu apel
sentinţa nominalizată, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei şi pronunţarea
unei sentinţe de achitare, din motiv că fapta nu a fost comisă de el. 2 Prin decizia din
23 septembrie 2009 a Curţii de Apel Chişinău a fost respins ca tardiv şi inadmisibil
apelul declarat de avocatul Filip Digor, în interesele lui Andrei Crăciun, fiind invocat
că apelul a fost depus cu încălcarea termenilor prevăzuţi de legislaţia procesual-
penală şi de către o persoană care nu este în drept, fără existenţa unui apel declarat
în termen de către inculpat. Avocatul Filip Digor, în interesele sale, cu invocarea
temeiurilor prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs ordinar decizia nominalizată, solicitînd pronunţarea unei hotărîri
de achitare în privinţa sa, deoarece fapta nu a fost comisă de el şi nu sunt întrunite
elementele infracţiunii. Concomitent, a specificat că la data de 22 februarie 2009 a
încheiat contractul de asistenţă juridică cu rudele lui Andrei Crăciun şi în ziua
următoare la data de 23 februarie 2009 ora 14:15 a fost depus apel în cancelaria
Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, înregistrat sub numărul 3120 din 23 februarie
2009, anexînd la recurs şi copia acestei cereri de apel, însă nu ştie nimic de apel.
Apelul depus în termen de către avocat împotriva sentinţei instanţei de fond nu a
fost expediat în instanţa de apel pentru a fi examinat, fiind pierdut de cancelaria
Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, prin ce i s-a încălcat dreptul său la un proces
echitabil. Prin decizia din 17 februarie 2009 a Curţii Supreme de Justiţie a fost
considerat inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Filip Digor, în interesele
lui Crăciun Andrei. Precizează că, avocatul Filip Digor, în interesele sale, a contestat
10
cu recurs în anulare hotărîrile pronunţate, solicitînd casarea acestora, cu remiterea
cauzei la o nouă judecare în instanţa de apel, în alt complet de judecători, din motiv
că un viciu fundamental în cazul procedurii precedente a afectat hotărîrea
pronunţată. Viciul constă în faptul că apelul depus în termen de către avocat
împotriva sentinţei instanţei de fond nu a fost expediat în instanţa de apel pentru a fi
examinat, fiind pierdut în cancelaria Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău. Prin
decizia din 23 decembrie 2010 a Curţii Supreme de Justiţie a fost considerat
inadmisibil recursul în anulare declarat de avocatul Filip Digor. Procurorul General
adjunct-Igor Serbinov, a declarat recurs în anulare împotriva hotărîrilor pronunţate,
solicitînd casarea deciziilor instanţei de apel şi de recurs din 17 februarie 2010 şi din
23 decembrie 2010, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel. Prindecizia
din 05 mai 2011 a Curţii Supreme de Justiţie a fost considerat inadmisibil recursul în
anulare declarat de Procurorul General adjunct-Igor Serbinov. Procurorul General-
Valeriu Zubco a declarat recurs în anulare solicitînd casarea deciziilor instanţei de
apel şi a celei de recurs din 17 februarie 2010, 23 decembrie 2010 şi 05 mai 2011, cu
dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel, în alt complet de judecată, din
motiv că, pînă la intrarea în vigoare a sentinței, s-a constatat că avocatul Filip Digor la
22 februarie 2009 a declarat apel în termen, depunîndu-l în cancelaria Judecătoriei
Buiucani, mun. Chişinău la 23 februarie 2009, fiind înregistrat cu nr. 3120, fapt
confirmat prin fotocopia din registrul de evidenţă a corespondenței de intrare al
cancelariei şi ştampila judecătoriei de pe copia apelului rămas la avocat. Apelul
avocatului a dispărut din cancelaria Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, iar
avocatul la data de 08 iulie 2009 a declarat din nou apel, care a 3 fost respins ca
tardiv. Prin decizia din 29 septembrie 2011 a Curţii Supreme de Justiţie a fost
considerat inadmisibil recursul în anulare declarat de Procurorul General- Valeriu
Zubco, deoarece nu este întemeiat pe motivele prevăzute în art. 453 alin.(1) Cod de
procedură penală şi a fost declarat repetat.
Prin decizia din 11 iunie 2013 a Curţii de Apel Chişinău a fost admis apelul avocatului
Filip Digor, în interesele inculpatului Andrei Crăciun şi a fost casată sentinţa din 09
februarie 2009 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău şi a fost pronunţată o nouă
hotărîre conform modului stabilit pentru prima instanţă, şi anume, în conformitate
cu art.390 alin.(1) pct.2) Cod procedură penală, Andrei Crăciun în baza învinuirii pe
art.art. 27,145 alin.(2) lit.a), art.145 alin. (2) lit.a), art. 145 alin.(3) lit.j), art. 145 alin.
(2) lit.a), art.27, 145 alin.(3) lit. a), j) Cod penal a fost achitat pe motiv că fapta nu a
fost comisă de el. Susţine reclamantul că, pe parcursul vieţii sale, pînă la arest, a fost
încadrat în cîmpul muncii şi a lucrat în funcţia de electrician la staţiile de servicii auto.
11
Paralel îngrijea de cotele de viţă-de-vie care aparţineau părinţilor săi, deoarece ei
sunt bolnavi şi nu pot munci, iar el era unicul întreținător. Declară că, în anul 2005 s-
a căsătorit, avînd şi un copil, dar din motiv că a fost arestat, viaţa de familie s-a
destrămat. După ce a fost condamnat la 21 ani privaţiune de libertate, soţia
împreună cu copilul l-au părăsit, a rămas de unul singur, bolnav. Are probleme şi cu
angajarea în cîmpul muncii, reproşîndu-i-se că a fost judecat pentru omor. Invocă că,
a fost torturat începînd cu 11 septembrie 2007 pentru a recunoaşte vina în
comiterea unei infracţiuni ce nu a săvîrşit. Remarcă că, în cadrul urmăririi penale, la
07 decembrie 2007 în privinţa sa a fost efectuată o expertiză psihiatrico-legală
ambulatorie. Comisia de experţi a emis concluzia cu diagnosticul: „Consecinţele
traumatismului craneo-cerebral cu sindrom psihopatiform”. 4 La data de 20 martie
2013 a fost pornită cauza penală în baza art.309/1 alin.(3) Cod penal pe faptul
pretinselor acţiuni de tortură aplicate în privinţa sa, în cadrul căreia a declarat că în
perioada 03 august 2007-19 octombrie 2007, fiind deţinut în Izolatorul de Detenţie
Preventivă a Comisariatului General de Poliţie mun.Chişinău, a fost maltratat şi supus
unui tratament inuman şi degradant de către mai mulţi colaboratori de poliţie cu
scopul de a-şi recunoaşte vina în comiterea infracţiunii pe care nu a săvîrşit- o.
Afirmă reclamantul că, în rezultatul tragerii ilegale a reclamantului la răspundere
penală pentru comiterea infracțiunilor pe care nu le- a săvîrşit, a avut mult de suferit
şi familia sa. În primul an de detenţie a fost părăsit de soţie împreună cu copilul. Pe
parcursul a cinci ani şi jumătate cît s-a aflat în arest nu şi-a văzut feciorul, deoarece
fosta soţie nu a fost la întrevedere. Părinţii şi-au pierdut întreținătorul, cotele de viţă
de vie, care erau unica sursă de existenţă a familiei, au rămas neprelucrate, iar
pentru a supravieţui ei înşişi şi а-i trimite colete în penitenciar, părinţii au fost nevoiţi
să înstrăineze terenul aferent casei de locuit. În legătură cu tragerea sa ilegală la
răspundere penală, starea sănătăţii mamei sale s-a agravat. Conform răspunsului
I.M.S.P. Centru de Sănătate Durleşti nr. 117 din 17 iunie 2014, starea pacientei Maria
Crăciun este gravă. Ultima spitalizare a fost în perioada 06 mai 2014 – 14 mai 2014 în
secţia cardiologie a spitalului „Sfinta Treime”. Maria Crăciun suferă de: angor
pectoral agravat; fibrilaţie atrială permanentă cu risc de tromboembolizm înalt;
hidrotorax pe stînga, ICC IV (NIHA); cancer glandă mamară pe stînga. Susţine
reclamantul că, prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii
şi instanţelor de judecată i-au fost cauzate suferinţe materiale, morale şi psihice,
denigrare socială, fiind lipsit de relaţiile familiale - soţie şi copil, părinţi. Tragerea
ilegală la răspundere penală a creat o rezonanţă negativă asupra personalităţii sale.

