Protocol Ceremonial Si Eticheta

CZU 341.75+342.
5 T 23 Această lucrare este realizată la comanda Transparency Interna

tional – Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea capacităŃilor naŃionale pentru preveni
ea corupŃiei în Republica Moldova”, cu sprijinul financiar al Programului NaŃiunilor Uni
te pentru Dezvoltare. Opiniile expuse în această lucrare aparŃin autorului şi nu reflectă
neapărat opinia PNUD.
Descrierea CIP a Camerei NaŃionale a CărŃii TărîŃă, Orest Protocol, ceremonial, etichetă /
parency International – Moldova. – Ch.: Transparency International – Moldova, 2006 (Ti
pogr. „Bons Offices”). – 214 p. Bibliogr. p. 213-214. ISBN 978-9975-9869-8-4 1500 ex.
341.75+342.5
Copyright © UNDP Moldova, 2006 Toate drepturile rezervate UNDP Moldova Programul N
aŃiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reŃeaua globală de dezvoltare a NaŃiun
ilor Unite, care promovează schimbarea şi conectează Ńările la informaŃii, experienŃa şi re
le necesare pentru a ajuta oamenii să-şi construiască o viaŃă mai bună. (www.undp.md) Trans
arency International – Moldova, 2006 Str. „31 August 1989” nr. 98, of. 204, MD-2004, C
hişinău, Republica Moldova Tel/Fax. (373-22) 237876 www.transparency.md E-mail: offi
ce@transparency.md ISBN 978-9975-9869-8-4
Sumar:
PrefaŃă Breviar istoric NoŃiuni generale 1. Protocolul oficial al Republicii Moldova 1
.1 Structura statului 1.2 Simbolurile statului 1.3 Învestitura în funcŃie a Preşedintelu
i Republicii Moldova 1.4 Primirea oficială a şefilor de state la PreşedinŃie 1.5 Corespo
ndenŃa oficială 1.6 Vizitele Preşedintelui Republicii Moldova în străinătate 1.7 Aspecte pr
ctice privind primirea sefului de stat la ambasadă 1.8 Onoruri militare. Doliul of
icial şi ceremonii funebre 1.9 Precăderile între autorităŃile naŃionale şi cele străine For
cadrului protocolar legislativ naŃional 1.10 Practica protocolară în unele Ńări străine 2.
AdministraŃia de stat 2.1 Executivul 2.2 UnităŃi administrativ-teritoriale 2.3 Găgăuzia – t
ritoriu administrativ cu statut special. Reglementări protocolare 2.4 Raioane. Nor
me de protocol la activităŃile oficiale 2.5 Alegerea şi ceremonia de instalare în funcŃie
a primarului de comună (sat) 2.6 Vizitele demnitarilor de stat în raion. Programare şi
asistenŃă protocolară 2.7 Defilări 2.8 DistincŃii de stat
3
7 8 11 16 19 30 36 48 53 56 57 63 70 77 78 79 81 84 85 86 87
Transparency International – Moldova 3. Protocolul neoficial 3.1 Protocolul civil
la liturghiile religioase 3.2 Protocolul universitar 3.3 Protocolul sportiv 4. C
eremonii, structuri protocolare şi decor vestimentar 4.1 Tipuri de ceremonii şi real
izarea lor 4.2 Serviciul Protocol într-o instituŃie publică 4.3 RelaŃiile Serviciului Pr
otocol cu mass-media şi organele de securitate 4.4 VestimentaŃia 5. RecepŃii oficiale
5.1. Retrospectivă şi actualitate 5.2 Tipurile de recepŃii şi desfăşurarea lor 5.3 Paşi pre
inari în organizarea recepŃiilor 5.4 Tipologia meselor, precăderile şi plasamentul invit
aŃilor 6. Protocolul internaŃional 6.1 Organisme europene 6.2 Protocolul la ONU 6.3
Protocolul diplomatic 6.4 ConferinŃe internaŃionale 7. Reguli de comportament pentru
toate zilele 7.1 Bunele maniere în trecut 7.2 Codul bunelor maniere în prezent 7.3
Cum să ne comportăm la masă 7.4 Comportamentul la locul de muncă 7.5 Moda şi eleganŃa 7.6 C
dul bunelor maniere: uzante internaŃionale Anexe 1. Norme generale ale protocolulu
i 2. Drapelul Republicii Democratice Moldoveneşti
4
92 97 100 104 105 108 112 116 117 123 128 137 141 144 155 160 163 175 184 186 18
7 198 201
Protocol, ceremonial, etichetă 3. Drapelul Republicii Moldova 4. Elementele de bază
a unui drapel. Categorii de drapele 5. Stema Republicii Moldova 6. Imnul Republi
cii Moldova 7. Cortegii oficiale 8. Grade militare 9. Ordine şi medalii Bibliograf
ie 201 202 203 204 205 206 210 213
PrefaŃă
Sanctus amor patriae dat animum
Paginile acestei cărŃi s-au născut din arzătoarea dorinŃă de a acoperi golul existent în ma
ie de protocol, ceremonial şi etichetă care s-a format în societate după desprinderea ac
estui focar al latinităŃii de fostul colos sovietic. Trăim într-o epocă de schimbări majore
dacă oricare din noi ar încerca să pătrundă în lumea protocolului, ceremonialului şi a bun
r maniere, cunoştinŃele pe care le-ar obŃine i-ar servi ca reper în actul de umanizare a
relaŃiilor cu semenii săi, contribuind astfel la crearea unei societăŃi cu adevărat democ
ratice în care să predomine valorile general umane. Obiectivul pe care l-am urmărit re
zidă în faptul că am dorit să-l atragem pe cititor în sfera înaltă a valorilor comportament
, să-i trezim interesul şi adevărata dragoste faŃă de multidimensionala şi sublima materie,
faŃă de tot ce este înălŃător, să-l direcŃionăm, în măsura posibilului, spre respectarea no
onduită general acceptate şi spre perfecŃionarea lor continuă.
7
Breviar istoric
Protocolul este o ştiinŃă (diplomaŃie, estetică, sociologie, istorie, heraldică) şi o artă
, frumuseŃe, culoare, armonie), reprezintă chintesenŃa comportării adecvate, pusă în servic
ul idealului statului şi spiritului unui popor. Felio A.Vilarrubias
Pentru a ne familiariza mai îndeaproape cu normele de comportament civilizat vom înc
epe cu protocolul, care datează din vremuri imemoriale, embrionul lui dezvoltîndu-se
atunci cînd concepŃia despre lume era magică, luînd naştere o dată cu fiinŃa umană, creşte
rfecŃionează concomitent, ca o consecinŃă a acestei dezvoltări1. În opinia noastră, protoco
apare, mai întîi, în cadrul tribului ca un produs al relaŃiilor de comunicare între membr
ii lui care stabilesc o anumită ierarhie, ordine şi subordine, ca mai apoi acesta să s
e exteorizeze în urma depăşirii relaŃiilor violente şi stabilirii relaŃiilor paşnice între
se centre de putere (clanuri, hoarde, triburi) care ocupau acelaşi spaŃiu (colină, şes,
munte etc.) şi care au simŃit necesitatea de a intra în contact unul cu altul. Conside
răm că perioada de implementare a normelor de protocol nu poate fi definită cu exactit
ate. Probabil, a început în epocile preistorice, o dată cu structurarea comunităŃilor uman
e, cînd centrele de putere atingînd un anumit grad de civilizare decid că este mai imp
ortant să auzi mesajul decît să-l mănînci pe mesager2, trecînd de la etapa confruntărilor s
ematice la etapa de stabilire între ele a unor relaŃii nonviolente bazate pe negocie
ri. PrezenŃa protocolului se conturează mai clar cînd relaŃiile interstatale devin mai f
ormale, concretizîndu-se în acorduri politice şi de cooperare, ale
1
2
José Antonio de Urbina y de Quintana, El Protocolo europeo, el protocolo mundial y
los distintos protocolos extranjeros, Madrid, 1977, p. 9. Mary Jane Mc Caffree
and Pauline Innis, Protocol. The Complete Handbook of Diplomatic, Official and S
ocial Usages, 1985, p. 73.
8
Protocol, ceremonial, etichetă
căror urme le găsim în mileniul trei a. Chr. (acordul între oraşele Lagash şi Umma) şi în m
ul doi (Tratatul de Pace între Ramses al II-lea al Egiptului şi Hattuşil al III-lea, r
egele hitiŃilor). Încheierea acordurilor în această perioadă timpurie constituie o mărturie
reală a apariŃiei primelor norme de comportament civilizat în procesul de iniŃiere a rel
aŃiilor de cooperare politică între societăŃile antice. Protocolul antic devine structurat
şi atinge apogeul în Egiptul faraonic, imperiile Asirian, Babilonian, Persan – adevărur
i confirmate de mărturiile lăsate de aceste mari culturi ale AntichităŃii care, în expansi
unea lor, „au exportat împreună cu cultura şi organizarea lor politică şi socială propriul
tocol şi ceremonial în Ńările dominate de ele sau care au căzut sub influenŃa lor”1. Protoc
l ajunge să se extindă ulterior din Orient pînă în Imperiul Roman, unde capătă o conotaŃie
eligioasă care se răsfrînge nemijlocit asupra semnării acordurilor, cum era, de exemplu,
ceremonialul heralzilor sfinŃi din Roma. În Evul Mediu şi pînă la Renaştere (secolele IV-X
V), protocolul continuă să rămînă notoriu în Ńările Orientului, pe cînd în Europa protocolu
plu şi puŃin structurat – consecinŃă a izolării statelor şi a contactelor rare între ele. Î
tă cu intensificarea contactelor între Ńările europene în secolele XV-XVI, contacte care a
jung să se instituŃionalizeze datorită noilor idei şi îmbunătăŃirii comunicărilor, demareaz
l de apropiere a protocolului care face ca ceremonialul din următoarele secole să de
vină splendid. Secolele XVII-XVIII sînt dominate de absolutismul monarhic – mărturie elo
cventă în acest sens constituind FranŃa şi Spania, cînd obiectivul normelor de protocol şi
eremonial consta în a remarca importanŃa şi prestigiul monarhului care negocia direct
prin intermediul reprezentanŃilor săi. În acea epocă, se considera că a obŃine prioritate î
nul dintre aceste aspecte formale însemna să recunoşti statul şi suveranul favorit şi să po
ezi o calitate superioară asupra celorlalŃi care negociau cu el. De aceea, ea va fi
epoca marilor confruntări ocazionate de aplicarea protocolului şi a ceremo1
José Antonio de Urbina y de la Quintana, op.cit., p. 73.
9
Transparency International – Moldova
nialului la nivel internaŃional, precum şi perioada de torpilare a majorităŃii negocieri
lor din cauza discuŃiilor dezagreabile care se încingeau în jurul chestiunilor de prot
ocol şi precăderi. Vom remarca că în tot acest răstimp ce se extinde pînă la începutul seco
XIX prestigiul politic al unui stat se corela cu posibilitatea acestuia de a pu
tea impune celorlalŃi anumite adresări formale care, rezultînd din specificul epocii,
evidenŃiau calitatea deosebită a suveranului. În ce priveşte normele de protocol şi ceremo
nialul, acestea vor fi folosite ca mijloace de a recunoaşte prestigiul statelor ce
rivalizau între ele şi tindeau spre superioritate. Secolul XX este marcat de tendinŃe
le de unificare şi omologare crescîndă a protocolului. Astfel, putem afirma că pe la mij
locul secolului trecut avem un protocol european structurat în baza căruia s-a const
ituit protocolul internaŃional folosit astăzi în mai toate Ńările lumii. În ultimul secol a
mileniului doi, protocolul şi ceremonialul se perfecŃionează continuu, viaŃa oficială se
desfăşoară după norme de protocol recunoscute la nivel internaŃional; frecvenŃa şi importan
ntactelor politice şi a întrevederilor oficiale ale conducătorilor de state creşte, deve
nind semnificativă, în acest sens, stabilirea orientărilor formale prin intermediul căro
ra se asigură realizarea acestor contacte. Asemenea perfecŃionare continuă şi la începutul
mileniului trei, misiunea protocolului contemporan, bazat pe criterii obiective
de egalitate a statelor, constînd în necesitatea de a crea şi în continuare medii armon
ioase de dialog, de a reglementa aspectele formale ale întrevederilor la nivel înalt
ale şefilor de state, ale negocierilor dintre Ńări purtate pentru realizarea obiectiv
elor politice propuse, precum şi în necesitatea de a evita apariŃia problemelor de ord
in protocolar atît de frecvente în perioadele istorice precedente. Aşadar, putem const
ata că aportul potocolului în istoria politică a lumii este imens, deoarece a contribu
it esenŃial la reducerea stărilor de conflict între puteri, iar pe măsura lărgirii normelo
r de reglementare şi acceptării caracterului lui de generalitate acesta s-a transfor
mat într-un element moderator chemat să evite fricŃiunile şi divergenŃele apărute între sta
10
NoŃiuni generale
Protocolul provine din vechea greacă protokollon şi se referea iniŃial la prima foaie
lipită pe un sul de papirus pe care erau conturate datele asupra originii sale, aj
ungînd să desemneze în secolul VI întîia pagină a unui document oficial care îi autentifica
ovenienŃa. Pe măsura scurgerii timpului, prin protocol a început să se subînŃeleagă textul
ginal al unui act de notariat sau registrul în care erau înscrise textele în cauză, ca m
ai apoi, o dată cu implementarea unor norme rigide în ritualul curŃilor imperiale şi reg
ale, sensul protocolului să se extindă căpătînd accepŃiunea de azi prin care este definit c
un ansamblu de reguli de reglementare a ordinii de precăderi la activităŃile oficiale
. În studiile de specialitate conceptul doctrinar al protocolului este abordat fre
cvent şi se defineşte de Raul Valdés Aguilar ca un tratament obişnuit (reguli de curtoaz
ie) pe care îl folosesc între ele statele, şefii de state şi agenŃii diplomatici1, acesta
pledînd, totodată, pentru o sinonimie între termenii protocol şi ceremonial. Jean Serres
îl interpretează ca pe nişte reguli de codificare, care domină ceremonialul, scopul lui
fiind de a acorda fiecărui participant prerogativele, privilegiile şi imunităŃile la ca
re el are dreptul2, iar Podesta-Costa şi-l imaginează ca pe o serie de precepte meni
te să ordoneze ceremoniile oficiale, respectînd egalitatea juridică a statelor3. Raoul
Génet explică esenŃa protocolului prin facilitatea de a rezolva problema precăderilor4,
adică a ordinii locurilor şi consideră că în sens larg conceptele de protocol şi ceremonia
sînt sinonime. În viziunea lui Pradier-Fodéré, protocolul constituie un cod al convenŃiil
or publice5, tot aşa cum pentru Louis Dussault el este un instrument de comu1
2 3 4 5
Raul Valdés Aguilar, Terminología usual de las relaciones internacionales, Derecho d
iplomático y tratados, Mexico, s.a., p. 19. Jeannes Serres, Manuel pratique de pro
tocol, Paris, 1992, p. 33. Podesta-Costa, Derecho internacional pűblico, Buenos-Ai
res, 1955, p. 342. Raoul Génet, Traité de Diplomatie et de Droit Diplomatique, Paris
, vol 1, p. 327. P. Pradier-Fodéré, Cours de Droit Diplomatique, Paris, 1881, p. 514
.
11
nicare1. Felio A. Vilarrubias ne redă protocolul prin ordinea reglementată şi ierarhiz
ată a celor prezenŃi la o acŃiune publică, ca fiind transcripŃia în scris a uzanŃelor unei
ormule reglementate2. Avînd în vedere diversele idei pe care le au autorii despre ac
este concepte, devine clar că în sens strict ele diferă (fiindcă, în accepŃiunea lor cea ma
largă, sînt considerate sinonime), ceremonialul desemnînd legătura cu mediul în care se d
esfăşoară relaŃiile dintre state, sisteme politice, instituŃii şi organisme sociale, pe cîn
rotocolul codifică normele care preced ceremonialul, norme care sînt destinate să asig
ure fiecărui participant prerogativele şi imunităŃile corespunzătoare conform dreptului său
Implementarea protocolului în viaŃa politică a statului, aplicarea lui la ceremoniile
oficiale, naŃionale şi în cadrul altor activităŃi scoate în relief funcŃii concrete care s
pecifică pentru prima dată în literatura de specialitate: 1. FuncŃia de reprezentare; 2.
FuncŃia de comunicare; 3. FuncŃia de armonizare socială; 4. FuncŃia de coercivitate. Tr
ecînd la evaluarea funcŃiei de reprezentare a protocolului, vom nota că ea se manifestă
la diverse ceremonii publice. Printre acestea am putea specifica ceremoniile de
instaurare în post a conducătorilor de state – eveniment politic care se transformă, pri
n voinŃa celor prezenŃi, într-un act constituŃional excelent, iar o dată cu reînnoirea pute
ii prezidenŃiale sau a celei monarhice, cu venirea noilor suverani, se recreează în într
egime sistemul politic al statelor, ceremonialul transformîndu-se, la rîndul său, în exp
resia vie a ideologiilor oficiale pe care acestea le comportă. Protocolul, ca elem
ent de reprezentare, este omniprezent în timpul efectuării vizitelor oficiale de către
şefii de state, în cadrul audienŃelor oficiale acordate înalŃilor demnitari de stat, inte
rnaŃionali şi şefilor misiunilor diplomatice, precum şi în organizaŃiile politice internaŃi
le (ONU) şi cele regionale (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, NATO etc.),
unde este stabilită o
1 2
Louis Dussault, Protocolul. Instrument de comunicare, Bucureşti,1994, p. 34. Felio
A. Vilarrubias, Tratado de Protocolo del Estado e Internacional, Oviedo, 1994,
p. 21.
12
anumită ordine de precăderi şi fiecare stat-membru îşi are rezervat locul în conformitate c
normele internaŃionale în vigoare, apelînd la anumite atribute protocolare de repreze
ntare – drapel, stemă, care exprimă propria identitate naŃională şi politică şi care fac ca
se deosebească de ceilalŃi membri ai comunităŃii internaŃionale. În aceeaşi măsură, funcŃia
zentare a protocolului este imprimată la marile sărbători naŃionale (Ziua IndependenŃei, Z
iua constituirii statelor, diverse aniversări şi evenimente semnificative din viaŃa naŃi
unilor etc.) care se desfăşoară în baza unor ritualuri politice cu participarea nemijloc
ită a oamenilor şi care reflectă nu alceva decît splendoarea, nobleŃea şi unitatea naŃiunil
tr-un moment sau altul al existenŃei lor, precum şi la festivităŃi, omagieri mai puŃin sem
nificative. Efectul protocolului la aceste ceremonii este mare datorită răsfrîngerii n
ormelor sale asupra ordinii ierarhice a participanŃilor, amplasării simbolurilor şi ap
licării obiceiurilor şi tradiŃiilor naŃionale, contribuindu-se prin aceasta la crearea u
nei imagini plastice a puterii politice şi la exprimarea măreŃiei ei. O altă funcŃie care
relevă semnificaŃia protocolului în societate este funcŃia de comunicare. După cum afirmă L
uis Dussault în secolul XX „comunicarea dintre naŃiuni, popoare şi indivizi este, în egală
ură, o dorinŃă şi o necesitate universală”1, opinie la care ne ataşăm şi noi. Avînd în vede
area se realizează într-un anumit mediu, protocolul se afirmă, în acest sens, ca generat
or de mesaje şi ca element de recepŃie a informaŃiei şi a materializării ei. Vom afirma că
mediile actuale orice putere politică cu caracter democratic exercitată de un grup d
e persoane în numele tuturor face din protocol un element de comunicare între lideri
i politici şi mase, conducători şi conduşi, el întăreşte ordinea necesară funcŃionării norm
tituŃiilor statului şi asigură într-un anumit mod viabilitatea lor. Statul, prin mesajul
purtat de protocol, vine să ofere o delimitare ierarhică a instituŃiilor sale politic
e şi nonpolitice, să fundamenteze spiritul de apartenenŃă a cetăŃenilor săi la o anumită ca
ie socială în stat, iar în
1
Louis Dussault, op. cit., p. 33.
13
plan internaŃional – să comunice cu celelalte state atît unul la unul, cît şi în limitele o
nizaŃiilor internaŃionale, regionale şi subregionale. FuncŃie majoră a protocolului, cu ta
ngenŃe în viaŃa politică, este cea de armonizare socială care formează o atmosferă de respe
tre guvernanŃi şi guvernaŃi în baza normelor existente, prin exercitarea ei evitîndu-se stă
ile de conflict şi asigurîndu-se armonia în societate. Armonia socială se obŃine graŃie imp
ementării normelor de protocol prin ordinea pe care o imprimă acestea activităŃilor ofic
iale, îndepărtînd pericolul dezordinii, îndeosebi dacă se ia în consideraŃie faptul partici
i la aceste activităŃi a reprezentanŃilor din diferite medii, Ńări, regiuni şi continente.
eci, buna desfăşurare a ceremoniilor publice (politice, culturale, academice, religi
oase) trebuie privită prin prisma ordinii şi respectării uzanŃelor şi obiceiurilor existen
te. Aşadar, asigurînd armonia, protocolul va Ńine într-adevăr seama de factorii umani spec
ifici nu numai la festivităŃile de amploare, ci şi la cele mai restrînse, îndeosebi la act
ivităŃile politice, unde va respecta cu stricteŃe echilibrele adesea fragile, inerente
unui anumit mediu. Cu referire la ultima funcŃie a protocolului – funcŃia de coercivi
tate (obligativitate), am putea afirma că ea este tot atît de importantă ca şi celelalte
menŃionate supra, întrucît neaplicarea normelor de protocol în circumstanŃe concrete se p
oate solda cu consecinŃe negative în stare să afecteze atît la macronivel (state, sistem
e politice, organisme internaŃionale), cît şi la micronivel (diverse instituŃii, asociaŃii
civile, religioase, academice etc.) ansamblul colectivităŃii şi imaginea ei, calitate
a ceremoniilor programate, obiectivele pe care şi le propune protocolul în general.
De aceea, organizarea, respectarea ordinii de precăderi şi buna desfăşurare a tuturor ti
purilor de activităŃi (oficiale, neoficiale, private) poate fi asigurată din timp prin
îndeplinirea riguroasă a postulatelor protocolare – condiŃie fără de care orice act politi
, ceremonie, manifestare culturală sau de alt gen sînt sortite eşecului. În acest cadru
este important a ne familiariza cu normele generale ale protocolului care includ
principiile lor de aplicare în diverse circimstanŃe şi situaŃii (anexa 1).
14
Ceremonialul (din latinescul caeremonialis) este totalitatea formalităŃilor constitu
ite prin tradiŃii, uzanŃe sau obiceiuri care vin să însoŃească orice act public şi solemn (
itic, religios, academic, cultural etc.) pe baza normelor locale, naŃionale şi inter
naŃionale în corespundere cu natura lor. În dicŃionarele internaŃionale Oxford şi Webster d
limbă engleză, Larousse de limbă franceză şi Sopena de limbă spaniolă, ceremonialul este d
nit ca un sistem de reguli şi proceduri pentru ceremonii sau ocazii formale1; un s
et de reguli formale şi ceremonii stipulate de lege, protocol sau obicei pentru re
spectarea lor în alaiurile religioase, afacerile sociale sau ceremoniile de la cur
te2; o totalitate de reguli care guvernează ceremoniile solemne, civile, militare şi
religioase, reguli de curtoazie care se folosesc în relaŃiile dintre state...3; ser
ie de formalităŃi prin care se realizează un act public4. Ceremonialul poate fi califi
cat ca o disciplină care, datorită tehnicii de care dispune, determină şi creează forme, c
onfiguraŃii, compoziŃii în cadrul cărora se desfăşoară activităŃi umane importante ce urmăr
itatea de a-i impresiona pe cei prezenŃi şi de a-i sensibiliza prin splendoarea lui.
Şi, în sfîrşit, eticheta (din germanicul ,,stikken” – a fixa), termenul fiind cunoscut în
nceză ca ,,etiquette” (care însemna la început, pe timpurile lui Ludovic al XIV-lea, o i
nterdicŃie (!)) este, în opinia lui Urquiza, o totalitate de stiluri, uzanŃe şi obiceiur
i care urmează să se respecte la activităŃile publice şi solemne. Eticheta are conotaŃii ce
n de comportamentul social, de urbanism şi de vestimentaŃia participanŃilor la acŃiunile
oficiale.
