Grile Mru PDF

Managementul resurselor umane
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 1
1. Structurile motivaţionale de bază sunt:

a) trebuinţele c) motivele
b) interesele d) convingerile
2. Trebuinţele se clasifică în:

a) primare şi secundare c) de bază şi secundare
b) primare, secundare şi terţiare d) pozitive şi negative
3. Complexul motivaţional format pe baza experienţei proprii şi a

experienţei semenilor este format din:
a) trebuinţe şi motive c) idealuri şi concepţia despre lume
b) interese şi convingeri d) convingeri şi idealuri
4. În funcţie de sursa producătoare, motivaţia poate fi:

a) pozitivă şi negativă c) de bază şi secundară
b) intrinsecă şi extrinsecă d) cognitivă şi afectivă
5. Care este cea mai importanta sursă a motivaţiei intrinseci?

a) munca c) prestigiul social
b) teama de eşec d) dorinta de a şti
6. În general, pe măsură ce creşte intensitatea motivaţională creşte

şi
nivelul performanţei în cazul:
a) sarcinilor simple c) sarcinilor managerilor
b) sarcinilor complexe d) nici un răspuns nu este corect
7. Când dificultatea sarcinii e percepută incorect,

optimul
motivaţional se atinge dacă:
a) se combină motivaţia intrinsecă cu cea extrinsecă pozitivă
b) se acţionează asupra perceperii corecte a dificultăţii sarcinii şi
asupra intensităţii motivaţiei
c) există o uşoară dezechilibrare între intensitatea motivaţiei şi
dificultatea sarcinii
d) toate răspunsurile sunt corecte
Motivarea angajaţilor
8. Care dintre următoarele afirmaţii despre marketingul

intern este
adevărată?
a) vizează conceptul de "în serviciul şi la dispoziţia clientului" aplicat
în întreaga organizaţie
b) devine o nouă preocupare a specialiştilor în marketing
c) schimbă locul activităţilor de management al resurselor umane în cel
de marketing
d) nici un răspuns nu este corect
9. Cel care a întemeiat managemetul ştiinţific, potrivit căruia

factorul
motivator este plata, a fost
a) E. Mayo c) D. McGregor
b) F.W. Taylor d) A. Maslow
10. Etapa organizării ştiinţifice a muncii constituie o aplicare a teoriei:

a) X c) ierarhizării nevoilor
b) Y d) bifactoriale
11. În cazul Teoriei X atitudinea faţă de muncă, respectiv

potenţialul
angajaţilor sunt:
a) de indiferenţă, respectiv scăzut c) de indiferenţă, respectiv ignorat
b) de implicare, respectiv ridicat d) de indiferenţă, respectiv
identificat
12. Conform Teoriei X, factorii ce motivează lucrătorii sunt legaţi de:

a) preocuparea pentru securitate c) stima de sine
b) autorealizare d) condiţiile de lucru
13. Potrivit teoriei lui Maslow, factorii care motivează oamenii se

leagă
de:
a) sistemul de salarizare c) nevoi şi modul lor de ierarhizare
b) condiţiile de lucru d) autorealizare
14. Factorii de igienă acţionează în sensul creşterii motivării.

Afirmaţia
este adevărată?
a) da c) da, dar doar pe termen mediu
b) nu d) nu - ei în general reduc insatisfacţia
15. Teoriile moderne, privind motivaţia spre deosebire de cele clasice:

a) explică de ce se produce
motivarea c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) explică cum se aplică
motivarea d) nici un răspuns nu este corect
16. Teoria echităţii are la bază:

a) comparaţia efort-efect cu ceilalţi angajaţi
b) măsura în care oamenii doresc ceva anume
c) comparaţia nevoilor fiecărui individ
d) măsura în care rezultatele indivizilor sunt atrăgătoare pentru ei
17. Teoria speranţei nu sugerează faptul că:

a) angajaţii muncesc dintr-o varietate de motive
b) motivele angajaţilor se schimbă în timp
c) motivaţia nu e determinată de setul de ieşiri
d) motivaţia e determinată de importanţa acordată fiecărei ieşiri
18. În teoria consolidării este considerat mai eficient:

a) să se aplice o sancţiune
b) să fie ignorate problemele mici
c) să fie repartizate şi alte sarcini în cazul în care nu a fost atins
obiectivul
d) să fie recunoscute meritele salariaţilor
19. Eficienţa consolidării depinde de:

a) tipul ei c) cât de des este folosită
b) momentul aplicării d) toate răspunsurile sunt corecte
20. Motivele pentru care oamenii părăsesc o organizaţie:

a) tind să se centreze pe factorii extrinseci
b) nu sunt aceleaşi cu cele pentru care rămân organizaţie
c) ambele răspunsuri sunt corecte
Răspunsuri corecte
Întrebarea Răspunsul Întrebarea Răspunsul

1. A 11. C
2. A 12. A
3. C 13. C
4. B 14. C
5. A 15. D
6. A 16. A
7. D 17. C
8. A 18. D
9. B 19. D
10. A 20. C
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 1
1. „….. reprezintă mobilul care provoacă, susţine şi orientează

acţiunea”. Ce cuvânt lipseşte?
a) trebuinţele c) motivele
b) interesele d) idealurile
2. "Ideea forţă" sau "ideea valoare" poate:

a) să se impună în comportament şi să îl orienteze
b) să ajute în a distinge între ce e bine şi ce e rău
c) să acţioneze împotriva instinctului de conservare
3. "Ansamblul stărilor de necesitate ce se cer satisfăcute

şi care
împing, instigă şi determină individul să şi le
satisfacă"
reprezintă:
a) trebuinţa c) motivul
b) motivaţia d) convingerea
4. Un lucrător care acceptă o anumită sarcină din dorinţa de a nu fi

considerat incapabil sau rău intenţionat reprezintă un exemplu
de:
a) motivaţie extrinsecă pozitivă c) motivaţie afectivă
b) motivaţie extrinsecă negativă d) motivaţie cognitivă
5. Care formă a motivaţiei se consideră a avea o durată lungă de

manifestare?
a) intrinsecă c) extrinsecă pozitivă
b) extrinsecă negativă d) pozitivă
6. Dacă dificultatea sarcinii este percepută incorect ca fiind

mare,
optimul motivaţional se atinge atunci când:
a) se foloseşte o uşoară c) ambele răspunsuri sunt corecte
submotivare
b) se foloseşte o uşoară d) nici un răspuns nu este corect
supramotivare
7. Între instrumentele folosite în managementul motivării

nu se
numără:
a) asigurarea competiţiei constructive
b) delegarea
c) un sistem de salarizare stimulativ
d) evaluarea nivelului de satisfacţie a colaboratorilor
8. Între teoriile motivaţionale clasice se numără:

a) teoria bifactorială c) teoria aşteptării
b) teoria echităţii d) teoria consolidării
9. Elton Mayo a ajuns la concluzia că factorul care motivează

muncitorii este:
a) plata c) comparaţia cu ceilalţi angajaţi
b) apartenenţa la grup d) autorealizarea
10. Teoria Y presupune că:

a) oamenii trebuie conduşi
b) organizaţiile nu utilizează în totalitate resursele umane de care
dispun
c) oamenii sunt preocupaţi în principal de securitate
11. Potrivit Teoriei Y, nivelul de a sumare a responsabilităţilor este:

a) ridicat c) fie ridicat, fie scăzut
b) scăzut d) nici un răspuns nu este corect
12. Teoria Y consideră că motivaţia lucrătorilor este legată de:

a) preocuparea pentru securitate c) constrângere
b) condiţiile de lucru d) autorealizare
13. Piramida nevoilor cuprinde, în ordinea creşterii importanţei nevoi:

a) fiziologice, sociale, de stimă, de siguranţă şi de autorealizare
b) fiziologice, de siguranţă, de stimă, sociale şi de autorealizare
c) fiziologice, sociale, de dezvoltare, de stimă şi de siguranţă
d) fiziologice, de siguranţă, sociale, de stimă şi de autorealizare
14. Din rândul factorilor motivaţionali descoperiţi de Herzberg

nu fac
parte:
a) recunoaşterea c) relaţiile interpersonale
b) munca însăşi d) posibilităţile de avansare
15. Teoria motivaţională potrivit căreia motivarea depinde şi de

şansele
pe care indivizii le estimează pentru obţinerea unor rezultate
aparţine lui:
a) B.F. Skinner c) E. Mayo
b) J.S. Adams d) V. Vroom
16. "Comportamentul răsplătit are o probabilitate mai mare de

repetare" este un concept care stă la baza:
a) teoriei consolidării c) teoriei bifactoriale
b) teoriei aşteptării d) teoriei X şi Y
17. Cea mai eficientă formă de consolidare este, în general:

a) consolidarea pozitivă c) sancţiunea
b) consolidarea negativă d) extincţia
18. Yvan Allaire consideră că termenul de organizaţie se referă la:

a) aspectele economice ale c) aspectele socio-economice ale
activităţii activităţii
b) aspectele tehnice ale d) dimensiunea ofertei de produse
activităţii
19. Un mediu de lucru motivant poate fi creat prin:

a) stabilirea unor obiective incitante şi realiste
b) definirea clară a relaţiei dintre efort şi recompensă
c) creşterea responsabilităţilor individuale
20. Friderich Herjberg a pus la punct spre sfârşitul anilor ’50 teoria:
a) bifactorială c) consolidării
b) echităţii d) x şi y
Grupurile de muncă
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 2
1. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la grupuri nu

este
adevărată?
a) sunt eficiente prin existenţă
b) presupun cunoaştere şi activare
c) mijlocesc raporturile dintre individ şi întreprindere
d) reprezintă esenţa procesului de formare a personalului
2. "Orice număr de persoane care intercondiţionează între

ele, sunt
psihologic conştiente de existenţa celorlalţi şi percep că
fac parte
din acel grup” reprezintă:
a) un grup, definiţia punând accentul pe rolul individului în grup
b) definiţia grupului în care este subliniată cooperarea între membrii
c) o echipă
d) un grup
3. Existenţa unui grup nu e condiţionată de:

a) un număr redus de membri c) independenţa membrilor
b) relaţii afective strânse d) scopuri şi valori comune
4. Rolul grupurilor se referă la:

a) realizarea obiectivelor organizaţiei
b) influenţarea societăţii în conformitate cu nevoile şi valorile
membrilor săi
c) modelarea personalităţilor membrilor săi
5. Grupurile se împart în nominale şi interactive în funcţie de:

a) tipul de relaţii existente între indivizi
b) tipul de normativitate
c) modul de interacţiune între membri
d) motivul creării grupului
6. "Grupurile secundare sunt orientate spre un sistem … de

relaţii
interpersonale"
Ce cuvânt lipseşte?
a) închis c) afectiv
b) deschis d) nici un răspuns nu este corect
7. Diferenţa dintre grupul nonformal şi cel informal este aceea că:

a) primul se centreză pe îndeplinirea unor obiective, în timp ce al
doilea reflectă nevoia unei exprimări mai libere
b) primul este flexibil, iar al doilea este creat pentru îndeplinirea unor
obiective
c) primul funcţionează după anumite norme, fixate anterior iar al
doilea presupune o implicare directă a membrilor săi
d) primul e dominat de relaţii personale, iar al doilea de o exprimare
liberă
8. În funcţie de tipul de normativitate, grupurile se clasifică în:

a) primare şi secundare c) interactive şi nominale
b) formale, nonformale şi informale d) de comandă, sarcină şi interese
9. Grupul de analiză este un grup:

a) nonformal c) temporar
b) de sarcină d) toate răspunsurile sunt corecte
10. Între caracteristicile grupului de comandă nu se numără:

a) relaţiile dintre membri sunt definite de structura organizatorică
b) se formează pe baza unor criterii sociale comune
c) este responsabil de îndeplinirea unei anumite sarcini
d) răsplata formală evidenţiază contribuţia fiecăruia
11. "Forţa celor mulţi" stă la baza grupului:

a) de comandă c) de prietenie
b) de sarcină d) de interese
12. Normele de grup reprezintă:

a) efectul constituirii şi existenţei unui grup
b) modele comportamentale considerate acceptabile de către grup
Grupurile de muncă
13. Conformarea “de suprafaţă” la normele de grup se referă la

faptul
că:
a) are loc o schimbare a comportamentului individului doar în grup
b) norma de grup devine un comportament permanent al individului
c) norma este acceptată personal de individ
d) norma este acceptată de individ prin interiorizare
14. Care dintre caracteristicile de mai jos nu aparţine

grupurilor înalt
coezive?
a) au o dinamică puternică
b) au o influenţă mare asupra membrilor săi
c) performanţa lor creşte odată cu coeziunea dacă au o normă slab
performantă
d) performanţa lor scade odată cu coeziunea dacă au un stil de
conducere ineficient
15. Stilul de conducere aplicat grupurilor înalt coezive determină:

a) creşterea productivităţii c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) scăderea productivităţii d) nici un răspuns nu este corect
16. "… există doar prin comparaţie cu ceilalţi membri ai aceluiaşi

grup". Ce cuvânt lipseşte?
a) rangul unui individ c) stilul de muncă al unui individ
b) rolul unui individ d) norma de muncă a unui individ
17. Mediul ambiant determină eficienţa grupurilor ca factor:

a) dat c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) de intervenţie d) nici un răspuns nu este corect
18. Un grup eficient poate avea maxim:

a) 10 membri c) 20 de membri
b) 15 membri d) 25 de membri
19. Eficienţa grupului depinde şi de atingerea optimului între

obiectivele individuale şi cele de grup; aceasta se realizează
atunci
când:
a) există un adversar comun c) există încredere şi comunicare
b) există norme clar acceptate de d) toate răspunsurile sunt corecte
toţi
20. Observaţia sistemică este:

a) o metodă de analiză a grupurilor mici
b) un instrument de analiză a motivaţiei
c) un instrument de măsurare a eficienţei grupurilor
Răspunsuri corecte

