MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA MISCARII

1. Mecanismul biela – manivela

Captarea atentiei - se prezinta functionarea functionarea motorului monocilindric (fig 1) în a carui

componenta intra un mecanism biela – manivela.

Fig 1

1.1 Notiuni generale

În functie de scopul urmarit, cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari :
-miscarea de translatie alternativa în miscare de rotatie continua (motoarele cu ardere interna fig 1) ;
-miscarea de rotatie continua în miscare de translatie alternativa (compresoare, pompe, prese).

Se realizeaza
în doua variante
constructive :
-dezaxat, având axa
de rotatie a manivelei
deplasata cu
excentricitatea "e"
fata de directia
Fig 2
ghidajului B (fig2a);

-axat, atunci când e xcentricitatea este nula (fig 2 b).

Elementele din fig 2 :
1 – manivela ;
2 – biela ;
3 – piston.
 1.2 Elemente constructive

Pentru
mecanismul din figura
3:
Fig 3 1 - piston ;
2 – tija pistonului
; 3 – cap de cruce
; 4 – glisiere ;
5 – cilindru ;
6 – biela ;
7 – manivela arborelui
cotit ;
9 – volant ; 8 – lagare ;
10 – segmenti.
Elementele pot fi grupate în elemente fixe si elemente mobile .
Elementele mobile sunt :
-pistonul ;
-biela ;
-manivela.
Elementele fixe :
-cilindrul ;
-lagarul de pe batiul masinii.
În figura 4 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur:
1 – cilindru;
2 – tija pistonului;
3 – cap de cruce;
4 – volant; Fig 4
5 – glisiera;
6 – biela;
7 – biela;

1.3 Biela (fig 5)

Are rolul functional de a transmite fortele de la
piston la manivela sau invers.
Bielele se confectioneaza din materiale rezistente
la oboseala si cu rezistenta mare la rupere : OL 50 B,
OL 60 B, OLC 35, OLC 45, oteluri aliate cu Cr, Ni,
Mo.
Solicitarile la care sunt supuse bielele :
-flambaj ;
Fig 5
-compresiune ;
-încovoiere ;
-oboseala.
 1.4 Pistonul (fig 6)

Are rolul de a etansa spatiul de lucru, de a ghida si de a transmite în timpul miscarii componenta
normala pe directia miscarii catre peretii cilindrului .

Materialele folosite la confectionarea pistoanelor vor avea urmatoarele

proprietati :
-rezistenta la oboseala ;
-rezistenta la temperaturi ridicate ;
-rezistenta la uzura etc.
Cele mai folosite sunt aliajele de Al .

Fig 6

Feed back
1. Precizati elementele componente ale mecanismului din imagine:

1 – manivela
2 – biela
3 - piston

2. Alegeti de numirea corecta a fiecarui mecanism si explicati semnificatia notatiei "e".

Fig a
Fig b
Fig a – mecanism biela manivela axat
Fig b – mecanism biela manivela dezaxat.
e- excentricitate = distanta dintre axa de rotatie a manivelei si directia ghidajului B .

3. Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea bielelor :
fonta cenusie cu grafit nodular, otel laminat de calitate, aliaje de aluminiu, bronz, otel aliat,
materiale plastice, lemn, cauciuc natural.

4. Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea pistoanelor :
otel aliat, alama, aliaje de aluminiu, aliaje Cr-Ni.
 2. Mecanismul cu culisa oscilanta
Rolul acestui mecanism este de a transforma miscarea circulara a elementului conducator, în
miscare de translatie alternativa a elementului condus.
Principiul de functionare este aratat în fig
7 : piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o
coroana dintata si executa o miscare circulara
uniforma în jurul articulatiei A0, prin intermediul
manivelei 1. Culisa 3 este antrenata de piatra de
culisa 2 si oscileaza la un capat în jurul
articulatiei B0, iar cu celalalt pune în miscare
elementul condus C. Acesta va realiza miscarea
principala (C este o piulita a carei miscare de
rotatie este transformata în miscare de translatie
de un surub cu care este conjugata).
Mecanismul este realizat în doua variante
constructive principale :

Fig 7

a) mecanismul manivela – culisa oscilanta (ex. mecanismele seping) - fig 8;

b) mecanismul manivela – culisa rotativa (ex. motoarele cu cilindri rotativi) – fig 9.

Fig 9
Fig 8

1 – manivela ;
2 – piatra de culisa
; 3 - culisa
A0, B0 - articulatii
În prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa având o miscare
oscilanta.
În a doua varianta, culisa se roteste permanent în acelasi sens.
 3. Mecanismul cu clichet
Are rolul functional de a obtine miscari de rotatie intermitenta (miscarea de avans de la unele
masini unelte).