1
2
3 4
A. Hornby, Oxford Advanced Learner’s Dictionary of current English, Oxford Univers
ity Press, 1995. Webster’s Third New International Dictionary of the English Langu
age, New York, Encyclopedia Britannica, Inc, 1986, vol. I. Grand Larousse, Paris
, Imprimerie Maury-Malisherres, 1994, tomo I. Enciclopedia Universal Sopena, Bar
celona, Edit. Ramon Sopena S.A., 1995, tomo II.
15
1. Protocolul oficial al Republicii Moldova
1.1 Structura statului
Un rol prioritar în dezvoltarea societăŃii civile îi revine statului care este structura
cea mai valoroasă de organizare a vieŃii şi activităŃii umane pe Pămînt şi totodată princi
stituŃie politică. Protagonistul principal al statului este omul care s-a impus nu n
umai ca fiinŃă socială, ci şi politică, fiind amplasată în cadrul scării ierarhice la un an
nivel al puterii fie în calitate de conducător sau condus, fie în cea de guvernant sau
guvernat etc. Cunoaşterea protocolului, ca atribut al statului, este semnificativă
atît pentru specialiştii în domeniu, cît şi pentru funcŃionarii publici, în acelaşi mod pen
oŃi cei interesaŃi de această frumoasă materie creată cu atîta zel de civilizaŃiile care s-
perindat de-a lungul istoriei. Avînd în vedere că protocolul este expresia plastică a pu
terii, vom prezenta nivelurile puterii politice şi administrative în Republica Moldo
va, care integrează sectorul public în conformitate cu prevederile ConstituŃiei Republ
icii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, precum şi vom descrie succint divizarea orga
nelor care deŃin puterea legislativă, executivă şi judecătorească după modelul ce urmează:
l statului (art. 77-88) – Preşedintele Republicii Moldova. 2. Parlamentul unicameral
(art. 60-67) – organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legisl
ativă a statului. 3. Guvernul (art. 96-103) – organ executiv al statului, care asigu
ră realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a ad
ministraŃiei publice, fiind constituit din prim-ministru, prim-viceprim-ministru,
viceprim-miniştri, miniştri şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organică (art. 101). Adminis
raŃia publică centrală (ministerele) şi cea locală, autonomiile teritoriale sînt prevăzute
t.107, 109, 110 ale ConstituŃiei.
16
Organele periferice ale administraŃiei centrale de stat sînt reprezentate în teritoriu
de oficiile Guvernului. Autonomia teritorială (Gagauz-Yeri) este reglementată prin
art. 111, unde se specifică competenŃele şi prerogativele ei, iar administraŃia publică lo
cală este prevăzută în art. 110, unde se face referinŃă la municipii, raioane şi sate condu
de primari. 4. Autoritatea judecătorească (art. 114-121) ale cărei principale organe sîn
t Curtea Supremă de JustiŃie (art. 115), Consiliul Suprem al Magistraturii (art. 122
). 5. Curtea ConstituŃională (art. 134-140) – unica autoritate de jurisdicŃie constituŃion
ală a Republicii Moldova care asigură realizarea principiului separaŃiei puterilor în st
at în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi care garantează resp
ilitatea statului faŃă de cetăŃeni şi a cetăŃeanului faŃă de stat. Statutul Preşedintelui Ń
văzut de art. 77-88 ale ConstituŃiei Republicii Moldova, fiind cea mai importantă în spe
ctrul politic al statului (titlul onorific ExcelenŃa sa). Preşedintele reprezintă stat
ul şi este garantul suveranităŃii, al independenŃei naŃionale, al unităŃii şi integrităŃii
le. Lui îi revin atribuŃii importante în domeniul politicii externe (poartă tratative, înc
heie tratate internaŃionale, acreditează şi recheamă reprezentanŃii diplomatici ai Republi
cii Moldova, aprobă înfiinŃarea, desfiinŃarea sau schimbarea rangului misiunilor diploma
tice, primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanŃilor diplomati
ci ai altor state în Republica Moldova. În domeniul apărării este comandantul suprem al
forŃelor armate, poate declara stare de război, mobilizarea parŃială sau generală şi lua mă
i pentru respingerea agresiunii şi asigurarea securităŃii naŃionale, a ordinii publice în
condiŃiile legii. Preşedintelui i se incumbă şi alte atribuŃii, ca: conferirea de decoraŃii
grade militare supreme, acordarea rangurilor diplomatice şi a graŃierii individuale
, convocarea referendumurilor în probleme de interes naŃional, suspendarea actelor G
uvernului ce contravin legislaŃiei etc. Deşi sîntem o republică parlamentară, Preşedintelui
revine primul loc protocolar în stat, fiind urmat de Preşedintele Parlamentului, Pr
im-ministru, membrii Guvernului, alte demnităŃi de stat.
17
Tabloul general al nivelurilor puterii de stat conform ConstituŃiei
Puterea legislativă Parlamentul – Preşedintele Parlamentului – VicepreşedinŃii Parlamentulu
– Biroul Permanent al Parlamentului – FracŃiunile parlamentare – Comisiile permanente – D
eputaŃii Puterea executivă Preşedintele Republicii Moldova Guvernul – Prim-ministrul – Pri
m-viceprim-ministrul – Viceprim-miniştrii – Miniştrii şi alŃi membri ai Guvernului Puterea
udecătorească – Curtea Supremă de JustiŃie – CurŃile de Apel – Judecătoriile de circumscrip
a ConstituŃională (garantul ConstituŃiei)
18
1.2 Simbolurile statului
Drapelul naŃional
,,Steagul este trecutul, prezentul şi viitorul Ńării!” Al. I.Cuza
EvoluŃia istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala
amplasare verticală a culorilor – albastru, galben, roşu – cunoaşte o cale lungă şi glorio
Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al Moldovei – tradiŃionalul cap de bour şi culorile
aŃionale ale neamului moldovenesc. După cum susŃin istoricii, drapelele au existat, cu
certitudine, încă din timpul lui Bogdan, primul voievod al Moldovei, care cu ajutor
ul steagurilor sale şi ale celor boiereşti a învins la 1359 oastea regelui Ungariei Lu
dovic de Anjou1. Cel ce a ridicat la un nivel superior valoarea lor a fost Ştefan
cel Mare (1457-1504), întrucît toate cele 24 Ńinuturi ale Principatului Moldovei aveau
steagurile lor. Imaginea celui mai vechi steag moldovenesc de asemenea datează de
pe timpurile marelui domnitor (1467). Diferite izvoare istorice atestă faptul că în s
ec. XV-XIX erau cunoscute mai multe drapele cu cromatică roşie, albastră, galbenă, adică c
ulorile naŃionale au persistat de-a lungul timpului pentru ca ulterior, începînd cu an
ul 1859, tricolorul să devină drapelul oficial al Principatelor Unite – al Moldovei şi a
l Ţării Româneşti. Privitor la Basarabia, după o perioadă de mai mult de 100 de ani (181219
7), cînd teritoriul dintre Prut şi Nistru se află sub dominaŃie rusească şi privat de a ave
drapel, tricolorul devine în noiembrie 1917 simbolul Republicii Democratice Moldo
veneşti, în lupta ei de eliberare naŃională (anexa 2). După cea de-a doua anexare forŃată a
sarbiei, de către URSS în 1940, a fost impus un drapel străin tradiŃiei istorice şi spirit
ului naŃional al moldovenilor, situaŃie care a durat pînă la sfîrşitul deceniului nouă al s
lului trecut, cînd se revine la cromatica naŃională şi la însemnele fiinŃei statale moldove
eşti (anexa 3). Conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 17-XII
din 12 mai 1990, Drapelul de Stat al Republicii Moldova – tricolorul – este
1
Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. IV, Bucureşti, 1989, p. 274.
19
simbolul oficial al suveranităŃii naŃionale. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitor
ul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiŃia istorică a pop
orului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăŃenil
or Republicii Moldova. Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară,
ormată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a cul
orilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roşu. În centru, pe fîşia de culoare galbenă,
ste imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova1. Drapelul de Stat al Republicii
Moldova se arborează: pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii M
oldova sau şedinŃele consiliilor locale – pentru întreaga perioadă a acestora; pe clădirile
Parlamentului Republicii Moldova, PreşedinŃiei Republicii Moldova, Guvernului Republ
icii Moldova, organelor administraŃiei publice locale – permanent; pe clădirile minist
erelor, departamentelor, ale altor autorităŃi publice din Republica Moldova, pe clădir
ile întreprinderilor, instituŃiilor, organizaŃiilor şi pe casele de locuit – în zilele de s
oare şi memorabile. Cît priveşte dimensiunile Drapelului de Stat, ele sînt următoarele:
Tip Nr. 1 Nr. 2 Nr. 3 Lungimea 5800 mm 2000 mm 295 mm LăŃimea 2800 mm 1000 mm 155 mm
Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi imaginea lui, indiferent de dimensiuni,
trebuie să corespundă întocmai proporŃiilor stabilite (proporŃia dintre lăŃimea stemei şi l
ea drapelului este de 1:5, proporŃia dintre lăŃimea şi lungimea drapelului – de 1:2), repr
ezentării în culori şi celei grafice. Elementele de bază a Drapelului şi categoriile lui sî
t prezentate în anexe (anexa 4). Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi a
rborat pe edificiile misiunilor diplomatice şi consulare ale Ńării din străinătate şi la re
inŃa şefilor
1
ConstituŃia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art.12.
20
de misiuni diplomatice şi oficii consulare, iar pe mijloacele de transport ale ace
stora sub formă de pavilion (steguleŃ) potrivit normelor stabilite de Ministerul Afa
cerilor Externe şi Integrării Europene şi în conformitate cu uzanŃele internaŃionale în vig
e. Cu aprobarea Guvernului, Drapelul de Stat al Republicii Moldova în bernă, la jumăta
tea lancei, se va dispune în caz de deces al unor personalităŃi oficiale, conform legi
slaŃiei în vigoare. Ca simbol naŃional major, Drapelul trebuie să fie tratat cu cea mai
mare onoare şi respect şi – datorită caracterului său – întotdeauna are precădere vizavi de
însemne, atît străine, cît şi de cele cu un rang mai mic (municipale sau raionale). Trebu
ie să se ia în consideraŃie că locul de onoare se determnină din poziŃia observatorului car
priveşte dinspre drapel înspre grup (ca şi în cazul blazoanelor şi stemelor), de aceea ci
ne îl va privi din faŃă, de exemplu la intrarea într-un edificiu, întotdeauna îl va vedea l
stînga lui. Drapelul de Stat al Republicii Moldova va ocupa întotdeauna locul de on
oare, avînd precădere asupra celorlalte drapele, în cazul în care pe teritoriul Republic
ii Moldova se arborează, o dată cu drapelul naŃional, unul sau mai multe drapele de st
at străine. În mod normal, ordinea de precăderi este cea alfabetică, în limba naŃională a Ń
d Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează împreună cu un alt drapel de sta
t străin pe capota unei maşini oficiale în care se află conducătorul Ńării în compania unui
stat străin, pe teritoriul Republicii Moldova, drapelul naŃional va fi dispus în drea
pta, iar drapelul statului străin în stînga, privind drapelele din faŃa mijlocului de tr
ansport. Acesta este singurul caz cînd drapelul naŃional cedează locul de onoare drape
lului celuilalt stat, din curtoazie şi respect faŃă de şeful statului străin oaspete. În Ńă
cu circulaŃia pe stînga, pavilionul naŃional se instalează pe un dispozitiv special mont
at pe aripa stîngă, de dinainte. Răspunderea pentru îndeplinirea strictă a Regulamentului
cu privire la Drapelulu de Stat al Republicii Moldova şi a instrucŃiunii privind apl
icarea lui revine conducătorilor organelor puterii de stat şi ale administraŃiei de
21
stat, întreprinderilor şi organizaŃiilor de stat, celor obşteşti cărora li s-a acordat drep
ul de a folosi Drapelul de Stat. Regretabil, în practica internaŃională şi cea naŃională ma
persistă cazuri cînd drapelele nu sînt amplasare corect. Un fapt ieşit din comun a avut
loc în timpul vizitei regelui Spaniei Juan Carlos I în Uruguay în anul 1988, cînd în aero
port a fost instalat drapelul lui Franco, ceea ce constituie o eroare de neierta
t a responsabililor de protocol. Nimeni nu a verificat din timp că scutul de pe dr
apelul iberic nu era cel constituŃional. În afară de aceasta, dictatorul Uruguayului l
-a întîmpinat pe rege în ochelari de soare, sfidînd provocator eticheta şi normele bunului
simŃ. Cazuri de amplasare incorectă a drapelelor şi, corespunzător, a celor ce le repre
zentau au fost înregistrate şi în alte Ńări, inclusiv în Republica Moldova.
Plasamentul drapelelor după criterii de importanŃă
Cînd drapelele străine sînt dispuse concomitent cu drapelele locale, acestea vor fi al
ternate pe categorii de la mare la mic, anume: – Drapelul de Stat al Republicii Mo
ldova; – Drapelele Ńărilor invitate; – Drapelele oraşelor (raioanelor); – Drapelele institu
lor locale; – Drapelele instituŃiilor străine. În timpul vizitelor oficiale ale şefilor ds
stat în Ńara noastră persoanele particulare pot să arboreze, cu permisiunea organelor r
espective, drapelul naŃional al Ńării oaspetelui, ca semn de politeŃe, alături de drapelul
naŃional. a) Drapelul naŃional pe faŃada unui edificiu se plasează pe centru sau în parte
a stîngă din unghiul de vedere al observatorului. b) Drapelul naŃional ocupă locul de on
oare cînd este arborat împreună cu alte drapele. c) În cazul arborării unui număr par de dr
pele, drapelul naŃional va fi plasat la stînga, privindu-l din faŃă.
22
d) Atunci cînd se arborează un număr impar de drapele (3, 5, 7, 9 etc.), drapelul naŃion
al va fi plasat în centru, celelalte drapele alternînd stînga-dreapta, din poziŃia de af
lare a observatorului. e) În cazul arborării mai multor drapele, din curtoazie, stin
dardul naŃional poate flanca ambele extremităŃi. f) Plasate în cerc, semicerc sau pătrat,
drapelele vor urma direcŃia acelor de ceasornic, după poziŃionarea drapelului naŃional. În
scopul de a ne sensibiliza cu corectitudinea dispunerii drapelelor, prezentăm următ
oarele modele de amplasare: a) FaŃada unui edificiu sau masa de prezidare Număr par
1
RM
2
1
RM
2
3
4
1
RM
2
3
4
5
6
23
1
RM
2
3
4
5
6
7
8
Număr impar
2
1
RM
3
4
2
1
RM
3
5
6
4
2
1
RM
3
5
7
24
b) La ceremonii cu caracter naŃional
1
2
RM
Raionul – gazdă (municipiul)
2
1
3
Autonomie
RM
Raionul – gazdă
2
1
3
Raionul
RM
InstituŃia
1
2
3
4
RM
Raionul – gazdă
25
Raionul Anenii Noi
Raionul Basarabeasca
Notă: Dacă la un eveniment naŃional vor participa majoritatea sau chiar toate raioanel
e republicii, primul va fi plasat drapelul naŃional, urmat de drapelul raionului – o
rganizatorul acŃiunii în cauză şi celelalte unităŃi administrativ-teritoriale în ordine alf
tică. c) La ceremonii internaŃionale, inclusiv delegaŃii oficiale şi conferinŃe
1
2
RM
Ţara străină
2
1
3
Armenia
RM
Bulgaria
RM
Drapelele Ńărilor oaspete în ordine alfabetică
RM
d) La intrarea în pavilionul unei expoziŃii la care participă mai multe Ńări
Vietnam
Israel
Japonia Albania
RM
RM
Albania Japonia
Israel Vietnam
26
PoziŃionarea drapelelor
În spatele biroului de serviciu
Lîngă tribună
Stema de Stat a Republicii Moldova
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală avînd în partea
superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd î
o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză cu cinci petale
, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate elementele reprezentate în scut sînt de aur
(galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruc
e de aur (acvila crucială) şi Ńinînd în gheara dreaptă o ramură verde de măslin, iar în stî
eptru de aur. Respectiv: aurul (galbenul) prin puncte plasate la distanŃă egală între el
e, roşul prin linii verticale, albastrul prin linii orizontale, iar verdele prin l
inii oblice de la dreapta spre stînga. Acvila e doar conturată (anexa 5). Stema de S
tat a Republicii Moldova se plasează: – pe clădirile PreşedinŃiei Republicii Moldova, Parl
amentului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, pe clădirile CurŃii Sup
reme de JustiŃie, ale instanŃelor judecătoreşti, pe clădirile organelor administraŃiei publ
ce locale, precum şi pe clădirile reprezentanŃelor diplomatice şi ale instituŃiilor consul
are ale Republicii Moldova;
27
– în cabinetul de serviciu al Preşedintelui Republicii Moldova, al Preşedintelui Parlame
ntului Republicii Moldova, în cabinetele de serviciu ale conducătorilor autorităŃilor ad
ministraŃiei publice locale, în sălile în care se desfăşoară: şedinŃele prezidate de Preşed
publicii Moldova, sesiunile Parlamentului Republicii Moldova, şedinŃele Biroului Per
manent al Parlamentului Republicii Moldova, ale Guvernului Republicii Moldova, şed
inŃele autorităŃilor administraŃiei publice locale, în sălile în care au loc şedinŃele judi
le CurŃii Supreme de JustiŃie şi ale instanŃelor judecătoreşti, precum şi în localurile în
efectuează înregistrarea, într-un cadru solemn, a căsătoriilor şi a nou-născuŃilor; – în c
celor sigilare şi pe formularele documentelor Preşedintelui Republicii Moldova, ale
Parlamentului Republicii Moldova, ale Biroului Permanent al Parlamentului Republ
icii Moldova, ale Guvernului Republicii Moldova, ale ministerelor, departamentel
or Republicii Moldova, ale altor autorităŃi administrative centrale, în sigiliile şi for
mularele documentelor CurŃii Supreme de JustiŃie a Republicii Moldova şi ale instanŃelor
judecătoreşti; în tiparele sigilare şi pe formularele organelor administraŃiei publice lo
cale, ale birourilor notariale, precum şi ale întreprinderilor, instituŃiilor de stat
cărora, în conformitate cu legislaŃia Republicii Moldova, li se acordă dreptul de a avea
sigiliu şi formulare de documente cu imaginea Stemei de Stat; – pe actele oficiale
ale Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului Republicii Moldova şi ale Gu
vernului Republicii Moldova; – pe biletele republicane de loterie în bani şi obiect. A
se vedea: Regulamentul cu privire la Stema de Stat, aprobat prin Legea nr. 337-
XII din 3 noiembrie 1990.
Imnul de Stat al Republicii Moldova
Imnul naŃional constituie unul dintre simbolurile majore ale identităŃii noastre. În cal
itate de Imn de Stat al Republicii Moldova a fost aprobat cîn28
tecul ,,Limba noastră”, versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, ar
anjament de Valentin Dînga. Scrisă la începutul secolului al XXlea, într-o perioadă de lup
te pentru dreptul la nume al poporului moldovenesc cuprins de spiritul renaşterii
naŃionale, după un secol şi ceva de trecere sub tăcere sau chiar de negare a particulari
tăŃilor sale specifice, poezia lui A. Mateevici a avut de la bun început un răsunet larg
, devenind pe parcursul deceniilor un cîntec ce redă năzuinŃele spirituale ale moldoveni
lor, un simbol al libertăŃii şi al mîndriei naŃionale. Poezia ,,Limba noastră” e un imn înă
ului matern, meleagului strămoşesc, istoriei glorioase, prezentului şi viitorului popo
rului moldovenesc (anexa 6). Intonarea Imnului de Stat La ceremoniile oficiale i
mnul se va interpreta de orchestra militară o dată cu sosirea autorităŃii pe podiu sau l
a locul predestinat pentru această ocazie. De regulă, se interpretează un singur cuple
t. Dacă la un eveniment important asistă autorităŃi a două sau a mai multor state, imnuril
e naŃionale vor fi interpretate respectîndu-se ordinea alfabetică a limbii române. Imnul
de stat se va interpreta ultimul. La luările de rămas bun de la autorităŃile străine ordi
nea de interpretare va fi inversă – primul se va interpreta imnul moldovenesc, după ca
re vor urma în aceiaşi ordine alfabetică imnurile Ńărilor străine. La diverse activităŃi ca
loc în Republica Moldova imnurile străine interpretate de cor se transmit în întregime.
29
1.3 Învestitura în funcŃie a Preşedintelui Republicii Moldova
Prevederi legale
Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr. 797-XIII d
in 2.04.1996, prevede instalarea în funcŃie a Preşedintelui Republicii Moldova (Capito
lul 10, art. 124, 125). Conform acestor articole, instalarea în funcŃie a şefului de s
tat nou-ales se face în cadrul şedinŃei solemne a Parlamentului care se desfaşoară sub con
ducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenŃa candidatului a cărui alegere a fost vali
dată de Curtea ConstituŃională. La sedinŃa solemnă a Parlamentului, Preşedintele CurŃii Con
tuŃionale dă citire hotarîrii CurŃii ConstituŃionale cu privire la confirmarea rezultatelo
r alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova şi validarea mandatului lui. După citire
a hotărîrii, Preşedintele CurŃii ConstituŃionale declară Preşedintele Republicii Moldova al
Ulterior, Preşedintele Republicii Moldova depune jurămîntul prevăzut de ConstituŃie. La în
estitură participă deputaŃii, membrii Guvernului, Corpul Diplomatic, Mitropolitul Mold
ovei, reprezentanŃii cultelor religioase, liderii partidelor politice, preşedinŃii con
siliilor raionale şi alŃi funcŃionari publici cu funcŃie de răspundere, conducătorii grupur
lor etnice, oficialităŃi de peste hotare, reprezentanŃii mass-media naŃionale şi ai celei
internaŃionale etc. După încheierea învestiturii, Preşedintele Ńării se va deplasa spre sed
PreşedinŃiei pentru preluarea împuternicirilor de la predecesorul său (dacă este cazul).
Ceremonia de preluare a prerogativelor prezidenŃiale este simplă, fără fast, şi se desfăşoa
pă un scenariu aparte. Cît priveşte scenariul propriu-zis al învestiturii Preşedintelui Re
publicii Moldova, acesta este structurat în modul după cum urnează: 10.00-10.45 – Sosire
a invitaŃilor la Palatul Republicii. 10.55 – Sosirea Preşedintului ales al Republicii
Moldova la Palatul Republicii. Garda de Onoare prezintă onorurule.
30
Preşedintele ales al Republicii Moldova este întîmpinat de Şeful Serviciului Protocol al
Aparatului Preşedintelui Republii Moldova şi condus în Sala Mare a Palatului Republic
ii. Se anunŃă sosirea Preşedintelui ales al Republicii Moldova. Orchestra prezidenŃială in
tonează o melodie solemnă. Preşedintele ales al Republicii Moldova se apropie de scenă,
unde este aşteptat de către Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi Preşedintele
CurŃii ConstituŃionale. După o scurtă salutare, Preşedintele ales al Republicii Moldova, îm
reună cu Preşedintele Parlamentului Republicii Moildova şi Preşedintele CurŃii ConstituŃion
le, urcă în scenă. 11.00 – Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova deschide şedinŃa c
nă a Parlamentului şi a CurŃii ConstituŃionale. Sala se ridică în picioare. Orchestra prezi
enŃială intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. Preşedintele Parlamentului Republ
icii Moldova oferă cuvîntul Preşedintelui CurŃii ConstituŃionale care dă citirii Hotărîrea
ConstituŃionale privind validarea alegerilor pentru funcŃia de Preşedinte al Republici
i Moldova. Textul Hotărîrii este transmis Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldo
va. 11.10 – Preşedintele Parlamentului invită Preşedintele ales al Republicii Moldova pe
ntru a depune Jurămîntul ConstituŃional. Preşedintele se deplasează spre pupitru pentru a
depune jurămîntul (urmează textul jurămîntului prevăzut în ConstituŃie). ,,Jur să-mi dăruie
terea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect ConstituŃia şi legile Ńării,
emnitatea, drepturile şi demnităŃile fundamentale ale omului, suveranitatea, independe
nŃa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.