1. A 11. D
2. B 12. C
3. C 13. A
4. D 14. C
5. C 15. C
6. B 16. A
7. A 17. C
8. B 18. C
9. D 19. D
10. B 20. A
Grupurile de muncă
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 2
1. Asimilarea şi exercitarea de către grup asupra individului a

unui
ansamblu de valori, norme şi modele comportamentale
presupun
ca:
a) individul să facă parte dintr-un grup în care se dezvoltă relaţii
interpersonale
b) grupul să se afle sub incidenţa unei organizări care face posibilă
transmiterea ansamblului respectiv
2. Existenţa unui grup este condiţionată de:

a) numărul mare de membri c) relaţii afective strânse
b) nediferenţierea rolurilor între d) nici un răspuns nu este
membri corect
3. Printre caracteristicile unui grup nu se numără:

a) un număr redus de membri c) diferenţierea rolurilor între
membri
b) interdependenţa membrilor săi d) eficienţa prin existenţă
4. În general, grupurile au rolul de a:

a) dezvolta relaţii afective c) forma personalităţile
b) dezvolta interdependenţe între d) toate răspunsurile sunt
membri incorecte
5. În funcţie de tipul de relaţii existente între indivizi grupurile se

împart în:
a) primare şi secundare c) interactive şi nominale
b) mari şi mici d) formale şi nonformale
6. Familia este un grup:

a) formal c) secundar
b) primar d) nominal
7. Scopurile organizaţiei se realizează prin intermediul:

a) grupurilor mari c) grupurilor informale
b) grupurilor mici d) grupurilor nominale
8. Existenţa unor intermediari cu ajutorul cărora se realizează

schimburile între membrii grupului se leagă de:
a) grupurile nonformale c) grupurile interactive
b) grupurile nominale d) grupurile secundare
9. După motivul creării grupurile se împart în:

a) primare şi secundare c) formale, nonformale şi informale
b) interactive şi nominale d) de comandă, sarcină, prietenie şi
interese
10. Criteriile sociale comune (vârstă, etnie, statut, idei) stau la

baza
constituirii grupului:
a) de comandă c) de prietenie
b) de sarcină d) de interese
11. Organizaţia defineşte relaţiile dintre membrii grupului de:

a) de comandă c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) de sarcină d) nici un răspuns nu este corect
12. Modelele de comportament din cadrul unui grup sunt

determinate
de:
a) obiectivele grupului c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) caracteristicile indivizilor d) nici un răspuns nu este corect
care îl compun
13. Dacă un individ nu mai poate accepta cerinţele unei

norme de
grup, el părăseşte grupul atunci când:
a) aparteneţa la grupul respectiv nu mai este atractivă
b) îşi dă seama că norma intră în contradicţie cu sistemul său de valori
c) grupul decide că norma este mai importantă decât individul
14. Performanţa grupurilor slab coezive:

a) creşte, dacă li se aplică un stil de c) creşte odată cu coeziunea
conducere ineficient
b) nu e influenţată puternic de stilul d) creşte dacă scade coeziunea
de conducere
Grupurile de muncă
15. Lipsa de precizie în elaborarea structurii

organizatorice
determină, în general:
a) stres c) scăderea satisfacţiei
b) ambiguitatea rolurilor d) toate răspunsurile sunt corecte
16. Gândirea de grup este:

a) o disfuncţie a grupurilor slab c) un atu al grupurilor slab
coezive coezive
b) o disfuncţie a grupurilor înalt d) o cale de creştere a eficienţei
coezive muncii
17. “Resursa neglijată” a grupurilor este reprezentată de:

a) componenţii ale căror păreri nu sunt luate în considerare
datorită nivelului redus de participare la discuţii
b) indivizii care vorbesc mai uşor, dar ale căror idei nu sunt aplicate
c) indivizii cu talente şi cunoştinţe deosebite
d) componenţii cu statut inferior
18. Grupurile eterogene din punct de vedere al

aventurismului şi
capacităţii de înţelegere sunt:
a) mai eficiente c) nu există
b) mai puţin eficiente d) mai mari
19. Cărei etape din ciclul de viaţă al unui grup este specific
conflictul?
a) formare c) normare
b) asalt d) performanţă
20. În cadrul stadiilor de dezvoltare a unui grup performanţa se

obţine:
a) numai în ultima fază de c) în cadrul etapei
dezvoltare "performanţă"
b) în toate fazele, într-o anumită d) în cadrul etapei "normare"
măsură
Satisfacţia muncii
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 3
1. De ce au nevoie oamenii pentru a fi satisfăcuţi de munca lor?

a) de o recompensă mai mare decât se aşteaptă
b) de o recompensă în concordanţă cu contribuţia lor
c) de o recompensă cât mai mare
2. Sursele satisfacţiei în muncă sunt:

a) facilităţile c) conţinutul muncii
b) condiţiile fizice ale muncii d) toate răspunsurile sunt corecte
3. Lumina, temperatura şi zgomotul reprezintă elemente ale cărei

surse de satisfacţie - insatisfacţie?
a) facilităţilor oferite de locul de muncă c) conţinutului muncii
b) condiţiilor fizice la locul de muncă d) relaţiilor umane în muncă
4. Munca trebuie să aibă o serie de caracteristici pentru a fi sursă

de
satisfacţie printre care:
a) să necesite capacităţi profesionale moderate
b) să necesite capacităţi profesionale medii
c) să fie în concordanţă cu aptitudinile şi talentul fiecăruia
d) toate răspunsurile sunt incorecte
5. Este mai puţin satisfăcătoare:

a) munca de execuţie c) munca cu un conţinut rutinier mic
b) munca de conducere d) munca cu varietate mare
6. Conţinutul muncii ca sursă de satisfacţie, se referă la:

a) calificarea cerută c) caracteristicile fizice ale locului de muncă
b) orarul de lucru d) posibilităţile de promovare
7. Posibilităţile nelimitate, informale de a comunica cu colegii au

efecte:
a) pozitive, prin crearea unui cadru favorabil
b) negative, afectând productivitatea şi calitatea muncii
c) nu au nici un efect asupra desfăşurării muncii
8. O cercetare realizată la scară internaţională a relevat faptul că

posibilităţile de a discuta în timpul programului de lucru sunt:
a) mai scăzute în ţările dezvoltate c) mai ridicate în ţările dezvoltate
b) mai scăzute în ţările în curs de d) mai ridicate în Europa de Vest
dezvoltare
9. Relaţiile dintre secţii şi servicii, circulaţia informaţiilor,

înzestrarea cu utilaje, modul de luare a deciziilor reprezintă
elemente ale:
a) cadrului organizaţional al muncii c) tipului muncii
b) relaţiilor umane în muncă d) condiţiilor fizice de muncă
10. Relaţia dintre productivitate şi performanţă este:

a) simplă c) uşor de manipulat
b) direct proporţională d) complexă şi nu foarte solidă
11. Modelul lui March şi Simon se aplică atunci când:
a) satisfacţia produsă de muncă este mai mică decât cea aşteptată
b) satisfacţia produsă de muncă este mai mare decât cea aşteptată
c) în orice condiţii
12. Modelul lui March şi Simon este viabil dacă:

a) individul percepe mediul ca fiind primitor
b) comportamentul de căutare are rezultat pozitiv
13. Părăsirea activităţii de economist într-o întreprindere

pentru o
activitate independentă de consultant reprezintă:
a) un program identificat de Marcl şi Simon
b) o soluţie pentru creşterea satisfacţiei
d) ambele răspunsuri sunt incorecte
Satisfacţia muncii
14. "Creşterea satisfacţiei se poate datora scăderii

performanţelor."
Afirmaţia este adevărată?
a) da c) da, atunci când individul este recompensat de grupul
informal
b) nu d) nu, pentru că munca de mântuială lasă un gol psihic
15. Perfecţionarea umană a muncii se referă la:

a) căi de creştere a satisfacţiei c) creşterea performanţelor firmei
b) creşterea productivităţii d) toate răspunsurile sunt incorecte
angajaţilor
16. Înfrumuseţarea locului de muncă este, pentru fiecare

individ, o
cale de:
a) motivare c) adaptare la cerinţele grupului din
care face parte
b) creştere a satisfacţiei muncii d) alienare faţă de muncă
17. Fiecare angajat poate să îşi crească satisfacţia muncii dacă:

a) îşi alege profesia în funcţie de aptitudini şi c) îşi face munca bine
înclinaţii
b) acordă atenţie relaţiilor cu oamenii d) toate acestea
18. Sentimentul de alienare faţă de muncă apare atunci când:
a) nu există dorinţa de a înfrumuseţa locul de muncă

b) profesia nu corespunde propriilor aptitudini
19. Satisfacţia muncii bine făcute se asociază în general cu

a) înaltul profesionalism
b) alienarea faţă de muncă
c) atenţia acordată detaliilor
d) diminuarea conflictelor sociale
20. Căile de creştere a satisfacţiei se referă şi la:

a) asigurarea condiţiilor normale de temperatură şi zgomot
b) utilizarea unor echipamente adaptate posibilităţilor umane
c) îmbunătăţirea relaţiilor umane
Răspunsuri corecte

1. B 11. A
2. D 12. C
3. B 13. A
4. C 14. C
5. A 15. A
6. A 16. B
7. B 17. D
8. A 18. C
9. A 19. A
10. D 20. D
Satisfacţia muncii
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 3
1. Statisfacţia socială generală apare de regulă ca urmare a:

a) desfăşurării unor activităţi care satisfac necesităţi sociale colective
b) satisfacerii unor nevoi personale ca rezultat al participării la
activitatea organizaţiei
2. Facilităţile, ca sursă de satisfacţie - insatisfacţie, se referă la:

a) posibilitatea dobândirii unei calificări superioare c) estetica
b) varietatea muncii d) zgomot
3. Între facilităţile care se constituie ca sursă de satisfacţie-

insatisfacţie în muncă se numără:
a) posibilităţile de câştig c) orarul de lucru
b) existenţa cantinelor d) toate răspunsurile sunt corecte
4. Satisfacţia este cu atât mai mare cu cât:

a) munca desfăşurată solicită spiritul de inovaţie
b) trebuie desfăşurată o muncă de execuţie
c) munca este mai monotonă
d) munca este mai rutinieră
5. Munca trebuie să fie în concordanţă cu:

a) aptitudinile, talentele şi c) ambele răspunsuri sunt corecte
interesele fiecăruia
b) calificarea fiecăruia d) nici un răspuns nu este corect
6. Activitatea variată şi solicitarea intensă a capacităţilor intelectuale

sunt specifice:
a) managerului c) contabilului
b) economistului d) operatorului PC
7. Ca sursă de satisfacţie, relaţia cu şeful ierarhic direct este:

a) critică c) indiferentă
b) neimportantă d) puţin importantă
8. Între factorii determinanţi ai satisfacţiei muncii se numără:

a) stilul de conducere al şefului direct c) toate răspunsurile sunt
corecte
b) relaţiile cu colegii d) tipul muncii
9. În cercetările privind satisfacţia în muncă se consideră suficientă

măsurarea a 8 indicatori printre care satisfacţia produsă de:
a) grupul de muncă c) profesiunea practicată
b) şeful ierarhic direct d) toate acestea
10. Modelul lui March şi Simon abordează:

a) relaţia dintre satisfacţie şi c) factorii care motivează
performanţă oamenii
b) motivaţia şi felul în care d) eficienţa grupurilor
funcţionează ea
11. Relaţia dintre satisfacţie şi performanţă, potrivit modelului lui

March şi Simon, se concretizează:
a) într-un proces în cerc c) într-un factor de influenţă a condiţiei
psihice a individului
b) într-un proces în spirală d) într-un proces liniar
12. În cadrul modelului lui March şi Simon, cu cât nivelul de

aspiraţii e
mai ridicat, cu atât:
a) satisfacţia e mai mare
b) satisfacţia e mai mică
c) valoarea aşteptată a recompenselor e mai mare
d) valoarea aşteptată a recompenselor e mai mică
13. Menţinerea sau scăderea performanţelor se datorează:

a) lipsei stimulării diferenţiate c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) stimulării egale a unor d) nici un răspuns nu este corect
performanţe diferite
14. Se pot deosebi căi de creştere a satisfacţiei în muncă:

a) la nivel individual c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) la nivel de întreprindere d) nici un răspuns nu este corect
Satisfacţia muncii
15. Printre căile de creştere a satisfacţiei în muncă se numără:

a) aspectele elementare ale c) perfecţionarea relaţiilor umane
mediului fizic
b) o concepţie ergonomică a muncii d) toate răspunsurile sunt corecte
16. A munci bine este:

a) o normă socială c) o sursă internă de satisfacţie
b) o exigenţă exterioară d) toate răspunsurile sunt corecte
17. Una dintre cele mai puternice surse de

insatisfacţie este
reprezentată de:
a) estetica locului de muncă c) conştiinţa unei activităţi de executant
b) condiţiile de lucru d) neglijarea relaţiilor cu ceilalţi
18. Cel mai sigur mijloc de a urâţi munca este:

a) să o faci prost c) să nu înfrumuseţezi locul de muncă
b) să nu ţii cont de aptitudini d) să nu comunici cu ceilalţi
19. Ce poate face fiecare angajat pentru a-şi creşte satisfacţia

muncii?
El poate să:
a) îşi aleagă profesia în funcţie de propriile aptitudini şi înclinaţii
b) îşi înfrumuseţeze locul de muncă
c) participe activ la rezolvarea problemelor
20. Atunci când creşte calificarea, munca tinde să devină tot mai:
a) puţin satisfăcătoare
b) satisfăcătoare
c) satisfăcătoare dacă este corelată capacitatea reală cu calificarea
d) nesatisfăcătoare
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 4
1. Oamenii care participă la activitatea unei întreprinderi şi

care
formează o comunitate reprezintă:
a) sistemul tehnic c) sistemul de producţie
b) sistemul social d) sistemul de operare
2. Eficienţa globală a unei întreprinderi poate să crească ca

urmare a
investiţiilor:
a) numai în sistemul social
b) numai în sistemul tehnic
c) atât în sistemul social, cât şi în cel tehnic în acelaşi timp
3. Absenteismul este:
a) o disfuncţionalitate în sistemul social
b) un element al dependenţei satisfacţie-performanţă
c) un element al sistemului social
d) un efect al nivelului de pregătire
4. Sunt considerate absenţe anormale cele legate de:

a) boală c) obiceiuri
b) delegaţii d) formare profesională
5. Între disfuncţionalităţile sistemului social dintr-o

