CUPRINS

CAP I ……………............................................................................................................................... 2
1.1.Concepte asupra monedei……………………………………….....................................................2 
1.2.Deducerea unei formule pentru..........................................................................................
9 2. Deducerea unei formule pentru.............................................................................................
11 3. Agregatele monetare şi rolul lor în.........................................................................................
12 Viziunea clasică – Teoria Cantitativă a Banilor...........................................................................
12 3. Viziunea monetaristă................................................................................................................
13 3Viziunea neo‐keynesistă............................................................................................................
14 3.. Viziunea Băncii Centrale Europene (BCE)............................................................................
14 4. Aplicații rezolvate.....................................................................................................................
16 4. Enunțuri...................................................................................................................................
16 4Rezolvări....................................................................................................................................
20 5. Aplicații propuse ......................................................................................................................
29 BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................
34 II. RATA INFLAȚIEI. INDICI DE PREȚURI .............................................................................
35 1. Ce este inflația? ..........................................................................................................................
35 2. Cum se măsoară inflația?..........................................................................................................
36 3. Cauzele inflației .......................................................................................................................
40 4. Efectele inflației..........................................................................................................................
41 5. Aplicații rezolvate.....................................................................................................................
43 5.1. Enunțuri...................................................................................................................................
43 5.2. Rezolvări...............................................................................................................................
 Introducere,

Moneda,joacă un rol decisiv si esential în existența de zi cu zi a tuturor oamenilor,indiferent de

nationalitate,religie,pozitionare geografica,etc.
¹Pentru prima oară, moneda a fost folosită în Mesopotania, sub forma scrierilor cuneiforme, pe
tablă de argilă, ce permiteau comparaţia intre valoarea produsului şi valoarea etalon, ambele
recunoscute reciproc: echivalentul în cantitatea de cereale, de aur sau de argint.
În Egipt şi în Mesopotamia, moneda scripturală a existat cu mult – mii de ani înaintea monedei
fiduciare
Din punct de vedere etimologic: credit vine de la cuvântul din limba latină credere (a avea
încredere); debit de la datorie (ceea ce este datorat, datorie); fiduciar de la fiducia, încredere.
În anumite ţări, formele primitive ale monedei au dispărut abia în secolul al XX-lea. Cochiliile
kauris sau, mai precis, valorile kauris au fost utilizate în China fiind scoase aproape complet din uz,
abia în 1955.
Primele forme ale monedei au fost destul de variate, originea banilor aflându-se, în perioada
schimburilor de mărfuri sub formă de troc, întrucât acesta îngreuna foarte mult operaţiunile
respective.
Moneda si creditul au capatat noi forme de manifestare , odata cu aparitia primei banci de emisiune ,
Banca Londrei , in 1964 si care a devenit Banca Angliei , punand in circulatie primul tip de ban :
biletul de ban.
Creditul a aparut in Orientul Mijlociu , unde constituia monopolul marilor proprietari financiari
si al preotilor (primele elemente istorice dateaza din mileniul II i.Hr.).
Baza economica a creditului o formeaza relatiile prin care instrainarea unei marfi este separata
in timp de incasarea pretului ei.Domeniul in care creditul se foloseste cel mai mult este activitatea
bancara , in care creditul are o functie distributiva (bancile au rolul de intermediari financiari
specifici).
Primele institutii care au facut operatiuni de tipul actualelor banci au fost cele din orasele
italiene secolul XII – XIV , iar prima banca este cea din Venetia , ca fiind o banca de viramente in
anul 1587 , sub denumirea Banca Dirialto.
___________________
¹Economie monetară și financiară -2014
Prof. univ. dr. Victor Stoica
Lect.univ.drd. Iulian Panait
Lect.univ.drd. Daniel Niculescu
 CAP I
1.1Concepte asupra monedei
1. Conceptia monedei neutre – s-a manifestat in perioada circulatiei monetare din metal pretios
(aur si argint) si al convertirii bancnotelor in aceste metale.
In aceasta conceptie , moneda era insensibila la ce se intampla in economie.
Reprezentanti : John Stuart Mill care spunea ca “nimic nu este mai influentabil decat
moneda”.
Aceasta idee a fost extinsa si asupra creditului , dominand teoria naturalista sustinuta de
Smith si Ricardo , care apreciau ca creditul determina doar locul in care se folosesc capitalurile ,
neinfluentand asupra dimensiunii productiei.
Totusi , acesti reprezentanti nu neaga importanta banilor in economie , ci recunosc ca in
starea monedei se reflecta starea economiei unei tari.
Aceasta conceptie a monedei neutre a predominat pana la inceputul Primului Razboi Mondial.

