Măsurarea nivelului de iluminare

2.1. Condiţii de bază pe care trebuie să le îndeplinească

instalaţiile de iluminat

Condiţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile de iluminat ale

vagoanelor de călători se referă în principal la valorile minime ale iluminării în locurile
destinate călătorilor. Pentru verificarea acestor condiţii este necesar ca pentru fiecare tip
de vagon de călători să fie măsurată iluminarea realizată de instalaţia de iluminat cu
ocazia probelor de omologare. Măsurarea iluminării se face cu ajutorul unui aparat
specializat în acest sens, numit luxmetru.
În ceea ce priveşte condiţiile ce trebuie respectate cu ocazia măsurării iluminării,
trebuie precizat că acestea sunt specificate în fişa UIC 555 şi ele se referă la punctele unde
se efectuează măsurătorile precum şi la valorile admise.
Astfel, iluminarea se măsoară atât în compartimente, cât şi în spaţiile anexe ale
vagonului, respectiv în culoarul lateral, peroanele de acces şi în spălătoare şi cabinele
WC. Iluminarea se măsoară în planul util, care este un plan orizontal situat la 80 cm de
podea în toate locuri menţionate, cu excepţia spălătoarelor şi a cabinelor WC unde planul
util este la 150 cm de podea.
În compartimente, iluminarea se măsoară în dreptul mijlocului fiecărui scaun, într-
un punct aflat la 60 cm de spătarul scaunului. Pe culoarul lateral, iluminarea se măsoară în
planul median vertical, în dreptul a mai multor puncte situate la mijlocul distanţei dintre
uşile a două compartimente alăturate. Iluminarea se mai măsoară la mijlocul peroanelor de
acces şi în dreptul uşilor. De asemenea, se verifică mărimea iluminării la mijlocul planului
util din spălătoare şi cabinele WC.
Iluminarea generală în compartimente trebuie să fie suficientă pentru a permite
călătorilor să citească. Nivelul minim de iluminare medie trebuie să fie, indiferent de clasa
vagonului, de 150 lx – pentru iluminarea cu lămpi fluorescente, respectiv 120 lx – pentru
iluminarea cu lămpi cu incadescenţă, cu un grad de uniformitate în medie de 1:1,3.
Nivelul minim de iluminare poate fi mai mic dacă gradul de uniformitate realizat este mai
mare de 1:1,3 şi dacă iluminarea în locurile mai puţin favorizate nu este inferioară valorii
minimale corespunzătoare condiţiilor mai sus indicate.
Gradul de uniformitate a iluminării se calculează raportând nivelul de iluminare în
locurile mai puţin favorizate la nivelul mediu de iluminare.

Nivelul de iluminare realizat în spaţiile anexe se stabileşte în raport de nivelul de

iluminare a compartimentelor astfel:

1
 - pe culoarul lateral, 1/4;
- pe platformele de acces, în medie, 1/2;
- în lavoare şi WC-uri, 1/1.
Se recomandă ca măsurarea iluminării să se facă numai după ce lămpile fluorescente
au funcţionat 150 ore pentru ca, în acest răstimp, caracteristicile acestor lămpi să se
stabilizeze.

2.2. Luxmetrul – aparat pentru măsurarea nivelului de iluminare

Măsurarea iluminării se face cu ajutorul unui aparat specializat în acest sens, numit
luxmetru. Acesta este prevăzut cu o celulă fotosensibilă, cel mai adesea o celulă cu
seleniu, care are proprietatea de a emite un semnal electric proporţional cu fluxul de
lumină incident pe suprafaţa ei (fig. 2.1). Pentru valori mici ale iluminării, semnalul
electric este prea slab pentru a fi măsurat direct, aşa că este necesar un amplificator care
să furnizeze un semnal electric direct proporţional cu cel provenit de la celula
fotosensibilă, dar mult mai puternic.

Fig. 2.1. Schema unui luxmetru.