31
În timpul jurămîntului Preşedintele pune mîna dreaptă pe ConstituŃia Republicii Moldova. Du
stirea jurămîntului Preşedintele semnează textul acestuia şi îl transmite Preşedintelui Par
entului. Preşedintele Republicii Moldova se îndreaptă spre Drapelul de Stat al Republi
cii Moldova, îngenunchează şi îl sărută. Preşedintele CurŃii ConstituŃionale îi conferă Pre
publicii Moldova eşarfa tricoloră – semnul distinctiv al PreşedinŃiei. Preşedintele Parlame
tului oferă cuvînt Preşedintelui Republicii Moldova pentru discursul de învestitură. După d
scurs, Preşedintele Parlamentului declară şedinŃa festivă închisă. 11.40 – Preşedintele Rep
Moldova, însoŃit de Şeful Serviciului de Protocol al Aparatului Preşedintelui se deplas
ează spre monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt. 11.45-11.50 – Depunerea coroanei de flo
ri la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt de către Preşedintele Republicii Moldova.
1 Garda de Onoare. 2 Orchestra prezidenŃială.
32
3 Purtătorii coroanelor de flori (3x2).
Protocol, ceremonial, etichetă 4 Conducerea Republicii Moldova: a) Preşedintele Ńării; b
) Preşedintele Parlamentului; c) Preşedintele CurŃii ConstituŃionale. 5 Deplasarea purtăto
rilor coroanelor de flori şi a conducerii Ńării spre monument. 6 Amenajarea coroanelor
de flori de către conducere.
Preşedintele Parlamentului şi Preşedintele CurŃii ConstituŃionale asistă la depunere. La sf
ul ceremoniei Preşedintele îşi ia rămas bun de la Preşedintele Parlamentului şi de la Preşe
tele CurŃii ConstituŃionale. 11.55 – Deplasarea Preşedintelui Republicii Moldova către sed
iul prezidenŃial. În faŃa PreşedinŃiei, Preşedintele Republicii Moldova este întîmpinat de
ul Serviciului Protocol al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. 12.00 – Începe
ceremonialul protocolar militar. Garda de Onoare prezintă onorurile Preşedintelui R
epublicii Moldova. 12.15 – Sfîrşitul ceremoniei. La intrarea în sediu Preşedintele este fe
licitat călduros de către funcŃionarii PreşedinŃiei. 16.55 – Sosirea la Palatul Republicii.
17.00-18.30 – RecepŃia oficială cu prilejul învestiturii Preşedintelui Republicii Moldova î
funcŃie. E necesar să remarcăm că în ultimii ani procedura de instalare în funcŃie a Preşe
lui Republicii Moldova a suferitit unele schimbări în comparaŃie cu perioada precedentă.
De exemplu, ceremonia de învestitură a celui de-al doilea Preşedinte al Republicii Mo
ldova, Petru Lucinschi, s-a desfăşurat la Operă NaŃională, amenajarea sălii prezentînd unel
iferenŃe vis-à-vis de structurarea folosită la 6 aprilie 2005 la Palatul Republicii în t
impul celei de-a doua învestituri a Preşedintelui Vladimir Voronin. Schemele pe care
le prezentăm mai sus mărturisesc destul de elocvent cele menŃionate anterior.
33
Scena Operei NaŃionale în ziua învestiturii în funcŃie a Preşedintelui Petru Lucinschi, 15
anuarie 1997
1 Tribuna. 2 Masa prezidiului. 3 Locul Preşedintelui Ńării în timpul citirii rezultatelo
r alegerilor prezidenŃiale de către Preşedintele CurŃii ConstituŃionale.
4 Garda de Onoare. 5 Cortina înfrumuseŃată cu Drapelul şi Stema de Stat ale Republicii M
oldova. 6 CompoziŃie de flori.
Scena Palatului Republicii în ziua instalării în funcŃie a Preşedintelui Vladimir Voronin,
6 aprilie 2005
1 Masa prezidiului. 2 Masa Preşedintelui. 3 Tribuna.
34
4 Masa Preşedintelui CurŃii ConstituŃionale. 5 Purtătorii de drapel.
Ex-preşedintele P.Lucinschi a fost întîmpinat la intrarea în Operă în ziua instalării sale
către Preşedintele Parlamentului, Preşedintele CurŃii ConstituŃionale şi şeful DirecŃiei Pr
l Diplomatic, pe cînd Preşedintele V. Voronin – de şeful Serviciului Protocol al Aparatu
lui Preşedintelui. Însă, la depunerea Jurămîntului de către şeful de stat actual a apărut u
ment nou – îngenuncherea în faŃa Drapelului de Stat şi sărutarea lui, acŃiune care ia dat c
moniei de învestitură o semnificaŃie aparte. Au avut loc unele modificări şi în componenŃa
erică a demnitarilor la depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt. D
upă învestitură, la depunerea florilor la monument au fost prezenŃi Preşedintele Parlament
ului şi Preşedintele CurŃii ConstituŃionale, numărul de participanŃi la această acŃiune red
se la jumătate. Considerăm că ar fi fost oportună şi prezenŃa reprezentantului Primăriei mu
Chişinău, aşa cum se practică la acest gen de activităŃi în alte Ńări ale lumii. Cît priveş
a de onoruri militare, timpul lor real a fost strămutat: la ceremonia de învestitură a
Preşedintelui V. Voronin Garda de Onoare a prezentat onorurile după depunerea Jurămîntu
lui de către Preşedintele nou-ales şi nu înainte, ca la predecesorul său, ceea ce, în viziu
ea noastră, e salutabil, întrucît s-au trecut toate procedurile legale ce Ńin de instala
rea în post. Vom semnala că din cauza lipsei cadrului protocolar legislativ naŃional n
u este stabilită ordinea de precăderi a delegaŃiilor străine care participă la ceremonia d
e învestitură a şefului de stat. Ar fi bine de avut o asemenea listă, structurată după ordi
ea importanŃei: şefi de state (1), şefi de guverne (2), vicepreşedinŃi (3), viceprim-minişt
i (4), preşedinŃii camerelor legislative (5), miniştri ai afacerilor externe (6), amba
sadori (7), înalŃii slujitori ai Bisericii (8) etc. Un moment important asupra căruia
trebuie să atragă atenŃia responsabilii de protocol este respectarea strictă a postulate
lor protocolare în toate circumstanŃele. Schimbarea programului din mers sau interve
nirea în timpul ceremoniilor afectează parametrii estetici şi buna lor desfăŃurare.
35
1.4 Primirea oficială a şefilor de state la PresedinŃie
Fiecare vizită are trei timpi: 1. Primirea 2. Şederea 3. Luarea de rămas bun În practica
protocolară a Republicii Moldova vizitele se clasifică în felul următor: – vizite oficial
e; – vizite de lucru; – vizite neoficiale. Cînd un şef de stat întreprinde o călătorie în s
e, statul care îl primeşte trebuie să-i acorde o anumită atenŃie: să-i acorde onoruri confo
m statutului său, să-l întîmpine, să-l trateze şi să-l primească cordial şi solemn, să-i as
tecŃie în deplasările sale în teritoriul naŃional şi pe întreg parcursul aflării în Ńară et
tarea acestor aspecte corespunde ceremonialului de stat, care, îndeplinindu-le, va
respecta uzanŃele şi obiceiurile internaŃionale. O anumită practică de primire a înalŃilor
mnitari străini s-a stabilit în Republica Moldova după declararea independenŃei ei în anul
1991, vizitele la nivelul cel mai înalt căpătînd o semnificaŃie aparte. De regulă, vizitel
oficialilor străini în Republica Moldova constituie prerogativa Serviciului Protoco
l al Aparatului Preşedintelui cu implicarea activă a Departamentului Protocol Diplom
atic al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a ambasadelor statel
or ale căror conducători întreprind vizita. Cît priveşte programul vizitelor, serviciilor
de protocol le revin următoarele sarcini: – cunoaşterea componenŃei delegaŃiei (demnităŃi,
luri, nume, prenume, funcŃii) şi a ordinii lor de precădere; – obŃinerea informaŃiilor nece
are ce Ńin de mijlocul de transport (avion, tren, automobil) şi ora de sosire a dele
gaŃiei;
36
– aflarea din timp a locului de sosire: aeroport, gară, frontieră etc.; – familiarizarea
cu preferinŃele culinare ale membrilor delegaŃiei (în caz de regim special de aliment
aŃie sau restricŃii culinare religioase ori de altă natură); – cunoaşterea eventualelor dol
anŃe în ceea ce priveşte obiectivele ce ar urma să fie vizitate în timpul şederii oaspetelu
în Ńară; – stabilirea categoriilor de însoŃitori ai delegaŃiei pe întreg parcursul vizitei
Serviciului Protocol al Aparatului Preşedintelui sau persoanele care vor fi desem
nate). După determinarea obiectivelor şi detaliilor se va purcede la întocmirea progra
mului vizitei, care în linii generale cuprinde: – ceremonialul de întîmpinare şi cel privi
nd luarea de rămas bun (acordarea de onoruri la sosire şi la plecare, respectîndu-se n
ivelul de primire); – cazarea delegaŃiei, stabilirea reşedinŃei (casă de oaspeŃi sau hotel)
– vizite la diverse obiective social-economice, culturale, ştiinŃifice, vizionarea sp
ectacolelor, concertelor de orgă sau de balet etc.; – negocieri (data, ora şi locul de
sfăşurării); – mese, recepŃii oferite în cinstea delegaŃiei, indicîndu-se cine le oferă, în
cui sau cu ce prilej anume; – organizarea vizitelor protocolare, dacă este cazul, şi a
membrilor delegaŃiei la Parlament, Guvern, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrări
i Europene etc.; – locul, cadrul şi data semnării documentelor oficiale; – întocmirea unui
program special pentru soŃia şefului de stat străin, în cazul în care este inclusă în list
elegaŃiei, care va cuprinde vizite la întreprinderi, spitale, orfelinate, şcoli, muzee
, expoziŃii de artizanat etc. Programul desfăşurat este supus aprobării de către conducere
a Republicii Moldova. Pentru toate obiectivele ce urmează a fi vizitate (întreprinde
ri, fabrici, instituŃii de învăŃămînt şi cultură, lăcaşe de cult etc.) se vor obŃine din ti
necesare din partea factorilor de decizie.
37
În funcŃie de nivelul delegaŃiei, programul vizitei se va tipări în două limbi (limba de st
t şi cea a înaltului oaspete). Însă, pentru a urmări îndeplinirea tuturor sarcinilor ce Ńin
organizarea vizitei înaltului oaspete, asigurarea asistenŃei protocolare cuvenite,
Serviciul de Protocol al Aparatului Preşedintelui va întocmi un program detaliat car
e va cuprinde desfăşurarea acŃiunilor pe secvenŃe cu indicarea locurilor şi a responsabili
lor de acŃiuni. E de remarcat că există o anumită practică în acest sens acumulată pe parcu
l anilor, după obŃinerea independenŃei, care se perfecŃionează o dată cu schimbările surven
în protocolul internaŃional. Dacă pe parcursul deceniului trecut şefii de state erau întîm
inaŃi şi petrecuŃi la aeroport de către Preşedintele Ńării, acum aceasta nu se mai practică
toate că în viitor revenirea la această modalitate de primire nu este exclusă datorită atr
activităŃii şi fastuozităŃii ei. Primirea oficială se desfăşoară la sediul PreşedinŃiei în
e Onoare şi cu toate onorurile posibile, aceasta permiŃînd mai multor locuitori ai cap
italei să asiste la acest gen de ceremonii. Detaliile întîmpinării şi amplasarea protagoniş
ilor principali sînt reflectate mai jos:
38
Protocol, ceremonial, etichetă 1 Locul aflării Preşedintelui Republicii Moldova înainte
de sosirea înaltului oaspete. 2 Persoanele oficiale ale Republicii Moldova. 3 Pers
oanele oficiale ale Ńării oaspete. 4 Garda de Onoare. 5 Orchestra prezidenŃială. 6 Locul
întîmpinării înaltului oaspete de către Preşedintele Republicii Moldova. 7 Locul prezentăr
raportului de către comandantul Gărzii de Onoare. 8 Intonarea imnului Preşedintelui Ńării
invitate şi a imnului naŃional moldovenesc. 9 Salutul Gărzii de Onoare de către Preşedinte
le Ńării oaspete. 10 Deplasarea celor doi preşedinŃi spre locul de aflare a celor două del
egaŃii. 11 Prezentarea oficialităŃilor moldoveneşti. 12 Prezentarea oficialităŃilor străine
3 Locul celor doi şefi de state în timpul defilării Gărzii de Onoare.
La efectuarea vizitelor oficiale, negocierele cu şeful statului străin sînt duse de cătr
e Preşedintele Republicii Moldova. ComponenŃa participanŃilor la negocieri se coordone
ază din timp. Ambele părŃi îşi cunosc participanŃii la tratative, ceea ce este extrem de im
ortant. Negocierile se organizează în sala 202 a PreşedinŃiei, special destinată pentru ac
est gen de activităŃi.
Preşedintele Membrii delegaŃiei RM
Membrii delegaŃiei
Membrii delegaŃiei intrare
Preşedintele Ńării oaspete
Membrii delegaŃiei
Ceremonia de semnare a documentelor de către părŃile participante are loc în Sala decoraŃi
ilor a PresedinŃiei.
39
Transparency International – Moldova intrare de serviciu
1 2
3
4 5
1 Preşedintele Ńării oaspete. 2 Preşedintele Republicii Moldova. 3 Masa de semnare a doc
umentelor.
4 Locul plasării reprezentanŃilor mass-media. 5 Intrarea principală.
NB. După semnarea documentelor oficiale se desfăşoară o conferinŃă de presă la finele cărei
ciocneşte o cupă de şampanie. Programul vizitei oficiale prevede întrevederi cu Preşedinte
le Parlamentului, Prim-ministrul Guvernului, Primarul General al capitalei sau, în
caz de necesitate, cu autorităŃile din raioane, vizite la sediul ambasadei respecti
ve, la diverse obiective economice, depunerea de flori la monumentul lui Ştefan ce
l Mare şi Sfînt. Cît priveşte programul cultural, acesta poate prevedea vizionarea unui
spectacol la Opera NaŃională sau a unui concert la Palatul NaŃional, alte centre cultu
rale de prestigiu. În acest caz, Serviciul Protocol va elabora plasamentul persoan
elor oficiale cărora li se vor rezerva din timp locuri în loje sau la parter. Plasam
entul poate fi efectuat în felul următor:
1. Şeful de stat gazdă. 2. Şeful de stat oaspete. 3. SoŃia şefului de stat oaspete. 4. SoŃi
şefului de stat gazdă. 5. Ministrul de externe gazdă.
40
6. Ministrul de externe oaspete. 7. SoŃia Ministrului de externe oaspete. 8. SoŃia M
inistrului de externe gazdă.
Dacă numărul de participanŃi la programul cultural este mare, în loja prezidenŃială vor fi
lasaŃi şefii de stat, alŃi înalŃi demnitari care urmează conform rangurilor, iar celorlalŃi
mbri li se vor oferi lojele adiacente sau locurile preferenŃiale de la parter. Rec
epŃia oficială în onoarea Preşedintelui Ńării oaspete se poate desfăşura în Sala Albă de pe
ia Cibotari, 18, în cazuri aparte – la Combinatul de vinuri de marcă şi spumante ,,Crico
va”, în beciurile din Mileştii Mici cu cea mai mare colecŃie de vinuri de calitate din l
ume sau în alte locuri predestinate pentru acest gen de activităŃi. Pentru această acŃiune
se recomandă de a folosi o masă dreptunghiulară cu două prezidări. Şefii celor două state
vor plasa pe centru, conform manierei franceze, ceilalŃi membri ai delegaŃiilor îşi vor
ocupa locurile după sistemul cartezian. Ordinea de intrare în sala de banchete poate
fi următoarea: cei doi preşedinŃi vor intra simultan, fiind urmaŃi de alŃi membri ai dele
gaŃiei conform rangurilor. Dacă şeful de stat oaspete este însoŃit de soŃia sa, şeful statu
gazdă o va conduce la braŃ pe ilustra oaspete spre masa de recepŃii, fiind primii car
e intră în sală. În urma gazdei se va deplasa şeful de stat oaspete care, la rîndul său, o
soŃi la braŃ pe soŃia şefului de stat – amfitrionul evenimentului. Aceste persoane vor fi
aşezate la locul lor de către şeful Serviciului Protocol al Aparatului Preşedintelui, ce
ilalŃi membri ai celor două delegaŃii vor fi ghidaŃi de alŃi responsabili de protocol. În r
alitate, plasamentul celor două delegaŃii poate avea conotaŃiile conform schemei de ma
i jos:
Preşedintele RM
41
La recepŃiile oficiale pot fi acceptate mesele în formă de U, destul de practice, cu p
lasarea succesivă a membrilor delegaŃiilor în dreapta şi în stînga celor doi şefi de stat.
Preşedintele RM
La elaborarea programului se va recomanda, în afară de itinerarul principal de depla
sare a suitei prezidenŃiale, încă cel puŃin două trasee de alternativă pentru a fi folosite
caz de pericol sau situaŃii neprevăzute. În Republica Moldova este stabilită următoarea r
ută de bază: AeroportulCartierul Botanica-Viaductul-Bulevardul Ştefan cel Mare-PreşedinŃia
. O deosebită semnificaŃie la primirea şefilor de state străini o are transportul oficia
l (anexa 7). Parcul Guvernului dispune de limuzine moderne care pot să asigure dep
lasarea delegaŃiilor de înalt nivel în cortegiu de la Aeroport pînă în Chişinău şi în alte
Vizita oficială a unui şef de stat în Republica Moldova Cortegiul de maşini
42
Protocol, ceremonial, etichetă 1 Automobilul nr.1 al poliŃiei. 2 Automobilul nr.2 al
poliŃiei. 3 Automobilul Serviciului Protocol. 4 Automobilul securităŃii. 5 6 7 8 9 Pe
rsonalitatea. Automobilul securităŃii. Automobilul de gală. Presa. AmbulanŃa medicală.
La întîmpinarea şi petrecerea delegaŃiei se întocmeşte planul de plasament în automobile co
rm ordinii de precăderi. Primul urcă în automobil oaspetele (1), urmat de Preşedintele R
epublicii Moldova (2). În caz de necesitate, în automobilul înaltului oaspete poate ur
ca şi translatorul (3). Ordinea de coborîre din limuzină va fi inversă.
1 Preşedintele Ńării invitate. 2 Preşedintele Republicii Moldova. 3 Translatorul.
1 3
2
Dacă oaspetele este însoŃit de soŃie, aceasta va avea aceleaşi privilegii ca şi soŃul ei şi
cupa primul loc din dreapta, respectîndu-se aceeaşi ordine de urcare şi coborîre din aut
omobil. Translatorul poate fi plasat la mijloc.
1 SoŃia Preşedintelui Ńării invitate. 2 SoŃia Preşedintelui Republicii Moldova. 3 Translato
ul.
1
3
2
În cazul cînd din cortegiul oficial fac parte ministrii afacerilor externe al Ńării gazdă ş
al celei invitate, plasamentul în automobil va fi următorul:
43
Transparency International – Moldova 1 Ministrul afacerilor externe al Ńării invitate.
2 Ministrul afacerilor externe al Ńării gazdă. 3 Şeful Serviciului Protocol al Ńării gazdă
Şeful de Protocol al Ńării invitate.
1 3
2 4
Dacă banchetele în automobil sînt amplasate faŃă în faŃă, plasamentul este cel indicat:
1 4
2 3
ModalităŃile de plasament pentru ceilalŃi membri ai delegaŃiei oficiale străine pot fi dif
erite: A) BărbaŃi
1 4 6 2 5 3
44
B) Femei
1 4 6 2 5 3
C) Alte modalităŃi de plasament practicate
1 4
3
2
1 3 5
2
1 3
2 5 4
Referitor la vizita de lucru nivelul asistenŃei protocolare acordat şefului de stat
oaspete este mai jos. Vizită neoficială se consideră acea vizită cînd şeful statului (guver
ului) soseşte la odihnă (tratament) sau e în trecere spre altă Ńară, făcînd la Chişinău
45
o oprire de scurtă durată. Dacă nu există rugăminŃi, măsuri cu caracter oficial nu se organ
ază. În unele cazuri, cînd aceste doleanŃe totuşi sînt înaintate, Ministrul Afacerilor Exte
al Ńării oaspete se adresează anticipat cu rugămintea de a fi organizate unele întreveder
i cu oficialităŃile locale. Asemenea întrevederi pot avea loc la Aeroport sau în oraş, în d
pendenŃă de timpul de care dispune oaspetele şi de alŃi factori determinanŃi. Cît priveşte
ita Secretarului General al ONU, Boutros Boutros Ghali la Chişinău în noiembrie 1994,
acesta a fost primit la nivelul Guvernului. Privitor la protecŃie, cazare, vizita
acestuia este echivalentă cu vizita unui şef de guvern. Programul a prevăzut întrevedere
a înaltului funcŃionar internaŃional cu Preşedintele Republicii Molodva şi Preşedintele Par
amentului, alte personalităŃi notorii. După obŃinerea independenŃei Republica Moldova a fo
st vizitată de conducătorii mai multor parlamente străine, ale căror vizite au avut cara
cter oficial sau de lucru. Una dintre primele vizite efectuate de legislatorii s
trăini a fost cea întreprinsă de către Preşedintele Parlamentului maghiar în iunie 1994 la
nvitaŃia conducerii legislativului moldovean. Înaltul oaspete a fost întîmpinat la scara
avionului de către Preşedintele Republicii Moldova şi după un salut cordial de bun veni
t înalŃii demnitari s-au deplasat spre Garda de Onoare în ritmurile marşului intonat de
orchestră. După raportul şefului Gărzii de Onoare s-au intonat imnurile de stat ale ambe
lor state şi s-a trecut în revistă garda aliniată. A urmat onorarea drapelului naŃional de
către înaltul oaspete printr-o uşoară înclinare a capului, apoi cei doi preşedinŃi s-au ap
iat de locul aflării persoanelor oficiale, reprezentanŃilor misiunii diplomatice ung
are şi a Decanului Corpului Diplomatic, făcîndu-se prezentările respective. Ulterior, pr
eşedinŃii s-au îndreptat spre automobile, ocupîndu-şi locurile, după care cortegiul oficial
s-a deplasat pe traseul stabilit cu destinaŃia Chişinău. Au urmat negocierile oficiale
şi semnarea unui acord de cooperare. Vizita a fost una de succes şi un rol importan
t în reuşita ei i-a revenit Serviciului Protocol al Parlamentului. La etapa actuală, p
rocedura de întîmpinare a preşedinŃilor parlamentelor străine s-a simplificat într-un anumi
mod. În Aeroport conducătorul le46
gislativului străin este întîmpinat de către Preşedintele Parlamentului sau de unul din lo
cŃiitorii lui, şeful Serviciului Protocol al DirecŃiei RelaŃii Externe a Parlamentului,
ambasadorul Ńării oaspete acreditat în Republica Moldova. Ca şi la vizitele anterioare,
la Aeroport se arborează drapelul Ńării oaspete şi al Republicii Moldova, însă Garda de Ono
re nu este aliniată şi imnurile de stat nu se intonează. Ordinea luării de rămas bun de la
înaltul oaspete e aceeaşi ca şi la întîmpinare. Programul vizitei şefului de parlament str
prevede întrevederi cu Preşedintele, Prim-ministrul, deputaŃii Parlamentului (în faŃa căro
a Ńine un discurs), negocieri, semnarea acordurilor de cooperare, o recepŃie oficială
dată de Preşedintele Parlamentului în onoarea oaspetelui străin, vizitarea diferitelor o
biective economice şi culturale etc. Cît priveşte vizitele oficiale ale miniştrilor afac
erilor externe, acestea se desfăşoară conform practicii internaŃionale. La Aeroport, Min
istrul Afacerilor Externe străin este întîmpinat de Ministrul Afacerilor Externe şi Inte
grării Europene al Republicii Moldova, şeful Departamentului Protocol Diplomatic de
Stat, seful DirecŃiei de spaŃiu, ambasadorul Ńării oaspetelui, ambasadorul moldovean în Ńar
oaspetelui. La întîmpinare pot participa şi alte personalităŃi care au tangenŃă cu program
vizitei. În aspectul pregătirii vizitei, la Aeroport sînt instalate drapelul Ńării oaspete
lui şi al Republicii Moldova, pe limuzina oficială se fixează pavilioanele Ńării oaspetelu
i şi cel naŃional. Ca şi în cazul vizitelor înaltelor oficialităŃi, la locul cazării oaspet
se arborează drapelul Ńării lui. Vizita miniştrilor afacerilor externe include întrevederi
cu Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul, Preşedintele Parlamentului, neg
ocieri şi semnarea acordurilor la Ministerul Afacerilor Externe, programul cultura
l, dineul oficial etc. Ordinea luării de rămas bun prevede aceleaşi onoruri şi rigori pr
otocolare ca şi la întîmpinare. În practica protocolară moldovenească şi cea internaŃională
tul de frecvente vizitele reprezentanŃilor speciali ai şefilor de stat, guverne şi ai
conducătorilor organismelor internaŃionale. Ei sînt primiŃi în calitate de oaspeŃi ai Preşe
telui sau ai Guvernului Republicii Moldova. Programele vizitei acestor categorii
de oaspeŃi se determină în fiecare caz aparte.
