UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI

FARMACIE „GRIGORE T. POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA MEDICINĂ

PROIECT
ETICĂ ȘI ECONOMIE

Realizatori:
Axinte Paula
Brînză Crischentian

IAȘI
2017

1
 Cost-eficiența statinelor în scăderea colesterolului și
prevenția evenimentelor cardiovasculare
Statinele sunt folosite tot mai des datorită efectelor benefice ce le au asupra
morbidității și mortalității prin boli cardiovasculare, fiind medicamente de nouă generație în
tratamentul hipercolesterolemiei. Cele mai folosite în acest sens sunt: Lovastatin, Simvastatin,
Pravastatin, Atorvastatin și Fluvastatin (Stancu and Sima, 2001).
Statinele determină scăderea sintezei endogene de colesterol prin inhibarea enzimei
3-hidroxi-3-metilglutaril-coenzima A (HMG-CoA) reductaza hepatice, alterând conformația
acesteia și prevenind activarea ei. Legarea dintre statine și HMG-CoA reductază este specifică
și reversibilă. Scăderea colesterlului intracelular de la nivelul celulei hepatice determină
activarea unor proteaze care clivează factorii SREBPs (sterol regulatory element binding
proteins) de reticulul endoplasmatic, factori ce sunt tranferați în nucleu și induc expresia
genelor care codează receptorii pentru LDL. Creșterea densității receptorilor pentru LDL la
niveul ficatului se va solda cu scăderea concentrației LDL precum și a IDL și VLDL, efect ce
este dependent de doza statinelor (Stancu and Sima, 2001). În plus, statinele atenuează
oxidarea particulelor de LDL, atât prin scăderea substratului, cât și prin scăderea producției de
radiali liberi de oxigen și prin sporirea funcției sistemului antioxidant. Un efect important al
statinelor este reprezentat de reducerea adeziunii endoteliale și diapedezei monocitelor și
limfocitelor T, procese implicate în ateroscleroză. De asemenea, statinele induc regresia
leziunilor aterosclerotice existente și limitează formarea celor noi, fiind implicate și în
stabilitatea plăcii aterosclerotice. Statinele scad și agregabilitatea trombocitelor, indusă de
ADP, colagen, fibrinogen și de concentrația mare de LDL (Stancu and Sima, 2001).
Cele mai frecvente efecte edverse sunt reprezentate de toxicitatea hepatică și
miopatie. Cerivastatinul a fost scos de pe piața datorită rabdomiolizei. Alte efecte adverse
corelate cu statinele sunt: insuficiența renală, hipotiroidismul și infecții severe. În general,
statinele sunt bine tolerate, dar administrarea de medicamente care inhibă citocromul P450
(implicat în metabolismul statinelor) trebuie să se facă cu precauție (Stancu and Sima, 2001).
Datorită raportului cost-eficiență administrarea statinelor la toate persoanele care ar
putea beneficia într-o oarecare măsură nu este fezabilă, de aceea ghidurile recomandă
utilizarea lor la anumite grupuri de pacienți, care are ca bază costul sau efectele adverse ce ar
putea să apară cu o frecvență mai mare în afara acestor grupuri. În 2013 au fost revizuite
indicațiile statinelor de către ACC/AHA (American College of Cardiology/American Heart

2
Association). Astfel, printre indicațiile tratmentului cu statine care are un beneficiu cert se
numără (Stone et al., 2013):
 Prevenția secundară:
- persoane ≤ 75 ani cu boli cardiovasculare (sindrom coronarian acut, antecedente
personale de IMA, angină stabilă/instabilă, istoric de revascularizare arterială,
AVC/AIT, boală vasculară periferică de origine aterosclerotică) în lipsa
contraindicațiilor;
- în cazul persoanelor > 75 ani se impune evaluarea beneficiului reducerii riscului de
boli cardiovasculare, efectelor adverse și interacțiunlior medicamentoase.
 Prevenția primară:
- în cazul persoanelor ≥ 21 ani cu LDL-col ≥ 190 mg/dL trebuie tratați cu statine
indiferent de riscul de boli cardiovasculare la 10 ani.
 Prevenția primară în cazul persoanelor cu diabet zaharat și LDL= 70-189 mg/dL:
- se recomandă administrarea statinelor după schema moderată ca intensitate
persoanelor cu vârsta între 40 și 75 de ani;
- ar putea fi benefică administrarea statinelor după schema intensivă de tratament în
cazul pacienților cu vârsta între 40 și 75 de ani cu un risc de boli cardiovasculare la 10
ani ≥ 7,5%, în absența contraindicațiilor;
- pentru persoanele în afara intervalului de vârstă se recomandă evaluarea beneficiului
scăderii riscului de boli cardiovasculare, efectelor adverse și interacțiunilor
medicamentoase.
 Prevenția primară în cazul persoanelor fără diabet zaharat și LDL = 70-189 mg/dL:
- pacienții cu vârsta între 40 și 75 de ani fără boli cardiovasculare sau diabet zaharat cu
riscul de boli cardiovasculare la 10 ani ≥ 7,5% trebuie tratați cu statine;
- administrarea statinelor tot în cazul acesot pacienți, dar cu riscul de boli
cardiovasculare la 10 ani < 7,5% este rezonabilă, dar nu are un beneficiu cert.