12
Prin hotărîrea din 30 decembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău s-a
admis parţial acţiunea înaintată de Andrei Crăciun şi s-a încasat din bugetul de stat,
prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui
Andrei Crăciun suma de 1500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acţiunile
ilicite ale organului de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor
judecătoreşti. În rest, pretenţiile lui Andrei Crăciun cu privire la încasarea
prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale
procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti în mărime de 4249999,99 lei, precum şi a
prejudiciului material în cuantum de 215727,9 lei, au fost respinse.
Prin decizia din 06 aprilie 2016 a Curţii de Apel Chişinău s-au respins cererile de apel
depuse de Andrei Crăciun, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Procuratura
Generală a Republicii Moldova şi s-a menţinut hotărîrea din 30 decembrie 2015 a
Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău.
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii
Moldova împotriva deciziei din 06 aprilie 2016 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea
este irevocabilă.
În concluzia acestui caz la fel este complicat de analizat corectitudinea sumei
despăgubirii , viața personală a persoanei este distrusă , carierea în câmpul muncii la
fel este ruinată și desigur viața socială , suma de 1.500.000 de lei se constituie cea
mai mare despăgubire de până acum , dar oricum pune o întrebare , destrămarea
vieței personale , statutului social și cariera se măsură în suma de 1.500.000 ? . Viața
omului este ruinată și șansa de întoarcerea la normalitate oricum este slabă.