2. Conceptia monedei active (ca instrument de influentare al economiei) – a fost sustinuta de

Keynes in lucrarea “Teoria generala a folosirii mainii de lucru , a dobanzii si a banilor”.
Potrivi.t acestei teorii , problemele de somaj , de crize economice si sociale s-ar putea regla si
chiar evita prin controlul circulatiei monetare si a creditului.
Una din formele care contribuie la somaj se concretizeaza in cantitatea insuficienta de bani
existenta in circulatie.
Aceasta este determinata la randul ei de nivelul ridicat al dobanzilor.
In concluzie , el sustine stimularea productiei si utilizarea fortei de munca prin dobanzi mici ,
astfel el a fost adeptul necesitatii interventiei statului in economie.

1.2.Concepte privind creditul si operatiunile de credit in economiile contemporane

1.2.1Continutul si trasaturile creditului
Sunt 3 conceptii privind elementul fundamental in definirea creditului :
a) Creditul ca incredere – unii economisti apreciaza ca ideea de incredere ar reprezenta principalul
continut al creditului.
Potrivit acestei conceptii , creditul este o categorie subiectiva , psihologica si provine de la
cuvantul latin “credito” = incredere.
Increderea este necesara in relatiile de imprumut , asa cum fara ea nici vanzarea de marfuri cu
plata amanata nu ar putea avea loc.
Deci , creditorul trebuie sa fie convins de capacitatea financiara a debitorului de a face plata
la scadenta si de bonitatea acestuia.
b) Creditul ca schimb
Alti economisti considera creditul ca o forma particulara a schimbului , adica operatiunile de
credit sunt operatiuni de schimb care prezinta particularitatea ca un anumit interval de timp separa
efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Totusi aceasta idee are si contraargumente , astfel schimbul se caracterizeaza prin cedarea
unei marfi cu o anumita valoare de intrebuintare si obtinerea echivalentului general (a banilor) in
vederea procurarii unei alte marfi , cu o alta valoare de intrebuintare. Schimbul nu modifica marimea
valorii , ci numai forma materiala in care se concretizeaza.
Scopul schimbului este valoarea de intrebuintare.
Scopul creditul nu este inlocuirea unei valori de intrebuintare cu alta , ci este marimea
valorii , in sensul cresterii (+ dobanda).
In final , corect este ca fara sa fie o forma a timpului , creditul este legat de schimb deoarece
imprumuturile sunt de regula contractate in scopul de a face plati pentru livrari de marfuri sau diverse
servicii.

c) Creditul ca expresie a relatiilor de distribuire

Creditul inseamna redistribuirea valorii , dar o redistribuire cu caracter temporar , deoarece el
presupune rambursarea la o anumita scadenta.
Creditul este o forma specifica de miscare a capitalurilor de imprumut.
1.2.3.Trasaturile creditului
a) Separarea proprietatii asupra capitalului de imprumut de folosirea lui
Capitalul de imprumut nu este folosit de agentul excendentar (caruia ii apartine) , ci de un alt
agent economic care il primeste cu titlu de imprumut.
In acest context bancile apar ca intermediari financiari specifici , adica ele se interpun intre
cei ce dispun de resurse de finantare si cei care au nevoie de ele. Bancile sunt deci administratorii
generali ai creditului.
b) Plata dobanzii pentru utilizarea capitalurilor de imprumut
Dobanda se calculeaza atat pentru soldurile debitoare ale conturilor bancare deschise
clientilor , cat si pentru soldurile creditoare ale acestor conturi , ca remunerare a depunerilor facute la
banca.Dobanda aferenta soldurilor debitoare este pretul platit pentru folosirea capitalurilor de
imprumut.
Nivelul dobanzii influenteaza asupra volumului creditelor (o dobanda mica reprezinta un
stimulent pentru a solicita credite mai mari).
c) Rambursarea creditelor la scadenta
Sunt frecvente cazurile in care rambursarea creditelor nu are loc la scadenta din diferite
motive :
o Banca nu a apreciat corect posibilitatile reale ale debitorilor
o Debitorul este rau platnic
o Lipsa de autonomie a bancilor de stat.
Stabilirea scadentelor se face in corelatie cu durata circuitului aprovizionare – productie –
desfacere – incasarea produselor si in functie de specificul acestei productii (industrie , agricultura ,
productii sezoniere).
Rambursarea creditului are legatura cu modul de garantare , cu mentiunea ca cea mai
adecvata forma de garantare este garantarea financiara ( analiza propriu – zisa a afacerii).
1.2.4.Formele creditului
Sunt mai multe criterii de clasificare a creditelor :
a) Dupa natura economica a creditului si participantii la relatiile de creditare :
Credit comercial – creditul acordat de agentii economici la vanzarea marfurilor cu plata la
un anumit termen.
Avantaje : intreprinderile isi pot vinde productia fara sa astepte momentul in care
cumparatorii vor avea banii. Astfel se accelereaza circulatia marfurilor si cea a capitalurilor.
Dezavantaje :
o Este limitat de marimea capitalului disponibil al producatorilor
o Este dependent de ritmicitatea incasarii marfurilor vandute anterior.
Creditul comercial poate fi de 2 feluri :
o De cumparator (sub forma platilor in avans)
o De vanzator (vanzarea marfurilor cu plata amanata).