Caracteristica de sensibilitate a unei celule fotosensibile este diferită de

caracteristica sensibilităţii relative a ochiului uman. Totuşi, pentru a obţine mărimi
fotometrice care, aşa cum s-a văzut, conţin ca factor de ponderare sensibilitatea relativă a
ochiului uman, este necesar să se utilizeze filtre de corecţie a căror caracteristică să fie cât
mai apropiată de cea a ochiului uman.
Semnalul electric debitat de celula fotosensibilă, amplificat şi filtrat, este apoi
măsurat cu ajutorul unui microampermetru înglobat în construcţia luxmetrului şi care este
etalonat direct în unităţi de iluminare.
O precauţie ce trebuie avută în vedere pe durata efectuării măsurătorilor are ca
obiect controlul tensiunii de alimentare a luxmetrului întrucât variaţia acestei tensiuni
conduce la erori de măsurare.
În figura 2.2 este prezentat luxmetrul digital Volkraft MS-1300, care oferă
posibilitatea evaluării rapide a condiţiilor de iluminare în oricare încăpere. Este un aparat
ergonomic, cu senzor de lumină extern.
Măsurarea nivelului de iluminare se face cu ajutorul celulelor fotosensibile, iar
rezultatele sunt sunt afişate în patru câmpuri pe display-ul LCD. În tabelul 2.1 sunt
prezentate caracteristicile tehnice ale luxmetrului Volkraft MS-1300.

2
 Fig. 2.2. Luxmetrul digital Volkraft MS-1300.

Tabelul 2.1. Caracteristicile tehnice ale luxmetrului Volkraft MS-1300.

Aria de măsurare 0,1 ... 50000 lx
Precizie  5% + 10 digiţi (< 10000 lx)
 10% + 10 digiţi (>10000 lx)
Aria de măsurare de 1,5 ori pe secundă
Temperatura caracteristică  0,1% la 1C
Display 3 ½ digiţi LCD
Dimensiuni senzor fotoelectric 115 x 60 x 27 mm
Dimensiuni aparat 188 x 64,5 x 24,5
Greutate 160 g

Fig. 2.3. Revizia de Vagoane Bucureşti Griviţa.

3
 2.3. Măsurarea nivelului de iluminare - rezultatele măsurătorilor

În această secţiune sunt prezentate rezultatele obţinute în urma măsurării nivelului

de iluminare cu luxmetrul digital Volkraft MS-1300, prezentat în secţiunea precedentă, în
diferite tipuri de vagoane de călători:
- vagon seria 21-76
- vagon seria 19-83
- vagon seria 22-96
- vagon seria 20-76
- vagon seria 10-90
- vagon seria 89-87
Măsurătorile s-au efectuat în hala din cadrul Reviziei de Vagoane Bucureşti Griviţa
(fig. 2.3).

2.3.1. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 21-76

Vagoanele din seria 21-76 (fig. 2.4) sunt vagoane salon de clasa a doua, construite
de Astra Arad în perioada 2007 - 2011. Principalele caracteristici ale acestor vagoane se
regăsesc în tabelul 2.2.
În fig. 2.5 este prezentat interiorul vagonului de călători din seria 21-76, unde se
poate observa sistemul de iluminare generală, care constă în două şiruri de corpuri de
iluminat, dispuse simetric în raport cu axa de simetrie a tavanului, echipate cu lămpi
fluorescente de 18 W.

Fig. 2.4. Vedere generală vagon de călători seria 21-76.

Tabelul 2.2. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 21-76.

4
Lungimea peste tampoane 26.400 mm
Ampatamentul 19.000 mm
Lăţimea 2.825 mm
Înălţimea de la nivelul superior al şinei 4.050 mm
Înălţimea podelei de la nivelul superior al şinei 1.255 mm

46 tone
Masa vagonului

160 km/h
Viteza maximă de circulaţie
Y32 R cu roţi monobloc şi
Boghiurile fără frână electromagnetică

tip KE - PR - Mg(D)
Frâna pneumatică

610 mm
Diametrul discurilor de frână
1500 V 50 Hz c.a.
Tensiuni de alimentare
instalaţie de climatizare
Încălzire si ventilaţie

Număr de locuri 84

5
 Fig. 2.5. Interior vagon de călători seria 21-76.

Măsurarea nivelului de iluminare s-a realizat în următoarele locaţii: în salon, pe

platforma de acces şi în cabina de toaletă. În salon, măsurătorile s-au făcut în mai multe
puncte: la capătul vagonului - pe culoarul central, la mijlocul vagonului - în dreptul
scaunului de lângă fereastră şi în dreptul scaunului de lângă culoarul central (fără lămpi de
citit în funcţiune/cu lămpi de citit în funcţiune). Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate
în fig. 2.6.

Fig. 2.6. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 21-76.

În general, iluminarea atât în compartiment, cât şi în spaţiile anexe ale vagonului,

respectă condiţiile privind nivelul minim de iluminare impus prin fişa UIC 555. Excepţia
de la această observaţie este reprezentată de nivelul de iluminare în dreptul scaunelor,
atunci când lămpile de citit nu funcţionează, care este mai de 150 lx.