În general, tratamentul cu statine are un raport cost-eficiență bun și beneficii

incontestabile în profilaxia secundară, în profilaxia primară utilizarea statinelor nu este atât de
clară cu toate că ghidul din 2013 a extins utlizarea tratamentului cu statine, fiind indicat în
unele situații și în profilaxia primară.
În studiul Greving et al., 2011, s-a obiectivat că prețul pentru tratamentul cu statine
pe o perioadă de 10 ani este de 35000€ per QALY în cazul persoanelor cu vârsta de 55 de ani
și cu risc de boli cardiovaculare la 10 ani de 10%. Însă, costul variază între 5000€ și 125000€

3
per QALY în cazul riscului de boli cardiovasculare la 10 ani diferit (de la 25% până la 5%),
subliniind că raportul cost-esficiență este mai bun pentru persoanele cu risc la 10 ani mai
mare. Concluzia studiului a fost că statinele nu sunt cost-eficiente pentru profilaxia primară în
cazul persoanelor cu risc de boli cardiovasculare redus, cu toate că tratamentul cu statine nu
este atât de scump. În plus, un factor important care modifică acest raport este aderența la
tratament, de care trebuie să se țină cont întotdeauna. Tot în cadrul acestui studiu, au fost
cercetat raportul cost-eficiență și pentru alte grupuri de peroane. Astfel, în cazul pacienților de
65 de ani cu riscul de boli cardiovasculare la 10 ani de 10% costul a fost de 24600€ per
QALY. Raportul cost-efciență este mai bun cu cât riscul de boli cardiovasculare la 10 ani este
mai mare și scade în cazul riscului mai mic sau după o anumită vârstă (Greving et al., 2011).
Rezultate similare au fost obținute și în studiul Pandya et al., 2015. S-a relevat că în
cazul pacienților cu vârsta între 45 și 75 de ani cu risc de boli cardiovasculare la 10 ani ≥
7,5% (grupul de pacienți incluși și în ghidul ACC/AHA din 2013), costul tratamentului cu
statine ca profilaxie primară a fost de 37000$ per QALY, dar riscurile mai mici s-au asociat
cu un cost mai mare. Astfel, costurile per QALY obiectivate au variat în funcție de riscul de
boli cardiovasculare la 10 ani: risc de ≥ 10% - 30000$ per QALY, de ≥ 15% - 24000$ per
QALY, de ≥ 5% - 57000$ per QALY, de ≥ 4% - 81000$ per QALY, de ≥ 3% - 140000$ per
QALY, de ≥ 2% - 830000$ per QALY. Acest studiu evidențiază că raportul cost-eficiență
depinde de riscul de boli cardiovasculare la 10 ani, pentru riscuri mici tratamentul cu statine
nu este fezabil. Pentru celelalte grupuri de risc terapia trebuie individualizată și trebuie puse în
balanță beneficiile, efectele adverse și eventualele interacțiuni medicamentoase (Pandya et al.,
2015).
Un alt studiu a obiectivat că administrarea de Rosuvastatin la persoanele cu hs-PCR
> 2.0 mg/L și LDL ≤ 130 mg/dL ca profilaxie primară a fost cost-eficientă (35455$ per
QALY) la persoanele cu risc > 10%, dar nu a fost eficient în cazul persoanelor cu risc < 10%
(90714$ per QALY). Totuși, acest studiu a fost condus cu un medicament mai scump decât
cele disponibile actual. Un studiu din Olanda a relevat un cost al tratamentului cu statine de
35000€ per QALY pentru persoane cu vârsta de 55 de ani și risc de boli cardiovasculare la 10
ani de 10%, iar în cazul riscului de 5% costul s-a ridicat la 125000€ per QALY, statinele
nefiind cost-eficiente în profilaxia primară a persoanelor cu risc scăzut (Reiner, 2013).
În concluzie, utilizarea statinelor în profilaxia primară se limitează la un grup limitat
de persoane din indicațiile ACC/AHA din 2013, iar în celelalte cazuri raportul cost-eficiență
variază în funcție de riscul de boli cardiovasculare la 10 ani și vârsta pacienților.

4
 Bibliografie
1. Greving J, Visseren F, de Wit G, Algra A. Statin treatment for primary prevention of
vascular disease: whom to treat? Cost-effectiveness analysis. BMJ 2011; 342: 1672-1672.
2. Pandya A, Sy S, Cho S, Weinstein M, Gaziano T. Cost-effectiveness of 10-Year Risk
Thresholds for Initiation of Statin Therapy for Primary Prevention of Cardiovascular Disease.
JAMA 2015; 314(2): 142.
3. Reiner Ž. Statins in the primary prevention of cardiovascular disease. Nat Rev Cardiol
2013; 10(8): 453-464.
4. Stancu C, Sima A. Statins: mechanism of action and effects. J Cell Mol Med 2001; 5(4):
378-387.
5. Stone NJ, Robinson J, Lichtenstein AH. 2013 ACC/AHA Guideline on the Treatment of
Blood Cholesterol to Reduce Atherosclerotic Cardiovascular Risk in Adults. Circulation
2013; 00: 000–000.