b) Dupa destinatia data creditului :

o Credit productiv detinat unor lucrari productive
o Credit neproductiv destinat consumului individual

c) Dupa durata acordarii creditului :

o Credit de 1 zi (peste noapte)
o Credit pe termen scurt (pana la 1 an)
o Credit pe termen mediu (intre 1 – 5 ani)
o Credit pe termen lung (peste 5 ani).

d) Dupa natura garantiilor :

o Credit real garantat pe baza unor garantii materiale certe (ipoteci asupra terenurilor si cladirilor ,
stocuri de bunuri , metale pretioase , titluri de credit) care trebuie sa acopere valoarea creditului +
dobanda.
o Credite personale garantate cu veniturile obtinute de debitor sau girant daca nu prin____ sau
buna reputatie a debitorului.
e) Dupa cauza care determina creditul :
o Credite de finantarea acordate firmelor care nu au creante asupra altora
o Credite de refinantare acordate firmelor care au creante.

f) Dupa modul de stingere a obligatiilor de plata :

o Credite amortizabile – rambursarea se face in transe egale sau neegale formate din rata de
rambursat si dobanda. Sunt credite pe termen mijlociu si lung care se include in costurile firmei
in sume anuale corespunzatoare cu esalonarea ratelor.
o Credite neamortizabile – rambursarea se face integral la scadenta (cbts).

Creditul bancar – este un credit sub forma baneasca acordat de banci , este mult mai flexibil
decat creditul comercial , deoarece poate fi acordat clientilor care activeaza in diferite domenii.
Modalitatile tehnice de creditare bancara :
o Credite de trezorerie (avansuri in cont curent) sunt acordate pentru acoperirea unor goluri
temporare de trezorerie. Nu sunt garantate in mod expres si sunt acordate firmelor cu o buna
reputatie.
o Linia de credit simpla – defineste nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui client
intr-un cadru prestabilit.
o Linia de credit confirmata – suma ce poate fi acordata sub forma de credit si care este
consemnata intr-un document scris convenit de banca.
o Linia de credit de tip Revolving – este un mecanism de creditare care presupune ca pe masura
ce au fost rambursate creditele anterioare sa se acorde noi credite fara intocmirea de noi
documente.
o Credite cu destinatie speciala – se acorda pentru constituirea unor stocuri sezoniere pentru
stocuri de productie exportate , pentru stocuri materiale de constructii , etc.

Creditul de consum – consta in vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum de valori
mari si pe durata indelungata.
Creditul obligatar – creditul contractat de catre stat (primarii , companii de stat) dar si de
anumite societati comerciale prin lansarea titlurilor de imprumut (titluri de stat , certificate de
trezorerie , obligatiuni).
Creditul ipotecar – este creditul garantat cu proprietatea imbilului si are ca principal obiectiv
sustinerea si dezvoltarea acestei proprietati.
Acesta poate fi :
- credit ipotecar rural – garantat cu proprietatea funciara asupra terenului
- credit ipotecar urban – garantat cu ipotecarea cladirilor.