întreprindere nu
se numară:
a) absenteismul şi fluctuaţia c) accidentele de muncă
b) fluctuaţia şi conflictele sociale d) obiceiurile angajaţilor
6. Între avantajele fluctuaţiei nu se numără:

a) dinamizarea activităţii c) interiorizarea promovărilor
b) exteriorizarea promovărilor d) limitarea creşterii masei salariale
Sistemul social al întreprinderii
7. Rata fluctuaţiei noilor angajaţi se calculează ca raport între:

a) numărul angajaţilor cu o vechime mai mare de x ani şi cei cu o
vechime mai mică de x ani
b) numărul angajaţilor cu o vechime mai mare de x ani (S x) şi diferenţa
dintre numărul total al angajaţilor şi Sx
8. Costul fluctuaţiei cuprinde mai multe costuri parţiale printre care:

a) costul curbei de învăţare c) costul de reglare
b) costul de perturbare d) costuri legate de slăbirea imaginii de
marcă
9. Conflictele individuale:
a) apar între angajaţi c) afectează în timp coeziunea grupurilor
b) constitue o permanenţă d) toate răspunsurile sunt corecte
10. Grevele surpriză:

a) se manifestă prin scăderea randamentului
b) presupun o aplicare strictă a regulamentelor
c) se declanşează în ciuda negocierilor în curs
d) se declaşează fără acordul sindicatelor
11. Grevele perlate:

12. Printre indicatorii strict ai stării conflictuale nu se numără:

a) predispoziţia la grevă c) intensitatea conflictuală
b) rata concentrării conflictuale d) rata absenteismului
13. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează

accidentele de
muncă?
a) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului administrativ
b) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului social ajuns în stare
critică
c) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului tehnic
d) au acelaşi grad de probabilitate pentru toţi angajaţii
14. Frecvenţa accidentelor se calculează ca raport între:

a) numărul de accidente şi numărul teoretic de ore lucrate de
efectivul complet
b) numărul de salariaţi accidentaţi şi numărul mediu de salariaţi în
perioada respectivă
c) numărul mediu de salariaţi şi numărul celor accidentaţi
d) numărul de zile pierdute datorită accidentelor şi numărul de zile din
perioada respectivă
15. Protecţia muncii se sprijină în ţara noastră pe norme:

a) generale, departamentale şi pe secţii
b) republicane, generale şi departamentale
c) republicane, departamentale şi instrucţiuni proprii
d) republicane, profesionale şi instrucţiuni proprii
16. Dezvoltarea sistemului social urmează ciclul:

a) cercetare - acţiune - cercetare
b) cercetare - acţiune - control
17. Între obiectivele generale ale întreprinderilor nu se numără:

a) creşterea productivităţii c) creşterea creativităţii
b) creşterea flexibilităţii activităţii d) creşterea controlului
18. Diagnoza stării sistemului social este, în cadrul

dezvoltării
sistemelor sociale:
a) prima etapă c) care precede formularea obiectivelor
b) a doua etapă d) a patra etapă
19. Ultima etapă în cadrul dezvoltării sistemelor sociale este:

a) urmărirea realizării programelor de funcţionare
b) elaborarea programului pentru atingerea obiectivelor
c) analiza periodică şi finală a evoluţiei sistemului
d) urmărirea realizării programelor de perfecţionare
20. Printre cele mai cercetate variabile sociale în

diagnosticul
sistemului social se află:
a) profilul colectivelor c) satisfacţia muncii
b) stilul de conducere al şefului d) toate răspunsurile sunt
direct corecte
Răspunsuri corecte

1. B 11. A
2. D 12. D
3. A 13. B
4. A 14. A
5. D 15. C
6. C 16. C
7. C 17. D
8. A 18. B
9. D 19. C
10. C 20. D
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 4
1. Într-una din lucrările sale, Rensis Likert sugerează faptul

că în
aprecierea valorii economice a unei întreprinderi trebuie să
se ţină
cont:
a) de valoarea tehnologiei
b) de valoarea sistemului social
c) atât de valoarea tehnologiei, cât şi de valoarea sistemului social
d) atât de valoarea sistemului de operare, cât şi a celui administrativ
2. Aprecierea disfuncţionalităţilor în sistemul social se face:

a) prin comparaţie cu alte ramuri c) pe baza variaţiei lor în timp
b) prin comparaţie cu alte d) prin comparaţie cu alte ramuri şi
întreprinderi pe baza variaţiei în timp
3. Între absenţele normale de la serviciu nu se numără::

a) delegaţiile c) concediile de materniate
b) concediile legale d) obiceiurile
4. Raportul dintre numărul de ore absentate într-o lună şi numărul

total teoretic de ore într-o lună reprezintă:
a) rata absenteismului c) frecvenţa absenţelor
b) durata medie a absenţelor d) rata fluctuaţiei
5. Fluctuaţia are asupra sistemului social:

a) numai efecte negative c) efecte pozitive şi negative
b) numai efecte pozitive d) nici un răspuns nu este corect
6. Fluctuaţia personalului poate fi rezultatul orarului de muncă;

aceasta este o cauză:
a) imputată întreprinderii c) controlabile imputate angajaţilor
b) imputată angajaţilor d) necontrolabilă imputată angajaţilor
7. Costul de plecare este un cost al:

a) absenteismului c) conflictelor sociale
b) fluctuaţiei d) accidentelor
8. Greva este un conflict:

a) închis c) organizaţional d)
b) deschis continuu
9. În funcţie de modalitatea de declanşare, grevele se clasifică în:

a) clasice, sălbatice şi surpriză c) perlate, de zel şi gestionare
b) sălbatice şi surpriză d) parţiale, integrale şi dop
10. Grevele de zel:

11. Printre condiţiile favorizante ale degradării sistemului

social,
identificate în diagnoza stării conflictuale, se numără:
a) circulaţia informaţiilor c) creşterea numărului de revendicări
b) multiplicarea incidentelor d) creşterea numărului de accidente
12. Degradarea sistemului social al unei întreprinderi este

reflectată de
creşterea:
a) ratei rebuturilor c) numărului de revendicări
b) numărului accidentelor de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte
13. Accidentele desfăşurate pe drumul de la serviciu spre casă fac

parte
din categoria accidentelor de muncă?
a) da c) da, sunt legate indirect de activitatea profesională
b) nu d) nici un răspuns nu este corect
14. Costurile de perturbare a activităţii în cazul accidentelor, spre

deosebire de cele de reglare, se referă la:
a) cheltuieli legate de prevenirea c) înlocuirea celor accidentaţi
accidentelor
b) însănătoşirea accidentaţilor d) remedierea deteriorărilor
15. Investiţia în factorul uman este astăzi, în comparaţie cu

cea în
tehnică:
a) mai rentabilă c) mai puţin rentabilă
b) aproape tot atât de rentabilă d) nerentabilă
16. Direcţiile "clasice" pe care se sprijină şi azi creşterea

economică
sunt:
a) creşterea eficienţei economice şi perfecţionarea sistemului social
b) creşterea productivităţii şi dezvoltarea tehnologică
c) creşterea flexibilităţii şi a satisfacţiei muncii
d) creşterea productivităţii şi a satisfacţiei muncii
17. Obiectivul sintetic al dezvoltării sistemului social este

reprezentat
de:
a) creşterea productivităţii c) creşterea creativităţii
b) creşterea flexibilităţii activităţii d) creşterea controlului
18. În definirea sistemului social trebuie să se ţină cont de

mai multe
condiţii printre care aceea ca sistemul variabilelor sociale
trebuie:
a) să fie suficient de complet
b) să cuprindă variabile măsurabile şi influenţabile
19. SEDA este, în cadrul diagnosticului sistemului social:

a) o schemă de evaluare a datelor absolute
b) o metodă de interpretare a informaţiilor
c) cea mai utilizată soluţie de interpretare a informaţiilor
20. În analiza sistemului social cercetarea variabilei stil de

conducere al
şefului ierarhic direct se realizează prin următoarele
dimensiuni:
a) promovarea conducerii ştiinţifice c) centrarea pe rezultate
b) atitudinea suportivă d) toate răspunsurile sunt
corecte
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 6
1. Una dintre caracteristicile de mai jos nu aparţine diviziunii

verticale a muncii:
a) se bazează pe stabilirea liniilor de autoritate
b) defineşte nivelurile care compun structura organizatorică
c) facilitează fluxurile informaţionale din interiorul firmei
d) se bazează pe specializarea activităţilor
2. Proporţiile şi profunzimea postului reprezintă dimensiunile:

a) conţinutului postului c) graficelor procesuale
b) îmbogăţirii postului d) analizei posturilor
3. Proiectarea posturilor presupune determinarea:

a) conţinutului postului şi modului de atingere a performanţei
b) specializării şi profunzimii postului
c) descrierii postului şi modului de atingere a performanţei
d) conţinutului şi proporţiilor postului
4. Specializarea posturilor ridică o problemă majoră:

a) volum mai mare de muncă c) scăderea interesului angajaţilor
b) restrângerea cerinţelor pentru d) salarii mai mici
ocuparea unui post
5. Lărgirea postului se realizează prin:

a) creşterea cerinţelor de aceeaşi natură necesare obţinerii performanţei
b) creşterea proporţiilor postului
6. Care dintre următoarele metode de obţinere a performanţei pe

post se folosesc pentru munca managerilor?
a) graficele procesuale c) studiul timpului
b) studiul mişcării d) work samplingul
Proiectarea, analiza şi evaluarea posturilor
7. Cele două componente ale analizei posturilor sunt:

a) descrierea şi specificaţia postului
b) fişa postului şi studiul mişcării
c) descrierea şi specializarea postului
d) proporţiile şi conţinutul postului
8. Informaţiile obţinute din descrierea postului sunt sintetizate în:

a) grafice procesuale c) documente de observare
b) fişe de post d) grafice de comparare
9. Caracteristicile cerute ocupantului unui post sunt prevăzute în:

a) conţinutul postului c) specificaţia postului
b) descrierea postului d) specializarea postului
10. Pentru a fi validate, specificaţiile unui post trebuie să fie

stabilite
de:
a) manageri c) angajaţii pe postul respectiv şi analiştii
posturilor
b) analize statistice d) toate răspunsurile sunt corecte
11. Chestionarele sunt folosite în:

a) proiectarea posturilor c) evaluarea posturilor
b) analiza posturilor d) reproiectarea posturilor
12. Tehnica incidenţelor critice se foloseşte în:

a) proiectarea posturilor c) evaluarea posturilor
b) analiza posturilor d) redenumirea posturilor
13. Înregistrarea cu precădere a performanţelor foarte înalte sau

foarte slabe obţinute în activitate se realizează în cadrul:
a) metodei work sampling c) metodei punctelor
b) tehnicii incidenţelor critice d) metodei comparării factorilor
14. Ca urmare a evaluării posturilor:

a) se stabileşte un sistem de retribuire echilibrat
b) se oferă informaţii privind denumirea şi localizarea postului în
structura firmei
c) se disting caracteristicile cerute ocupantului
d) se definesc cerinţele specifice muncii desfăşurate de un individ
15. Între metodele de evaluare a posturilor nu se numără:

a) metoda punctelor c) metoda clasificării posturilor
b) metoda comparării factorilor d) nici un răspuns nu este corect
16. Cea mai simplă şi rapidă metodă de evaluare a posturilor este

metoda:
a) punctelor c) clasificării posturilor
b) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor
17. Cea mai subiectivă metodă în cadrul evaluării posturilor este

metoda:
18. Metoda ierarhizării posturilor are dezavantajul că nu permite:

a) identificarea gradelor de c) o utilizare uşoară
diferenţiere între posturi
b) aplicarea în organizaţii mici d) nici un răspuns nu este corect
19. Dezavantajul major al metodei clasificării posturilor este acela

că:
a) un post poate fi încadrat în mai multe clase de nivel
b) nu permite indicarea gradelor de diferenţiere dintre posturi
c) factorii de intensitate nu sunt detaliaţi pe subfactori
d) factorii de intensitate nu sunt detaliaţi pe grade de intensitate
20. Factorul efort fizic are cea mai mare importanţă pentru postul
de:
a) muncitor c) funcţionar
b) maistru d) director
Răspunsuri corecte

1. D 11. B
2. A 12. B
3. A 13. B
4. C 14. A
5. C 15. D
6. D 16. D
7. A 17. D
8. B 18. A
9. C 19. A
10. D 20. A
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 6
1. Proiectarea posturilor trebuie să răspundă la mai multe

întrebări
printre care se numără:
a) cine poate obţine performanţă pe postul respectiv
b) în ce mod poate obţine performanţă
c) cum se poate obţine performanţă
2. Numărul şi varietatea cerinţelor pe care trebuie să le