47
1.5 CorespondenŃa oficială
Expresia verbală, expresia în scris şi corespondenŃa sînt extrem de importante în cadrul co
unicării umane. Dacă ne referim la felul în care ne exprimăm, este foarte important să fim
buni vorbitori, accesibili pentru cei care dialoghează cu noi şi să evităm folosirea un
or cuvinte din alte limbi, puŃin adecvate limbajului nostru. La rîndul ei, corespond
enŃa scrisă solicită anumite aptitudini şi folosirea oportună a termenilor de politeŃe. În
rul corespondenŃei scrise vom distinge şase elemente: adresarea, titlul adresantului
, asigurările de curtoazie, semnătura, data şi adresa. 1. Adresarea (Salutation, engl.
; Appel, fr.) – acesta este modul în care se adresează destinatarului scrisorii: – în român
) Domnule, Doamnă, Domnişoară b) Domnule Ambasador c) Domnule Preşedinte, Domnule Direct
or – în franceză a) Monsieur, Madame, Mademoiselle b) Monsieur l’Ambassadeur c) Monsieur
le President, Monsieur le Directeur – în engleză a) Sir, Missis, Miss b) Dear Ambassa
dor c) Dear Mr. President, Dear Mr. Director Formula variază în funcŃie de sentimentel
e pe care semnatarul scrisorii vrea să le exprime destinatarului (considerare, res
pect, prietenie) şi, bineînŃeles, în dependenŃă de situaŃia acestuia în societate. Adresare
buie: – să se situeze nici prea sus, nici prea jos: la mijloc, la vreo zece centimet
ri de bordul superior al foii;
48
– să fie în evidenŃă, adică deasupra primului rînd al textului (Dragul meu prieten, îŃi mul
e-ai sensibilizat cu …); – să fie în rînd, adică după primele cuvinte ale primului rînd (Mu
din toată inima, dragul meu prieten că …); În scrisorile oficiale adresarea trebuie să fi
e în mod obligatoriu evidenŃiată. Alte forme de adresare sînt familiare şi nu trebuie să fi
folosite decît Ńinîndu-se seama de gradul de intimitate existent între persoanele ce co
respondează. 2. Titlul adresantului (Title of adress, engl.; Traitment, fr.) Este
maniera în care se tratează destinatarul în corpul scrisorii. Se poate de folosit fie
persoana a doua singular (tu) – în limbile în care se admite tutuirea, fie persoana a
doua plural (dumneavoastră – vous) – aceasta este forma cea mai curentă, fie persoana a
treia, cînd se adresează regilor sau reginelor, demnitarilor Bisericii, înaltelor auto
rităŃi guvernamentale, diplomatice sau administrative. De aceea, se uzitează formele a
daptate la personalitatea destinatarului, aşa ca: A. Maiestatea Voastră (Your Majest
y, engl.; Votre Majesté, fr.) B. Monseigneur (Monseigneur, fr.) C. ExcelenŃă (Excellen
cy, engl.; Votre Excellence, fr.) În corpul unei scrisori, formele de titlu onorif
ic implică persoana a treia: Maiestate, AlteŃă, EminenŃă etc. şi nu pot fi niciodată folosi
locul adresării nici în corespondenŃă, nici în discursuri! Se constată că foarte des unii
adresează înaltelor personalităŃi numindu-i ExcelenŃă, ceea ce constituie o eroare care nec
sită a fi evitată! 3. Asigurările de curtoazie (Complementary Close, engl.; Courtoisie
, fr.) Formulele de curtoazie se folosesc la sfîrşitul scrisorii şi reflectă nu altceva
decît relaŃiile între părŃile care corespondează, natura lor. Exprimarea curtoaziei este în
rictă dependenŃă de rangul şi vîrsta persoanelor, locul în ierarhia politică, religioasă, a
strativă pe care acestea le ocupă. Ele trebuie să fie folosite atent şi cu bun simŃ.
49
În lumea diplomatică se folosesc cel mai des formulele de genul: ,,Vă rog să agreaŃi, Domn
ule Ambasador, asigurările înaltei mele consideraŃiuni”. În scrisorile scrise între francof
ni expresia este folosită la singular – asigurare, folosită faŃă de un egal sau faŃă de o p
oană cu un rang mai mic. Termenul consideraŃie se foloseşte în adresarea către un superior
şi reflectă un respect profund. Iată cîteva formule printre cele mai des întîlnite: – Rog
edeŃi în asigurarea sentimentelor mele distinse. – Rog să agreaŃi… e formula cea mai curent
care pare să se adapteze cel mai bine tuturor cazurilor. Pentru un suveran se folo
seşte formula: Rog Maiestatea Voastră de a agrea expresia (sau omagiul pentru o suve
rană): – profundului meu respect; – înaltei mele consideraŃii etc. Pentru alte personalităŃ
ormulele cele mai curente sînt: – expresia înaltei mele consideraŃiuni; – expresia sentime
ntelor mele de respect şi devotament; – expresia omagiilor mele (pentru o femeie tînără); –
expresia sentimentelor mele amicale (pentru prieteni sau apropiaŃi); – expresia sent
imentelor mele cordiale1. O dată cu răspîndirea formulelor curtenitoare, salutările de l
a sfîrşitul scrisorilor au variat pînă la infinit. Cel mai sus s-a plasat asigurarea înalt
ei consideraŃiuni, urmată de consideraŃiunea cea mai distinsă sau prea distinsă, pentru oa
menii fără rang de ministru, ca mai apoi să ajungă o simplă consideraŃie fără de epitete2.
mnătura (Signature, engl.; Souscription, fr.). Aceasta autentifică actul sau documen
tul dat. Numele persoanei care semnează se scrie, de regulă, la sfîrşitul scrisorii. Cînd
semnătura este puŃin
1
2
A se vedea suplimentar: Louis Dussault, Protocolul.Instrument de comunicare, Buc
ureşti, 1996. Jacques Gandouin, Guide des bonnes manières et du protocole en Europe,
Paris, 1989, p. 124
50
lizibilă e recomandabil de a reproduce mai jos cu un sigiliu numele exact al semna
tarului, al funcŃiei exercitate, eventual al gradului, dacă acestea nu sînt menŃionate l
a începutul scrisorii. În cazul menŃiunilor speciale, semnătura este precedată de următoare
formulă: – din ordinul… – pentru directorul absent… – pentru ministru… 5. Data (Date, engl
r). Această noŃiune indică locul, ziua, luna şi anul perfectării şi trimiterii scrisorii. D
ta de pe scrisoare nu poate fi abreviată sub nici o formă. 6. Adresa (Adress, engl.;
Adresse, fr.). Se scrie numele complet, prenumele şi titlul oficial al destinatar
ului. Aceste date se situează în partea de sus sau în partea de jos, extrema stîngă a prim
ei pagini şi se reproduc pe plic. Abrevierile Abrevierile în corespondenŃă se admit dacă e
le nu vizează nemijlocit destinatarul scrisorii. Exemplu: L-am întîlnit pe Dl Cibotaru
şi soŃia sa. Însă se adresează Dlui Cibotaru: ,,Rog să binevoiŃi a transmite plecăciunile
Doamnei Cibotaru.” În scrisori după abreviere se specifică titlul sau numele persoanei.
Exemplu: ,,Vă rog să-i comunicaŃi Dlui Ion Scobioală despre decizia luată”. ,,La Madrid voi
avea o întrevedere cu A.S.R. PrinŃul Felipe”. Vom remarca că titlurile civile şi militare
se vor scrie întotdeauna pe deplin. Abrevierele cele mai des întîlnite în limba romănă sînt
l, Dna, Dnii, Dnele etc. În ceea ce priveşte corelaŃia dintre formulele de adresare, t
itlul onorific şi expresiile de curtoazie, este bine să le cunoaştem. Cunoaşterea lor ne
va servi de un real sprijin în corespondenŃa pe care o vom purta cu aceste
51
demnităŃi dacă situaŃia o va cere. Le prezentăm mai jos pentru a vă familiariza mai îndeapr
e cu ordinea lor.
Destinatari Adresare Titlul adresantului Curtoazie
Papa Patriarhul de Constantinopol Patriarhii orientali Cardinalul NunŃiul
Preasfînt Părinte Monseigneur Domnule Cardinal Domnule NunŃiu Sire Doamnă
Sanctitatea Voastră Beatitudinea Voastră PreasfinŃia Voastră Maiestatea Voastră Maiestatea
Voastră AlteŃa Voastră
Rog Sanctitatea Voastră să agreaŃi… Rog Beatitudinea Voastră să agreaŃi.. BinevoiŃi a accep
reasfinŃia Voastră, asigurările… Vă rog, Maiestatea Voastră, să agreaŃi expresia profundei
stime. Rog AlteŃa Voastră Regală să… Rog să agreaŃi, Domnule Preşedinte al Republicii, expr
celei mai înalte consideraŃiuni Rog să agreaŃi, Domnule…, expresia înaltei consideraŃiuni R
să agreaŃi, Domnule…, asigurările…
Regele Regina PrinŃul moştenitor PrinŃul consort Arhiducele Preşedintele Republicii
Monseigneur
Domnule Preşedinte al Republicii Domnule Primministru Domnule Preşedinte al Parlamen
tului Domnule…
ExcelenŃa Voastră
Prim-ministrul Preşedintele Parlamentului Ministrul Ambasadorul Senatorul
ExcelenŃa Voastră ExcelenŃă, ExcelenŃa Voastră
52
1.6 Vizitele Preşedintelui Republicii Moldova în străinătate
Organizarea vizitelor oficiale ale Preşedintelui Republicii Moldova în străinătate Ńine de
competenŃa Serviciului Protocol al Aparatului PreşedinŃelui, Departamentului Protocol
Diplomatic de Stat al MAE IE, a ambasadei moldoveneşti în Ńara care urmează a fi vizita
tă. Se transmit principalele date, componenta delegaŃiei şi doleanŃele şefului de stat. Se
rviciul Protocol al Aparatului Presedintelui, Protocolul Diplomatic, responsabil
ii de protocol ai ambasadei întocmesc programul aflării înaltului oaspete în strînsă cooper
re cu reprezentanŃii Serviciului Protocol al Ńării străine. Se acumulează din timp materia
le cu caracter informativ despre Ńară, oraşele şi obiectele care vor fi vizitate etc. Da
că pînă la efectuarea vizitei Preşedintelui în Ńara predestinată din Chişinău soseşte grupu
ire, Serviciul Protocol al ambasadei îi va acorda suportul necesar. Programul treb
uie să Ńină cont de particularităŃile protocolului local, tradiŃiile şi, în primul rînd, de
politică în Ńară. Se prelucrează minuŃios punctele de program care vizează ceremoniile pro
olare: ordinea de întîmpinare şi petrecere, depunerea de flori, participarea la dineul
oficial, vizitarea locurilor memorabile etc. Se recomandă ca la vizitarea unui al
t stat Preşedintele Ńării să fie petrecut şi întîmpinat la Aeroportul internaŃional Chişină
DirecŃiei Generale a Aparatului Preşedintelui (dacă nu face parte din delegaŃie) – Prim-m
inistru – Ministrul de Externe (dacă nu-l însoŃeşte pe Preşedintele Ńării) – Primarul Gener
apitalei – alte personalităŃi. Dacă deplasarea Preşedintelui se va efectua cu avionul, se
va invita să călătorească în aeronava prezidenŃială ambasadorul Ńării unde va avea loc vizi
locul plecării se va arbora Drapelul de Stat al Republicii Moldova. La efectuarea
vizitelor oficiale în mai multe Ńări componenŃa delegaŃiilor este aceeaşi ca şi în cazul vi
unei singure Ńari. Dacă preşedinŃii state53
lor străine vor întreprinde în Republica Moldova 8-9 vizite pe an, tot atîtea călătorii în
nătate va efectua şi Preşedintele Republicii Moldova. Durata unei vizite este de 2-3 z
ile, maximum 4. Însă, sînt cazuri cînd vizitele durează mai mult, aşa cum a fost vizita de
zile în Spania a Preşedintelui Zampayo din Portugalia. Vom atenŃiona asupra faptului
că Ńările Uniunii Europene au convenit ca delegaŃiile oficiale să nu depăşească 15-20 perso
Este evident că serviciile de protocol ale ambasadelor se vor consacra cu aceeaşi ab
negaŃie organizării vizitelor şefilor de guvern, locŃiitorilor lor, vizitelor ministrulu
i afacerilor externe. Sosirea în Ńară a delegaŃiilor de diferite niveluri de asemenea ne
cesită asistenŃa protocolară la întîmpinare, în timpul organizării activităŃilor protocolar
um şi la deplasarea lor prin Ńară şi la luarea de rămas bun. Vom accentua faptul că eficaci
atea vizitelor conducerii supreme de stat este dependentă nemijlocit de experienŃa şi
abilităŃile Serviciului Protocol al Aparatului Preşedintelui, Departamentului Protocol
Diplomatic de Stat al MAEIE, serviciilor de protocol ale ambasadelor. Cît priveşte
componenŃa numerică a delegaŃiilor, aceasta variază de la caz la caz. Vizitele oficiale
sau de lucru la cel mai înalt nivel se realizează în compania a mai mulŃi miniştri şi oamen
de afaceri, în dependenŃă de scopurile pe care le urmăresc. Pe parcursul ultimelor două d
ecenii, conducerea de vîrf a Ńării a întreprins zeci de vizite în străinătate la invitaŃia
de state. Indubitabil, efectul acestor vizite a fost extrem de mare, întrucît la et
apa iniŃială Republica Moldova avea nevoie de a ieşi din izolarea în care se afla şi de a-ş
crea o imagine pozitivă pe arena internaŃională prin recunoaşterea sa de către alte state
, precum şi de a încheia acorduri de cooperare în domeniile de interes. În acest sens am
putea menŃiona vizita întreprinsă de către primul Preşedinte al Republicii Moldova Mircea
Snegur în Republica Polonă în noiembrie 1994 la invitaŃia omologului său Lech Walesa. Preş
dintele moldovean a fost întîmpinat cu toate onorurile la aeroportul militar ,,Okeci
e”. Ulterior, la palatul prezidenŃial au urmat ceremonia de bun venit, convorbirile în
tre delegaŃiile oficiale ale ambelor Ńări şi semnarea Tratatului de Prietenie şi Colaborar
e între Republica Moldova şi Republica Polonă. De asemenea,
54
au fost semnate alte documente importante, printre care vom specifica ConvenŃia Co
nsulară, Acordul privind traficul fără de vize, Acordul privind sprijinirea şi protejare
a investiŃiilor etc. După semnarea documentelor au urmat întrevederi la Seimul şi Senatu
l Republicii Polone, depunerea de flori la Monumentul Eroului Necunoscut, vizita
rea părŃii vechi a Varşoviei, dineul oficial oferit de Preşedintele Republicii Polone în o
noarea Preşedintelui Republicii Moldova. A doua zi, Preşedintele Republicii Moldova
Mircea Snegur a fost vizitat la reşedinŃa sa de către Preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Polone W. Pawlak, vizita oficială încheindu-se cu o cină festivă şi cu cere
monia de rămas bun la scara avionului. O serie de vizite în străinătate au fost întrprinse
şi de către cel de al doilea Preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi, care a
u avut la rîndul lor, o semnificaŃie aparte în cimentarea relaŃiilor de cooperare ale Ńării
noastre cu lumea. Privitor la vizitele Preşedintelui actual Vladimir Voronin, toat
e au avut semnificaŃii notorii, printre acestea înscriindu-se şi cea efectuată în mai 2001
, la invitaŃia Preşedintelui Ucrainei Leonid Kucima. Preşedintele Republicii Moldova a
fost însoŃit de o delegaŃie oficială din care au făcut parte Viceprim-ministrul, Ministru
l Agriculturii, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul JustiŃiei, Ministrul ÎnvăŃămîntului
Preşedintele Comisiei pentru Industrie, Buget şi FinanŃe a Parlamentului, Şeful Departa
mentului Vamal şi Şeful Departamentului de Grăniceri. DelegaŃia oficială a Republicii Mold
ova şi gazdele s-au întrunit în şedinŃă în Sala Verde a Palatului Marinskii. Au fost semnat
documente oficiale şi vizita a fost una dintre cele de rezonanŃă. Printre vizitele re
levante pe care le-a efectuat Preşedintele Vladimir Voronin în străinătate se numără: vizit
la locurile sfinte de pe Muntele Athos în 2004, vizita la New York la Summit-ul j
ubiliar de 60 ani ai Adunării Generale a ONU, vizitele în Ţările Baltice şi la Summit-ul Ńă
or din Europa Centrală şi de Sud-Vest din septembrie- octombrie 2005.
55
1.7 Aspecte practice privind primirea şefului de stat la ambasadă
1. Dacă şeful de stat face o vizită la o ambasadă, detaliile primirii lui se elaborează di
n timp de către Serviciulul Protocol al Aparatului Preşedintelui şi al misiunii diplom
atice în cauză. 2. Şeful de stat va fi familiarizat din timp cu categoria invitaŃilor. D
etaliile şi propunerile privitor la primire se coordonează între serviciile de protoco
l corespunzătoare. 3. Primii sosesc invitaŃii, întrucît şeful de stat întotdeauna soseşte u
mul şi se retrage primul. 4. Şeful de stat va fi întîmpinat de ambasador şi membrii misiun
ii diplomatice la intrarea principală a ambasadei. Ambasadorul merge în întîmpinarea şeful
ui de stat, după ce acesta coboară din limuzină, îl salută şi îl conduce spre sediu. Dacă ş
stat soseşte cu soŃia sa, va fi prezentă şi soŃia ambasadorului. La intrarea în hol, diplo
aŃii, împreună cu soŃiile lor sînt prezentaŃi Preşedintelui de către şeful de misiune. Vom
atenŃia că damele fac reverenŃă numai suveranilor şi prinŃilor moştenitori, în cazul şefulu
at acestea vor înclina uşor capul. 5. După prezentare şeful de stat intră în sala de recepŃ
unde ceilalŃi invitaŃi îl vor saluta. Intrarea gazdei cu înaltul oaspete constituie semn
alul pentru toŃi că partea oficială, festivă, a recepŃiei a început. 6. Ambasadorul nu este
obligat să-l însoŃească pe şeful de stat tot timpul, însă el trebuie să vegheze asupra fapt
ca să nu rămînă singur. Dacă şeful de stat a sosit cu soŃia, soŃia ambasadorului îi va acor
a binemeritată. 7. Dacă ambasadorul şi soŃia sa oferă un banchet, din curtoazie şi respect,
gazdele vor ceda locurile lor la masă (prima şi a doua prezidare) cuplului prezidenŃia
l. Ambasadorul îşi va ocupa locul în partea dreaptă a soŃiei şefului de stat, iar soŃia lui
tînga înaltului oaspete. În dependenŃă de tradiŃiile locului, în unele Ńări acest plasament
ea fi invers. În caz de aplicare strictă a protocolului de către gazde, consideră ambasa
dorul argentinian
56
Rogelio E.Tristany1, locurile vor fi inversate, înalŃii oaspeŃi se vor aşeza la dreapta
gazdelor:
dreapta B3 B4 F1 F2 ŞS Amb. Dna amb. soŃia ŞS B2 B1 F4 F3 stînga
8. Ceremonia plecării înaltului oaspete de la sediul ambasadei e aceeaşi ca şi la întîmpina
e. SoŃia ambasadorului şi soŃiile membrilor misiunii diplomatice îl însoŃesc pe şeful de st
preună cu soŃia sa dacă ea este prezentă. CeilalŃi îl petrec pe şeful de stat pînă la uşa a
Ambasadorul va rămîne pe loc, pînă la plecarea înaltului oaspete.
1.8 Onoruri militare. Doliul oficial şi ceremonii funebre
Prezentarea onorurilor militare
Regulamentul Serviciului în Garnizoană şi de Gardă al ForŃelor Armate ale Republicii Moldo
va (art. 332-349), aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 322
din 6.10.1995, prevede acordarea de onoruri militare autorităŃilor civile şi militare
cu prilejul activităŃilor oficiale sau funebre (anexa 8). Onorurile militare se acor
dă: – la întîmpinarea şi conducerea reprezentanŃilor din Ńări străine; – la întîmpinarea şi
r pentru dezvelirea unui monument; – în cadrul şedinŃelor solemne în garnizoană pentru aduc
rea Drapelului de luptă; – la înmormîntarea militarilor şi a oficialilor de stat; – la depu
erea coroanelor la mormintele şi monumentele ostaşilor căzuŃi; – la activităŃi ce Ńin de de
militare în PiaŃa Marii Adunări NaŃionale sau de alte evenimente semnificative etc.
1
Rogelio E.Tristany. Marta E. S de Tristany, Ceremonial práctico, Buenos-Aires, 199
4, p. 54.
57
Pentru acordarea onorurilor militare se desemnează Garda de Onoare. Gradarea onoru
rilor se evidenŃiază prin poziŃia armelor. Pentru cei care sînt înarmaŃi cu carabine şeful
i de Onoare comandă: Gardă, v’aliniaŃi, DrepŃi, Pentru întîmpinare din dreapta (din stînga,
faŃă) pentru onor prezentaŃi “ARM”, iar Gărzii înarmate cu pistoale-mitralieră: Gardă, v’al
pŃi, Alinierea spre dreapta (spre stînga, spre centru). Orchestra intonează marşul de întîm
inare, iar şeful Gărzii de Onoare cu mîna la coifură se apropie cu pas de front de perso
ana întîmpinată şi îi prezintă raportul (Domnule Preşedinte! Garda de Onoare în cinstea sos
Dumneavoastră este aliniată. Şeful Gărzii, maior Grosu). În acest timp orchestra încetează
ta. După prezentarea raportului, şeful Gărzii, cu mîna în aceeaşi poziŃie, face un pas în s
dreapta), întorcîndu-se simultan la dreapta sau la stînga. Orchestra intonează Imnul de
Stat şi, după intonara lui, şeful Gărzii însoŃeşte persoana de-a lungul frontului ei, păşin
u-doi paşi în urmă cu mîna la coifură, din partea exterioară a formaŃiei. După prezentarea
ului şi trecerea Gărzii în revistă, şeful formaŃiei lasă mîna în jos şi în cazul înarmării
bine comandă: La picior – ARM. Ulterior, schimbă formaŃia Gărzii, în coloană cîte trei-patr
rece în defilare în ritm de marş pe lîngă persoana întîmpinată. Întîmpinarea şi însoŃirea p
icite la dezvelirea unui monument este similară. Cît priveşte aducerea Drapelului de l
uptă la şedinŃele solemne, se desemnează Garda de Onoare cu un număr anumit de purtători de
drapele (2-3). Santinele Gărzii de Onoare ocupă loc din ambele părŃi ale Drapelului de l
uptă în poziŃia DrepŃi cu pistoale-mitralieră la piept sau carabine în poziŃia la picior. P
ru însoŃirea Drapelului de luptă spre locul de desfăşurare a şedinŃei solemne şi, viceversa
e unitatea militară se desemnează un pluton de însoŃire. Referitor la acordarea onoruril
or militare Preşedintelui Republicii Moldova, la Ministerul Apărării există un protocol
stabilit. La sosirea limuzinei prezidenŃiale Ministrul Apărării împreună cu Şeful de Protoc
l îl întîmpină
58
şi-i urează Bun sosit!, apoi toŃi se îndreaptă spre Garda de Onoare în acordurile marşului
tîmpinare interpretat de orchestră. Şeful Gărzii de Onoare prezintă raportul, după care se
ntonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. Urmează trecerea în revistă a Gărzii de Onoa
re. Preşedintele este cel care se află mai aproape de primul rînd al Gărzii. În faŃa Drapel
lui de Stat Preşedintele se opreşte şi-l onorează printr-o uşoară înclinare a capului. După
erea în revistă a Gărzii de Onoare Preşedintele Republicii Moldova şi Ministrul Apărării, u
de Şeful Serviciului Protocol, purced la realizarea programului vizitei propriu-z
ise.
