O scoala la rascrucea istoriei: Pitar Mos 1856 – 1948

Începand din anul 1852, Barbu Ştirbei, Domnitorul Ţării Româneşti, le-a cerut în mod
insistent surorilor Institutului Beatae Mariae Virginis din München să întemeieze o şcoală de
fete în Bucureşti, capitala ţării pentru educarea fetelor. Cu invitaţia și acordul Episcopului
Michel-Angelo Conte di Parsi, primele surori au sosit în Bucureşti pentu a întemeia o școală.
Școla Pitar Moș sau mai degrabă Institutului Sfânta Maria este un centru de cultură și educație
pentru fete iar superioara Institutului a fost Mater Consolata Bachmeyer, ele au pus foarte
nare accent pe educația temeinică pe ordine și comportamentul fetelor, crescândule în
dragostea şi teama lui Dumnezeu, învăţate să respecte regulile, să fie punctuale și ordonate și
să aibă mereu o ținută decentă și prin aceasta, faima surorilor s-a răspândit repede iar nu după
mult timp de la întemeierea Institutului, se înscriau din ce în ce mai multe fete.
Un rolul pe care îl mai avea institut era că servea și ca un centru spiritual și misionar
pentru catolicii din București si pentru fetele care studiau și se formau le-a determinat prin
viața lor să participe și la serviciile religioase pe care le aveau și un lucru imortant de
mentionat era faptul că familia regală, Regele Carol I, însoțit de Regina Elisabeta, lua parte în
fiecare duminică la Sfânta Liturghie din capela surorilor.
Maicile pe lângă activitățile de educație a fetelor, s-au mai implicat și în domeniul
social, spre ai ajuta pe cei care sunt în suferințe și nevoi ,astfel predicandu-l pe Domnul prin
viața lor. În primului război mondial din 1916-1918, când a izbucnit epidemia de tifos ,
soldații români bolnavi au fost îngrijiți de maicile din Institut, într-un moment în care nimeni
nu a avut curajul să se îngrijească de ei, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
dormitoarele în care stăteau cele 300 de eleve internate la Institutul Sfânta Maria, au fost
transformate în săli de spital pentru soldații români răniți, aduși de pe frontul de răsărit.
Din anul 1948, apare o periodă de mare incercare pentru surori, deoarece intră la
putere noul regim comunist care a confiscat toate școlile particulare transformândo cu totul în:
Școala Tehnică Sanitară și Institut Pedagogic Româno-Sovietic,Capela a devenit sediul
Arhivelor Ministerului Sănătății, iar într-un alt corp al institutului, funcționează ca Facultatea
de Limbi și Literaturi Străine iar în luna ianuarie 1949, maicile de naționalitate străină au fost
forțate să paraseasca țara, iar cele românce au fost trimise în familiile lor dar nu toate maicile
de naționaliteate au plecat, dar totuși au rămas mai bine de 25 de maici de naționalitate străină
și totuși au fost duse la Ferma Sfânta Agnes a Institutului Sfânta Maria, unde au trăit până la
căderea regimului comunist iar după anul 1990 și-au putut relua din nou activitatea.