îndeplinească ocupantul postului reprezintă:
a) specializarea postului c) profunzimea postului
b) proporţiile postului d) lărgirea postului
3. Procesul de proiectare a posturilor constă în determinarea:

a) structurii postului
b) conţinutului postului şi modului de atingere a performanţei
4. Profunzimea postului se referă la:

a) numărul şi varietatea cerinţelor de îndeplinit
b) libertatea angajatului de a-şi organiza munca
c) creşterea numărului cerinţelor de aceeaşi natură
d) îmbogăţirea performanţei prin repetiţie şi practică
5. Creşterea proporţiilor şi a profunzimii unui post poartă

denumirea de:
a) lărgire c) work sampling
b) îmbogăţire d) specificaţie
6. "Orice post trebuie să ofere ocupantului posibilitatea de a

evolua"
reprezintă o cerinţă de care trebuie să se ţină cont în:
a) determinarea conţinutului postului c) analiza postului
b) proiectarea postului d) evaluarea postului
7. Care dintre următoarele cerinţe trebuie respectate strict pentru

a
folosi specializarea cu succes?
a) mediul de muncă trebuie să se încadreze în normele postului
b) postul trebuie să ofere o poziţie socială minimă
c) postul trebuie să ofere recunoaşterea muncii depuse
8. Specificaţia postului cuprinde detalii legate de:

a) poziţia ierarhică c) marja de autonomie
b) relaţiile de subordonare d) nici un răspuns nu este corect
9. Fişa postului sintetizează informaţii legate de:

a) identificare c) condiţiile de angajare
b) marja de autonomie d) toate răspunsurile sunt corecte
10. În analiza posturilor se folosesc mai multe metode printre care:

a) tehnica incidenţelor critice c) graficele procesuale
b) work samplingul d) metoda punctelor
11. Metoda observaţiei poate fi folosită cu succes în

analiza
posturilor:
a) atunci când se folosesc formulare standard
b) dacă cel care o foloseşte ştie ce să reţină
c) în cazul activităţilor cu caracter ciclic
12. Dezavantajele chestionarelor folosite în analiza

posturilor se
referă la:
a) cost ridicat al întocmirii c) greutate în administrare
b) consum mare din timpul de d) nici un răspuns nu este corect
muncă
13. Procesul de analiză a posturilor se realizează de către:

a) departamentul de resurse umane
b) cadrele de conducere
c) fie de către departamentul de resurse umane, fie de către cadrele de
conducere
d) departamentul de resurse umane şi cadrele de conducere
14. Clasificarea posturilor în funcţie de importanţă are loc în

cadrul:
a) descrierii posturilor c) analizei posturilor
b) proiectării posturilor d) evaluării posturilor
15. Factorii de evaluare sunt detaliaţi pe subfactori şi grade de

intensitate în cadrul metodei:
16. Evaluatorul culege informaţiile de bază privind posturile şi apoi

le
ierarhizează după importanţă, comparându-le două câte două,
în
cadrul metodei:
17. Cea mai utilizată metodă în cadrul evaluării posturilor este

metoda:
18. Pentru evaluarea posturilor funcţionăreşti este

recomandată
metoda:
a) punctelor c) gradării posturilor
19. Pentru un post de director subfactorul cu cea mai mare

importanţă este reprezentat de:
a) experienţă c) cunoştinţe
b) iniţiativă d) intelectual
20. Diferenţa relativă de salariu dintre posturi poate fi

stabilită prin
metoda:
a) clasificării posturilor c) gradării posturilor
Gestiunea previzională a personalului
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 7
1. Proiectarea pe termen mediu şi lung a nevoilor şi

resurselor de
personal ale unei organizaţii reprezintă:
a) gestiunea previzională a personalului
b) organizarea activităţii de management al resurselor umane
c) gestiunea carierei angajaţilor
d) dezvoltarea sistemului social
2. Printre riscurile pe care nu le previne gestiunea

previzională a
personalului se numără:
a) riscul unor concedieri masive
b) riscul de a nu avea oameni capabili să folosească noile utilaje
c) riscul de a nu avea cadre de conducere
d) riscul de a creşte salariile nejustificat
3. Cu cât inerţia este mai mare:

a) cu atât trebuie să se analizeze un orizont mai mic de timp
b) cu atât trebuie să se analizeze un orizont mai mare de timp
c) nu au nici o legătură
4. Este adevărat că resursele umane sunt adaptabile unor

sarcini din
cele mai diverse?
a) da c) da, acest lucru este sinonim cu flexibilitatea
b) nu d) nu, destinaţia resurselor umane nu poate fi schimbată
5. Gestiunea previzională a personalului:

a) facilitează obţinerea resurselor umane necesare îndeplinirii
obiectivelor
b) stabileşte ce posturi vor exista la limita orizontului cercetat
6. Gestiunea previzională a personalului poate să vizeze:

a) întreg personalul de execuţie c) managerii
b) comisionarii d) toate răspunsurile sunt corecte
7. Productivitatea muncii este un factor de influenţă a:

a) resurselor de muncă c) ratei plecărilor
b) nevoilor de muncă d) demisionărilor
8. Obiectul gestiunii previzionale a personalului este:

a) proiectarea posturilor c) găsirea oamenilor potriviţi
b) proiectarea oamenilor d) nici un răspuns nu este corect
9. Culegerea informaţiilor este strict condiţionată, printre altele, de

existenţa:
a) unui sistem educaţional c) unui sistem educaţional dedicat
adecvat serviciului "resuse umane"
b) unor angajaţi bine pregătiţi d) nu este condiţionată
10. Dosarele de personal se utilizează în: ?

a) culegerea informaţiilor pentru analiza previzională a
resurselor umane
b) identificarea cererii de muncă
c) studiul mişcării
d) definirea sistemului social
11. Calculaţi bilanţul resurselor interne reprezentate de

economiştii
firmei Zenith SA ştiind că efectivul mediu de economişti
este în
anul 2002 de 10, iar rata plecărilor este 40% şi a
promovărilor
20%.:
a) 10 c) 6
b) 8 d) 9
12. Cea mai utilizată soluţie în cadrul calculării plecărilor de

efective
este:
a) extrapolarea c) extrapolarea cu condiţia ca perioada să fie
suficient de lungă
b) deflaţia d) nici un răspuns nu este corect
13. Schimbarea domiciliului în altă localitate este

considerată în
determinarea ofertei interne de muncă:
a) plecare c) promovare
b) sosire d) motiv de concediere
14. Diversificarea produselor şi serviciilor are ca şi consecinţă:

a) crearea de noi posturi c) crearea şi/sau desfiinţarea unor posturi
b) desfiinţarea unor posturi d) creşterea numărului de angajaţi
15. Esenţa activităţii de gestiune a personalului o constitue:

a) explorarea ansamblului de soluţii de ajustare a resurselor umane
b) proiectarea fişelor de post
c) proiectarea nevoilor de personal
d) organizarea activităţii de conducere a resurselor umane
16. Pe termen scurt ajustarea resurselor umane se face prin:

a) concedieri c) şomaj parţial
b) promovări d) realizarea tabloului de înlocuire a efectivelor
17. Care soluţie de ajustare a resurselor umane are o eficienţă mai

ridicată?
a) angajarea unui personal calificat c) concedierea
b) formarea personalului disponibil d) transferul
18. În caz de deficit, munca disponibilă poate creşte prin:

a) substituirea muncii cu capital c) ore suplimentare
b) productivitate d) toate răspunsurile sunt corecte
19. Reafectarea resurselor umane are trei forme, şi anume:

a) formare, mutare, transformare c) formare, mutare, promovare
b) mutare, transferare, promovare d) formare, promovare, angajare
20. Nivelul efectivelor de personal "îngheaţă" dacă:

a) cererea pentru bunuri/servicii rămâne neschimbată
b) nu sunt prevăzute schimbări tehnologice şi reorganizatorice
c) sarcinile de serviciu rămân neschimbate
Răspunsuri corecte

1. A 11. B
2. D 12. C
3. B 13. A
4. C 14. C
5. C 15. A
6. D 16. D
7. B 17. B
8. A 18. D
9. C 19. C
10. A 20. D
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 7
1. Apariţia supraefectivelor poate fi rezultatul:

a) creşterii productivităţii c) creşterii cerinţelor de ocupare a
posturilor
b) angajării de personal calificat d) scăderii producţiei
2. Care sunt cele două caracteristici socio-economice ale

resurselor
umane?
a) inerţia şi calitate c) cantitatea şi calitatea
b) inerţia şi flexibilitatea d) cantitatea şi flexibilitatea
3. Inerţia resuselor umane se referă la faptul că:

a) destinaţia lor poate fi schimbată pe termen scurt
b) destinaţia lor nu poate fi schimbată pe termen scurt ?
c) destinaţia lor nu poate fi schimbată pe termen lung
d) sistemele sociale devin mai puţin adaptabile pe termen lung
4. Acţiunile de reglare internă sunt justificate de:

a) flexibilitatea resurselor umane c) dezvoltarea facilităţilor sociale
b) inerţia resurselor umane d) normele departamentale
5. Puţin numeroase şi neomogene sunt:

a) metodele practice de gestiune previzională
b) metodele de evaluare a posturilor
c) metodele de analiză a posturilor
d) metodele de analiză a grupurilor
6. Printre factorii care influenţează resursele de

muncă ale
organizaţiei se numără:
a) tehnologia c) piaţa muncii
b) dezvoltarea organizaţiei d) reorganizarea
7. Pentru organizaţiile mari orizontul temporar al

gestiunii
previzionale a personalului trebuie să fie:
a) între 4 şi 6 ani sau chiar mai mult
b) mai mare pentru că nevoile sale sunt mai mari şi mai specializate
c) mare pentru că inerţia sistemului e mare
8. Care este a doua etapă în cadrul analizei

previzionale a
personalului?
a) identificarea cererii interne de muncă a organizaţiei
b) analiza caracteristicilor colectivelor existente
c) culegerea informaţiilor
d) analiza nevoilor şi exigenţelor organizaţiei
9. Informaţiile necesare analizei previzionale a resurselor

umane
vizează:
a) obiectivele şi strategiile c) dosarele de pensie
organizaţiei
b) profilurile posturilor de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte
10. Din cei 35 de muncitori necalificaţi, 10 au fost promovaţi. În

prezent unitatea are 40 de muncitori necalificaţi. Câţi vor fi
promovaţi?
a) 11,42 c) 12
b) 11 d) 7
11. Relaţia după care se identifică oferta internă de muncă este:

a) efective existente - plecări + sosiri = efective disponibile
b) posturi existente + posturi create - posturi desfiinţate = posturi
rămase
c) efective existente + plecări - sosiri = efective disponibile
d) numărul indivizilor care au plecat raportat la efectivul mediu
12. Sosirile, calculate în cadrul analizei previzionale a

personalului,
sunt date de:
a) trecerea într-o altă categorie c) ambele răspunsuri sunt corecte
profesională
b) promovarea d) nici un răspuns nu este corect
13. Recensământul posturilor existente este prima etapă în:

a) determinarea ofertei de muncă interne
b) analiza previzională a resurselor umane
c) identificarea cererii interne de muncă
d) gestiunea previzională a personalului
14. Diferenţa dintre cererea şi oferta de muncă reprezintă:

a) numărul de posturi care trebuie c) numărul angajaţilor noi
create
b) nevoia viitoare de muncă d) numărul de posturi necesare
15. Ajustările interne ale resurselor umane nu cuprind şi:

a) acţiunile asupra sistemului productiv c) pensionările anticipate
b) acţiunile asupra duratei lucrului d) reafectările
16. Soluţiile de ajustare a resurselor umane pe termen mediu şi lung

au
o serie de caracteristici printre care:
a) complementaritatea c) inerţia
b) tranzitivitatea d) rigiditatea
17. Concedierile fac parte din categoria ajustărilor:

a) interne c) prin reafectare
b) externe d) prin acţiune asupra sistemului productiv
18. Substituirea muncii cu capitalul, ca formă de ajustare, reprezintă:

a) o acţiune asupra duratei de lucru
b) o acţiune asupra sistemului productiv
c) o acţiune de reafectare a resurselor umane
d) o mişcare a efectivelor prin pensionare
19. Fluiditatea verticală a resurselor umane înseamnă:

a) transfer la acelaşi nivel ierarhic c) promovare
b) transfer la alte unităţi d) formare
20. "Efectul cumulat al variabilelor ….. poate influenţa măsurile de

ajustare pe termen mediu şi lung". Lipseşte:
a) endogene c) principale
b) exogene d) primare
Angajarea personalului
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 8
1. Recrutarea de personal vizează:

a) căutarea şi găsirea candidaţilor pentru posturile vacante
b) asigurarea unei anumite calităţi a forţei de muncă
c) minimizarea costurilor aferente
2. Recrutarea se intercondiţionează cu:

a) analiza postului c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) planificarea necesarului de d) nici un răspuns nu este corect
personal
3. Dacă rata şomajului pentru categoria economişti este mică,

atunci
una din afirmaţiile de mai jos este adevărată:
a) o firmă trebuie să facă un efort mic de recrutare
b) efortul de selecţie a unui economist este mic
c) firmele care recrutează economişti trebuie să ofere condiţii speciale
d) selecţia economiştilor este de durată şi costisitoare
4. Impactul reglementărilor statale în domeniul recrutării este:

a) la fel de mare şi în sectorul public şi în cel privat
b) mai însemnat în sectorul privat
c) nu are nici un impact asupra recrutării
d) mai pronunţat în cadrul sectorului public
5. Strategiile de recrutare trebuie să fie corelate cu strategiile:

a) de management şi dezvoltare a resurselor umane
b) de dezvoltare a resurselor umane şi de dezvoltare generală a firmei
c) de dezvoltare a firmei
d) de gestionare a resurselor umane
6. Printre avantajele recrutarii din interior se numără:

a) constituie un factor de c) reprezintă o investiţie pentru
motivare firmă
b) este mai puţin costisitoare d) toate răspunsurile sunt corecte
7. Recrutarea din interior este eficientă dacă:

a) există un sistem eficace de evaluare a angajaţilor
b) organizaţia are adeziunea angajaţilor
c) se stabileşte criteriul de promovare
8. Anunţul de recrutare din interior trebuie să fie întocmit de:

a) departamentul de resurse c) managerul general
umane
b) şeful ierarhic direct d) fostul angajat pe acel post
9. Unul dintre avantajele recrutării din exterior este acela că:

a) este în general mai puţin costisitoate
b) motivează angajaţii întreprinderii respective
c) angajaţii noi se familiarizează repede cu politica firmei
d) noii angajaţi aduc noi perspective
10. Care dintre următoarele metode de recrutare externă

presupun un
efort minim de recrutare din partea organizaţiei?
a) anunţurile publicitare c) persoanele care vin în contact cu
firma
b) instituţiile de învăţământ d) agenţiile de forţă de muncă
11. Este utilă evaluarea programului de recrutare?