Declararea doliului oficial şi organizarea ceremoniei funebre
Cînd un şef de stat decedează în timpul exercitării funcŃiilor sale se recomandă ca corpul
neînsufleŃit să fie privegheat la PreşedinŃie sau la Palatul Republicii. În acest caz, Min
sterul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului Protocol Diplomatic,
va trimite din partea sa o coroană de flori şi va da curs invitaŃiilor corespunzătoare şe
filor de misiune străini pentru a lua parte la funerarii, aducîndu-le la cunoştinŃă acŃiuni
e Guvernului cu acest prilej, comunicîndu-li-se data, ora şi locul ceremoniei, forma
îmbrăcămintei, precum şi locul de aflare a cărŃii oficiale de exprimare a condoleanŃelor.
rîndul lor, diplomaŃii străini vor informa ministerele de externe din Ńările de origine. D
iplomaŃii străini care asistă la ceremonia funerară vor respecta toate instrucŃiunile ce Ńi
de serviciile funebre şi de înmormîntare, fiind prezenŃi pe tot parcursul programului o
ficial funerar. Şefii de state şi de guverne, preşedinŃii camerelor parlamentelor, miniştr
ii afacerilor externe trimit telegrame de condoleanŃe şefilor organelor de stat şi exe
cutive corespunzătoare. Dacă vor fi oficiate slujbele religioase, se va recurge la o
rdinea de precădere în vigoare. În cazul acordării onorurilor militare, detaliile se vor
discuta cu conducerea ForŃelor Armate.
59
Doliul naŃional se stabileşte printr-o dispoziŃie oficială a statului. Prin ea se determ
ină ordinea de respectare a doliului, durata lui. De regulă, Drapelul de Stat se cob
oară în bernă pe durata stabilită şi, pentru exprimarea condoleanŃelor, se foloseşte hîrtie
curi cu chenar (bordură) de doliu. DiplomaŃii care participă la ceremoniile de doliu o
ficiale vor îmbrăca haine corespunzătoare, la fel şi soŃiile lor. Conform regulilor genera
le, în timpul doliului femeiile trebuie să fie îmbrăcate în rochii negre cu garnitură de ac
eaşi culoare şi cu mănuşi negre. Cel mai scurt doliu ca durată este cel al unui şef de stat
Drapelul se coboară în bernă timp de o zi, întrucît este o funcŃie eligibilă, la fel se pr
dează şi în cazul decesului Papei de la Roma. Însă, coborîrea în bernă poate dura mai mult,
ziua decesului pînă la înmormîntare, în funcŃie de decizia oficială. În Ńările cu regim mon
pelul va fi coborît în bernă pe o perioadă de trei zile. InformaŃia cu privire la coborîrea
bernă a drapelului va fi mediată pe larg de mass-media pentru a fi adusă la cunoştinŃă înt
ii naŃiuni. Ambasadele coboară drapelul în bernă în corespundere cu regulile naŃionale şi i
caŃiile primite. Dacă misiunile diplomatice ale statului organizează ceremonii religio
ase, în această zi drapelele se coboară în bernă.
Prezentarea de condoleanŃe oficiale
În cazul în care la funerarii participă delegaŃii străine şi membri ai Corpului Diplomatic
creditaŃi în Ńara respectivă, se obişnuieşte să se organizeze prezentarea de condoleanŃe. C
eanŃele se primesc de către membrii conducerii şi reprezentanŃi ai familiei defunctului.
Din timp se stabileşte locul unde va avea loc prezentarea condoleanŃelor. În sala cu
portretul îndoliat al celui dispărut se arborează drapelele în bernă. Pe o masă în incinta
respective se pune cartea de condoleanŃe, deschisă cu această ocazie. După ce se prezin
tă condoleanŃele, se semnează în cartea de condoleanŃe. Peste cîteva zile de la înmormîntar
portun ca rudele apropiate ale răposatului să fie atente la regretele exprimate şi să tr
imită cărticele cu numele
60
văduvei şi al fiilor ei însoŃite de mulŃumiri celor care şi-au exprimat condoleanŃele. În l
u decretarea doliului oficial, preşedinŃii camerelor legislativului, membrii guvernu
lui, funcŃionarii responsabili de la ministerele de externe, şefii de misiune străini
semnează în cartea de doliu deschisă cu acest prilej în sediul misiunilor diplomatice al
e Ńării acreditante, lasîndu-şi cărticele de vizită. Ambasadorii sau consulii îşi trimit, î
de recunoştinŃă, cărŃile de vizită cu iniŃialele P.R. tuturor care au semnat în cartea de d
Ceremonialul de stat la înmormîntarea unui şef de stat
Primul pas în cazul decedării unui şef de stat este: 1. Convocarea şedinŃei extraordinare
comune a Parlamentului şi a Guvernului. 2. Decretarea doliului oficial în teritoriul
Ńării şi coborîrea în bernă a drapelului naŃional. 3. Constituirea unui comitet special di
eputaŃi, membri ai Guvernului şi funcŃionari publici care va dirija funerariile. Şeful d
e Protocol va fi coordonatorul principal şi diriguitorul tuturor acŃiunilor funerare
. Planificarea prevede cîteva secvenŃe: a) AnunŃ mortuar oficial pentru mass-media b) În
frumuseŃarea sicriului şi transferarea lui la sediul PreşedinŃiei. La piciorul sicriului
, pe o pernă netedă de culoare neagră, se vor pune decoraŃiile defunctului, iar la cap s
feşnicul şi un drapel cu laŃ de crep negru. În SUA, Canada şi în alte Ńări sicriul se acope
rapelul naŃional, care se înmînează văduvei defunctului înainte de coborîrea sicriului în m
c) Organizarea priveghiului cu participarea deputaŃilor, membrilor Guvernului, re
prezentanŃilor partidului de guvernare, oamenilor de ştiinŃă şi cultură etc. Notă: Cei care
r sta în gardă, flancînd sicriul din ambele părŃi în semn de recunoştinŃă, se vor retrage d
l stabilit în poziŃia
61
cu faŃa spre decedat, şi nu vor înconjura sicriul pe la cap, cum se observă deseori la c
eremoniile funerare. d) RecomandaŃii cu privire la purtarea hainelor întunecate de căt
re politicieni şi demnitari care trebuie să aplice normele interne ale doliului ofic
ial în Parlament, Guvern, consilii municipale şi raionale, primării, instituŃii economic
e, culturale şi de învăŃămînt etc. e) Înmormîntarea. Se stabileşte data înmormîntării, locu
remonia de luat rămas bun în ordinea de precăderi va prevedea: 1. Transportarea sicriu
lui pe umerii consilierilor, parlamentarilor şi miniştrilor de la PreşedinŃie pînă la cataf
lc. 2. Sosirea la Catedrală şi transportarea sicriului în aceeaşi componenŃă în interiorul
ui sfînt, în faŃa altarului, conform ritului bisericesc. 3. Ceremonia religioasă în Catedr
ală, unde autorităŃile, conform uzanŃelor, vor ocupa loc în partea stîngă cum priveşti spre
r, iar membrii familiei îndoliate vor ocupa partea dreaptă.
28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4
I VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XXI XXII
3 1 2
II III IV V
XVIII XXIII XIX XX
XXIV
XXV
Partea dreaptă 1 Preşedintele Parlamentului 2 Prim-ministrul 3 Preşedintele CurŃii Const
ituŃionale 4,5 Ex-şefii de stat 6,7 VicepreşedinŃii Parlamentului 8 Şeful Protocol preşedin
l 9-12 Miniştrii 13 Primarul General al Capitalei 14 Decanul Corpului Diplomatic 1
5-18 Ex-prim-miniştrii 19-23 Ambasadorii Ńării acreditaŃi în străinătate 24-28 AutorităŃile
reşti superioare
Partea stîngă I-V VI-X Rudele apropiate ReprezentanŃii autorităŃilor locale de gradul 2 XI
-XIX ReprezentanŃii autorităŃilor locale de gradul 1 XV-XXV ReprezentanŃii instituŃiilor d
e cultură, învăŃămînt, oameni de afaceri Amplasarea sfeşnicului şi icoanei la capul sicriul
cul aflării Arhiereului (Mitropolitului sau altor episcopi în timpul prohodului)
62
4. Plasamentul participanŃilor: în primul rînd se va afla conducerea de vîrf a Ńării, în ur
rele rînduri se vor amplasa autorităŃile judiciare superioare, ex-şefii de stat, preşedinŃi
şi vicepreşedinŃii de stat străini, viceprim-miniştrii, preşedinŃii comisiilor parlamentar
miniştrii etc. Corpul Diplomatic se va amplasa conform normelor de protocol în vigoa
re. 5. După terminarea prohodului, se va forma alaiul de ieşire din biserică, precedat
de Membrii Guvernului şi ai Parlamentului în ordinea ierarhică de la mare la mic. Aut
orităŃile şi diplomaŃii care nu participă la ceremonia funebră de la cimitir îşi vor exprim
retele membrilor familiei îndoliate la ieşirea din biserică, după care se vor retrage. 6
. Cortegiul funerar care se îndreaptă spre cimitir va fi format de la mare la mic, i
ar la locul înmormîntării plasamentul va fi neformal. PronunŃarea de către cea mai înaltă a
ritate în stat, în numele instituŃiei, a cuvintelor de doliu în faŃa celor prezenŃi şi a fa
iei celui decedat. 7. Depunerea la mormînt a unor coroane de flori cu dedicaŃii de căt
re autorităŃile şi rudele cele mai apropiate în semn de recunoştinŃă, faŃă de personalitate
tă.
1.9 Precăderile între autorităŃile naŃionale şi cele străine. Formarea cadrului protocolar
islativ naŃional
Ceremonialul de stat al diferitelor state reglementează similar precăderile care cor
espund autorităŃilor naŃionale şi diverselor structuri ale administraŃiei de stat la activ
ităŃile publice, atît în cazul în care ele vor veni singure, cît şi în situaŃia cînd la ace
icipă diplomaŃii străini. În cazul monarhiilor se purcede la desemnarea locurilor care c
orespund pe drept familiei regale şi altor membri ai CurŃii, iar în urma ei se plasează
ceilalŃi demnitari în ordinea ierarhică descrescîndă. De obicei, reglementarea precăderilor
ne de sfera dreptului intern al fiecărei Ńări la care se adaugă uzanŃele tradiŃionale exist
nte.
63
Cu referinŃă la precăderile între şefii de stat (fie preşedinŃi sau regi) şi de guverne, pr
vor preceda pe cei de-ai doilea, iar ultimii, adică şefii de guverne, vor avea prio
ritate asupra reprezentanŃilor diplomatici. Prin analogie, acest sistem se obişnuieşte
să fie folosit de republici, precăderea atribuindu-se conform vechimii în funcŃie. Cît pr
iveşte protocolul naŃional al Republicii Moldova, e de remarcat că situaŃia s-a schimbat
semnificativ în anul 1991 după obŃinerea independenŃei Republicii Moldova, o dată cu cons
tituirea organelor centrale ale puterii de stat şi crearea unor structuri de proto
col menite să asigure asistenŃa cuvenită conducerii de vîrf a republicii şi să creeze o ima
ine plauzibilă a puterii politice în interiorul Ńării şi în străinătate. În acest cadru, Di
otocol Diplomatic a MAE, alături de alte structuri ale statului, a jucat un rol im
portant în recunoaşterea internaŃională a Republicii Moldova, în stabilirea relaŃiilor cu Ń
lumii, în primirea înalŃilor demnitari străini, în organizarea întrunirilor internaŃionale
c. Trebuie să constatăm că la prima sa fază de existenŃă DirecŃia Protocol Diplomatic a Min
erului de Afaceri Externe şi-a orientat activitatea spre mobilizarea maximă a resurs
elor materiale şi umane, însă, concomitent cu folosirea diplomaŃilor de carieră, în DirecŃi
rotocol Diplomatic au fost angajate cadre din alte sfere de activitate umană, care
nu corespundeau cerinŃelor actuale şi nu aveau pregătirea necesară pentru a-şi exercita c
ompetent funcŃiunile, situaŃie care a afectat într-un anumit mod reuşita unor acŃiuni prot
ocolare. Din multitudinea de evenimente care s-au desfăşurat în deceniul trecut consid
erăm că ar fi meritat mai mult efort procesul de pregătire a învestiturii în funcŃie a celu
de-al doilea preşedinte al Ńării şi ConferinŃa Statelor din CSI de la Chişinău (1987), alt
ctivităŃi. Încercările întreprinse de către MAE de a restructura DirecŃia Protocol Diplomat
baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 352 din 02.04.98 şi de a crea Servic
iul Protocol Diplomatic de Stat n-a avut sorŃi de izbîndă. Evenimentele care s-au desfăşur
at ulterior ne permit să constatăm că decizia în cauză a fost anulată printr-o altă hotărîr
namentală, nr. 172
64
din 27.02.2001, revenindu-se la vechea denumire, deoarece serviciul creat anteri
or nu putea să fie în acelaşi timp şi diplomatic şi de stat; mai mult decît atît, el nu era
tare să acopere întreg spectrul protocolului de stat. E de menŃionat că Serviciul Protoc
ol al Aparatului Preşedintelui cu două unităŃi la activ, împreună cu cel de la Parlament şi
vern, solicită anumite restructurări, situaŃie care ar putea fi optimizată prin crearea
unui centru coordonator unic la nivel naŃional, capabil să reglementeze convieŃuirea c
ivilizată a subiecŃilor statului, instituŃiilor politice şi publice, administraŃiilor muni
cipale, raionale şi locale, a autorităŃilor în parte şi să asigure asistenŃa protocolară cu
toate structurile administraŃiei publice. Exemplu, în acest sens, poate servi exper
ienŃa şi bogatele tradiŃii ale Ńărilor europene (Spania, Italia, FranŃa) care, începînd cu
0 ai secolului XX, adoptă o serie de măsuri pentru reglementarea protocolului în stat1
. În scopul aprecierii situaŃiei protocolare în stat şi trasării obiectivelor care urmau a
fi luate, în aprilie 2003 s-a realizat un sondaj special cu participarea specialişt
ilor din direcŃiile relaŃii externe ale ministerelor, funcŃionarilor publici de nivelu
l doi şi a studenŃilor de la diferite instituŃii de învăŃămînt superior. Vom releva că mai
jumătate din totalul de chestionaŃi s-au pronunŃat pentru constituirea cadrului naŃiona
l legislativ de protocol şi instituirea unui centru naŃional metodologic de protocol
, iar peste 60% au fost în favoarea creării unor servicii viabile de protocol în toate
structurile puterii de stat şi introducerii prelegerilor de protocol şi ceremonial în
instituŃiile medii şi de învăŃămînt superior. Aceste păreri exprimă nu altceva decît marea
re pentru destinele protocolului naŃional şi măsurile care se solicită a fi promovate în a
cest sens. Din 1762 – an cînd vede lumina zilei Condica lui Gheorghachi – unicul cod m
oldovenesc de ceremonii politice şi religioase din toate timpurile, protocolul nu
a mai fost codificat niciodată.
1
Regatul Spaniei, Decretul Regal nr. 2099 din 4 martie 1983. Republica Italiană, Ci
rculara Preşedintelui Consiliului de Miniştri nr. 92019/12840-46 din 26 decembrie 19
50; Republica Franceză, Decretul PrezidenŃial nr. 89-055 din 13 septembrie 1989.
65
De aceea, luînd în consideraŃie acest semnificativ antecedent istoric, rezultatele son
dajului efectuat şi practica Ńărilor europene în materie de protocol, se recomandă: a) Cre
area Departamentului Protocol de Stat, care se va afla în subordinea nemijlocită a G
uvernului şi care va avea misiunea de a dirija, coordona, interpreta şi executa regu
lile de protocol şi ceremoniile de stat, excepŃie constituind doar introducerea amba
sadorilor, care va rămîne prerogativa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Euro
pene. b) Aprobarea Regulamentului General de Precăderi ale AutorităŃilor şi InstituŃiilor î
Stat ca un fundament legal pe care să se bazeze întreg protocolul oficial menit să de
zvolte etica politică pe care o imprimă imaginea constituŃională a Republicii Moldova. A
cest Regulament va cuprinde principiile de aplicare a precăderilor, clasificarea c
eremoniilor oficiale, aplicarea regimurilor de precădere şi a succesiunii de plasare
a persoanelor, instituŃiilor şi organismelor la ceremoniile oficiale. În aceste docum
ente e necesar a concretiza că ceremoniile generale vor fi organizate de către Preşedi
nŃie, Guvern, structurile administraŃiei publice cu prilejul comemorării evenimentelor
naŃionale sau locale, cele speciale vor constitui prerogativa instituŃiilor, organi
smelor şi a autorităŃilor, în dependenŃă de evenimentele din cadrul structurilor lor şi, în
mă instanŃă, ceremoniile militare, care Ńin de competenŃa Ministerului Apărării, Armatei Na
le şi care se vor desfăşura conform dispoziŃiilor Regulamentului Serviciului în Garnizoană
de Gardă al ForŃelor Armate ale Republicii Moldova. Ar fi binevenit ca unul dintre a
rticolele documentului în cauză să oblige Departamentul Protocol Diplomatic al Ministe
rului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de a coordona cu Departamentul Proto
col de Stat precăderile dintre reprezentanŃii diplomatici, autorităŃi, personalităŃi, organ
zaŃii, instituŃii moldoveneşti sau străine care vor asista la ceremoniile internaŃionale p
reconizate să aibă loc în Republica Moldova sau în străinătate şi care sînt organizate de c
at.
66
În continuare, se propune modelul Regulamentului General de Precăderi în Stat, care pr
evede divizarea regimului de precăderi în: 1) individuale, care reglementează ordinea
personală a autorităŃilor publice; 2) instituŃionale, care vizează gruparea într-o anumită
ine a ministerelor, a diferitelor instituŃii şi corpuri. a) Individuale 1. Precăderile
autorităŃilor la ceremoniile oficiale cu caracter general, organizate de PreşedinŃie, G
uvern sau alte importante structuri de stat în municipiul Chişinău: Treapta I 1. Şeful S
tatului 2. Preşedintele Parlamentului 3. Prim-ministrul 4. Preşedintele CurŃii Constit
uŃionale Treapta II 5. Preşedintele CurŃii Supreme de JustiŃie 6. Preşedintele CurŃii de Co
turi 7. Procurorul General 8. AvocaŃii poporului 9. Ex-şefii de stat 10. VicepreşedinŃii
Parlamentului 11. Viceprim-miniştrii 12. PreşedinŃii comisiilor Parlamentului 13. Min
iştrii (în ordinea stabilită a ministerelor) 14. Directorul Serviciului de InformaŃii şi S
ecuritate 15. Şeful Statului Major al Armatei NaŃionale 16. Primarul municipiului Ch
işinău 17. Guvernatorul Găgăuziei 18. Guvernatorul Băncii NaŃionale 19. PreşedinŃii partide
e opoziŃie
67
Treapta III 20. Reprezentantul Republicii Moldova la ONU 21. Decanul Corpului Di
plomatic şi ambasadorii străini acreditaŃi în Republica Moldova 22. Ex-prim-miniştrii 23.
Ambasadorii moldoveni din Ńările străine (cu ocazia vizitelor oficiale ale şefilor de st
ate pe lîngă care sînt acreditaŃi) 24. ReprezentanŃii comerciali ai Ńărilor străine 25. Pre
le Camerei de ComerŃ şi Industrie 26. Şefii misiunilor organizaŃiilor internaŃionale şi reg
onale din Republica Moldova a) Banca Mondială b) Fondul Monetar InternaŃional c) PNU
D d) UNICEF e) OSCE 27. Preşedintele Academiei de ŞtiinŃe 28. Rectorul Academiei de Ad
ministrare Publică 29. Rectorul UniversităŃii de Stat 30. Şeful Protocolului de Stat 31.
Consulii Generali ai Ńărilor străine 32. Viceprimarii mun. Chişinău 2. Precăderile autorit
r la ceremoniile oficiale generale organizate de către structurile de stat care au
loc pe teritoriul autonomiilor sau raioanelor: Treapta I 1. Şeful Statului 2. Preşe
dintele Parlamentului 3. Prim-ministrul 4. Preşedintele CurŃii ConstituŃionale
68
Teapta II 5. Preşedintele CurŃii Supreme de JustiŃie 6. Preşedintele CurŃii de Conturi 7.
Procurorul General 8. AvocaŃii poporului 9. Ex-şefii de stat 10. VicepreşedinŃii Parlame
ntului 11. Viceprim-miniştrii 12. Guvernatorul sau preşedintele consiliului raional
13. Preşedintele organului reprezentativ al autonomiei teritoriale sau al raionulu
i 14. PreşedinŃii comisiilor Parlamentului 15. Miniştrii (în ordinea stabilită a ministere
lor) 16. Directorul Serviciului de InformaŃii şi Securitate Treapta III 17. Reprezen
tantul Republicii Moldova la ONU 18. Decanul Corpului Diplomatic şi ambasadorii st
răini acreditaŃi în Republica Moldova 19. Ex-prim-miniştrii 20. Ambasadorii moldoveni di
n Ńările străine (cu ocazia vizitelor oficiale ale şefilor de state pe lîngă care sînt acre
aŃi) 21. ReprezentanŃii comerciali ai Ńărilor străine 22. Şeful Protocolului de Stat 23. Pr
marul (gazda evenimentului) b) InstituŃionale 1. Precăderile instituŃiilor de stat şi al
e diferitelor corpuri la ceremoniile oficiale, organizate de PreşedinŃie, Guvern sau
AdministarŃia de Stat în mun. Chişinău. 1. Parlamentul Republicii Moldova 2. Guvernul R
epublicii Moldova
69
3. 4. 5. 6. 7.
Corpul Diplomatic acreditat în Republica Moldova Curtea ConstituŃională Curtea Supremă d
e JustiŃie Curtea de Conturi Consiliul municipal şi Primăria Chişinău
2. Precăderile instituŃiilor de stat şi corpurilor la ceremoniile oficiale generale or
ganizate în teritoriul unei autonomii sau al unui raion: 1. Parlamentul Republicii
Moldova 2. Guvernul Republicii Moldova 3. Corpul Diplomatic acreditat în Republic
a Moldova 4. Curtea ConstituŃională 5. Consiliul de conducere a autonomiei publice l
ocale 6. Primăria (gazda evenimentului) Analiza ştiinŃifică efectuată pe marginea situaŃiei
protocolare naŃionale denotă că la ora actuală protocolul, ca instrument de reglementare
în viaŃa statului moldovenesc, este încă fragil, fără un contur bine determinat, iar lipsa
unor norme riguroase care să asigure aplicarea lui este mai mult decît necesară atît pen
tru formarea unei imaginii corespunzătoare în instituŃiile de stat centrale, cît şi la niv
elul structurilor administraŃiei locale. În viziunea noastră, adoptarea la etapa actua
lă a Regulamentului General de Precăderi ale AutorităŃilor şi InstituŃiilorr în Stat şi cre
unor servicii viabile de protocol în structurile puterii va contribui la reînvierea
acelor frumoase tradiŃii seculare moldoveneşti care au plasat, pe bună dreptate, Princ
ipatul Moldovenesc în rîndurile statelor europene – iubitoare de civilizaŃie – şi va înlesn
rearea unei noi imagini politice favorabile Republicii Moldova în interior şi în lume.
1.10 Practica protocolară în unele Ńări străine
Cît priveşte aspectele protocolului din secolul XX, acesta este notoriu prin adoptar
ea diverselor regulamenre protocolare în Ńările din Europa, Canada şi SUA. Deşi continuă să
iste unele deosebiri între protocolul Ńărilor
70
monarhice şi al celor de tip republican şi deoarece ceremonialul existent altădată şi pomp
a tradiŃională au scăzut simŃitor şi nu mai au aceeaşi splendoare, vom releva că protocolul
cidental, de altfel ca şi cel oriental, au păstrat esenŃialul, constituind la etapa ac
tuală un instrument eficace de reprezentare în viaŃa politică internă şi cea internaŃională
Regatul Unit al Spaniei
Prima Ńară care legiferează protocolul este Spania, prin adoptarea, la 1983, a Regulam
entului General de Precăderi care nu e altceva decît o reflectare a organizării consti
tuŃionale a statului spaniol format din autonomii, stabilind, în acest sens, o nouă co
ncepŃie politică a protocolului şi ceremonialului, materializată în practică prin DirecŃia
tocolului de Stat – centrul coordonator al multiplelor servicii de protocol din Ńară.