Clichetul este o pârghie (1) articulata la un capat si care are celalalt

capat profilat, astfel încât, patrunzând între dintii unei roti dintate (2) sa
împiedice rotirea acesteia într-un anumit sens (fig 10).

Fig 10
Principiul de functionare :

Roata cu dinti (5) are o miscare de rotatie, imprimata de

manivela (1) prin intermediul bielei (2) si a balansierului (3).
Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se roteste liber
în jurul unei articulatii solidare cu balansierul (3).
Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta
împotriva schimbarii sensului de rotatie în mod accidental.
Întregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) –
batiu.
Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare
cu cursa foarte scurta. El este actionat pentru a împinge un
Fig 11
dinte si apoi, retragându-se un pas, antreneaza urmatorul
dinte, repetând miscarea. În acest fel, roata dintata sau
cremaliera se deplaseaza pas cu pas.

4. Mecanismul cu cruce de Malta

Rolul functional : obtinerea unei miscari de rotatie intermitenta (pentru antrenarea aparatelor
tip "dozator" în industria chimica).

Modul de functionare (fig 12) : roata conducatoare (1) se

roteste cu o viteza unghiulara cons tanta. Elementul condus (2) are
forma crucii de Malta. Roata conducatoare si crucea de Malta sunt
montate pe arbori paraleli. Elementul condus are 4 santuri radiale,
dispuse la 90° în care intra pe rând stiftul (C). Pentru fiecare
deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus
(2).

Fig 12
 5. Mecanismul cu came
Sunt utilizate pentru a transforma miscarea de rotatie, de translatie sau de oscilatie a camei, într-
o miscare rectilinie sau oscilatorie a tachetului.
Cama este elementul conducator profilat, care transmite elementului condus numit tachet o
miscare determinata, ce se desfasoara dupa o lege data de profilul camei.

Fig 15
Fig 13 Fig 14

În fig 13 este prezentat mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei în miscare
rectilinie alternativa verticala a tachetului. Tachetul este prevazut cu rola R, care transforma frecarea
de alunecare în frecare de rostogolire.
În fig 14 este prezentat mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului, iar în fig 15 mecanismul
cu cama de translatie si tachet oscilant.
Utilizare : comanda supapelor la motoarele cu ardere interna, a elementilor pompelor de injectie
cu elementi în linie etc.

6. Mecanismul surub – piulita

6.1 Notiuni generale
Se compune dintr-un surub (surub de forta) si o piulita.
Acest mecanism se impune în categoria precizata datorita avantajelor sale :
-obtinerea unei miscari lente ;
-capacitate portanta mare în cazul unor dimensiuni de gabarit mici ;
-simplitate constructiva.
Dezavantajele sunt :
-pierderi prin frecare ;
-randament scazut la viteze mari.
Domenii de utilizare :
-cricuri (ridicarea sarcinilor) ;
-prese cu surub (fig 16)
-masini unelte ;
-deplasari de reglaj (fig 17) ;
-micrometre (deplasari precise de divizare fig 18).
 Fig16
1 – sistem de prindere 2 – tija filetata
3 – material supus prelucrarii

Fig 18

Fig 17

Pentru deplasarile de precizie mare se impun :

-filete cu pas fin ;
-filete cu profil dreptunghiular;
-filete cu pas mare, în cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati, solicitari importante).

6.2 Variante constructive

 Surub rotativ deplasabil prin translatie si piulita fixa (cricuri simple fig 19) ;
 Fig 19

 Constructie telescopica cu doua cupluri surub – piulita pentru marirea cursei ;

 Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens, însa cu pasi diferiti). La o
singura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta
dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica ;
 Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este înlocuita cu frecarea prin
rostogolire (fig 20) ;

Fig 20

 Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 21);

Fig 21
  Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta – stânga (fig 22).

Fig 22

7. Mecanismul pinion – cremaliera

Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata cilindrica si o bara sau rigla danturata,
numita cremaliera.
De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se rostogoleste rectiliniu.
Sistemul este un caz particular al angrenajelor cilindrice, la care una dintre roti are o raza
infinit de mare.
Când roata dintata va avea o miscare de rotatie, cremaliera va capata o miscare de translatie
în lungul ei.
Uneori, roata dintata se înlocuieste cu un melc (surub), rezultând mecanismul melc –
cremaliera.
În fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.

Fig 23

Conditii de montaj (fig 24)

-dreapta primitiva AA’ a cremalierei sa fie tangenta la cercul primitiv de raza R al rotii dintate
cu acre angreneaza ;
-sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera în timpul deplasarii;
-sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei.

Fig 24

Angrenajul cu cremaliera se utilizeaza în cazul masinilor unelte cu miscare rectilinie, în

constructia sistemelor de directie, a aparatelor de laborator (microscoape).