a) da c) nu, pentru că nevoia de recrutare se modifică rapid
b) nu d) da, pentru că se pot evidenţia puncte sale forte şi slabe
12. Modelul lui Hawk are ca obiectiv:

a) evaluarea pe termen lung a programelor de recrutare
b) estimarea costurilor recrutării pe termen scurt
c) evidenţierea punctelor forte şi slabe a programelor de recrutare
d) măsurarea efectelor asupra performanţei colective
13. Se recomandă ca interviul de selecţie să fie:

a) structurat c) sub forma unui chestionar
b) nestructurat d) general
14. Stabilirea trăsăturilor direct legate de succesul într-o anumită

activitate se poate realiza prin teste:
a) de inteligenţă c) de cunoştinţe
b) de personalitate d) de abilităţi
15. Responsabilitatea integrării noilor angajaţi revine:

a) şefului ierarhic direct c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) departamentului de resurse d) nici un răspuns nu este corect
umane
16. Angajarea se face prin încheierea unui contract de muncă care

trebuie să respecte:
a) condiţiile stabilite în timpul interviului
b) prevederile contractului colectiv de muncă
c) clauzele în domeniul muncii şi protecţiei sociale
17. Recrutarea din interior poate să ia forma:

a) promovării c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) transferului d) nici un răspuns nu este corect
18. Firmele care se dezvoltă rapid apelează în general la:

a) recrutarea din exterior c) promovare ca formă de recrutare
b) recrutarea din interior d) transferuri ca formă de recrutare
19. Recrutarea din exterior are şi o serie de dezavantaje printre care:

a) evaluarea potenţialului candidaţilor este dificilă
b) angajaţii noi nu ajung la randament maxim imediat
c) costuri ridicate şi timp îndelungat
20. Metodele de selecţie a candidaţilor pentru un anumit post trebuie

să fie:
a) valide c) generale
b) uşor de aplicat d) toate răspunsurile sunt corecte
Răspunsuri corecte

1. D 11. D
2. C 12. B
3. C 13. A
4. D 14. B
5. B 15. C
6. D 16. D
7. D 17. C
8. A 18. A
9. D 19. D
10. C 20. D
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 8
1. Succesul recrutării depinde de:

a) cât de bine este definit postul c) cât de mulţi bani se alocă
b) cât timp se alocă acestei d) toate răspunsurile sunt
activităţi corecte
2. Din mediul extern cele mai importante influenţe asupra recrutării

aparţin:
a) creşterii ratei dobânzii c) creşterii preţurilor serviciilor
b) creşterii ratei şomajului d) progresului tehnic
3. Dacă există o abundenţă de personal calificat disponibil, atunci

sunt necesare:
a) eforturi însemnate pentru a atrage candidaţi
b) eforturi însemnate pentru a găsi candidaţi
c) eforturi mici de recrutare
d) recompense mai mari
4. În cele mai multe ţări, în procesul recrutării şi selecţiei,

reglemetările statale se implică în:
a) eliminarea discriminărilor
b) stabilirea calificării cerute pentru fiecare post
c) alegerea metodelor de recrutare
d) alegerea surselor de recrutare
5. Mediul intern al unei organizaţii influenţează procesul de recrutare

şi prin:
a) experienţa în domeniul recrutării
b) eliminarea discriminărilor
c) metodele de alegere a candidaţilor
d) resursele financiare avute la dispoziţie
6. Avantajele recrutării din interior sunt reale dacă:

a) există un sistem eficace de evaluare
b) se corelează strategiile de recrutare cu cele generale ale firmei
c) firma are experienţă în domeniul recrutării
d) implică mai puţine costuri
7. Tot mai multe organizaţii au ca şi criteriu de promovare în cadrul

lor:
a) vechimea c) networkingul
b) performanţele şi potenţialul uman d) experienţa
8. Recrutarea externă poate fi mai puţin costisitoare decât cea

internă?
a) da
b) nu
c) nu, pentru că angajaţii noi determină scăderea productivităţii
d) da, atunci când se preferă un profesionist din exterior pregătirii
unuia din interior
9. Anunţurile publicitare sunt:

a) o sursă internă de recrutare c) o metodă de selecţie externă
b) o sursă de recrutare din interior d) o metodă de recrutare externă
10. Recrutarea prin agenţii publice de forţă de muncă:

a) este costisitoare c) oferă candidaţi pentru niveluri
inferioare
b) oferă candidaţi calificaţi d) este subiectivă
11. Cine face recrutarea?

a) departamentul de resurse umane
b) conducătorul firmei
d) ambele răspunsuri sunt corecte dacă se ţine cont de dimensiunea
firmei
12. Modelul lui Wanous privind evaluarea programului de recrutare:

a) oferă informaţii cantitative c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) oferă informaţii cu privire la d) nici un răspuns nu este corect
costuri
13. Caracteristicile postului, experienţa candidaţilor, timpul

disponibil
pentru luarea deciziei influenţează:
a) alegerea metodelor de selecţie
b) evaluarea programului de recrutare
c) alegerea programului de recrutare
d) eficienţa selecţiei
14. Testele de selecţie urmăresc în general:

a) punctele forte ale candidaţilor
b) punctele slabe ale candidaţilor
c) oportunităţile angajării unui candidat
d) capacitatea de adaptare a candidaţilor
15. Decizia finală în procesul de selecţie este luată de:

a) departamentul de resuse umane c) şeful ierarhic al postului vacant
b) directorul de resurse umane d) managerul general
16. Feedback-ul integrării se realizează prin diverse modalităţi printre

care:
a) modelul Wanous c) observarea
b) tehnica incidenţelor d) completarea unor chestionare de
critice către aceştia
17. Oferirea unei "mape de întâmpinare" este, în cadrul recrutării şi

selecţiei, o metodă:
a) de integrare a noilor angajaţi
b) de întâmpinare a candidaţilor
c) de creare a unei imagini comerciale a firmei
d) de recrutare eficientă
18. Cele mai folosite teste de selecţie a candidaţilor în cadrul recrutării

sunt:
a) testele de inteligenţă c) testele comportamentelor în grup
b) testele de cunoştinţe d) toate răspunsurile sunt corecte
19. Integrarea profesională trebuie să urmărească:

a) familiarizarea noului angajat cu locul de muncă
b) acomodarea noului angajat cu grupul de muncă
c) crearea unei atmosfere de apartenenţă
d) toate acestea
20. Interviul de angajare este o metodă de selecţie folosită pentru:

a) promovarea personalului
b) transferuri în cadrul firmei sau în afara ei
c) orice nivel ierarhic al postului pentru care se selectează personal
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 9
1. Maturitatea, în cadrul evoluţiei carierei, are loc în general între:

a) 30-40 ani c) 40-50 ani
b) 35-45 ani d) 45-55 ani
2. Deschiderea spre exteriorul firmei este o nevoie personală

caracteristică:
a) debutului carierei c) sfârşitului carierei
b) mijlocului carierei d) este o nevoie profesională
3. Dacă un număr mare de angajaţi au frecvent performanţe sub

aşteptări, atunci:
a) politica de selecţie a firmei trebuie revizuită
b) sunt necesare programe de dezvoltare
c) sunt necesare programe de training
4. Aprecierea informală a salariaţilor are loc:

a) o dată pe an c) niciodată
b) permanent d) mai des decât cea formală
5. În cadrul primei etape a gestiunii carierei, cadrele de conducere au

responsabilitatea:
a) de a proiecta sistemul de apreciere a salariaţilor
b) de a monitoriza desfăşurarea activităţii de apreciere
c) de a discuta rezultatele evaluării cu angajaţii
d) de a stabili programul de apreciere
6. Metodele obiective de apreciere a salariaţilor sunt suficiente?

a) da c) da, pentru că se bazează pe mărimi concrete
b) nu d) nu, pentru că nu oferă informaţii pentru deciziile de
promovare
Gestiunea carierei angajaţilor
7. Metoda alegerii forţate este:

a) o metodă bazată pe observarea comportamentelor
b) o metodă axată pe evaluarea atributelor personale
c) o metodă obiectivă
d) un raţionament de apreciere
8. Curba distribuţiei forţate a performanţelor se poate aplica eficient:

a) întotdeauna c) în cazul grupurilor mari
b) în cazul grupurilor mici d) în agenţiile de turism
9. Cea mai uşor de aplicat dintre metodele de apreciere bazate pe

observarea coportamentelor este:
a) analiza evenimentelor semnifica- c) managementul prin obiective
tive
b) metoda listei de verificare d) gradarea
10. Efectul de "halou" înseamnă că:

a) evaluatorul ia în considerare un criteriu şi le ignoră pe celelalte
b) angajaţii sunt evaluaţi ca fiind toţi la nivel mediu
c) se trec cu vederea performanţele trecute
d) se fac discriminări
11. Cea mai gravă eroare de apreciere este considerată în general:

a) severitatea excesivă c) tendinţa de mediocrizare
b) efectul de "halou" d) subiectivismul evaluatorului
12. Responsabilitatea planificării carierei aparţine:

a) angajatului c) organizaţiei
b) angajatului şi managerilor d) angajatului, managerilor şi organiza-
ţiei
13. Responsabilitatea organizaţiei în planificarea carierei angajaţilor se

concretizează în:
a) informarea privind posibilele succesiuni de posturi în firmă
b) organizarea de cursuri de perfecţionare
14. Consilierea angajatului în dezvoltarea carierei se realizează de

preferinţă de către:
a) un specialist în resurse umane
b) şeful ierarhic direct
c) şeful ierarhic direct şi un specialist în resurse umane
d) un specialist în resurse umane, sau de şeful ierarhic direct
15. Dacă un angajat beneficiază de o mărire a salariului în

cadrul
aceluiaş nivel de încadrare, atunci el este:
a) promovat c) transferat
b) avansat d) expatriat
16. Relaţia dintre pregătirea profesională şi dezvoltarea profesională

este:
a) ca de la parte la întreg c) reprezintă acelaşi lucru
b) ca de la întreg la parte d) sunt două noţiuni diferite
17. Pregătirea profesională are două componente relativ distincte:

a) formarea şi perfecţionarea profesională
b) formarea şi dezvoltarea profesională
d) formarea şi antrenarea profesională
c) dezvoltarea şi perfecţionarea profesională
18. Stabilirea conceptelor şi tehnicilor care trebuie învăţate în

cadrul
programului de pregătire reprezintă un obiectiv:
a) al instruirii c) departamental
b) organizaţional d) la nivel de individ
19. Coachingul este o metodă de pregătire:

a) tip "sală de clasă" c) costisitoare
b) la locul de muncă d) într-un mediu special amenajat
20. Dezvoltarea profesională se adresează:

a) managerilor şi altor specialişti c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) tuturor salariaţilor d) nici un răspuns nu este corect
Răspunsuri corecte

1. D 11. D
2. D 12. D
3. D 13. C
4. D 14. B
5. C 15. B
6. B 16. D
7. B 17. A
8. C 18. A
9. B 19. B
10. A 20. A
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 9
1. Specializarea este o nevoie profesională specifică:

a) debutului carierei c) sfârşitului carierei
b) mijlocului carierei d) nu e o nevoie profesională
2. Aprecierea salariaţilor reprezintă:

a) baza planului de dezvoltare a carierei
b) prima etapă în programul de dezvoltare a carierei
c) o evaluare a angajatului, actuală şi de perspectivă
3. Aprecierea salariaţilor încurajează performanţa?