Vom constata că meritul elitei politice spaniole constă în faptul că a reuşit să creeze ser
icii viabile de protocol nu numai la nivelul administraŃiei publice centrale, ci şi
la nivelul autonomiilor şi structurilor administraŃiei publice locale – realitate care
plasează Spania în rîndul Ńărilor iubitoare de civilizaŃie şi o transformă în promotoarea
otocol de excepŃie.
Republica Franceză
FranŃa purcede la legiferarea ordinii protocolare abia în 1989, cu şase ani mai tîrziu d
ecît Spania, dînd o prioritate nuanŃată ceremoniilor oficiale, determinării rangurilor şi p
ecăderilor autorităŃilor publice. În afară de faptul că în documentul adoptat este fixată o
a ierarhică a conducerii de vîrf a Republicii Franceze, se specifică, pentru întîia oară, p
ecăderile ex-preşedinŃilor şi ale foştilor primi-miniştri după criteriile vechimii în post1
gurile şi precăderile nefiind delegate nimănui, ceea ce constituie, în opinia noastră un m
oment pozitiv, întrucît toŃi cei care asistă la ceremoniile publice ocupă în cadrul lor loc
l corespunzător gradului sau funcŃiei deŃinute, şi nicidecum locul autorităŃilor pe care le
reprezintă. Avînd în vedere că Decretul adoptat cu privire la ordinea protocolară în FranŃa
zează numai sfera ceremoniilor oficiale şi faptul că precăderile au creat în1
Jean Serres, Manuel pratique de protocole, Paris, 1992, p. 488.
71
totdeauna probleme delicate, s-a decis, la sugestia serviciilor de protocol, de
a alătura la documentul de bază o serie de recomandări, care pot fi implementate în depe
ndenŃă de rangul personalităŃilor, locuri şi circumstanŃe.
Republica Italiană
De un protocol bine structurat se bucură şi Republica Italiană care, spre deosebire de
normativele franceze, împarte autorităŃile publice în patru categorii, ierarhia de vîrf f
iind constituită din preşedinŃii celor două Camere ale legislativului italian, Primul-mi
nistru, Preşedintele CurŃii ConstituŃionale, urmaŃi de alte autorităŃi de rang mai mic. Şef
misiunilor diplomatice îşi ocupă locul în sistemul protocolar italian după episcopi şi arhi
piscopi, ceea ce creează o vădită diferenŃă, în comparaŃie cu ordinea protocolară franceză,
revede plasarea ambasadorilor străini la ceremoniile publice imediat după membrii Gu
vernului. E de scos în relief faptul că Regulamentul protocolar italian acordă priorit
ate membrilor Guvernului în raport cu deputaŃii şi senatorii; în acelaşi mod procedează şi
tocolul francez. Analiza comparativă a celor două sisteme de protocol de tip republi
can ne permite să constatăm că normativele italiene au un caracter schematic şi nu cupri
nd numărul necesar de precizări privitor la ceremoniile publice, ranguri şi precăderi, a
cordarea diverselor onoruri etc. pe care le prevede Regulamentul francez, deşi, tr
ebuie să recunoaştem, ordinea generală de precăderi a corpurilor este prevăzută.
Regatul Belgiei
Pentru cititori prezintă interes ordinea protocolară din Regatul Belgiei care nu a f
ost aprobată printr-un decret regal, aşa cum s-a procedat în cazul Spaniei sau cel al
FranŃei, ci este rezultatul unui consens oficial provizoriu între ministerele afacer
ilor externe, apărării naŃionale, justiŃiei şi cel de interne (ultimul fiind responsabil d
e protocol conform decretului lui Napoleon încă din 13 iulie 1804). Conform listei o
ficiale de precăderi, după rege şi membrii familiei regale, locurile de precădere le rev
in cardinalilor, nunŃiului apostolic, Decanului Corpului Diplomatic, Preşedintelui P
arlamentului European, acesta fiind urmat de preşedinŃii Senatului şi
72
Camerei DeputaŃilor, Primul-ministru, viceprim-miniştri, Preşedintele Consiliului de M
iniştri al Uniunii Europene etc. Ordinea protocolară mai prevede plasarea ambasadori
lor străini după membrii Cabinetului de Miniştri1, care înainte îi precedau, precum şi acor
area de precăderi marelui mareşal al CurŃii şi damelor de onoare ale Reginei, poziŃii care
nu se întîlnesc la celelalte monarhii europene. DiferenŃa dintre protocolul monarhic
belgian şi cel spaniol constă în faptul că primul acordă precăderi cardinalilor, nunŃiului
stolic şi numai apoi conducerii legislativului şi executivului, pe cînd cel spaniol pr
ocedează invers, plasînd în prim-plan după familia regală pe Primul-ministru şi preşedinŃii
r două Camere ale legislativului şi apoi slujitorili de cult. Locurile de plasament
al ambasadorilor străini acreditaŃi pe lîngă regii Belgiei şi Spaniei coincid, ceea ce ne
face să credem că ambele monarhii tind să omologheze protocolul şi să pună pe principii de
galitate mesagerii Ńărilor străine.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Vom releva că de o anumită complexitate este şi ordinea protocolară în Regatul Unit al Mar
ii Britanii şi Irlandei de Nord. Regulile de precădere în vigoare de la Curtea St. Jam
es comportă două liste: una pentru bărbaŃi, alta pentru femei, fapt ce demonstrează că prot
colul are particularităŃi specifice în această Ńară. La momentul actual, Regina Elisabeta a
II-a, care este şeful statului, ocupa rangul maxim în stat, fiind urmată de ducele de
Edinburgh, PrinŃul Charles de Wales, soŃia sa, prinŃii regali şi alŃi membri ai familiei r
egale. Ordinea protocolară engleză atribuie o mare prioritate lorzilor, care sînt, tot
odată, şi membri ai Guvernului sau deŃin alte funcŃii importante în stat, precum şi marchiz
lor, viconŃilor şi baronilor. Lista de precăderi prevede acordarea anumitor locuri în ie
rarhia politică cavalerilor – deŃinătorilor de diferite ordine istorice (Sfîntul Andrei, S
teaua Indiei, Marea Cruce, Sfîntul Mihail şi Sfîntul Gheorghe etc.).
1
Jean Serres, op.cit., p. 521.
73
A doua listă care stabileşte ordinea de precădere a damelor este inspirată din prima şi pl
asează în prim-plan regina, aceasta fiind urmată de reginamamă, princesa de Wales, fiica
suveranului şi alte persoane importante. În rest, acest tablou este identic cu prim
ul, fiindcă reflectă în aceeaşi ordine titlurile nobiliare feminine şi toate gradele care
urmează.
Republica Federală Germania
Un stat cu anumite tradiŃii protocolare este Republica Federală Germania, ale cărei la
nduri sînt promotoarele unui protocol istoric complex şi variat. PriorităŃile care le di
spută unele landuri faŃă de altele s-au răsfrînt negativ asupra creării legislaŃiei protoco
e unice, fiind acceptată la nivel oficial ordinea protocolară compusă din două paragrafe
: primul determină precăderile individuale ale autorităŃilor naŃionale şi străine, iar cel
al doilea – ordinea protocolară pentru instituŃiile politice germane1. Merită a fi menŃion
at faptul că protocolul federal prevede un anumit spaŃiu protocolar şi pentru mandatar
ii partidelor în Bundestag, aspect care nu se întîlneşte în regulamentele de precăderi ale
ltor Ńări europene.
Canada
În Canada ordinea protocolară stabilită oficial pentru ceremoniile federale Ńine de auto
ritatea Guvernatorului General. În acest scop, pe baza avizului Primului-ministru,
se emite o listă de precăderi pentru guvernul federal şi instituŃiile sale, care este r
evizuită la anumite intervale. Primul în ordinea protocolară este Guvernatorul General
al Canadei, succedat de Primulministru, Judecătorul şef, Preşedintele Senatului, Preşed
intele Camerei Comunelor, ambasadori, membrii Consiliului de Miniştri, şeful opoziŃiei
, locotenenŃi-guvernatorii provinciilor, comisarii teritoriilor etc2. În cazul în care
este prezentă regina, Guvernatorul General este plasat imediat după Maiestatea sa.
Foştii guvernatori generali ocupă loc după Judecătorul şef, conform datei de părăsire a fun
.
1
2
Heinz Commer, Protokoll und Etikette für Whirtschaft und Vervaltung, Münich, 1984, p
. 181. Louis Dussault, op.cit., p. 349.
74
La nivelul ambasadorilor şi înalŃilor comisari, ordinea protocolară este determinată de da
ta înmînării scrisorilor de acreditare. Ordinea protocolară a demnitarilor religioşi este
dependentă şi ea de data lor de intrare în funcŃie. În afară de lista de bază este oficiali
o listă de precăderi ale autorităŃilor la ceremoniile publice ale guvernului din Quebec
(Decretul nr. 577-90 din 2 mai 1990). Cît priveşte titlurile, Guvernatorul General a
l Canadei se bucură pe viaŃă de formula Prea Onorabilul, iar pe parcursul mandatului e
l şi soŃia sa vor fi trataŃi cu titlul de ExcelenŃă. LocotenenŃi-guvernatorii provinciilor
u pe viaŃă titlul de Onorabilul şi în timpul mandatului titlul de ÎnălŃimea Sa. Primul-mini
u al Canadei va purta pe viaŃă titlul de Prea Onorabilul, iar cei care îl urmează – cel de
Onorabilul.
Statele Unite ale Americii
În SUA, normelor de protocol li se atribuie o mare importanŃă, îndeosebi se respectă ordin
ea de precăderi la activităŃile oficiale şi cele private. La recepŃiile oficiale ambasador
ii sînt aşezaŃi conform datei înmînării scrisorilor de acreditare, iar la ceremoniile priva
e oferite de către americani ei se aşează numai după amfitrion sau amfitrioană. În asemenea
cazuri, oaspetele de onoare se plasează înaintea altor oaspeŃi, iar aceştia conform precăd
erilor. Senatorii se plasează la activităŃile oficiale în dependenŃă de durata aflării lor
eastă funcŃie eligibilă. Dacă sînt coincidenŃe şi unii membri ai Senatului au fost aleşi în
timp, ei sînt plasaŃi în succesiunea alfabetică a familiilor lor. De o anumită prioritate
se bucură foştii senatori, vicepreşedinŃii, membrii Casei Albe, funcŃionarii Cabinetului şi
guvernatorii. Membrii Congresului se bucură de aceleaşi consideraŃiuni, însă, dacă au fost
leşi concomitent, ordinea de precăderi se va stabili în baza datei de aderare a statul
ui lor la Uniune sau în ordinea alfabetică a statelor.
75
Guvernatorii statelor, cînd nu sînt în propriul lor stat, se aşează conform datei de adera
re la Uniune sau în ordinea alfabetică a statelor pe care le reprezintă. Ordinea de pr
ecăderi în SUA nu are caracter stabil şi ea poate varia de la un preşedinte la altul. Pr
eşedintele SUA poate să schimbe ordinea de precăderi în propriul cabinet sau în guvern, da
că doreşte. La un dineu public în Statele Unite la care Preşedintele este invitat, dar l
a care trimite în locul său un reprezentant (soŃia sa sau altă rudă apropiată), reprezentan
ului său i se acordă favorurile de care se bucură Preşedintele. Aceasta nu este valabil şi
pentru funcŃionarii Guvernului. Însă, soŃiile funcŃionarilor se bucură de aceleaşi precăde
şi soŃii lor care deŃin funcŃii oficiale. SoŃii funcŃionarelor de la Guvern de asemenea sî
aşezaŃi conform rangului oficial al soŃiilor lor. Văduvele foştilor preşedinŃi îşi ocupă lo
nea deŃinerii în timp a funcŃiei de preşedinte de către soŃii lor. Ordinea protocolară ofic
a Statelor Unite este următoarea: Preşedintele succedat de vicepreşedinte şi guvernatori
i statelor în propriile lor state. Urmează speakerul, Preşedintele CurŃii de JustiŃie sau
al CurŃii Supreme, foştii preşedinŃi, ambasadorii americani în funcŃie, Secretarul de Stat,
ambasadorii străini acreditaŃi în SUA, văduvele foştilor preşedinŃi, miniştrii sau trimişii
rdinari ai Ńărilor străine acreditaŃi în SUA, membrii CurŃii Supreme de JustiŃie, conducăto
epartamentelor ministeriale în ordinea înfiinŃării instituŃiilor de stat pe care le conduc
1. PoziŃia a 16-a în ordinea de precăderi americană este oferită ambasadorilor americani şi
fului de Protocol la care se adaugă reprezentantul special al Preşedintelui pentru O
rientul Mijlociu. Din listă mai fac parte alŃi demnitari de stat, militari, consilie
ri ai ambasadelor, consulii generali străini, funcŃionari ai staffurilor etc. Primar
ul de Washington ocupă locul 23 în ierarhia protocolară. Ordinea de precăderi ale statel
or americane este determinată de data admiterii lor la uniunea de state. Primul st
at care s-a afiliat la uniune este Delaware (7.12.1787) şi ultimul Hawai (21.08.19
59).
1
Mary Jane McCaffree and Pauline Innis, op.cit., p. 6-11.
76
2. AdministraŃia de stat
2.1 Executivul
Articolul 96 al ConstituŃiei Republicii Moldova semnalează: Guvernul asigură realizare
a politicii interne şi externe şi exercită conducerea generală a administraŃiei publice. G
uvernul este condus de un Prim-ministru, desemnat de Preşedintele Republicii Moldo
va. Restul membrilor Guvernului (prim-viceprim-ministrul, viceminştrii, miniştrii) sîn
t propuşi de şeful Executivului în timp de 15 zile. Programul activităŃii Guvernului şi lis
a noilor membri se dezbat la şedinŃa Parlamentului. Guvernul îşi exercită atribuŃiile din z
ua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faŃa Preşedintelui Republicii Moldova. Gu
ernul îşi încetează activitatea în urma exprimării neîncrederii de către Parlament, demiter
u demisiei Prim-ministrului. Conform art. 24 din Legea nr. 23-XVI din 14.04.2005
, pentru modificarea Legii nr. 64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern, lista
nominală a ministerelor, care a fost aprobată în număr de 15, este: Ministerul Economie
i şi ComerŃului Ministerul FinanŃelor Ministerul Industriei şi Infrastructurii Ministeru
l Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Transportului şi Gospodăriei Drumur
ilor Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale Ministerul EducaŃiei, Tineretului şi
Sportului Ministerul SănătăŃii şi ProtecŃiei Sociale Ministerul Culturii şi Turismului Mini
rul JustiŃiei
77
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Ministerul Afacerilor Interne M
inisterul Apărării Ministerul Dezvoltării InformaŃionale Ministerul Reintegrării. Este evi
dent că succesiunea ministerelor s-a stabilit fără a avea vreun suport legal, omiŃîndu-se
principiul constituirii lor istorice şi cel alfabetic. Ordinea de precăderi actuală ar
putea genera unele dezbateri, întrucît toate ministerele sînt la fel de semnificative
pentru republică şi unele din ele ar putea pretinde la locuri mai de frunte. Cît priv
eşte precăderile, care vizează ordinea de precăderi ale ministerelor Ńărilor străine, pract
internaŃională variază. În Spania monarhică1, SUA2 şi în Republica Federală Germaniă3 ordi
ucturilor ministeriale este stabilită conform principiului constituirii lor istori
ce, în FranŃa ordinea de clasificare a ministerelor este determinată de Preşedintele Ńării,
pe cînd în Marea Britanie, o monarhie cu tradiŃii seculare, ministerele nu sînt incluse în
ordinea oficială de precăderi, situaŃie care poate fi calificată ca neordinară.
2.2 UnităŃi administrativ-teritoriale
Legea nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritor
ială a Republicii Moldova formeaza cadrul juridic corespunzator, instituind o stru
cturare a teritoriului national în două niveluri. Din primul nivel fac parte satele
(comunele), orasele si municipiile, iar din cel de-al doilea – raioanele, municipi
ul Chişinău şi unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special Găgăuzia. În aşa mod
rm prevederilor legale, în Republica Moldova s-au constituit 32 de raioane formate
din localităŃi rurale şi oraşe, precum şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, în care
orporate fostele centre
1 2 3
Felio A. Vilarrubias, op. cit., p. 77-78. Mary Jane McCaffree, Pauline Innis, op
.cit., p. 7. Jacques Gandouin, op.cit., p. 300.
78
administrativ-teritoriale Comrat, Ciadîr-Lunga şi unele localităŃi din raioanele învecinat
e. La formarea structurilor administrativ-teritoriale s-a Ńinut cont de principiul
echilibrului în dezvoltarea social-economică a unităŃilor constituite, de particularităŃil
sociale, ecologice şi demografice, de factorii istorici, etnici şi culturali etc. A
ceastă organizare administrativ-teritorială reuşită la nivel naŃional asigură stabilitatea
olitică, dezvoltarea economică şi prosperarea socială a Republicii Moldova.
2.3 Găgăuzia – teritoriu administrativ cu statut special. Reglementări protocolare
Crearea unităŃii teritoriale autonome Găgăuzia prevăzută în ConstituŃia Republicii Moldova,
tată la 29 iulie 1994, cu modificările operate la 15 iulie 2004, impune unele detali
i cu privire la plasamentul organelor centrale ale puterii de stat la activităŃile o
ficiale, unde ordinea protocolară poate fi diferită, depinzînd de faptul dacă acestea se
vor desfăşura în capitala Republicii Moldova sau pe teritoriul autonomiei în cauză. În Leg
a Fundamentală a Ńării (art. 111) se constată că Găgăuzia este o unitate teritorială autono
tatut special… şi parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluŃionează de
stătător, în limitele competenŃei sale, potrivit prevederilor ConstituŃiei Republicii Mold
ova, în interesul întregii populaŃii, problemele cu caracter politic, economic şi cultur
al. În acelaşi articol (alin. 2) se stipulează că în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia
ază, potrivit legii, organe reprezentative şi executive care sînt reprezentate prin ur
mătoarele autorităŃi: 1. Guvernatorul Găgăuziei ales direct de către populaŃia din teritori
alegerea lui fiind reglementată de Legea locală nr. 32 adoptată de Adunarea Populară a Găgă
ziei la 11.09.1998. Potivit legii, Guvernatorul este liderul maxim suprem al Găgăuzi
ei, lui subordonîndu-i-se toate autorităŃile administraŃiei publice din teritoriu.
79
2. Comitetul Executiv (se constituie la propunerea Guvernatorului de către Adunare
a Populară). 3. Adunarea Populară a Găgăuziei este autoritatea reprezentativă în teritoriu
leasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat conform art. 73 din
ConstituŃie. În conformitate cu art.14 a Legii privind statutul juridic special al
Găgăuziei, nr. 34-XIII din 23.12.1994, Guvernatorului îi corespunde reprezentarea maxi
mă în unitatea teritorială şi, de aceea, va prezida toate activităŃile oficiale la care par
icipă, excepŃie constituind activităŃile cu participarea Preşedintelui Republicii Moldova,
Preşedintelui Parlamentului, Primministrului sau a celora care nemijlocit o să-i re
prezinte. Aşa deci, conform noilor prevederi constituŃionale, s-au creat trei import
ante figuri protocolare, acestea fiind plasate în ordinea precăderilor în felul următor:
1. Guvernatorul 2. Preşedintele Adunării Populare 3. Preşedintele Comitetului Executi
v. Alte personalităŃi importante în teritoriu sînt primarul de Comrat (4), reprezentantu
l Guvernului în teritoriu (5), protoiereul (6), procurorul (7), şeful DirecŃiei de Jus
tiŃie (8), directorul SIS-ului (9), şeful DirecŃiei Afacerilor Interne (10), şeful poliŃie
i municipale (11), alŃi demnitari. La ceremoniile oficiale organizate de către struc
turile de stat, care au loc pe teritoriul Găgăuziei, Guvernatorul va ocupa, conform
Regulamentului de Precăderi care se propune, locul 12, Preşedintele Adunării Populare –
locul 13, fiind precedaŃi de înaltele autorităŃi ale Republicii Moldova. Cît priveşte cerem
niile oficiale cu caracter general, organizate de PreşedinŃie, Guvern sau alte impor
tante structuri de stat în mun. Chişinău, Guvernatorului Găgăuziei îi va reveni locul 17.
80
2.4 Raioane. Norme de protocol la activităŃile oficiale
Organizarea administativă de nivelul doi se întemeiază pe prevederile art. 110 din Con
stituŃia Republicii Moldova şi pe prevederile Legii nr. 764 – XV din 2001 care, prin a
rt. 10, defineşte raionul ca unitate administrativteritorială constituită din sate (co
mune) şi oraşe, unite prin teritoriu, relaŃii economice şi social-culturale. Ordinea pro
tocolară a raioanelor cu simbolurile, drapelele şi stemele lor se constituie după prin
cipiul alfabetic:
Anenii-Noi Basarabeasca Briceni Cahul Cantemir Călăraşi Căuşeni Cimişlia Criuleni Donduşeni
ochia Dubăsari EdineŃ Făleşti Floreşti Glodeni Hînceşti Ialoveni Leova Nisporeni OcniŃa Orh
zina Rîşcani Sîngerei Soroca Străşeni Şoldăneşti Ştefan Vodă Taraclia Teleneşti Ungheni
Această ordine a raioanelor se va respecta cu stricteŃe la activităŃile oficiale şi festiv
ităŃile naŃionale organizate de către administraŃia de stat în mun. Chişinău sau în orice a
te administrativ-teritorială din republică.
Ordinea de precăderi la activităŃile oficiale organizate de autorităŃile publice locale de
nivelul doi
a) AutorităŃi 1. Preşedintele raionului 2. VicepreşedinŃii raionului 3. Secretarul Consili
ului raional 4. Primarul gazdă 5. Şeful Oficiului teritorial al Aparatului Guvernulu
i 6. Preşedintele asociaŃiei primarilor din raion 7. Protoiereul
81
Ex-preşedinŃii de raion Comisarul de poliŃie Procurorul Preşedintele Judecătoriei raionale
Şeful SIS-ului DeputaŃii în Parlamentul Republicii Moldova, originari din raion Coman
dantul unităŃii militare (sau şeful secŃiei militare) Şeful unităŃii de grăniceri Şeful ofi
vamal Rectorul UniversităŃii (sau directorii de colegii în ordinea importanŃei lor) 18. Şe
fii filialelor partidelor politice 19. ReprezentanŃii sindicatelor de ramură (din sf
era industriei, agriculturii, învăŃămîntului, medicinii, culturii etc.) 20. CetăŃenii de on
e ai raionului (în ordinea conferirii titlurilor) Notă: Dacă la activităŃile oficiale asis
tă unul dintre conducătorii supremi ai Republicii Moldova, cel care este desemnat pe
ntru a le prezida, preşedintele raionului, va ceda locul şi va trece în stînga B) Instit
uŃii (precăderi) 1. Consiliul raional 2. Aparatul Preşedintelui raionului 3. Primăria ga
zdă 4. Oficiul teritorial al Guvernului 5. AsociaŃia primarilor 6. InstituŃiile de cul
t (în ordinea lor) 7. Grupul ex-preşedinŃilor de raion 8. Comisariatul de poliŃie 9. Pro
curatura 10. Judecătoria 11. Subdiviziunea unităŃii militare (sau a secŃiei militare)
82
8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.
12. Subdiviziunea unităŃii de grăniceri 13. Oficiul vamal 14. Senatul UniversităŃii (sau d
irecŃia colegiilor) 15. Filialele partidelor politice 16. Sindicatele 17. AsociaŃia
cetăŃenilor de onoare 18. ReprezentanŃii ONG-urilor.