Pasat Valeriu vs Procuraturii Generale şi Ministerului


Finanţelor, intervenient accesoriu Ministerul Justiţiei

I s-a incriminat că la 10 octombrie 1997 fiind în funcţia de Ministru al Apărării a


semnat acordul de comercializare a 21 avioane MIG-29 şi echipament cu
Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii la un preţ mai mic decât cel
oferit de alţi potenţiali cumpărători din Iran (prin intermediul unei companii sud
Koreene) şi din Republica Yemen. În privinţa lui a fost pornit dosar penal în temeiul
art. 329 alin. (2) lit. b) Codul penal (în redacţia Legii din 24 martie 1961) privind
autorizarea, în calitate de Ministru al Apărării, a comercializării sistemelor de artilerie
13
„Uragan” către o companie din Slovacia la preţ mai mic decât valoarea reală. La 11
martie 2005 a fost reţinut de colaboratorii DGCCO.( Direcția Generală de Combatere
a Crimei Organizate)
Datorită condiţiilor inumane şi degradante în care a fost deţinut i s-a înrăutăţit grav
starea sănătăţii fiind diagnosicat cu „Vasculită hemoragică formă cutanată a
articulaţiilor. Hepatită cronică. Colecistită... Pancreatită latentă”. 3 Din momentul
intentării dosarului penal a fost în imposibilitate de a-şi perfecta paşaport de
străinătate nou, cu toate că are domiciliul în or. Moscova, Federaţia Rusă, iar din
decembrie 2008 cînd a expirat valabilitatea paşaportului naţional şi pînă în octombrie
2009 nu a deţinut un act de identitate valabil. Prin interdicţia de perfectare a actelor de
identitate corespunzătoare i s-a îngrădit dreptul la libera circulaţie, iar în perioada 04
decembrie 2008 – 22 octombrie 2009 s-a aflat într-o stare de incertitudine, a fost lipsit
de posibilitatea de a încheia acte juridice civile, inclusiv de a împuternici un
reprezentant, de a certifica identitatea în faţa autorităţilor unui stat străin, ceea ce
constituie o încălcare a prevederilor art. 8 al Convenţiei Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Invocă Pasat Valeriu că a fost
încălcat principiul prezumţiei nevinovăţiei sale prin faptul că la 26 iulie 2006
Preşedintele Republicii Moldova din acea perioadă, Vladimir Voronin a făcut
declaraţii publice la un post rusesc de radio („Эхо Москвы”) prin care a încurajat
societatea să creadă că el este vinovat de faptele penale care i-au fost imputate.
La 18 aprilie 2006 a înaintat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
solicitînd constatarea violării dreptului său la libertate şi securitate prevăzut de art. 5
al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, dreptului de a nu fi supus la rele tratamente, prevăzut de art. 3 al
Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale în cadrul procedurii penale pe cauza privind comercializarea avioanelor
MIG-29 şi sistemelor de artilerie Uragan.
În decembrie 2010 Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că a eşuat în asigurarea
drepturilor vizate şi s-a obligat să-i achite suma de 12 000 euro cu titlul de prejudicii
materiale şi morale, costuri şi cheltuieli, ceea ce a condus la radierea la 29 martie
2011 a cererii sale de pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Solicită Pasat
Valeriu încasarea prejudiciului moral evaluat la suma de 2400000 lei, 70 000 lei
cheltuieli de asistenţă juridică, inclusiv 45 000 lei cheltuieli suportate în cadrul
procesului penal şi obligarea Procurorului General să aducă scuze publice oficiale.
Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 mai 2012 a fost antrenat în
proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Justiţiei. La 01 noiembrie 2012