6
 Fig. 2.7. Vedere generală vagon de călători seria 19-83.
2.3.2. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 19-83

Vagoanele din seria 19-83 (fig. 2.7) sunt vagoane salon de clasa I, având
caracteristicile prezentate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 19-83.

Lungimea peste tampoane 24.500 mm
Ecartament 1.435 mm
Viteza maximă de circulaţie 160 km/h
Boghiurile Y32 RS
Frâna pneumatică tip KE - PR(D) EP
culisante cu acţionare automată,
prevăzute cu instalaţii de comandă
Uşi de acces tip louvoyant şi temporizare la închidere,
închidere automată şi blocare-
conform UIC 560
Alimentare cu energie electrică Sursă statică monotensiune
- de intrare: 1500V, 50 Hz
Tensiuni - de ieşire: 1500 V c.a./50 Hz;
3x400 V c.a./50 Hz şi 24 V c.c.
Instalaţie de ventilaţie, încălzire şi
Încălzire si ventilaţie
climatizare complexă, automatizată
Număr de locuri 54

7
 Fig. 2.8. Interior vagon de călători seria 19-83.
În fig. 2.8 este prezentat interiorul vagonului de călători din seria 19-83, unde se
poate observa sistemul de iluminare generală format din corpuri de iluminat dispuse liniar
pe toată lungimea tavanului, în dreptul celor două rânduri de scaune. În interiorul
corpurilor de iluminat sunt montate tuburi fluorescente de 36 W.
Măsurarea nivelului de iluminare s-a realizat în următoarele locaţii: în salon, pe
platforma de acces şi în cabina de toaletă. În salon, măsurătorile s-au făcut în mai multe
puncte: la capătul vagonului - pe culoar, la mijlocul vagonului – pe culoar şi în dreptul
scaunelor (scaun lângă fereastră şi scaun de lângă culoar). Rezultatele măsurătorilor sunt
prezentate în fig. 2.9.

8
 Fig. 2.9. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 19-83.

Analizând rezultatele obţinute, se constată că iluminarea în compartimentul salon

respectă condiţiile privind nivelul minim de iluminare impus prin fişa UIC 555, atât în
dreptul scaunelor, cât şi pe culoarul central. Se poate remarca aici uniformitatea iluminării
la mijlocul vagonului care este de cca. 200 lx.
În ceea ce priveşte nivelul de iluminare pe platforma de acces, acesta este de numai
48 lx, cu mult sub valoarea medie recomandată (cca. 75 lx). De asemenea, în cabina de
toaletă nivelul de iluminare este de 128 lx, în condiţiile în care ar fi fost necesară o
iluminare de cel puţin 150 lx.

2.3.3. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 22-96

Vagoanele din seria 22-96 (fig. 2.10) sunt vagoane achiziţionate de la DB

(Germania) şi modernizate de Atelierele Griviţa. Principalele caracteristici ale acestor
vagoane sunt prezentate în tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 22-96.

Lungimea peste tampoane 26.400 mm
Ampatament 19.000 mm
Ecartament 1.435 mm
Masa vagonului 45 t
Viteza maximă de circulaţie 200 km/h
Boghiurile GP 200
Frâna automată tip KE – GPR - Mg(D) EP

9

Uşi de acces pivotant pliante
Uşi laterale pivotant pliante
Alimentare cu energie electrică
Tensiuni
Încălzire si ventilaţie
Număr de locuri
cu acţionare electropneumatică cu
posibilitate de blocare la V > 5
km/h
cu acţionare electropneumatică cu
posibilitate de blocare la V > 5
km/h
Sursă statică monotensiune
- de intrare: 1500V, 50 Hz
- de ieşire: 1500 V c.a./50 Hz;
3x400 V c.a./50 Hz şi 24 V c.c.
Instalaţie de ventilaţie, încălzire şi
climatizare complexă, automatizată
60 (4 sau 6 compartimente şi 3
saloane)

Fig. 2.10. Vedere generală vagon de călători seria 22-96.

10
 Fig. 2.11. Interior vagon de călători seria 22-96.

În fig. 2.11 este prezentat salonul vagonului de călători (compartimentul deschis) din
seria 22-96, unde se poate observa şi sistemul de iluminare generală. Aceasta se realizează
cu spoturi cu becuri economice de 10 W.