Ordinea de precăderi la şedinŃele de lucru ale Consiliului raional
1. Preşedintele raionului, preşedintele şedinŃei 2. Secretarul Consiliului raional 3. Vi
cepreşedintele raionului 4. Vicepreşedintele raionului 5. Aparatul Preşedintelui raion
ului a) şeful SecŃiei administare publică b) şeful Serviciului juridic c) şeful SecŃiei adm
nistrativ-financiare d) şeful Serviciului relaŃii cu publicul e) şeful Serviciului pri
vatizare f) şeful Serviciului arhitectură g) şeful Serviciului resurse umane h) şeful Se
rviciului arhivă i) şeful Serviciului secretariat 6. Conducătorii direcŃiilor şi ai secŃiil
r preşedinŃiei raionului a) şeful DirecŃiei finanŃe b) şeful DirecŃiei agricultură şi alime
şeful DirecŃiei generale de învăŃămînt, tineret şi sport d) şeful SecŃiei economie e) şefu
strucŃii, gospodărie comunală şi drumuri f) şeful SecŃiei relaŃii financiare şi cadastru
83
g) şeful SecŃiei asistenŃă socială şi protecŃie a familiei h) şeful SecŃiei cultură.
Ordinea de precăderi la activităŃile oficiale organizate de autorităŃile publice locale (n
ivelul 1)
1. primarul local 2. preşedintele raionului (sau vicepreşedintele) 3. Şeful Oficiului
teritorial al Aparatului Guvernului 4. părintele 5. ex-primarii 6. directorul de g
imnaziu (liceu) 7. oamenii de afaceri 8. cetăŃenii de onoare.
2.5 Alegerea şi ceremonia de instalare în funcŃie a primarului de comună (sat)
Pentru alegerea primarului, în conformitate cu art. 134 din Codul electoral al Rep
ublicii Moldova, se aplică sistemul majoritar folosit de mai multe state ale lumii
, care permite să învingă candidatul care a acumulat numărul maxim de voturi. Primarul e
ste ales în condiŃiile stabilite de Codul electoral. După validarea mandatului de prim
ar se purcede la învestirea lui în funcŃie. Conform normelor de protocol, ceremonia de
instalare în funcŃie a primarului are loc la prima şedinŃă extraordinară a Consiliului. Un
l din judecătorii împuterniciŃi dă citirii hotărîrea instanŃei de judecată cu privire la va
ea mandatului de primar. ŞedinŃa Consiliului local se desfăşoară într-o atmosferă solemnă,
anumit scenariu, la care participă personalităŃi notorii din structurile de vîrf ale st
atului şi reprezentanŃii structurilor administraŃiei publice locale de nivelul doi (pr
eşedintele raionului, consilierii raionali), şeful Oficiului teritorial al Aparatulu
i Guvernului, alŃi funcŃionari şi invitaŃi, oaspeŃi de onoare.
84
2.6 Vizitele demnitarilor de stat în raion. Programare şi asistenŃă protocolară
În sediul organismului raional vizitele autorităŃilor maxime ale statului trebuie să se
programeze cu tact şi cu o deosebită grijă. Dacă este vorba de primirea Preşedintelui Ńării
reşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, cu ocazia unei vizite oficiale, se v
a proceda în felul următor: 1. Preşedintele Ńării (Preşedintele Parlamentului, Prim-ministr
l) va fi primit în faŃa sediului Consiliului raional. La solemnitate participă membrii
Consiliului raional şi un grup al poliŃiei raionale îmbrăcat în haine de gală care va acor
a onorurile cuvenite. 2. Preşedintele raionului îl va întîmpina pe înaltul oaspete la cobo
rîrea din maşină şi după salutare, îndreptîndu-se spre sediu, va purcede la prezentarea mem
lor Consiliului şi a celor prezenŃi, intrînd după aceasta în incinta Consiliului raional p
entru a face un schimb de opinii cu înaltul oaspete ce Ńin de desfăşurarea programului v
izitei. AcŃiunea se va desfăşura în localul edificiului Consiliului raional conform prot
ocolului şi ceremonialului local stabilit de autorităŃi. Schema întîmpinării primelor perso
ne în stat la sediul Consiliului raional
85
Transparency International – Moldova 1 Preşedintele raionului. 2 Locul întîmpinării înaltul
i demnitar de stat. 3 Onoruri militare (poliŃia raională). 4 Garda de Onoare. 5 Memb
rii Consiliului raional.
Notă: La efectuarea vizitelor în interiorul Ńării şeful de stat se recomandă a fi petrecut
tîmpinat la Chişinău de următorii demnitari: – Şeful AdministraŃiei PrezidenŃiale – Şeful S
i Protocol – Ministrul de Interne – Primarul General al capitalei ComponenŃa numerică şi r
angul oficialităŃilor din raion la întîmpinarea Preşedintelui este aceeaşi ca şi la încheie
izitei.
2.7 Defilări
Ordinea alaiului la o defilare locală poate fi următoarea: – poliŃişti în uniformă de gală
unităŃi motorizate cu un fanion, exprimînd culorile drapelului raional, vor deschide a
laiul; – panoul cu emblema raionului purtat de funcŃionari de la Consiliul raional; –
Drapelul raionului purtat pe centru de un consilier raional; – Preşedintele raionulu
i (va ocupa locul din capătul rîndului din stînga şi va fi flancat din ambele părŃi de vice
reşedinŃii săi); – Consiliul raional; – şefii de direcŃii şi de secŃii ai Consiliului (după
e importanŃă); – ajutorii preşedintelui Consiliului raional (în ordinea succesiunii lor). Î
urmă lor, de la stînga spre dreapta, vor urma: – Şeful Serviciului RelaŃii cu publicul (s
au Şeful Serviciului Protocol) – secretarul personal – şeful poliŃiei raionale – fanfara ra
onală – un grup al poliŃiei raionale va încheia cortegiul.
86
2.8 DistincŃii de stat
Majoritatea Ńărilor lumii conferă distincŃii onorifice atît cetăŃenilor lor, cît şi persoan
răine pentru servicii deosebite, merite relevante în diferite domenii de activitate şi
cimentarea relaŃiilor de prietenie şi cooperare cu Ńările lumii. Aceste decoraŃii substit
uie obiceiurile vechi care constau în oferirea de cadouri costisitoare (monede şi va
se de aur, bijuterii, veselă, blănuri scumpe, tabachere etc.) persoanelor cu merite.
DistincŃiile erau cunoscute încă în Antichitate, însă cea mai mare răspîndire o capătă în
cînd se instituie ordinele cavalereşti care se deosebeau prin insignele pe care le
purtau1. DistincŃiile sînt, de regulă, nişte plăci sau medalii confecŃionate din metale de
alitate şi smalŃ, avînd diverse configuraŃii şi formînd diferite clase şi grade. În Republi
ldova ele se împart în ordine şi medalii civile, ordine şi medalii militare. Atît ordinele
, cît şi medaliile, portul lor au fost oficializate prin Legea nr. 1123 din 30.07.19
92 “Cu privire la distincŃiile de stat ale Republicii Moldova”. Prezentăm mai jos aceste
importante distincŃii în ordinea succesiunii. A. Ordinele Republicii Moldova (după pr
iorităŃi): – Ordinul Republicii – Ştefan cel Mare – Ordinul de Onoare – CredinŃă Patriei, c
I, II şi III – Gloria muncii – RecunoştinŃa Patriei. B. Medaliile Republicii Moldova (după
riorităŃi): – Meritul Militar – Pentru Vitejie – Meritul Civic
1
Sînt cunoscute în istorie ordinele cavalereşti de Santiago, Calatrava, Montesa şi Alcántar
a, ordinul cavalerilor din Malta ,ordinul cavalerilor teutoni şi altele.
87
– Mihai Eminescu – Nicolae TestemiŃanu. DistincŃiile de stat ale Republicii Moldova (ane
xa 9) se conferă în semn de recunoştinŃă şi apreciere a meritelor persoanelor fizice şi jur
ce care s-au evidenŃiat pe timp de pace sau în perioada operaŃiunilor militare şi postmo
rtem. DistincŃii de stat pot fi conferite, de asemenea, cetăŃenilor străini şi apatrizilor
, întreprinderilor, instituŃiilor, organizaŃiilor şi colectivelor de creaŃie din statele s
trăine. Conferirea distincŃiilor de stat se efectuează prin decrete ale Preşedintelui Re
publicii Moldova, care se dau publicităŃii. Preşedintelui Republicii Moldova – persoană of
icială supremă în Republica Moldova – i se conferă distincŃii de stat de către Prezidiul Pa
mentului. Cît priveşte statutul ordinelor, medaliilor şi al titlirilor onorifice, ,,Or
dinul Republicii” este cea mai mare distincŃie de stat şi se conferă pentru merite excepŃi
onale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei şi al omenirii. Ordinul ,,Şt
efan cel Mare” este decoraŃia militară supremă a Republicii Moldova şi se conferă: – pentru
te de eroism şi conducere iscusită a operaŃiunilor militare; – pentru bărbăŃie deosebită în
menŃinerii ordinii publice, apărării drepturilor şi libertăŃilor omului; – pentru vitejie
irit de sacrificiu în asigurarea securităŃii statului, în îndeplinirea unor misiuni specia
le; – pentru alte merite deosebite în apărarea libertăŃii şi independenŃei Republicii Moldo
Ordinul de Onoare se conferă: – pentru contribuŃie meritorie la consolidarea statalităŃii
, la promovarea reformelor şi a transformărilor democratice; – pentru activitate deose
bit de rodnică în organele de stat şi pe tărîm social, alte contribuŃii ce Ńin de cooperare
epublicii Moldova cu alte state, integrarea republicii în structurile internaŃionale
; – pentru acŃiuni de pacificare etc.
88
Ordinul ,,CredinŃă Patriei”, clasele I, II şi III, se conferă: – pentru organizarea excelen
a serviciului militar, de frontieră şi interior, asigurarea capacităŃii de apărare şi a sec
rităŃii statului; – pentru consolidarea legalităŃii şi asigurarea ordinii publice, alte mer
te deosebite. Ordinul ,,RecunoştinŃa Patriei” se conferă pentru educaŃia a cinci şi mai mul
copii, după ce ultimul copil împlineşte vîrsta de şaisprezece ani. Medalia “Meritul Militar
e conferă pentru acte de bărbăŃie şi eroism în timpul operaŃiunilor de luptă, apărării inde
suveranităŃii Republicii Moldova, asigurării ordinii publice, apărării drepturilor şi liber
or omului, pentru serviciu militar ireproşabil. Medalia ,,Pentru Vitejie” se conferă p
entru bărbăŃie şi curaj la salvarea de vieŃi omeneşti, la menŃinerea ordinii publice, la co
terea criminalităŃii, lichidarea urmărilor calamităŃilor naturale şi în alte circumstanŃe e
nale. Medalia ,,Meritul Civic” se conferă pentru merite deosebite în muncă. Medalia ,,Mi
hai Eminescu” se conferă pentru merite deosebite în activitatea de creaŃie. Medalia ,,Ni
colae TestemiŃanu” se conferă pentru merite deosebite în dezvoltarea ocrotirii sănătăŃii şi
ipare activă la realizarea politicii sociale de stat. Cît priveşte titlurile onorifice
ale Republicii Moldova, ele sînt în număr de patru avînd următoarea ordine: – Meşter-Faur
stru al Literaturii – Maestru în Artă – Om emerit. Titlurile onorifice se conferă pentru m
erite deosebite şi succese considerabile în domeniile de activitate respective.
89
Reguli practice pentru portul decoraŃiilor Cît priveşte ordinea de purtare a însemnelor
pe haine, acestea respectă anumite tradiŃii. Conform ordinii de precăderi, primele în ie
rarhie sînt ordinele, pe locul doi – medaliile. DistincŃiile se fixează în partea stîngă a
ptului, de la mare la mic, pe scara valorică, luîndu-se în consideraŃie data lor de inst
ituire sau data de atribuire. DistincŃiile se poartă atît la vestimentaŃia de gală (frac,
smoching), cît şi la vestimentaŃia de zi, cu prilejul activităŃilor oficiale, omagierea da
telor memorabile, altor evenimente semnificative. În semnele naŃionale le preced pe
cele străine. Ordinele militare au propriul lor aranjament şi se fixează înaintea celor
civile.
90
3. Protocolul neoficial
Confesiunile religioase
În unele state ierarhia ecleziastică (fie catolică, anglicană, luterană, israeliană sau mus
lmană) îşi are locul său în tabelul de precăderi oficiale şi se bucură de respectul protoco
uvenit. Biserica Romano-Catolică Papa are titlul onorific de Sanctitatea Voastră, ia
r cardinalii supranumiŃi prinŃii Bisericii cel de PreasfinŃia Voastră. Biserica anglicană
Arhiepiscopii de Canterbury şi de York au titlul onorific ,,GraŃia Voastră” şi sînt membri
i Camerei Lorzilor. Episcopii de Londra, Durham,Winchester au titlul de Lord, ca
nonicii – titlul de Sir şi vicarii – titlul de Cuvioase. Biserica luterană (evanghelică) I
erarhia ei ecleziastică este compusă din episcopi şi pastori; primii se bucură de adresa
rea Cuvioase, iar cei de-ai doilea de Domnule pastor, Doamnă pastor. Religia iudai
că Numele slujitorilor de cult este rabinul. Rabinilor li se adresează Cuvioase Domn
Rabin şi Marelui Rabin – ExcelenŃă. Religia musulmană Ierarhia este constituită din muftiu
(cel care citeşte Coranul), cadiu (cel care veghează justiŃia). Au titlul de ExcelenŃă, ia
r cititorul Coranului în Ierusalim este supranumit Marele Muftiu. Adresarea către re
ctorul moscheelor musulmane va fi: Domnule Rector. Biserica Ortodoxă Capul Biserici
i Ortodoxe îşi are reşedinŃa la Istanbul (Constantinopol). Are titlul onorific de Sancti
tatea Sa şi este cel mai mare în ierarhia Bisericii
1
Sabine Denuelle, Guide Pratique des bons usages d’aujourd’hui, Paris, 1992, p. 292.
91
Ortodoxe greceşti. Din ierarhia bisericească fac parte: arhiepiscopii, episcopii, ar
himandriŃii şi preoŃii. Primii doi au titlul onorific de Monseigneur, iar ultimii – de C
ucernice părinte.
3.1 Protocolul civil la liturghiile religioase
Cît priveşte creştinismul în spaŃiul romînesc (s-a răspîndit mai întîi în Dobrogea şi la gu
acesta este cunoscut din a doua jumătate a secolului I datorită peregrinărilor Apostol
ului Andrei, precum şi ai urmaşilor lui care, străbătînd aceste locuri, au vestit cuvîntul
tuitorului. Poporul romîn există din secolele IX-X, însă nu se cunoaşte exact data creştină
lui. Deci, nu putem vorbi de un creştinism oficial, ci de unul popular, în zonă existîn
d mai multe centre misionare bizantine. În procesul formării statelor romîneşti dinastii
le conducătoare au Ńinut cont de religia majorităŃii locuitorilor şi au oficializat-o, în c
uda ofertelor tentante ale Scaunului Roman. Pe parcursul secolelor Biserica Creşti
nă a contribuit esenŃial la formarea unui spaŃiu spiritual integru, revenindu-i un rol
important în unificarea neamului. MitropoliŃii Ţării Moldovei şi bisericile moldoveneşti a
păstrat de-a lungul secolelor legături canonice strînse cu Patriarhia din Constantino
pol şi cu mănăstirile de pe Muntele Athos, bucurîndu-se de sprijinul lor. Astăzi aceste re
laŃii continuă cu Patriarhia din Moscova. Este important din punct de vedere cogniti
v de a descrie normele civile de protocol care se stabilesc în timpul unor ceremon
ii religioase pentru a fi cunoscute mai pe larg şi aplicate cînd situaŃia se va impune
. Dacă primele autorităŃi din stat iau parte la liturghia de la Catedrala Mitropolitană “N
aşterea Domnului” din Chişinău, reprezentantul Serviciului de Stat pentru Culte se va do
cumenta din timp şi, înainte de a intra în lăcaş, va comunica detaliile programului liturg
ic. Concomitent, secretarul Mitropoliei îi va familiariza cu succesiunea principal
elor acŃiuni ale serviciului divin. După cunoaşterea programului înalŃii oaspeŃi sînt condu
atedrală (uşa laterală stînga) spre locul special rezervat din dreapta altarului lîngă icoa
a cuviosului Paisie Velicicovschi, plasîndu-se cu faŃa spre centru.
92
Dacă la ceremonie asistă autorităŃile publice municipale, ele vor ocupa spaŃiul de pe podi
umul din partea stîngă a altarului vis-à-vis de autorităŃile centrale. Credincioşii prezenŃ
a ceremonie ocupă locurile din dreapta şi stînga sălii. Începe slujba propriu-zisă şi, conf
ceremonialului religios, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove Vladimir adres
ează un cuvînt de salut Preşedintelui Republicii Moldova. După citirea Evangheliei, Mitr
opolitul împreună cu un sobor de preoŃi se deplasează spre solee, Preşedintele Ńării fiind
itat să stea alături de Înalt Prea PreasfinŃia sa. Urmează alocuŃiunea şefului de stat, în
se accentuează asupra semnificaŃiei sărbătorii, felicitîndu-i pe cei prezenŃi, urîndu-le să
prosperare, credinŃă şi speranŃă într-un viitor luminos. La sărbătorile mari Mitropolitul
oferi un cadou simbolic Preşedintelui Republicii Moldova, bucurîndu-se, la rîndul său,
de o atenŃie similară din partea şefului de stat. Prezintă interes participarea conducer
ii de vîrf a Ńării la ceremonia religioasă oficiată cu prilejul sărbătorilor de Paşti şi în
uitorului. Conform ritului bisericesc, înainte de miezul nopŃii se formează procesiune
a religiosă de sărbătoare. Primul loc din faŃă îl ocupă purtătorul felinarului, succedat de
orii de icoană (stînga) şi cruce (dreapta). Urmează corul şi soborul de preoŃi, ambele form
grupuri aparte. În urma lor ocupă locurile care le corespund în corpul coloanei Mitro
politul (partea stîngă) şi Preşedintele Ńării (partea dreaptă). Penultimul grup este format
n demnitari de stat, succedaŃi de grupul numeros de credincioşi care încheie coloana.
Alaiul religios se îndreaptă spre ieşire, înconjurînd Catedrala de trei ori, apoi revine în
lăcaşul sfînt în aceeaşi succesiune. Începe frumoasa slujbă de Paşti care durează pînă dimi
tele Republicii Moldova şi demnitarii de stat care participă la slujbă cu lumînări aprinse
în mînă ocupă locul din dreapta altarului specificat anterior, ca şi în cazul altor ceremo
ii. Ceremoniile religioase din lăcaşele de cult din municipii, raioane şi sate sînt simi
lare; amplasarea participanŃilor în timpul desfăşurării lor e aceeaşi ca şi la Catedrala Mi
politană “Naşterea Domnului” din Chişinău.
93
Ordinea alaiului bisericesc la Catedrala Mitropolitană “Naşterea Dom nului” cu participar
ea conducerii statului şi a credincioşilor
Crucea portativă
Felinarul
Icoana portativă Corul
Ipodiaconi Diaconi PreoŃi Mitropolitul Moldovei Preşedintele Ńării
Demnitarii de stat
Credincioşi
94
Biserica Catolică La plasarea autorităŃilor civile se vor lua în consideraŃie legile litur
gice ,,extrachorum et presbiterium”, care prevăd integrarea în comunitatea credincioşilo
r şi evitarea oricărui amestec din partea lor în activitatea instituŃiilor religiose. Pr
ezidarea în lăcaşele de cult corespunde exclusiv numai înaltelor feŃe bisericeşti şi autori
care reprezintă poporul la activităŃile religioase vor fi consecvente în ceea ce priveşte
corectitudinea comportamentului lor în calitate de catolici şi cetăŃeni. „Ceremonialul Epi
scopilor” (Vatican, 1985) precizează în continuare: Dacă şeful de stat asistă oficial la un
act liturgic (liturghie, instituirea în funcŃie, funeraliile unui înalt demnitar relig
ios), Episcopul îmbrăcat în vestimentaŃia sa îl va primi la uşa bisericii, şi, dacă este ca
, îi va oferi apă sfinŃită, îl va saluta aşa cum este obiceiul, apoi, plasîndu-se la stînga
îl va însoŃi spre locul cel mai apropiat de presbiter, în interiorul bisericii. Autorit
atea civilă care asistă la ceremonia sfîntă, se tămîieşte cu trei impulsuri de cădelniŃă, î
credincioşii darul păcii creştine. CeilalŃi demnitari care exercită puterea în guvernul na
nii, regiunii sau oraşului, conform obiceiului şi tradiŃiilor locale, sînt primiŃi la uşa b
sericii de către un preot (sau de doi) care îi salută şi îi conduce la locurile rezervate î
prealabil. Episcopul, în schimb, poate să-i salute în timpul procesiunii de intrare în
altar şi, de asemenea, la întoarcere. După tămîiere li se dă pacea euharistică. AutorităŃil
nului vor ocupa o parte a sălii (dreapta), iar cealaltă parte (stînga) – autorităŃile oraşu
. Plasamentul lor se va efectua de acord cu prevederile protocolului civil, dar
pot fi şi excepŃii. Referitor la vizite şi vizitele de răspuns atît ale autorităŃilor civil
cît şi ale celor religioase, acestea se înscriu în uzanŃele şi obiceiurile protocolare civi
e. Prezintă interes în acest sens participarea Preşedintelui Ńării şi a soŃiei sale la recv
ul de pomenire a Sfîntului Părinte Papa Ioan Paul II, la 8 aprilie 2005, la Catedral
a Romano-Catolică ,,ProvidenŃa Divină” din Chişinău. Cuplul prezidenŃial a fost întîmpinat
area în lăcaşul sfînt de către Episcop, fiind condus spre altar. După ce au luat două lumîn
i pe
95
care le-au instalat de-a dreapta şi de-a stînga portretului Sfîntului Părinte Papa Ioan
Paul II, Preşedintele şi soŃia sa au ocupat apoi locurile rezervate din dreapta altaru
lui. După aşezarea Preşedintelui şi a suitei sale, Episcopul şi alŃi preoŃi s-au retras în
stie pentru a-şi îmbrăca veşmintele de liturghie. La revenire, Episcopul şi preoŃii au ocup
t loc în picioare în prezbiteriu lîngă rîndul de jilŃuri. A început Liturghia. Făcîndu-şi s
cii, Episcopul împreună cu preoŃii şi enoriaşii a mulŃumit Preşedintelui pentru că s-a alăt
găciunii lor. A urmat Liturghia Cuvîntului, predica şi Liturghia euharistică. Ceremonia
s-a terminat cu binecuvîntarea poporului de către Episcop. Cît priveşte procesiunile rel
igioase în Ńările catolice cu participarea autorităŃilor civile, ele se structurează în fel
următor (pot fi şi alte structurări):
Crucea Purtătorii de lumînări Corul Garda de gală CorporaŃia
Primarul Purtătorii însemnelor religioase Arhiepiscopul Credincioşii
96
3.2 Protocolul universitar
Există diverse practici ce Ńin de protocolul universitar. Printre ele figurează şedinŃele
festive cu prilejul conferirii titlului onorific de Doctor Honoris Causa distins
elor personalităŃi naŃionale şi internaŃionale din diverse domenii de activitate umană şi a
vităŃile solemne consacrate deschiderii anului de învăŃămînt la instituŃiile de învăŃămînt
publică. Din multitudinea de evenimente vom prezenta selectiv numai unele din ele,
care au rămas întipărite în memoria participanŃilor şi au avut o anumită rezonanŃă în medi
rsitare. În acest context se impune familiarizarea cu scenariul deschiderii anului
de studii 2005/2006 la Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republici
i Moldova, program realizat conform unui anumit protocol şi frumoaselor tradiŃii aca
demice care au prins rădăcini pe parcursul a mai multor ani de existenŃă a acestei insti
tuŃii. Plan-scenariu al ceremoniei de deschidere a anului de studii 2005/2006 la A
cademia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Data – 15.09.2005
Ora – 10.00 Locul – sala 301 SecvenŃa I Cuvînt introductiv Eduard Melnic, vicerectorul
Academiei – moderatorul ceremoniei SecvenŃa II Prezentarea oaspeŃilor SecvenŃa III Inton
area Imnului Academiei Deschiderea festivă a anului de studii 2005/2006 Discursul
rectorului Academiei, dnei Ala Mironic
97
SecvenŃa IV Discursurile oaspeŃilor şi ale colaboratorilor Academiei SecvenŃa V Urările de
Bun venit! adresate audienŃilor anului I ( E. Melnic, vicerectorul Academiei) Sec
venŃa VI Depunerea Jurămîntului de către audienŃii anului I SecvenŃa VII Înmînarea Cheii Cu
or (Ala Mironic, rectorul Academiei) SecvenŃa VIII Prezentarea mesajului de mulŃumir
e (audienŃii anului I) SecvenŃa IX Prezentarea discursului final şi închiderea ceremonie
i festive consacrate inaugurării anului de studii 2005/2006. (Ala Mironic, rectoru
l Academiei) SecvenŃa X Intonarea Imnului Academiei. Sfîrşitul ceremoniei. În continuare
vom prezenta programul şedinŃei festive a Senatului UniversităŃii de Stat din Moldova c
u prilejul conferirii primului titlu de Doctor Honoris Causa din Ńară celebrului nos
tru pămîntean, profesorului UniversităŃii din Tübingen Eugen Coşeriu, notorietate mondială
domeniul lingvisticii. Această ceremonie prezintă interes din punctul de vedere al
protocolului universitar. Plan-scenariu al şedinŃei festive a Senatului UniversităŃii de
Stat din Moldova cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa profes
orului UniversităŃii din Tübingen Eugen Coşeriu Data – 4.11.1993 Ora – 10.00 Locul – Sala d
estivităŃi
98
9.30 – Domnul Eugen Coşeriu, profesor al UniversităŃii din Tübingen (Germania) este întîmpi
la sosirea sa de către Petru Chetruş, Rector interimar al UniversităŃii, Preşedintele Sen
atului universitar, şi este condus în sala Senatului pentru a fi prezentat autorităŃilor
şi membrilor Senatului. 9.57 – În ordinea protocolară stabilită Senatul universitar împreu
cu ilustrul lingvist se îndreaptă spre Sala de festivităŃi oficiale. 10.05 – Domnul Eugen
Coşeriu şi membrii Senatului întră în Sala de festivităŃi şi ocupă locurile la masa prezidi
nform ordinii de precăderi. 10.10 – Dl Petru Chetruş, Rectorul interimar al UniversităŃii
de Stat din Moldova, deschide şedinŃa festivă consacrată conferirii titlului Doctor Hono
ris Causa ilustrului lingvist Eugen Coşeriu. (Sala se ridică în picioare şi aplaudă). 10.0
5 – Dl Anatol Ciobanu, şeful Catedrei Limba Română, Lingvistică Generală şi Romanică a USM,
or habilitat în filologie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei
de ŞtiinŃe a Republicii Moldova adresează un cuvînt de salut ,,Laudatio”, aducînd elogiile
inemeritate renumitului savant Eugen Coşeriu. 10.30 – Petru Chetruş dă citirii decizia S
enatului universitar din 26.10.1993 cu privire la conferirea titlului onorific D
octor Honoris Causa Dlui Eugen Coşeriu, lingvist cu renume mondial. (Sala îl onorează
pe omagiat prin aplauze necontenite). 10.34 – Dl Petru Chetruş înmînează diploma de Doctor
Honoris Causa marelui învăŃat Eugen Coşeriu. 10.35 – Dl Eugen Coşeriu, Doctor Honoris Caus
al UniversităŃii de Stat din Moldova, Ńine un discurs emoŃionant şi adresează frumoase ple
oarii pline de recunoştinŃă celor prezenŃi. 10.45 – Finalizarea discursului Dlui Eugen Coşe
iu. Sala se ridică în picioare, onorînd în acest mod pe cel care a dus slava Moldovei pe
toate continentele planetei.