14
avocatul Balan Alina a depus în interesele lui Pasat Valeriu cerere privind majorarea
pretenţiilor din acţiune, solicitînd încasarea prejudiciului moral în mărime de 626
174,00 euro (f. d. 143).
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 noiembrie 2012 acţiunea
înaintată de Pasat Valeriu a fost admisă parţial. S-a încasat din contul statului prin
intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Pasat Valeriu prejudiciul moral în
mărime de 160 000 lei şi prejudiciul material legat de remunerarea avocatului în
mărime de 25 000 lei. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Pasat
Valeriu 25 000 lei cheltuieli de asistenţă juridică. A fost obligat procurorul care a
condus urmărirea penală în privinţa lui Pasat Valeriu, sau procurorul ierarhic superior,
să aducă scuze publice reclamantului pentru atragerea ilegală la răspundere penală. În
rest pretenţiile lui Pasat Valeriu au fost respinse.
La 21 decembrie 2012, 28 decembrie 2012 şi 03 ianuarie 2013 Ministerul Finanţelor,
avocatul Balan Alina în interesele lui Pasat Valeriu şi Procuratura Generală au depus
apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 noiembrie 2012.
Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 19 februarie 2013 a respins apelurile
declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor.
A admis apelul declarat de Valeriu Pasat, a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 26 noiembrie 2012 în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, cu
emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care a încasat de la bugetul de stat
prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Pasat Valeriu 250 000 lei
întru compensarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a acţiunilor ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. În rest
hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 noiembrie 2012 a fost menţinută.

Concluzie

În concluzie pot deduce că practica Curții Supreme de Justiție asupra dobânzilor contractuale
abuzive se respectă conform Codului Civil al Republicii Moldova și anume articolul 1244 , alin 1.
După cazurile pe care le-am analizat dobânzile abuzive le stipulează băncile contributorii care sunt
selectate de Banca Națională Moldovenească , dar desigur sunt și persoanele fizice care stipulează
dobânzi abuzive . Iar instanța apără consumatorii care au nimerit sub aceste dobânzi și desigur tot
odată din dobânzi abuzive , instnța v-a stipula dobânzi legale . Prin așa mod ambele părți câștigă ,
împrumutatului i se reduce dobânda , iar împrumutătorul nu rămâne fără dobândă , dar se reduce
dobânda.

15

S-ar putea să vă placă și