11
 Fig. 2.12. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 22-96.

Măsurarea nivelului de iluminare s-a realizat atât în compartimentul închis – cu 5

locuri, cât şi în compartimentul deschis – salon. De asemenea, s-a măsurat iluminarea pe
platforma de acces şi în cabina de toaletă. Rezultatele măsurătorilor se regăsesc în fig.
2.12. Acestea arată faptul că în toate spaţiile în care s-au efectuat măsurători, nivelul de
iluminare nu depăşeşte 100 lx, iar în aceste condiţii nu sunt satisfăcute cerinţele minime
impuse prin fişa UIC 555.

Fig. 2.13. Vedere generală vagon de călători seria 20-76.

12
 2.3.4. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 20-76

Vagoanele din seria 22-96 (fig. 2.12) sunt vagoane produse de VEB Waggonbau
Goerlitz (Germania) şi modernizate de Atelierele Griviţa. Principalele caracteristici ale
acestor vagoane sunt prezentate în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 20-76.

Lungimea peste tampoane 24.500 mm
Lungimea cutiei 24.200 mm
Lăţimea cutiei 2.882 mm
Ampatamentul 17.200 mm
Înălţimea de la nivelul superior al şinei 4.230 mm
Înălţimea podelei de la nivelul superior al şinei 1.255 mm
Masa vagonului 42 tone
Viteza maximă de circulaţie 160 km/h
Boghiurile Y32 RS
Frâna pneumatică tip KE - GPR - D
Ampatamentul boghiului 2.560 mm
Tensiuni de alimentare 1500 V 50 Hz c.a.
Încălzire si ventilaţie Ventilaţie
Număr de locuri
60
(6 comp. x 6 locuri; salon de 24 locuri)

Fig. 2.14, a. Interior vagon de călători seria 20-76 – salon cu 24 de locuri.

13
Fig. 2.14, b. Interior vagon de călători seria 20-76 – compartiment cu 6 locuri.

Fig. 2.15. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 20-76.

14
 În fig. 2.14, a este prezentat salonul vagonului de călători din seria 20-76, unde se
observă şi sistemul de iluminare generală, care este format din corpuri de iluminat cu
tuburi fluorescente de 18 W. În fig. 2.14, b se poate observa compartimentul de 6 locuri.
În compartimentul cu 6 locuri măsurarea nivelului de iluminare s-a efectuat în
următoarele puncte: pe culoar - la mijlocul compartimentului, în dreptul scaunului – de
lângă fereastră, central şi de lângă uşă. De asemenea, s-a măsurat iluminarea pe culoarul
lateral. În salon, nivelul de iluminare s-a măsurat în următoarele puncte: pe culoarul de
acces, la mijlocul salonului, în dreptul scaunului – de lângă la fereastră şi de lângă
culoarul central. Iluminarea a mai fost măsurată şi în spaţiile anexe – pe platforma de
acces şi în cabina de toaletă. Rezultatele măsurătorilor sunt centralizate în fig. 2.15.
Se observă că în compartimentul închis iluminarea este insuficientă – nu se atinge
decât la mijlocul compartimentului valoarea de 150 lx. Pe culoarul lateral este satisfăcută
condiţia ca nivelul de iluminare realizat să fie de cel puţin 1/4 din nivelul de iluminare a
compartimentului.
În ceea ce priveşte nivelul de iluminare în salon, aici iluminarea este satisfăcătoare
prin faptul că în majoritatea punctelor de măsurare s-au înregistrat valori mai mari decât
valoarea minimă recomandată (de 150 lx).
Pe platforma de acces se asigură o valoare a nivelului de iluminare (92 lx)
superioară valorii medii recomandate pentru acest spaţiu, şi anume 1/2 din nivelul de
iluminare a compartimentului. În schimb, în cabina de toaletă nu se asigură o iluminare
corespunzătoare, aici înregistrându-se 36 lx, în condiţiile în care era necesară o valoare
egală cu cea recomandată în compartiment (150 lx).

2.3.5. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 10-90

Vagoanele din seria 10-90 (fig. 2.16) sunt vagoane de clasa I, produse de Astra
Vagoane Arad începând cu anul 2006, destinate traficului de mediu şi lung parcurs. Sunt
utilizate la trenuri InterRegio (IR) şi InterCity (IC), precum şi în trafic internaţional.
Principalele caracteristici ale acestor vagoane sunt prezentate în tabelul 2.6.

Tabelul 2.6. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 10-90.