a) da c) nu, îi descurajează
b) nu d) da, pentru că îi informează cu privire la punctele sale slabe
şi forte
4. Responsabilitatea desfăşurării activităţii de apreciere revine în

seama:
a) tuturor cadrelor de conducere şi departamentului de resuse umane
b) managerului general
c) unor echipe special create
5. Raţionamentul de apreciere a unui angajat realizat de un superior

se bazează pe:
a) notare c) bilanţ
b) inventar d) toate răspunsurile sunt corecte
6. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată cu privire la

evaluarea liberă?
a) poate sta la baza promovării c) presupune compararea performan-
ţelor
b) urmăreşte o schemă fixă d) aprecierile tind să fie evazive
7. Potrivit curbei normale de distribuţie, prin compararea

performanţelor se constată că sub aşteptări se află:
a) 20% c) 40%
b) 30% d) 10%
8. Dintre metodele de apreciere bazate pe comportamente, cea mai

utilizată este:
a) analiza evenimentelor semnifica- c) managementul prin obiective
tive
b) metoda listei de verificare d) gradarea
9. Metoda evaluării angajaţilor prin rezultate trebuie să îndeplinească

mai multe condiţii:
a) să dea angajatului posibilitatea de a învăţa
b) obiectivele să fie măsurabile
c) să ofere o anumită poziţie în firmă
10. În evaluarea angajaţilor trebuie să se evite folosirea unor

standarde:
a) asemănătoare c) diferite
b) complexe d) neacceptate de salariaţi
11. Feed-back-ul performanţei este:

a) evitat de foarte mulţi manageri c) o experienţă emoţională
b) necesar d) toate răspunsurile sunt corecte
12. În urma evaluării prin distribuţie forţată, în grupurile mari 20%

dintre salariaţi au performaţe:
a) sub aşteptări c) fie sub, fie peste aşteptări
b) peste aşteptări d) medii
13. Prima etapă de bază în cadrul dezvoltării planului de carieră este:

a) evaluarea de către organizaţie c) comunicarea opţiunilor în carieră
b) evaluarea individuală d) consilierea
14. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează promovarea

personalului:
a) creşterea retribuţiei şi a satisfacţiilor morale
b) creşterea nivelului de responsabilităţi
c) schimbarea funcţiei
d) creşterea rezultatelor individuale
15. Criteriul fundamental al promovării trebuie să îl constitue:

a) vechimea c) meritul personal
b) studiile d) calităţile şi cunoştinţele personale
16. Dezvoltarea profesională are ca şi obiectiv:

a) dobândirea unor cunoştinţe astfel încât munca actuală să fie mai
eficientă
b) asumarea de responsabilităţi crescute
c) dezvoltarea unor noi abilităţi care să uşureze munca
d) formarea profesională
17. Care dintre următoarele niveluri nu este reprezentativ

pentru
analiza nevoilor de pregătire profesională?
a) nivelul organizaţional c) nivelul ierarhic
b) nivelul individual d) nivelul departamental
18. Stimularea pregătirii profesionale se poate realiza printr-una din

următoarele forme:
a) motivare intrinsecă c) motivare extrinsecă
b) recompensă d) toate răspunsurile sunt corecte
19. Dintre metodele de pregătire tip "sală de clasă" nu fac parte:
a) prelegerile c) îndrumarea
b) simularea d) jucarea unui rol
20. Tehicile outdoor reprezintă o metodă de:

a) pregătire profesională c) formare profesională
b) dezvoltare profesională d) perfecţionare profesională
Managementul remuneraţiei
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 10
1. "Remuneraţia este un schimb esenţialmente economic." Afirmaţia

este:
a) adevărată c) adevărată sau falsă în funcţie de context
b) falsă d) falsă în prezent
2. Remuneraţia se referă la:

a) un schimb economic
b) oferirea de salarii şi avantaje pentru a te baza pe indivizi disponibili
c) planificarea, organizarea şi controlul resurselor financiare, tehnice,
umane şi informaţionale necesare pentru obţinerea

comportamentului dorit
3. Cererea de forţă de muncă, privită doar din punct de vedere

economic, este o funcţie derivată a:
a) cererii de produse şi/sau servicii c) costului legat de personal
b) ofertei de produse şi/sau servicii d) nu este funcţie derivată
4. Remuneraţia definită ca tranzacţie psihologică este orientată spre:

a) organizaţie c) economie
b) individ şi raporturile cu organizaţia d) echitate
5. Privind remuneraţia ca o tranzacţie de tip politic este de remarcat

faptul că:
a) părţile au tendinţa de a restrânge transmiterea informaţiei
b) se colectează şi se difuzează informaţia
c) se identifică costurile şi veniturile marginale
d) la baza ei stă echitatea
6. Când există un conflict de interese între indivizi, comportamentele

sunt motivate formal sau informal de o echitate:
a) fondată pe nevoi c) legală
b) egalitară d) distributivă
7. Gestiunea remuneraţiei individuale se desfăşoară în condiţiile

unor constrângeri legate de:
a) echitate c) echilibru organizaţional
b) competitivitate externă d) toate răspunsurile sunt corecte
8. Una dintre afirmaţiile de mai jos privind echitatea nu este

adevărată:
a) este una din valorile esenţiale ale democraţiei
b) neagă ierarhiile şi remuneraţiile inegale
c) pentru întreprinderea ca asociaţie de grupuri devine o valoare
colectivă
d) explică condiţiile în care inegalităţile în remuneraţie sunt legitime
9. Cel mai potrivit termen pentru "preţul muncii" este "retribuţie"?

a) da
b) nu, şi termenul "remuneraţie" este potrivit
c) da, ca precizare metodologică
d) nu
10. Remuneraţia intrinsecă se compune din:

a) variabile independente de conţinutul activităţii
b) elemente ataşate conţinutului postului
c) variabile care răspund la întrebarea "ce trebuie plătit"
11. "Remuneraţia globală este dată de combinarea variabilelor …..

ale sistemului de remuneraţie cu scopul de a atinge obiectivele
fixate." Ce cuvânt lipseşte?
a) calitative c) cantitative
b) de acţiune d) de pilotaj
12. Sistemul de remuneraţie este:

a) complex şi dinamic c) raţional şi competitiv
b) simplu şi flexibil d) simplu şi echitabil
13. Un sistem de remuneraţie poate fi neutru?

a) da c) da, pentru a crea un echilibru
b) nu d) nu, pentru că acţionează într-un anume fel
14. Ce efect are prezentarea clară a principiilor politicii salariale?

a) creează un climat de încredere
b) determină comportamente dorite
c) influenţează percepţiile salariaţilor
15. Care dintre următoarele obiective strategice ale remuneraţiei

vizează comportamentele salariaţilor?
a) motivarea şi fidelizarea c) fidelizarea şi adaptarea
b) motivarea şi satisfacţia d) echitatea şi motivarea
16. Corelată teoriei fixării obiectivelor, studiile realizate de-a lungul

timpului au validat ipoteza următoare: cu cât obiectivele
fixate sunt mai dificile, cu atât:
a) nivelul performanţelor este mai scăzut
b) nivelul performanţelor este mai ridicat
c) remuneraţia este mai mare
d) recompensele sunt mai mari
17. Remuneraţia apare ca factor motivaţional în măsura în care este

legată de realizarea unor obiective clare. Aceasta înseamnă că
remuneraţia trebuie să fie:
a) variabilă c) fixă
b) credibilă d) raţională
18. În sectoarele în care este necesară mai multă forţă de muncă

salariile au tendinţa să aibă un nivel:
a) mai mare c) apropiat celui din alte sectoare
b) mai mic d) nici un răspuns nu este corect
19. Care dintre următorii factori de influenţă a nivelului salariilor

sunt caracteristici organizaţiei:
a) piaţa muncii c) sindicatele
b) prestigiul organizaţiei d) potenţialul indivizilor
20. Vârsta este luată mai puţin în considerare la calcularea

nivelului
salariului în:
a) America de Nord c) America de Sud
b) Europa d) Asia
Răspunsuri corecte

1. D 11. B
2. C 12. A
3. A 13. D
4. B 14. D
5. A 15. A
6. C 16. B
7. D 17. A
8. B 18. B
9. C 19. B
10. B 20. A
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 10
1. Ce dimensiuni trebuie luate în considerare în perceperea

remuneraţiei?
a) economică, pshihologică, demografică, etică
b) psihologică, sociologică, politică, etică
c) sociologică, politică, etică, filozofică, economică
d) psihologică, sociologică, politică, etică, economică
2. Privită ca tranzacţie economică, remuneraţia are o serie de

particularităţi printre care:
a) oferă prin retribuţie un anumit statut
b) determină un anumit comportament
c) implică noţiunea de influenţă
d) perisabilitatea
3. Este analizată interacţiunea dintre individ şi organizaţie într-un

mediu cultural dat în cazul tranzacţiei:
a) economice c) sociologice
b) psihologice d) politice
4. Conceptul de "statut simbolizat prin retribuţie" este specific

abordării remuneraţiei ca tranzacţie:
a) etică c) sociologică
b) psihologică d) politică
5. În interiorul unei familii predomină o echitate:

a) fondată pe nevoi c) legală
b) egalitară d) distributivă
6. Ceea ce este echitabil pentru individ şi ceea ce este echitabil pentru

organizaţie reprezintă:
a) o problemă de percepţie c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) acelaşi lucru; trebuie să se d) nici un răspuns nu este corect
ajungă la un consens
7. Printre obiectivele managementului remuneraţiei individuale nu se

numară:
a) fidelizarea c) flexibilitatea costurilor
b) motivarea d) evaluarea posturilor
8. Individualizarea veniturilor fără echitate poate duce la:

a) autoritate nepartajată c) juxtapunerea a două sisteme de evaluare
b) exacerbarea d) accentuarea constrângerilor
conflictelor sociale
9. Vechimea este o variabilă:

a) de pilotaj c) a remuneraţiei extrinseci
b) de acţiune d) a remuneraţiei intrinseci
10. În rândul variabilelor calitative de acţiune nu se numără:

a) avantajele legate de carieră c) caracterul înnobilant al muncii
b) statutul social d) avantajele privitoare la pensionare
11. În general, sistemul de remuneraţie trebuie să asigure:

a) ocuparea tuturor posturilor
b) avantaje sociale independente de performanţe
c) stimularea evoluţiei profesionale
12. Se ştie că sistemul de remuneraţie este complex. În aceste

condiţii
procedurile de stabilire şi modificare a salariilor pot fi simple?
a) da c) da, pentru a fi înţelese şi acceptate de angajaţi
b) nu d) nu, depind de un număr mare de factori
13. Dacă ne referim la principiile politicii de remuneraţie, de cele mai

multe ori organizaţiile au tendinţa:
a) de a le prezenta clar c) de a nu le explica prea clar
b) de a le prezenta cu regularitate d) de a le prezenta politic
14. Dacă în cadrul unui grup este încurajată valorificarea sinergiilor,

atunci principiul sistemului de remuneraţie trebuie să fie legat de:
a) performanţele individuale c) contribuţia fiecărui individ
b) performanţele de grup d) atingerea obiectivului
15. Teoria fixării obiectivelor este:

a) un model de fidelizare c) o modalitate de atingere a obiectivelor
b) un model motivaţional d) nici un răspuns nu este corect
16. Remuneraţia influenţează pozitiv performanţa atunci când:

a) întreprinderea o poate măsura pe aceasta din urma
b) întreprinderea comunică nivelurile de performanţă dorite, modul în
care sunt măsurate şi remunerate
17. Salariul fix - componentă a remuneraţiei este asociat noţiunii de:

a) echitate c) securitate
b) risc d) productivitate
18. Nivelul productivităţii este un criteriu de determinare a salariilor:

a) puţin utilizat în interiorul organizaţiilor
b) utilizat în toate sectoarele de activitate
c) utilizat în IMM-uri
19. Puterea individuală de negociere este un factor de influenţă a:

a) nivelurilor specifice ale salariilor c) nivelului productivităţii
b) nivelului general al salariilor d) echităţii
21. Caracteristicile mediului care influenţează organizaţia în stabilirea

nivelului salariilor se leagă de:
a) piaţa muncii c) amplasarea geografică
b) nivelul vieţii d) toate răspunsurile sunt corecte
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 12
1. În procesul de adaptare impus de necesitatea creşterii de creştere a

performanţei unei organizaţii rolul primordial îl deţine:
a) capacitatea de producţie c) sistemul de distribuţie

b) echipa de vânzare d) funcţia de personal
2. Termenul de "management al resurselor umane" se referă la

următoarele aspecte:
a) utilizarea resurselor umane c) protecţia resurselor umane
b) motivarea resurselor umane d) toate răspunsurile sunt corecte
3. Resursele umane sunt privite ca un cost în cadrul:

a) activităţii de personal c) conducerii resuselor umane
b) bilanţului social d) managementului resurselor umane
4. Conţinutul activităţii de conducere a resurselor umane se referă la

activităţi:
a) strategice, de consultanţă şi operaţionale
b) de planificare, strategice şi tactice
c) strategice, tactice şi operaţionale
d) strategice, de consultanţă şi control
5. Activităţile strategice din cadrul conducerii resuselor umane revin:

a) departamentului de personal c) managerului general
b) administratorilor de personal d) managerului de resurse umane
6. Activităţile operaţionale pornesc de la faptul că:

a) este necesară înţelegerea consecinţelor schimbării
b) trebuie acordată asistenţă celorlalţi manageri în rezolvarea
problemelor de personal
c) trebuie obţinute aprobări pentru politicile de personal
d) o schimbare minoră a politicii determină revizuirea multor
documente
Organizarea activităţii de management al resurselor umane
7. Un exemplu de activitate de consultanţă este:

a) politica de recrutare
b) recrutarea unor specialişti de marketing
c) conceperea anunţurilor de recrutare
d) organizarea interviurilor
8. Evaluarea posturilor şi proiectarea şi implementarea sistemului de

plată şi a pachetului de beneficii conturează zona:
a) relaţiilor management-sindicate c) analiza posturilor
b) instruire-dezvoltare d) managementul recompenselor
9. Cărei etape din evoluţia activităţii de conducere a resurselor umane

este specifică abordarea individualistă a resuselor umane?
a) desfăşurării de activităţi izolate de personal
b) înfiinţării compartimentului de personal
c) apariţiei compartimentului de conducere a resuselor umane
d) organizării într-o viziune modernă
10. Existenţa unei viziuni proprii fiecărei întreprinderi

privind
managementul resurselor umane se concretizează prin:
a) modul de organizare a compartimentului de personal
b) modul de funcţionare a compartimentului de resuse umane
c) declaraţii de misiune
d) sistemul de remuneraţie
11. Afirmaţia potrivit căreia funcţia de personal a unei organizaţii

este
îndeplinită de trei grupuri, şi anume, conducerea
superioară,
managerii din toată întreprinderea şi departamentul de
resurse
umane este:
a) adevărată c) susţinută doar de unii specialişti
b) falsă d) neadevărată - departamentul de resuse umane asigură
realizarea funcţiei de personal
12. În companiile mari se apreciază că raportul dintre

numărul de
salariaţi ai departamentului de resuse umane şi numărul
total de
angajaţi ai întreprinderii este:
a) >1% c) <1,5%
b) >1,5% d) <1%
13. Structurile de organizare a managementului resurselor

umane în
organizaţiile în care acesta are o importanţă vitală au la bază:
a) organizarea pe mari domenii de c) ambele răspunsuri sunt
acţiune corecte
b) organizarea pe obiective d) nici un răspuns nu este corect
14. Într-o întreprindere în care resusele umane au un rol important,

evaluarea, gradarea şi stabilirea specificaţiilor posturilor sunt
activităţi specifice biroului:
a) servicii personal c) dezvoltare şi formare
b) relaţii cu salariaţii d) planificare organizaţională
15. După cum apreciază F. Herzberg, adevărata responsabilitate a

funcţiei de personal trebuie să fie:
a) gestiunea personalului c) prevenirea insatisfacţiei
b) relaţiile umane d) promovarea satisfacţiei angajaţilor
16. Fie în cazul unei funcţii de personal descentralizate, fie în cazul

uneia centralizate, accentul se pune pe activităţile de:
a) control c) evaluare
b) consiliere d) formare
17. Care dintre următoarele activităţi a fost apreciată de

managerii
care au participat la realizarea unei cercetări ca având cea
mai
mare importanţă strategică în atingerea obiectivelor?
a) dezvoltarea conducătorilor şi angajaţilor
b) optimizarea şi planificarea resurselor umane
c) recrutarea
d) gestiunea costurilor salariale
18. Ce rol trebuie să îşi asume directorul de resurse umane?

