Medierea contextuală a disputelor

Comunicare și conflict interpersonal-concepte, tipuri,

norme, blocaje, eficientizare, responsabilități

Coordonator: Prof. Dr.C. Loghin

Masterand: Tipu Andreea Roxana

Anul II, SCCV

Iași

2020
 I. Comunicare și conflict interpersonal-concepte, tipuri,
norme, blocaje, eficientizare, responsabilități

Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje care pot fi procese

mentale (confuzii, gânduri, decizii, interioare) sau expresii fizice (sunete şi gesturi). Ea constituie
o necesitate şi o activitate socială. Cauza care a dus la apariţia comunicării a fost necesitatea de a
comunica între oameni ca persoane sau grupuri sociale, când se aflau la depărtare unii de alţii.
Cauza care a determinat apoi dezvoltarea comunicării a fost necesitatea de a comunica între
oameni şi organizaţiile lor, în condiţiile dezvoltării relaţiilor sociale. Formele de comunicare apar
şi se dezvoltă odată cu mijlocul principal de comunicare între oameni, care este limba sau
limbajul, în care există două forme de întrebuinţare: orală şi scrisă. 1

De asemenea, comunicarea este un proces intenționat, care are scopul de a produce

efecte asupra receptorului, în sensul că se așteaptă de la acesta un răspuns, o reacție. În fapt,
comunicarea poate fi definită drept ansamblul proceselor fizice și psihologice, prin care se
efectuează operația punerii în relație cu una sau mai multe persoane în vederea obținerii unor
anumite obiective.2

“Comunicarea inter-umană are prezență permanentă pe parcursul întregii existențe a

speciei, fapt ce a deteminat atât interes cât și efort de înțelegere, explicare, teoretizare și
administrare, lucru care a condus la apariția unei multitudini de propuneri în acest sens; una
dintre acestea, cu impact major din perspectiva sistemului restaurativ-alternativ este ca propusă
de un cercetător din cadrul Școlii de la Palo-Alto, Paul Watzlawic, Don J. Jackson. Acesta are
forma unui inventar de axiome care enunță că:

 non-comunicarea este imposibilă

1
https://www.skillsyouneed.com/ips/what-is-communication.html
2
Management de conflict, paradigme de tip restaurativ și metode alternative, note de curs
  orice prezență, absență, orice comportament conștient sau nu, are conținut de
comunicare;
 comunicarea se desfășoară la nivel informațional/de conținuturi și relațional
 orice comunicare transmite atât informații de conținut cât și de mod în care acestea pot
fi înțelese.”3

Conflictul reprezintă o stare de dezechilibru față de un reper anterior, considerat ca fiind

aflat într-un echilibru relativ sau teoretic; S-a constatat faptul că dezechilibrul produce tensiuni și
forțe intra sau interpersonale și poate apărea ca urmare a prezenței acestora. Conflictul este
considerat, de asemenea, o stare de normalitate, deoarece la nivelul sistemului unui individ, se
produc permanent schimbări.

Conflictul este caracterizat drept opozitie deschisă, lupta între indivizi, grupuri, clase
sociale, partide, comunități, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale,
divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interactiunii sociale.4

Conflictul reprezintă un proces psihosocial, afectat de percepții, deoarece fiecare individ

are propriul lui mod de a percepe o informație și de a o procesa, ceea ce conduce automat la o
diferențiere între ideile fiecărui individ asupra aceleași realități. 5

Tipuri de conflicte:

Conflictul poate fi: - subiectiv, manifestat prin nivel emoțional ridicat

-obiectiv – emoționalitate controlată

De asemenea, conflictul are componente: -intrapersonale, care au loc în interiorul

indivizilor, în plan psihic, fiziologic sau sintetic (conștient, subconștient, inconștient) si
componente interpersonale, prezente în exteriorul indivizilor, în mediul social sau natural.

3
Cândea, R., Cândea, D., Comunicarea organizaţională aplicată, Bucureşti, Editura Expert, 1998, pp. 46-53
4
https://kfoundation.org/ending-of-
conflict/?gclid=EAIaIQobChMIoveIj6Pn7AIVjrd3Ch2_7winEAAYASAAEgLJ9PD_BwE
5
https://www.healthline.com/health/interpersonal-conflict
 Conflictul la nivel intrapersonal se produce când există o incompatibilitate, o
inconsistenţă între elemente cognitive corelate, aceasta afectând capacitatea de prezicere şi
(auto)control a individului. Inconsistenţa, percepută ca o amenințare în ceea ce privește
validitatea cadrului individual de referinţă, produce incertitudinea. 6

Conflictul la nivel interpersonal, de grup, de organizaţie sau de mediu de funcţionare a

organizaţiei poate avea numeroase surse:

 structura organizaţională prin divizarea în subunităţi şi modul în care sunt grupate

activităţile;
 procesul de evaluare a performanţei;
 competiţia pentru resurse limitate;
 competiţia pentru putere şi influenţă;
 nepotrivirile dintre percepţiile individuale asupra rolurilor fiecăruia la locul de
muncă, diferenţele de personalitate şi dintre nevoi sau dorinţe;
 dorinţa de autonomie psihică şi fizică şi problemele personale care îşi au
originea în afara organizaţiei.

Deasemenea, conflictul poate fi manifest (intre o dorinta si o cerinta morala, de exemplu, sau
intre doua sentimente opuse) sau latent, acestea din urma putand sa se exprime intr-un mod deformat in
conflictul manifest si sa se traduca mai ales prin formarea de simptome, prin tulburari de comportament
sau de caracter, etc.

