Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
traumatismelor
cranio-cerebrale
• Traumatismele cranio-cerebrale sunt
printre cele mai frecvente situaţii
medico-legale ce necesită clarificare
juridică.
• Frecvenţă- până la 70% din totalul
traumatismelor corporale
Obiectul infracţiunii
1. Realitatea traumatismului cranio-cerebral
Leziunile scalpului:
• situarea tegumentelor pe os
orice traumatism lasă o urmă pe
scalp;
EXCEPŢIE – absenţa urmelor în
următoarele situaţii:
• protejarea capului prin căciuli,
pălării;
• resorbţia infiltratului hemoragic
în timp;
• traumatism imaginar;
• mult mai vizibile pe faţa internă
a scalpului, datorită culorii alb-
gălbui a acesteia;
• frecvent, invizibile la exterior,
datorită părului;
• adesea păstrează forma
obiectului vulnerant.
Obiectul infracţiunii
Realitatea traumatismului cranio-cerebral
Tipuri de leziuni:
• hematoame = colecţii sangvine
în grosimea tegumentelor sau/şi
între tegumente şi os. Se resorb în
timp;
• excoriaţii = distrugerea stratului
superficial al tegumentelor
scalpului, cu formarea unei cruste
hemoragice;
• plăgi contuze (plesnite) –
aspect stelat sau neregulat, cu
profunzime până la os,
anfractuoase, cu pierdere de ţesut
şi dehiscente. Infiltrate hemoragice pericraniene
Obiectul infracţiunii
Realitatea traumatismului cranio-cerebral
Leziunile craniului:
• fracturi ale calotei craniene:
• peste 16 cm2, iau aspect liniar sau cominutiv (cu mai multe fragmente),
cu înfundarea fragmentului osos fracturat şi leziuni ale substanţei
cerebrale;
pot apare:
în apropierea locului de impact;
în partea opusă impactului (fracturi de contralovitură) – mai ales în căderi pe
zona occipitală fracturile apar în etajul anterior al bazei, unde osul este
mai subţire;
determină, frecvent, otoragie (hemoragie pe conductul auditiv extern).
Obiectul infracţiunii
Realitatea traumatismului cranio-cerebral
Hematom extradural
Hematom extradural
HEMORAGIE SUBDURALĂ
Obiectul infracţiunii
Realitatea traumatismului cranio-cerebral
Leziuni ale creierului:
• apar la locul impactului sau pe faţa inferioară a creierului;
• pot apare în partea opusă impactului (mai ales în căderi), prin vibrarea creierului în
cutia craniană şi lovirea lui de asperităţile bazei craniului.
Tipuri de leziuni:
contuzia cerebrală = ruperea vaselor mici din substanţa cerebrală:
• în funcţie de calibrul şi numărul vaselor rupte poate fi mică, medie, gravă;
• apar macroscopic ca hemoragii punctiforme mai vizibile în substanţa albă, mai mult
sau mai puţin frecvente;
hematomul subdural:
• 3 – 4 zile = colecţie de sânge (hematoame acute)
• 4 – 14 zile = formează capsulă conjunctivă (hematoame subacute
precoce până la 10 zile şi tardive până la 14 zile);
• 14 – 20 zile = resorbţia sângelui lichid clar (hematoame cronice);
• luni de zile = calcificarea capsulei (hidromă);
Situaţii:
- o lovire craniană cu producerea unui hematom extradural la locul
impactului (lovirii) poate produce un hematom subdural,
contralateral, consecutiv căderii,
- o cădere cu impact cranian poate produce leziuni meningeale
(hematoame subdurale) sau contuzii ori dilacerări cerebrale prin
contralovitură, deci la locul opus impactului, fără ca aici să se fi
exercitat vreo lovire.
Latura obiectivă
Succesiunea leziunilor
Se apreciază pe baza a două elemente:
• mecanisme directe
– acceleraţie (capul în repaus este lovit de un obiect în mişcare)
– deceleraţie (capul în mişcare se loveşte de o suprafaţă dură, statică)
– mixte (acceleraţie urmată de deceleraţie, adică lovire urmată de
cădere);
• mecanisme indirecte
– acceleraţia şi deceleraţia fără impact (mecanism în lovitură de bici, de
tip whiplash, de hiperextensie şi hiperflexie brutală a capului), cu leziuni
predominante la nivelul joncţiunii cranio-spinale)
– mecanisme indirecte, (la distanţă) cu impact extracranian
atare leziuni se produc şi în căderile de la înălţime pe fese sau în picioare
Latura obiectivă
Legătura medico-legală de cauzalitate între lovire şi deces
Evocă :
• cauzalitate directă (lovirea şi leziunile consecutive fiind
responsabile în mod exclusiv de deces)
• Depinde de:
• durata intervalelor lucide dintre lovire şi
instalarea comei
• de constituirea hematoamelor meningeale,
fapt ce explică lovirea într-un anumit loc şi
găsirea victimei în alt loc sau moartea
după un interval lung de timp.
Subiectul infracţiunii
• Preterintenţia- situaţii
• o lovire banală a capului, pe un fond patologic, poate
determina o leziune meningocerebrală (ex. hematom
subdural sau intraparenchimatos)
• poate precipita o leziune patologică (ex : o hemoragie
cerebrală pe un fond de ateroscleroză a vaselor
cerebrale sau ruperea unor anevrisme cerebrale),
• o lovire banală (fără intenţia de a ucide, stabilită de
jurist) duce la o cădere ce explică moartea prin leziunile
de cădere - culpa faţă de cădere o stabileşte, de
asemenea, juristul, în baza leziunilor evaluate de expert
în ceea ce priveşte intensitatea lor.
Latura subiectivă
patologică
- după pierderea cunoştinţei urmată de cădere (ictus cerebral),
- pentru moartea patologică pledează existenţa unor cauze ale
leziunilor constatate ( de ex: hipertensiunea arterială, anevrismele,
ce produc frecvent hemoragii subarahnoidiene,etc)
În sinuciderile prin defenestrare (precipitare de la
înălţime), se vor corobora:
-antecedentele psihiatrice (starea presuicidară)
- morfologia leziunilor
- caracterul lor vital
Situaţii particulare:
- Defenestrări ambigue ce dovedesc aruncarea cadavrului de la înălţime;
- Căderile accidentale de tipul sindromului Elpenor .