a) autoritate c) stat major
b) control funcţional d) toate răspunsurile sunt corecte
19. Controlul funcţional exercitat de directorul de resurse umane se

referă la:
a) dirijarea activităţii salariaţilor departamentului de resurse umane
b) coordonarea acţiunilor privind personalul
c) asistenţă acordată managerilor de pe toate nivelurile ierarhice
20. Potrivit unei cercetări comandate de IBM, una dintre

activităţile de
mai jos nu fac obiectul iniţiativelor directorului de resurse
umane:
a) dezvoltarea angajaţilor c) programele de gestiune a diferenţelor
rasiale
b) recrutarea d) planificarea resurselor umane
Răspunsuri corecte

1. D 11. A
2. D 12. D
3. A 13. C
4. A 14. B
5. D 15. D
6. D 16. B
7. B 17. A
8. D 18. D
9. A 19. B
10. C 20. C
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 12
1. Factorul critic în efortul de creştere a productivităţii muncii este:

a) capitalul uman c) capitalul circulant
b) sistemul de distribuţie d) capitalul fix
2. Relaţia dintre activitatea de personal şi conducerea resurselor

umane este:
a) ca de la întreg la parte c) sunt similare
b) ca de la parte la întreg d) nu există nici o legătură
3. Printre elementele care diferenţiază conducerea resurselor umane

de activitatea de personal se numară:
a) controlul c) investirea cu autoritate
b) regulile d) reacţiile
4. Dintre activităţile conducerii resurselor umane cel mai pronunţat

caracter creativ îl au activităţile:
a) strategice c) de previziune
b) de consultanţă d) operaţionale
5. Sugestiile cu privire la antrenarea-motivarea angajaţilor sunt

rezultatul activităţii:
a) strategice c) operaţionale
b) de consultanţă d) de cercetare
6. Organizarea interviurilor este, în cadrul activităţii de conducere a

resurselor umane, o activitate:
a) strategică c) de consultanţă
b) tactică d) operaţională
7. Numărul minim de candidaţi avuţi în vedere pentru selecţie este

stabilit de:
a) departamentul de personal c) managerul general
b) administratorul de personal d) managerul de resurse umane
8. Obţinerea de rezultate cantitative cât mai mari cu costuri

legate de
personal cât mai mici posibile este obiectivul uneia din
etapele
evoluţiei activităţii de conducere a resurselor umane:
a) desfăşurarea de activităţi izolate de personal
b) înfiinţarea compartimentului de personal
c) apariţia compartimentului de conducere a resuselor umane
d) organizare într-o viziune modernă a resurselor umane
9. În prima etapă a evoluţiei activităţii de conducere a resurselor

umane se poate vorbi de:
a) o abordare individualistă a resuselor umane
b) obţinerea unor rezultate cantitative cât mai mari
c) realizarea unor costuri salariale cât mai mici
10. În cadrul evoluţiei activităţii de conducere a resurselor

umane,
printre componentele care caracterizează ultima etapă se
numără:
a) apropierea sistematică de problemele umane
b) introducerea preocupării de raţionalitate
c) prioritatea acordată problemelor de motivaţie a muncii
11. În general în lume, raportul dintre numărul de

salariaţi ai
departamentului de resuse umane şi numărul total de
angajaţi ai
întreprinderii este:
a) 1/200 c) 1,8/100
b) 1/100 d) 1/150
12. Condiţiile de muncă din cadrul unei organizaţii:

a) previn insatisfacţia c) cresc satisfacţia
b) promovează satisfacţia d) sunt un element în cadrul gestiunii
personalului
13. Structurile de organizare a departamentului de resurse umane nu

depind de:
a) mărimea organizaţiei c) sectorul profesional
b) specificul local d) nivelul de tehnologizare
14. Potrivit specialiştilor, analiza socială a întreprinderii se referă la:

a) relaţiile sociale şi salariile
b) condiţiile de muncă şi gestiunea carierei
c) condiţiile de muncă şi comunicaţiile interne
d) comunicaţiile interne şi relaţiile sociale
15. Avantajul descentralizării funcţiei de personal este acela că:

a) nu mai este atât de rigid controlul
b) poate asigura luarea unor decizii corelate cu obiectivele unităţii
c) este mai rapidă comunicarea
d) este mai eficient controlul
16. Care sunt rolurile pe care trebuie să şi le asume un director de

resurse umane?
a) control, consiliere si evaluare
b) autoritate, control şi funcţia de stat major
c) autoritate, control şi optimizare a resurselor umane
d) evaluarea, optimizarea şi funcţia de stat major
17. Colaboratorii direcţi ai directorului de resurse umane trebuie să

fie:
a) generalişti, cu personalitate puternică
b) specialişti în unele domenii ale funcţiei
c) atât generalişti, cât şi specialişti
18. Limitele diferitelor servicii ale departamentului de resurse

umane
pot varia în funcţie de o serie de factori printre care:
a) politica în domeniul c) mărimea întreprinderii
personalului
b) calitatea personalului d) toate răspunsurile sunt corecte
19. Printre factorii care au influenţat trecerea de la

înregistrarea
contabilă a "activelor" umane la abordarea lor din punct de
vedere
psihosocial se numără:
a) climatul tot mai complex al organizaţiilor
b) vârsta forţei de muncă
c) computerizarea
20. Ultima etapă a evoluţiei activităţii de conducere a resurselor

umane
se defineşte prin:
a) prioritate acordată problemelor de motivaţie a muncii
b) preocupări pentru stabilirea sistemului de supraveghere a muncii
c) asigurarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea muncii
d) preocupări pentru stabilirea normei de muncă
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 13
1. Circulaţia informaţiilor faţă de utilizarea lor se realizează într-un

ritm:
a) asemănător
b) diferit, mai mare în cazul utilizării
c) diferit, mai mare în cazul circulaţiei
d) susţinut
2. Comunicarea cu clienţii este o comunicare:

a) externă c) eficientă
b) internă d) explicită
3. Rolul comunicării interne constă în principal în:

a) prezentarea rezultatelor, bilanţurilor etc.
b) transmiterea informaţiilor, cunoştinţelor etc.
c) explicarea noilor proiecte, orientări etc.
4. Se apreciază că un manager afectează din timpul său pentru a

comunica cel puţin:
a) 60% c) jumătate
b) 80% d) 70%
5. În cadrul mijloacelor de comunicare, telefonul este mai eficient

decât:
a) un raport intern c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) o discuţie faţă în faţă d) nici un răspuns nu este corect
6. După conţinutul informaţiei, comunicarea se structurează în:

a) formală şi informală c) ierarhică şi salarială
b) operaţională şi motivantă d) ascendentă şi descendentă
Comunicarea internă
7. Formarea spiritului de apartenenţă se formează printr-o

comunicare:
a) descendentă c) orizontală
b) ascendentă d) operaţională
8. Ce procent dintr-un mesaj se transmite pe cale nonverbală?

a) 50% c) 90%
b) 70% d) 80%
9. Responsabilitatea este diluată în cazul reţelelor de comunicare:

a) în cerc c) multiple
b) în stea d) toate acestea
10. Cel mai important mod de comunicare internă, 90% din mesajele
întreprinderii circulând pe acesta cale, este:
a) scris c) audio-vizual
b) oral d) telefonic
11. În cadrul realizării unui raport, sumarul:

a) este prima parte care se scrie şi se anexează la început
b) este ultima parte care se scrie şi se plasează la sfârşit
c) este ultima parte care se scrie şi se plasează la început
d) este o versiune scurtă şi tehnică a raportului
12. Dezavantajul manifestului, ca formă de comunicare internă, este

acela că:
a) se distribuie greu
b) determină costuri ridicate
c) scurtcircuitează căile obişnuite de circulaţie a informaţiilor
d) determină apariţia neîncrederii
13. Este de preferat ca afişajul luminos să fie folosit:

a) permanent c) o dată la două săptămâni
b) periodic d) pentru a dezvolta sentimentul de apartenenţă
14. Sondajul de opinie este de trei tipuri şi anume:

a) închis, deschis şi structurat c) directiv, orientat şi liber
b) directiv, deschis şi închis d) liber şi structurat
15. Se consideră că, în general, cutia de idei măsoară şi:

a) gradul de "democraţie din întreprindere"
b) nivelul aşteptărilor salariaţilor
c) acceptarea de către salariaţi a deciziilor luate de conducere
d) nivelul de informare a salariaţilor cu privire la politica socială a
întreprinderii
16. Telefonul este un suport folosit în comunicarea orală:

a) ascendentă c) laterală
b) descendentă d) toate răspunsurile sunt corecte
17. Principalul inconvenient al reuniunilor de informare este dat de:

a) neadaptarea mesajului la auditor
b) absenţa reacţiei auditorului dacă nu este obişnuit să comunice
c) rigiditate
d) cheltuielile ridicate
18. Avantajul block-notes-ului este reprezentat de:

a) posibilitatea de adaptare a prezentării la nevoile auditoriului
b) calitate superioară diapozitivelor
c) prezentarea informaţiilor unui auditoriu numeros
d) stimularea comunicării
19. În procesul de comunicare orală receptorul reţine:

a) 20% c) 40%
b) 30% d) 50%
20. Distorsiunea perceptuală este:

a) o perturbaţie internă c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) o barieră în procesul de d) nici un răspuns nu este corect
comunicare
Răspunsuri corecte

1. C 11. C
2. A 12. C
3. D 13. B
4. B 14. C
5. A 15. A
6. B 16. D
7. C 17. B
8. C 18. A
9. C 19. A
10. A 20. C
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 13
1. "Comunicarea pune oamenii în relaţii cu anumite informaţii."

Afirmaţia este:
a) adevărată c) adevărată în prezent
b) falsă d) neadevărată în prezent
2. Diferenţa între cele două componente ale comunicării interne,

comunicarea managerială şi cea la nivelul personalului, este
aceea
că:
a) prima este cu prioritate informală, iar a doua câteodată formală
b) prima este cu prioritate informală
c) prima este câteodată informală, iar a doua cu prioritate formală
d) a doua este cu prioritate informală
3. "Ambasadorul fidel, credibil şi pozitiv" al unei organizaţii este:

a) personalul
b) departamentul de marketing
c) departamentul de comunicare
d) personalul dacă există o bună comunicare internă
4. Emiţătorul nu are control asupra:

a) modului de codificare a informaţiei c) receptorului
b) canalului de comunicare d) mijlocului de comunicare
5. Calitatea deficitară a mijloacelor de comunicare este un factor

perturbator:
a) obiectiv c) de mediu
b) subiectiv d) extern
6. Comunicarea se structurează în comunicare ierarhică, salarială şi

laterală după:
a) gradul de oficializare c) modul de transmitere
b) direcţia în care circulă d) conţinutul informaţiei
7. Principala problemă a comunicării verbale, cel mai utilizat tip de

comunicare, este aceea că:
a) se pierde din substanţa c) ambele răspunsuri sunt corecte
informaţională
b) mesajul poate fi distorsionat d) nici un răspuns nu este corect
8. Unei conduceri puternic centralizate îi este caracteristică o reţea de

comunicare:
a) în cerc c) în Y
b) în lanţ d) în stea
9. Mijloacele de comunicare se aleg tinându-se cont de mai mulţi

parametri, şi anume:
a) conţinutul mesajului c) caracteristicile receptorului
b) cultura internă a întreprinderii d) toate acestea
10. Suporturile de comunicare scrisă cu un ritm de utilizare obişnuită

sunt:
a) memorandumul, raportul şi instrucţiunile scrise
b) scrisoarea adresată personalului şi raportul
c) sondajul de opinie şi cutia de idei
d) manifestul, afişul şi revista presei
11. Diferenţa dintre un memo şi un raport este legată de:

a) cantitatea de informaţie c) gradul de formalism
b) lungimea d) toate acestea
12. Ziarul întreprinderii este utilizat pentru transmiterea:

a) informaţiilor de fond c) informaţiilor urgente
b) informaţiilor concise d) informaţiilor “fierbinţi”
13. Ziarul de întreprindere are mai multe funcţii printre care nu se

numără:
a) informare c) recunoaştere
b) deschidere d) aplanare a conflictelor
14. Salariaţii pot face propuneri conducerii în legătură cu toate