Conflictul latent este o primă fază a conflictului în care, sub influenţa sursei de conflict,
se generează un anumit set de atitudini şi sentimente. Conflictul latent poate rămâne în această
stare fără a evolua, dar se şi poate transforma într-o situaţie iremediabil deterio-rată.

Conflictul manifest este comportarea observabilă alimentată de percepţii şi sentimente

latente şi poate lua calea fie a „luptei“ deschise care va genera un învingător şi un învins, fie se
poate constitui într-o încercare de a stabili obiective comune.

Conflictele, nu sunt negative sau pozitive în sinea lor, ci reprezintă o stare cvasi-
permanentă a relațiilor interumane

6
Roloff, M., E., Communication and Conflict, Handbook of Communication Science SAGE Publications, 1987, p. 484
 -rezultatele conflictelor pot fi percepute sau evaluate ca fiind pozitive sau negative;

-rezultatele conflictelor au caracter relativ, acesta fiind condiționat de sistemul de

referință față de care se face evaluarea, de procesul utilizat și de eficiența acestuia (același unic
rezultat al unui conflict poate fi perceput sau interpretat ca fiind pozitiv pentru un individ și
negativ pentru celălalt sau pozitiv sau negativ de către același individ, dar aflat în două momente
diferite).7

Cauzele care au condus la apariția conflictelor pot fi următoarele: problemele create de

faptul că anumite nevoi de bază ale individului, nu sunt satisfăcute, sau sunt satisfăcute partial
sau sunt satisfăcute sub altă formă față de cea prevăzută. De asemenea, problemele de
relaționare pot constitui o cauză care a condus la apariția conflictelor. Problemele de relaționare
apar de obicei în relațiile interpersonale, ca urmare a raportului de interdependență dintre
indivizi, a nivelului scăzut de competențe profesionale și sociale, a existenței unor stereotipuri și
prejudecăți care conduc la anumite confruntări între indivizi. Problemele generate de diferențele
de valori, sunt, de asemenea cauze care au condus la apariția conflictelor. Aceste diferențe de
valori sunt reprezentate de înțelegerea în mod diferit a unor valori și principii fundamentale,
precum -diferenţele culturale, de ideologie, religie, modalitatea de a face lucrurile, de a trăi viaţa,
schimbarea regulilor, normelor, stilului de viaţă, a partenerilor, a înfăţișării. 8

De asemenea, cauzele conflictelor pot fi: -necunoscute/neidetificabile;

-identificabile

-cunoscute

-tangibile (au caracter preponderent obiectiv și sunt măsurabile);

-non-tangibile (au caracter preponderent subiectiv și nu pot fi măsurate)

Watkins, a făcut referire la caracteristicile conflictului interpersonal, a formulat două

axiome, în cadrul cărora a susținut faptul un conflict poate fi rezolvat sau generat numai prin
intermediul procesului de comunicare (folosind limbaje verbale şi nonverbale), deoarece oamenii
pot interacţiona şi schimba mesaje numai prin comunicare și faptul că conflictul este generat de

7
Management de conflict, paradigme de tip restaurativ și metode alternative, note de curs
8
https://www.armyacademy.ro/reviste/3_2005/a19.pdf
cele două „părţi în conflict“ au şi obiective care se exclud reciproc. Obiectivele care se exclud
reciproc pot exista datorită unor fapte concrete sau a sistemelor de valori diferite.

Se pot trage următoarele concluzii:

– numai prin comunicare părţile în conflict pot determina existenţa unei soluţii care să
ţină cont de obiectivele ambelor părţi;

– există posibilitatea ca incertitudinea, nesiguranţa şi informaţia ambiguă generate de o

comunicare defectuoasă să fie cauza percepţiei obiectivelor care se exclud reciproc;

– deoarece diferenţele între sistemele de valori induc diferenţe între percepţii, acestea pot
constitui o sursă de conflict;

– apelarea la comunicarea pozitivă, ascultarea empatică, şi autoexpunere poate conduce

la stabilirea unei baze comune de discuţii, de interese, la împărtăşirea în comun a unor valori;

– comunicarea precisă reduce diferenţele perceptuale şi scade în acest mod probabilitatea

de apariţie a conflictului.

Între conflict şi comunicare este o legătură strânsă, determinată de faptul că procesul de

comunicare în sine poate cauza conflicte, poate fi un simptom al conflictelor sau poate conduce
la rezolvarea conflictelor. Orice comportament de comunicare este de fapt o formă de
exteriorizare şi orice comunicare afectează comportamentul. Orice comunicare este o
interacţiune, deci un instrument de interinfluenţare.9

9
https://www.armyacademy.ro/reviste/3_2005/a19.pdf
Bibliografie

1. https://www.skillsyouneed.com/ips/what-is-communication.html, accesat pe 25.10.2020,

ora 13:12
2. Cândea, R., Cândea, D., Comunicarea organizaţională aplicată, Bucureşti, Editura Expert, 1998,
pp. 46-53
3. https://kfoundation.org/ending-of-
conflict/?gclid=EAIaIQobChMIoveIj6Pn7AIVjrd3Ch2_7winEAAYASAAEgLJ9PD_Bw
E , accesat pe 26.10.2020, ora 15:20)
4. Management de conflict, paradigme de tip restaurativ și metode alternative, note de curs
5. https://www.healthline.com/health/interpersonal-conflict
6. Roloff, M., E., Communication and Conflict, Handbook of Communication Science SAGE
Publications, 1987, p. 484
7. https://www.armyacademy.ro/reviste/3_2005/a19.pdf (accesat pe 27.10.2020, ora 17:30)
8. https://www.healthline.com/health/interpersonal-conflict