1.2.5.Functiile creditului si riscurile creditarii

a) Functia de mobilizare , ameliorare calitativa a disponibilitatilor banesti si de redistribuire
Formarea disponibilitatilor banesti ale agentilor economici , ale institutiilor si ale populatiei si
concentrarea/mobilizarea lor in banci constituie conditia principala pentru acordarea creditelor.
Bonificarea de dobanda a acestor disponibilitati trebuie sa asigure protejarea lor impotriva
inflatiei.
b) Functia de emisiune
Prin acordarea de credite , se creeaza noi mijloace de plata in economie , deci se creeaza o
masa monetara suplimentara.
Emisiunea monetara trebuie insa corelata cu realitatea din economie , deoarece atat
supracreditarea , cat si subcreditarea produc efecte la fel de negative pentru economie.
c) Functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentului economic
Eficienta economica cu care lucreaza firmele se reflecta sensibil in situatia lor financiara , respectiv
in volumul fondurilor utilizate pentru a se asigura un nivel dat de activitate.
Se poate considera ca actioneaza o lege obiectiva a raportului invers intre eficienta in
activitatea economica si necesarul de fonduri.
In acest context , creditul este un instrument in directia stimularii activitatii economice
profitabile , deoarece agentii economici profitabili obtin credite fara restrictii , in timp ce operatorii
economici cu pierderi beneficiaza de credite in anumite conditii.
Prin functiile sale , creditul genereaza o serie de efecte favorabile , cum ar fi:
- concentrarea capitalurilor
- sporirea/cresterea capacitatii productive a firmelor prin redistribuirea capitalurilor
- reducerea costurilor pe care le presupune circulatia monetara
- adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economic
Pe langa aceste efecte favorabile , creditul presupune si o serie de riscuri :
- abuzul de credite , adica fenomenul de supracreditare a economiei genereaza in mod inevitabil
scaderea puterii de cumparare a monedei , deci genereaza inflatie
- creditul poate favoriza operatorii economici care influenteaza negativ lichiditatea bancara atunci
cand cei care au primit credite nu le mai ramburseaza la termen
- conjunctura economica poate intretine o stare de risc (de exemplu un risc major il constituie
continuarea creditarii in conditiile in care productia nu are desfacere)
- crizele economice , instabilitatea politica , fenomenele naturale pe scara extinsa (seceta , inundatii ,
etc) pot produce efecte nefavorabile in ceea ce priveste utilizarea si rambursarea creditului bancar.
Prevenirea riscurilor de creditare presupune ca bancile sa detina informatii cat mai
pertinente despre :
- sa cunoasca foarte bine situatia financiara si patrimoniala a debitorului
- natura operatiunilor economice in care clientii se angajeaza
- bonitatea , reputatia celor care angajeaza firma debitoare (actionari , administratori , cenzori) ,
precum si evaluarea perspectivei activitatii firmei.
Pentru reducerea efectelor riscurilor de creditare bancile isi constituie rezerve si
provizioane , deci creditorul trebuie sa fie propriul sau asigurator.
 piei, blănuri, bucăţi de metal ş.a. Până la urmă, s-a ajuns la utilizarea metalelor preţioase (aur,
argint), dar şi acestea erau destul de greoaie întrucât, în momentul schimbului, trebuiau să fie
verificate sub aspectul purităţii şi al greutăţii. S-a ajuns, în sfârşit, printr-o inovaţie, la baterea
monedelor pe care figurau anumite înscrisuri ca semne distinctive, folosite pentru a fi recunoscute. În
China, circulau monede metalice încă din secolul al XI-lea. Herodot scrie că prima monedă de metal
din Europa datează din secolele al şaptelea sau şaselea înainte de. Hristos. Lexicograful Pollux
precizează că regele Gyges al Lydiei şi-a pus pecetea pe bucăţi de formă ovoidală din electrum, un
aliaj de aur şi argint. Dar este recunoscut faptul că părintele monedei metalice a fost Phidon, regele
din Argos care a trăit înaintea lui Gyges. În volumul Moneda. Mică enciclopedie (1982), profesorul
Costin Kiriţescu afirma că din cele douăzeci şi şapte de secole de existenţă a monedei, timp de
douăzeci şi şase, adică până la începutul primului război mondial, omenirea a folosit monede
metalice, din aur şi argint.
Având, însă, în vedere că în secolul al XVII-lea au apărut bancnotele din hârtie şi că până la
primul război mondial acestea au circulat împreună cu monedele metalice, se poate afirma că timp de
trei secole (1601 - 1914) a existat o etapă de tranziţie, în care omenirea a folosit deopotrivă monede
cu valoare proprie, din aur şi argint şi semne băneşti fără valoare proprie, adică bancnotele. De fapt
acestea care reprezentau în circulaţie aurul şi argintul, motiv pentru erau deplin convertibile în aur
sau argint.