aspectele organizaţiei în:
a) revista presei c) rapoarte
b) ziarul întreprinderii d) cutia de idei
15. Principalul resort al proceselor de informare, negociere şi decizie în

cadrul întreprinderii este:
a) comunicarea scrisă c) comunicarea audiovizuală
b) comunicarea orală d) raportul
16. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează jurnalul

telefonic?
a) este costisitor c) are mai mult de 5 minute
b) transmite mesaje concise d) informaţia circulă în ambele sensuri
17. Cercetările au arătat că reţinem 50% din ceea ce:

a) citim c) vedem
b) auzim d) vedem şi auzim în acelaşi timp
18. În prezent cea mai mare răspândire dintre mijloacele de

comunicare în cadrul unei întreprinderi este înregistrată de:
a) conferinţe c) poşta electronică
b) televizune prin cablu d) reuniuni de informare
19. În comunicarea orală, din ceea ce aude, receptorul va repeta:

a) 10% c) 30%
b) 20% d) 40%
20. Între principiile comunicării eficiente se numără principiul:

a) coerenţei c) percepţiei globale
b) schimbului permanent d) toate răspunsurile sunt corecte
Cercul de calitate
Autoverificarea
cunoştinţelor
din capitolul 15
1. Cercul de calitate este un grup format din:

a) 2 - 10 angajaţi c) 6 - 14 angajaţi
b) 4 - 10 angajaţi d) 8 - 14 angajaţi
2. În general, cercurile de calitate sunt specifice:

a) nivelelor ierarhice superioare c) nivelelor ierarhice de bază
b) nivelelor ierarhice medii d) nici un răspuns nu este corect
3. Scopul cercurilor de calitate se realizează prin:

a) intensificarea implicării colaboratorilor
b) cunoaşterea tuturor problemelor
c) dezvoltarea flexibilităţii mentale
d) acordarea unor remuneraţii stimulatoare
4. Efectele directe ale introducerii cercurilor de calitate se

concretizează în domeniul:
a) motivaţiei c) al calităţii
b) productiv d) toate răspunsurile sunt corecte
5. Motivaţia este influenţată direct de cercurile de calitate, ceea ce se

concretizează în:
a) reducerea numărului c) scăderea absenteismului
reclamaţiilor
b) sporirea satisfacţiei clientelei d) coordonarea între departamente
6. "Think positive" a fost sloganul folosit pentru mediatizarea:

a) necesităţii controlului calităţii c) cercurilor de calitate
b) metodelor de creativitate d) brainstormingului
7. În Japonia primele cercuri de calitate au fost inaugurate în anii:

a) '50 c) '70
b) '60 d) '80
8. Succesul cercurilor de calitate în Japonia s-a datorat in principal:

a) îmbinării controlului calităţii cu metodele moderne de management
b) creşterii motivaţiei salariaţilor
c) coordonării între compartimente
d) schimbării mentalităţii privind calitatea
9. În Japonia, din se desfăşoară în afara timpului de lucru:

a) aproximativ 30% c) aproximativ 70%
b) aproximativ 50% d) aproximativ 80%
10. Angajaţii europeni au avut faţă de introducerea cercurilor de

calitate o atitudine:
a) pozitivă c) indiferentă
b) negativă d) nedecisă
11. Structura cercului de calitate cuprinde:

a) coordonatorul şi moderatorii c) coordonatorii şi salariaţii
b) coordonatorul, moderatorii şi d) coordonatorii, moderatorii şi
salariaţii salariaţii
12. În interiorul cercurilor de calitate mediatorul poate fi:

a) un conducător ierarhic formal c) un specialist din afara
întreprinderii
b) un muncitor necalificat d) toate răspunsurile sunt corecte
13. În cadrul cercurilor de calitate se recomandă să fie specialişti din

afara întreprinderii:
a) coordonatorii c) mediatorii
b) moderatorii d) tehnicienii
14. Identificarea factorilor de influenţă asupra unei probleme se face în

şedinţele cercurilor de calitate cu ajutorul:
a) diagramei ISHIKAWA c) brainstormingului
b) analizei PARETTO d) tehnicilor de creativitate
15. Succesul introducerii şi mai ales al extinderii cercurilor de calitate

depinde de:
a) cost c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) utilitate d) nici un răspuns nu este corect
Cercul de calitate
16. Cea mai mare rezistenţă la introducerea cercurilor de calitate

opun:
a) managerii de vârf c) maiştrii
b) muncitorii d) managerii de mijloc
17. Pentru a înlătura rezistenţa la implementarea cercurilor de calitate

este necesar:
a) un flux informaţional între toate nivelurile ierarhice
b) ca mangerul general să sprijine această idee
c) să existe o bază materială organizatorică
d) un sistem de recompense uniform
18. Ce relaţie există între cercul de calitate şi Total Quality

Management?
a) ca de la întreg la parte c) nici una
b) ca de la parte la întreg d) termenii sunt sinonimi
19. Se apreciază că cercurile de calitate stimulează şi:

a) comunicarea c) posibilităţile de avansare ierarhică
b) colaborarea d) toate răspunsurile sunt corecte
20. Iniţiativa cercurilor de calitate necesită pentru a avea succes:

a) consecvenţă c) găsirea unor idei noi de îmbunătăţire a calităţii
b) analiză atentă d) modificarea structurilor organizatorice existente
Răspunsuri corecte

1. B 11. B
2. C 12. D
3. A 13. B
4. D 14. A
5. C 15. C
6. C 16.
7. B 17. A
8. A 18. B
9. A 19. D
10. 20. A
Cercul de calitate
Verificarea
cunoştinţelor
din capitolul 15
1. Mărimea ideală a unui cerc de calitate este:

a) 3 membri c) 6 membri
b) 12 membri d) 10 membri
2. Între caracteristicile cercului de calitate nu se numără:

a) membrii săi se întâlnesc regulat c) este format din 4 - 6 membri
b) există un moderator d) membrii săi nu sunt plătiţi
3. Cercetările realizate în Germania au relevat faptul că ierarhia

scopurilor avute în vedere prin înfiinţarea cercurilor de
calitate este următoarea:
a) asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, motivaţie şi identificare
b) motivaţie, asigurare şi îmbunătăţire a calităţii şi identificare
c) motivaţie, identificare şi asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
d) asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, identificare şi motivaţie
4. Cercurile de calitate au ca efect direct în domeniul calităţii:

a) identificarea dereglărilor c) scăderea absenteismului
b) sporirea satisfacţiei clientelei d) coordonarea între departamente
5. Cercurile de calitate şi, în general schimbările de zi cu zi din

întreprinderi, demonstreză disfuncţionalitatea:
a) viziunii tayloriste c) muncii individuale
b) controlului calităţii d) nici un răspuns nu este corect
6. Cercul de calitate a fost adaptat metodelor de mangement de către:

a) Joseph Juran c) Gary Johnson
b) Piaget d) Paul Guilford
7. Un obiectiv la fel de important al introducerii cercurilor de

calitate
în Japonia ca şi cel al îmbunătăţirii calităţii muncii a fost acela:
a) de a reduce rezistenţa la schimbare
b) de a promova autocontrolul
c) de a creşte sentimentul apartenenţei la grup
d) de a perfecţiona comunicarea în întreprinderi
8. În Europa cercurile de calitate puse la punct după principiile

japoneze au avut succes?
a) da c) nu, datorită diferenţelor de cultură
b) da, în unele întreprinderi d) nu, datorită împotrivirii salariaţilor
9. Membrii cercurilor de calitate din Japonia acceptă să nu fie plătiţi

pentru participarea la şedinţele cercurilor de calitate?
a) da, majoritatea c) da, cca 30%
b) nu d) în principiu nu
10. 30% din membrii cercurilor de calitate din Japonia nu sunt

gartificaţi pentru participarea lor, însă sumele respective sunt
redistribuite pentru:
a) plata orelor peste program c) recreere
b) cursuri de calificare d) toate răspunsurile sunt corecte
11. Răspunderea activităţii tuturor cercurilor de calitate dintr-o

întreprindere revine:
a) moderatorului c) mediatorului
b) coordonatorului d) managerului general
12. Cea mai utilizată metodă în cadrul cercurilor de calitate este:

a) diagrama ISHIKAWA c) ambele răspunsuri sunt corecte
b) analiza PARETTO d) nici un răspuns nu este corect
13. Fluxul de informaţii dintre nivelul ierarhic de bază şi cel de

conducere este menţinut, în cazul cercurilor de calitate, de către:
a) coordonator c) manager general
b) moderator d) mediator
14. Ierarhizarea cauzelor fenomenelor după intensitatea costurilor se

face folosind:
a) diagrama ISHIKAWA c) metode subiective
b) analiza PARETTO d) tehnici de creativitate
Cercul de calitate
15. Eficienţa introducerii cercurilor de calitate se poate aprecia prin:

a) cuantificarea sporului de satisfacţie în muncă
b) comparaţia dintre creşterea calităţii şi costurile de implementare
c) reducerea numărului reclamaţiilor
d) creşterea satisfacţiei managerilor
16. De multe ori la introducerea cercurilor de calitate opun rezistenţă:

a) managerii de mijloc c) şefii de echipe
b) consiliile de administraţie d) toate răspunsurile sunt corecte
17. Cercurile de calitate au "graniţe"?

a) nu c) nu, datorită flexibilităţii forţei de muncă
b) da d) da, după câţiva ani tind să-şi depăşească câmpul de
răspunderi
18. În management tendinţele moderne se orientează spre:

a) munca în echipe c) control
b) munca individuală d) dezvoltarea posibilităţilor de avansare
19. Forma actuală cea mai răspândită a muncii pe echipe este:

a) grupul de sarcină c) grupul de execuţie
b) cercul de calitate d) nici un răspuns nu este corect
20. Cercurile de calitate preiau răspunderi mici şi le rezolvă:

a) mai puţin bine decât managerul c) chiar mai bine decât managerul
b) la fel de bine ca şi managerul d) foarte bine

Grile Mru PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Mru PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul resurselor umane

1. Structurile motivaţionale de bază sunt:

2. Trebuinţele se clasifică în:

3. Complexul motivaţional format pe baza experienţei proprii şi a

4. În funcţie de sursa producătoare, motivaţia poate fi:

5. Care este cea mai importanta sursă a motivaţiei intrinseci?

6. În general, pe măsură ce creşte intensitatea motivaţională creşte

7. Când dificultatea sarcinii e percepută incorect,

8. Care dintre următoarele afirmaţii despre marketingul

9. Cel care a întemeiat managemetul ştiinţific, potrivit căruia

10. Etapa organizării ştiinţifice a muncii constituie o aplicare a teoriei:

11. În cazul Teoriei X atitudinea faţă de muncă, respectiv

12. Conform Teoriei X, factorii ce motivează lucrătorii sunt legaţi de:

13. Potrivit teoriei lui Maslow, factorii care motivează oamenii se

14. Factorii de igienă acţionează în sensul creşterii motivării.

15. Teoriile moderne, privind motivaţia spre deosebire de cele clasice:

16. Teoria echităţii are la bază:

17. Teoria speranţei nu sugerează faptul că:

18. În teoria consolidării este considerat mai eficient:

19. Eficienţa consolidării depinde de:

20. Motivele pentru care oamenii părăsesc o organizaţie:

Întrebarea Răspunsul Întrebarea Răspunsul

1. „….. reprezintă mobilul care provoacă, susţine şi orientează

2. "Ideea forţă" sau "ideea valoare" poate:

3. "Ansamblul stărilor de necesitate ce se cer satisfăcute

4. Un lucrător care acceptă o anumită sarcină din dorinţa de a nu fi

5. Care formă a motivaţiei se consideră a avea o durată lungă de

6. Dacă dificultatea sarcinii este percepută incorect ca fiind

7. Între instrumentele folosite în managementul motivării

8. Între teoriile motivaţionale clasice se numără:

9. Elton Mayo a ajuns la concluzia că factorul care motivează

10. Teoria Y presupune că:

11. Potrivit Teoriei Y, nivelul de a sumare a responsabilităţilor este:

12. Teoria Y consideră că motivaţia lucrătorilor este legată de:

13. Piramida nevoilor cuprinde, în ordinea creşterii importanţei nevoi:

14. Din rândul factorilor motivaţionali descoperiţi de Herzberg

15. Teoria motivaţională potrivit căreia motivarea depinde şi de

16. "Comportamentul răsplătit are o probabilitate mai mare de

17. Cea mai eficientă formă de consolidare este, în general:

18. Yvan Allaire consideră că termenul de organizaţie se referă la:

19. Un mediu de lucru motivant poate fi creat prin:

1. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la grupuri nu

2. "Orice număr de persoane care intercondiţionează între

3. Existenţa unui grup nu e condiţionată de:

4. Rolul grupurilor se referă la:

5. Grupurile se împart în nominale şi interactive în funcţie de:

6. "Grupurile secundare sunt orientate spre un sistem … de

7. Diferenţa dintre grupul nonformal şi cel informal este aceea că:

8. În funcţie de tipul de normativitate, grupurile se clasifică în:

9. Grupul de analiză este un grup:

10. Între caracteristicile grupului de comandă nu se numără:

11. "Forţa celor mulţi" stă la baza grupului:

12. Normele de grup reprezintă:

13. Conformarea “de suprafaţă” la normele de grup se referă la

14. Care dintre caracteristicile de mai jos nu aparţine

15. Stilul de conducere aplicat grupurilor înalt coezive determină:

16. "… există doar prin comparaţie cu ceilalţi membri ai aceluiaşi

17. Mediul ambiant determină eficienţa grupurilor ca factor:

18. Un grup eficient poate avea maxim:

19. Eficienţa grupului depinde şi de atingerea optimului între

20. Observaţia sistemică este:

Întrebarea Răspunsul Întrebarea Răspunsul

1. Asimilarea şi exercitarea de către grup asupra individului a