Lungimea peste tampoane 26.400 mm
Ampatamentul 19.000 mm
Înălţimea de la nivelul superior al şinei 4.050 mm
Înălţimea podelei de la nivelul superior al şinei 1.255 mm
Masa vagonului 46 tone
Viteza maximă de circulaţie 200 km/h
Y32 R cu roţi monobloc si
Boghiurile
frână electromagnetică
Frâna pneumatică tip KE - PR - Mg(D)
Masa boghiului 6.55 t
1000 V, 16,5 Hz, 1500 V
Tensiuni de alimentare 50 Hz c.a., 1500 V c.c.,
3000 V c.c.
Încălzire si ventilaţie Instalaţie de climatizare
Număr de locuri 58

15
 Fig. 2.16. Vedere generală vagon de călători seria 10-90.

Fig. 2.17. Interior vagon de călători seria 10-90.

În fig. 2.17, se observă că iluminarea generală a salonului la vagoanele din seria 10-
90 este asigurată de două şiruri de corpuri de iluminat, dispuse de-o parte şi de alta a axei
de simetrie a tavanului. Corpurile de iluminat sunt echipate cu tuburi flurescente de 36 W.

16
 Fig. 2.18. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 10-90.

În fig. 2.18 sunt prezentate rezultatele măsurătorilor privind nivelul de iluminare în

salon - pe culoarul central, şi în dreptul scaunelor - de lângă fereastră şi de lângă culoarul
central, precum şi în spaţiile anexe - pe platforma de acces şi în cabina de toaletă.
Constatăm că în salon, nivelul de iluminare realizat în dreptul scaunelor şi pe culoar este
corespunzător. Iluminarea pe platforma de acces este de 90 lx şi, prin urmare, este
îndeplinită condiţia de a fi de realizat un nivel de iluminare de minim 1/2 din nivelul de
iluminare impus pentru compartiment. Singurul spaţiu în care iluminarea este insuficientă
îl reprezintă cabina de toaletă, unde s-a înregistrat 90 lx.

Fig. 2.19. Vedere generală vagon de călători seria 89-87.

17
 2.3.6. Măsurarea nivelului de iluminare în vagonul seria 89-87

Vagoanele seria 89-87 (fig. 2.19) sunt vagoane de clasa a doua, cu bar-bistro,
destinate traficului intern de mediu şi lung parcurs. Sunt utilizate la trenuri Regio (R),
InterRegio (IR) şi InterCity (IC). Principalele caracteristici ale acestor vagoane sunt
prezentate în tabelul 2.6.

Tabelul 2.6. Caracteristicile principale ale vagoanelor din seria 10-90.

Lungimea peste tampoane 26.400 mm
Ampatamentul 19.000 mm
Lăţimea 2.825 mm
Înălţimea de la nivelul superior al şinei 4.050 mm
Înălţimea podelei de la nivelul superior al şinei 1.255 mm
Masa vagonului 46 tone
Viteza maximă de circulaţie 160 km/h
Y32 R cu roţi monobloc si
Boghiurile
frână electromagnetică
Frâna pneumatică tip KE - PR - Mg(D)
Diametrul discurilor de frână 610 mm
Tensiuni de alimentare 1500 V 50 Hz c.a.
Încălzire si ventilaţie Instalaţie de climatizare
Număr de locuri 46

În fig. 2.20, a este prezentat salonul vagonului de călători din seria 89-87, unde se
observă şi sistemul de iluminare generală, care este format din corpuri de iluminat dispuse
liniar, simetric în raport cu axa longitudinală a tavanului. Acestea sunt prevăzute cu tuburi
fluorescente de 36 W. În fig. 2.20, b se poate observa zona barului.

Fig. 2.20, a. Interior vagon de călători seria 89-87 – salon.

18
 Fig. 2.20, b. Interior vagon de călători seria 89-87 – bar.

Nivelul de iluminare s-a măsurat în salon - pe culoarul central şi în dreptul

sacunelor, în incinta barului şi pe platforma de acces. Rezultatele obţinute sunt prezentate
în fig. 2.21. Acestea relevă faptul că iluminarea salonului este corespunzătoare. Aşa cum
se observă, în toate punctele în care s-au efectuat măsurători, nivelul de iluminare
depăşeşte 200 lx. De asemenea, nivelul de iluminare măsurat pe platforma de acces este de
88 lx, valoare care asigură o iluminare corespunzătoare a acestui spaţiu.

Fig. 2.21. Nivelul de iluminare măsurat în vagonul seria 10-90.

19