99
10.47 – Dl Petru Chetruş anunŃă închisă şedinŃa festivă consacrată conferirii titlului Doct
s Causa cunoscutului lingvist mondial Eugen Coşeriu. 10.50 – Senatul universitar în fr
unte cu Eugen Coşeriu, primul Doctor Honoris Causa al UniversităŃii de Stat din Moldov
a, părăseşte sala de festivităŃi în ordinea protocolară stabilită. 11.00 – Ciocnirea unei c
mpanie în onoarea Dlui Eugen Coşeriu, lingvist de talie mondială. 11.30 – Plecarea Dlui
Eugen Coşeriu de la Universitatea de Stat din Moldova.
3.3 Protocolul sportiv
Jocurile Olimpice
După toate probabilităŃile, un anumit protocol şi ceremonial ar fi existat încă de pe timpu
ile Jocurilor Olimpice ale AntichităŃii. Din anul 396 î.Hr. întrecerile sportive începeau î
prima zi cu marşul festiv al trompetelor şi heralzilor. În zilele următoare se întreceau
sportivii de 18 ani, urmau cursele de cai şi de carete, probele de alergări, pugilis
mul, lupta şi întrecerea la arme. Scitul Anacharsis, aflat în Grecia pe la mijlocul se
colului IV î.Hr., ne aduce la cunoştinŃă că ,,ceremoniile se petreceau pînă noaptea tîrziu
tul instrumentelor, la lumina lunii aproape plină cu o ordine şi magnificienŃă care trez
eau deodată surpriza şi inspirau respectul”1. La începutul Jocurilor Olimpice ale erei m
oderne (Atena, 1896), un protocol determinat a început să se folosească la ceremoniile
de deschidere şi închidere, la înmînarea medaliilor şi diplomelor învingătorilor. Dreptul
a deschide Jocurile Olimpice i-a fost oferit regelui George I al Greciei, drept
de care se bucură pînă astăzi şefii de state – gazdele acestor competiŃii internaŃionale.
1
I. I. Barthélemy, Voyage du jeune Anacharsis en Grèce, vers le milieu quatrième siècle a
vant l’ère vulgaire, Paris 1843, p. 300.
100
Locurile de onoare la ceremonia de deschidere sînt rezervate Preşedintelui Comitetul
ui Olimpic InternaŃional, Preşedintelui de onoare, celor 4 vicepreşedinŃi, şefului de stat
gazdă, Preşedintelui Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice, Preşedintelui Co
mitetului NaŃional Olimpic, primarului oraşului-gazdă şi soŃiilor lor. Primul rînd de loje
in tribuna de onoare va fi rezervat pentru aceste persoane şi, de asemenea, pentru
şeful de stat, primarul oraşului şi alte autorităŃi. După ce personalităŃile menŃionate oc
ile în tribuna de onoare, începe defilarea delegaŃiilor în ordinea alfabetică a Ńărilor par
ipante, cu excepŃia delegaŃiei Greciei care deschide marşul şi celei a Ńării-gazdă care înc
defilarea. DelegaŃiile în trecere prin faŃa lojelor îi salută pe şeful de stat gazdă a Jocu
or şi pe Preşedintele Comitetului Olimpic InternaŃional. După defilare, delegaŃiile îşi ocu
curile rezervate, iar pe stadion rămîne numai purtătorul de drapel. Urmează alocuŃiunea Pr
eşedintelui Comitetului NaŃional Olimpic şi discursul Preşedintelui Comitetului InternaŃio
nal Olimpic. Ceremonia propriuzisă este deschisă oficial de către şeful de stat. În timpul
interpretării imnului olimpic drapelul olimpic este adus pe stadion şi instalat pe
cel mai înalt loc al stadionului. Apoi este adusă flacăra olimpică de către 2 sprinteri; u
nul din cei doi face înconjorul pistei înainte de a fi aprins focul olimpic. Se apri
nde focul olimpic şi purtătorii de drapele ale delegaŃiilor formează un semicerc în jurul
estradei. Un participant al Ńării gazdă cu drapelul în mîna stîngă urcă pe estradă şi, ridi
aptă în sus, pronunŃă jurămîntul solemn de respectare a regulilor sportive pentru gloria sp
rtului şi onoarea echipelor participante. Urmează jurămîntul arbitrilor, pronunŃat de un a
rbitru al Ńării gazdă, se interpretează jurămîntul naŃional şi cu aceasta partea oficială s
, fiind succedată de programul artistic olimpic. Privitor la ceremonia de închidere,
ea se desfăşoară conform prevederilor. ParticipanŃii la Jocurile Olimpice îşi ocupă locuri
care le sînt rezervate în tribune. Purtătorii de drapele ale delegaŃiilor participante şi
de însemne intră în aceeaşi ordine în arenă şi ocupă aceleaşi poziŃii pe care le-au avut la
a de deschidere a Jocurilor Olimpice. În urma lor defilează atleŃii de diferite naŃional
ităŃi. Preşedintele Comitetului Olimpic InternaŃional urcă pe scenă şi, în sunetele imnului
al grec, drapelul elen este ar101
borat în dreapta drapelelor învingătorilor. Apoi este înălŃat drapelul Ńării gazdă pe pilon
ral sub acordurile propriului imn. Şi, în sfîrşit, pe pilonul din stînga este arborat drap
elul Ńării viitoarelor Jocuri Olimpice interpretîndu-se la fel imnul ei. Primarul oraşul
ui gazdă înmînează Preşedintelui Comitetului Olimpic InternaŃional aflat pe podium drapelul
olimpic, care îl transmite, la rîndul său, primarului oraşului gazdă al viitoarelor Jocuri
Olimpice. După alocuŃiunea Preşedintelui Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpi
ce, Preşedintele Comitetului Olimpic InternaŃional pronunŃă discursul de închidere.
CompetiŃii internaŃionale
În Republica Moldova, în cazul desfăşurării unei activităŃi sportive cu caracter internaŃio
prima acŃiune pe care trebuie să o întreprindă şeful de protocol – organizatorul evenimentu
ui – constă în a prevedea următoarele: − ordinea de precăderi ale drapelelor Ńărilo
nte; − ordonarea imnurilor naŃionale ale Ńărilor participante; − ordonarea drape
lelor federaŃiilor sportive naŃionale; − ordonarea drapelelor cluburilor gazdă; −
ordonarea drapelelor cluburilor invitate; − sistematizarea listei participa
nŃilor (autorităŃi, persoane cu funcŃii sportive, atît naŃionale, cît şi străine); − pr
a conferinŃelor de presă şi a întîlnirilor autorităŃilor cu ziariştii. Înainte de începutul
portive propriu-zise, se vor realiza lucrări de împrospătare şi înfrumuseŃare a Aeroportulu
internaŃional, a stadioanelor din capitală, a tribunei prezidenŃiale şi a altor loje de
onoare, a instituŃiilor şi a localurilor publice unde se prevăd activităŃi în onoarea invi
aŃilor. PrezenŃa autorităŃilor la diverse probe se va reglementa din timp, iar recepŃiile
se vor desfăşura în spiritul celor mai bune tradiŃii moldoveneşti. Gazda va invita şi va ex
edia invitaŃii la diferite activităŃi ale Comitetului Olimpic NaŃional sau ale federaŃiilo
r sportive de profil.
102
Cît priveşte plasamentul la tribuna prezidenŃială, în primul rînd pe loja din centru vor fi
amplasate autorităŃile de vîrf, în partea dreaptă demnitarii federaŃiilor sportive internaŃ
ale şi naŃionale, iar în stînga lor alte autorităŃi. În spatele autorităŃilor centrale vor
asaŃi ambasadorii, în dreapta lor – doamnele demnitarilor din sport, iar în stînga doamnel
e demnitarilor de stat. CompetiŃii naŃionale În Republica Moldova acŃiunea se va program
a în dependenŃă de faptul dacă este o competiŃie naŃională, raională sau locală şi dacă asi
onducători ai federaŃiilor sau numai cluburi. Plasamentul în tribună, conform ordinii de
precăderi, se va stabili în felul următor: – autoritatea cu cel mai înalt rang; – primarul
gazdă; – reprezentantul federaŃiei de profil; – preşedinŃii cluburilor sportive. Pentru res
ul autorităŃilor şi membrii federaŃiilor prezente se vor oferi alte tribune.
103
Dacă nu cunoşti riturile, nu-Ńi poŃi găsi locul în lume. Confucius
4. Ceremonii, structuri protocolare şi decor vestimentar
4.1 Tipuri de ceremonii şi realizarea lor
Ceremoniile se împart în: – oficiale (organizate de administraŃia publică centrală şi cea l
lă), – publice (organizate de instituŃii publice fără de putere executivă), – private (orga
ate de instituŃii private şi persoane particulare). Vom atrage atenŃia că un moment impo
rtant în asigurarea unei bune desfăşurări a oricărei festivităŃi este informarea oportună a
orilor ei participanŃi. Cu excepŃia banchetelor, regula clasică recomandă un termen de 3
0 de zile pentru programe şi între 15 şi 20 de zile pentru expedierea invitaŃiilor la de
stinaŃie. Cînd va veni vorba de activităŃi cu prilejul omagierii persoanelor sau evenime
ntelor într-un mediu de participanŃi selecŃi, perioada recomandabilă va fi de cel puŃin 15
zile. Responsabilii vor preciza prin telefon dacă depeşele au ajuns la destinaŃie şi vo
r obŃine confirmarea fiecăruia din invitaŃi pentru a putea întocmi lista definitivă a part
icipanŃilor. InvitaŃiile solicită o tehnică specială şi un timp minim de expediere, acordîn
se o atenŃie prioritară redactărilor textelor şi machetei. Calitatea invitaŃiilor este un
indice care permite de a aprecia nivelul unei festivităŃi şi cultura celui ce o organi
zează. Pentru a asigura reuşita unei acŃiuni protocolare: – vom folosi pe larg obiceiuri
le şi tradiŃiile predecesorilor, experienŃele secolelor, despre care Miguel de Cervant
es spunea încă la începutul sec. XVII că ele constituie competiŃii ale timpului, depozit d
e
104
activităŃi, martor al trecutului, exemplu şi informaŃie despre prezent, prevenire a celo
r care vor veni în viitor. Nu ne vom conduce de capriciile modei atît de oscilante şi
instabile sau de alte interese de moment; – ne vom documenta despre tradiŃiile locul
ui, luînd în seamă practica socială existentă, vom detalia orice secvenŃă a programului, vo
ocmi scheme şi itinerarii etc.; – o planificare corectă ne va permite să stabilim interv
alele de timp şi să determinăm spaŃiile în conformitate cu genul activităŃii, atributele de
re avem nevoie, să elaborăm devizul de cheltuieli, să determinăm alte necesităŃi – acŃiuni
ne vor face să ne simŃim siguri în timpul acŃiunii protocolare şi să asigurăm succesul ei;
titudine personală conştiincioasă ne va ajuta să distribuim corect propriile forŃe, cunoşti
le pe care le posedăm şi personalul pe care putem conta. Am putea apela în caz de nece
sitate la consultările altor specialişti în materie sau la colegii cu o practică îndelunga
tă în domeniu.
4.2 Serviciul Protocol într-o instituŃie publică
La etapa actuală protocolul are nobila misiune, ca şi în alte vremuri, de a crea o ima
gine benefică a statului atît în interior, cît şi în relaŃiile Republicii Moldova cu străin
deziderat care poate fi îndeplinit prin eforturile comune ale direcŃiilor şi serviciil
or specializate de protocol din structurile puterii centrale şi celei locale. Chia
r dacă nu toate ministerele şi structurile administraŃiei publice dispun de aceste ser
vicii, misiunea factorilor de decizie actuali rezidă în crearea lor sau în delegarea f
uncŃiilor de protocol altor subdiviziuni. InstituŃiile statului care nu au structuri
de protocol ar putea să folosească pînă la crearea cadrului naŃional legislativ de protoc
ol funcŃionarii din secŃiile relaŃii publice sau presă care au anumită pregătire şi care ar
tea fi antrenaŃi în acest gen de servicii. Pentru funcŃionarea lor normală, serviciile d
e protocol trebuie să dispună de fişiere şi informaŃie actualizată cu privire la principale
e instituŃii şi autorităŃi ale statului, inclusiv de date ce Ńin de propriile lor instituŃi
. În oficii
105
trebuie să existe organigrama direcŃiilor şi serviciilor instituŃiei, precum şi o hartă a t
ritoriului sau schema oraşului (raionului). Serviciile de protocol trebuie să dispună
de o bibliotecă, bază de legi, literatură de specialitate, cărŃi de gastronomie şi vestimen
aŃie, heraldică şi vexilologie, informaŃii privitor la distincŃiile naŃionale şi străine et
erele trebuie să conŃină detalii ce Ńin de sărbătorile şi tradiŃiile locului, personalităŃi
i, obiectivele culturale şi turistice, hoteluri, date despre ministere, consiliile
municipale şi alte instituŃii, programe ce Ńin de vizitele oficiale efectuate de şefi d
e state şi prim-miniştri, miniştri sau oricare alte autorităŃi naŃionale sau străine. La to
acestea se alătură lista persoanelor distinse cu ordine şi medalii, modelele de invit
aŃii, meniuri, planuri ale meselor, trasee, drapele, pavilioane, fotografii, artic
ole de presă, notiŃe de tot felul etc. Un rol important îi revine agendei serviciilor
de protocol în care se va înregistra zilnic toate evenimentele. În ce priveşte personalu
l Serviciului Protocol la o instituŃie publică, el constă din şeful subdiviziunii şi doi f
uncŃionari de protocol. FuncŃia de Şef de Protocol, fie la Ministerul Afacerilor Exter
ne, Parlament, PreşedinŃie, Guvern, ambasade, fie la alte structuri ale puterii cent
rale şi ale administraŃiei publice locale, solicită nişte calităŃi specifice: să fie o pers
litate consacrată, să manifeste o mare afecŃiune pentru profesie şi un respect mare pent
ru tradiŃiile şi simbolurile Ńării. În timpul activităŃilor oficiale Şeful de Protocol va t
să fie punctual, să acŃioneze fără să fie observat, să dea dovadă de un înalt grad de cult
ricepere, responsabilitate, discreŃie, diplomaŃie, cavalerism, răbdare, echilibru psih
ologic în situaŃii imprevizibile şi de o capacitate rapidă de a sesiza situaŃia şi de a lua
decizii. Şeful de Protocol trebuie să aibă grijă de imagine şi aspectul estetic (respectînd
uzanŃele şi obiceiurile), să cunoască atitudinile persoanelor, să nu rănească în amorul pro
pe nimeni şi să studieze grupele de invitaŃi şi participanŃi pentru a evita disensiunile,
pentru a asigura echilibrul şi a păstra mediul armonios al oricărei acŃiuni protocolare
etc.
106
În atribuŃiile lui intră vestimentaŃia care trebuie să corespundă etichetei şi rigorilor pr
colare (costum negru sau întunecat, ciorapi negri asortaŃi cu pantalonii), dominarea
limbilor, respectul tradiŃiei, capacitatea de a fi ingenios şi perspicace, cultura şi
punctualitatea. Personalitatea Şefului de Protocol trebuie să se bazeze pe sensibil
itate, adresare curtenitoare, educaŃie, toleranŃă, înŃelegere, discreŃie şi bun gust. În in
a unde activează, Şeful de Protocol va trebui să îndeplinească diferite misiuni ce Ńin de c
asificarea activităŃilor de protocol, determinarea precăderilor şi onorurilor la ceremon
ii, organizarea vizitelor autorităŃilor, instalarea în post, dispunerea drapelelor la
sărbătorile oficiale, respectărea Ńinutei vestimentare etc. ObligaŃiuni şi funcŃii ale unui
de Protocol într-un raion (municipiu): – să asiste, să însoŃească şi să consulte Preşedinte
lui (primarul municipiului) în toate activităŃile protocolare; – să organizeze ceremoniile
oficiale, vizitele înalŃilor demnitari de stat, ale reprezentanŃilor statelor străine şi
ale organismelor internaŃionale şi, în general, toate ceremoniile ce Ńin de competenŃa put
erii raionale, cu excepŃia celora care sînt de ordin legislativ, judiciar, militar s
au religios; – să asiste Guvernul cînd ceremoniile care urmează să se desfăşoare în raion Ń
ompetenŃa autorităŃilor centrale, iar dacă va participa Corpul Diplomatic, va coopera cu
Departamentul Protocol Diplomatic de Stat al Ministerului de Afaceri Externe şi I
ntegrare Europeană; – în cazul vizitei Preşedintelui Ńării, organizarea activităŃilor se va
în coordonare cu Serviciul Protocol al Aparatului Preşedintelui; – să consulte la toate
ceremoniile instituŃiile din subordinea Consiliului raional şi a puterii executive;
– să elaboreze ordinea de precăderi ale autorităŃilor raionale şi să determine precăderile
le-ar corespunde în cazuri neprevăzute; – să Ńină registrul cu lista autorităŃilor naŃiona
emnitarilor din raioane;
107
– să Ńină registrul reprezentanŃilor organismelor internaŃionale; – să Ńină registrul foste
protocolare.
4.3 RelaŃiile Serviciului Protocol cu mass-media şi organele de securitate
Un rol semnificativ în elucidarea acŃiunilor protocolare îl au mijloacele de difuzare în
masă, radioul, televiziunea, întrucît fără înformaŃie nu există opinie publică. Dacă ne vo
ne în cadrul instituŃiilor superioare ale statului (PreşedinŃie, Parlament, Guvern, alte
structuri importante), vom observa că şefii de presă sînt intermediarii între serviciile
de protocol şi mijloacele de difuzare în masă. Este important ca un Şef de Protocol să dep
ună eforturi considerabile pentru crearea unei bune imagini şi păstrarea ei în instituŃia
unde prestează servicii. Această remarcă se referă la toŃi sefii de protocol atît din insti
uŃiile de vîrf ale statului, cît şi la cei din structurile administraŃiei publice. Imagine
a a fost semnificativă în toate epocile, dat fiind că ea a fost veritabilul element de
reflectare a situaŃiei reale existente în stat. Datorită imaginii, se cimentau relaŃiil
e între state, suverani, se extindeau relaŃiile de cooperare şi se trasau obiective de
perspectivă. Este relevant de a păstra imaginea, îndeosebi la efectuarea vizitelor of
iciale ale demnitarilor străini la noi în Ńară, desfăşurarea conferinŃelor şi simpozioanelo
nternaŃionale şi naŃionale, precum şi în viaŃa de toate zilele. Avînd în vedere că protocol
esionează prin cadrul pe care îl formează, structurile abilitate din acest domeniu împre
ună cu mass-media vor lucra pentru asigurarea unei imagini benefice continue a Rep
ublicii Moldova în interior şi în lume. InformaŃia despre sosirea şefilor de state, guvern
e şi a altor înalŃi demnitari de stat în Republica Moldova se comunică imediat de către ser
iciile de protocol instituŃiilor mass-media după aprobarea definitivă de către ambele părŃi
a programului vizitelor oficiale. Vom preciza că orice vizită a personalităŃilor de vîrf s
trăine în Republica Moldova, ca de altfel în toate Ńările lumii, finalizează, de obicei, cu
o conferinŃă.
108
Cînd planificăm o conferinŃă de presă, Serviciul Protocol va furniza datele necesare invit
aŃilor. Împreună cu invitaŃia vom expedia o simplă caracteristică a evenimentului dat (vizi
conferinŃă, congres, expoziŃie). Vom fi precauŃi şi, înainte de a ieşi în presă, informaŃi
erificată. Este important să furnizăm informaŃia de interes, astfel ca ea să ajungă la publ
c (trebuie să scoatem publicul din hibernare, să-i atragem atenŃia asupra evenimentulu
i dat, fie vizită oficială, fie conferinŃă internaŃională în problema reglementării conflic
transnistrean, fie conferinŃă regională de cooperare în bazinul Mării Negre sau orice altă
activitate). Aşadar, pentru a asigura buna desfăşurare a unei conferinŃe de presă responsa
bilii de protocol vor realiza următoarele: – selectarea sălii pentru conferinŃa de presă; –
asigurarea tehnică (mese, microfoane, sonorizare, amplasarea camerelor, decor, lum
ină, ecusoane personale, hîrtie, pixuri, creioane etc.). – elaborarea plasamentului de
legaŃiilor oficiale şi al presei, realizarea lui; – organizarea accesului în edificiu al
reprezentanŃilor presei, radioului şi TV în baza cărticelelor de acreditare şi plasamentu
l lor; – întocmirea listei reprezentanŃilor mass-media pe care îi vom invita fără nici o di
criminare (atît presa oficială, cît şi cea de opoziŃie); – expedierea în timp a invitaŃiilo
iilor de comunicare, indicînd prilejul, ora exactă, locul conferinŃei de presă. Înainte de
expediere, textul lor va fi verificat pentru a ne asigura că totul este perfect; –
la sosirea invitaŃilor mass-media responsabilul de protocol se va ocupa personal d
e întîmpinarea lor şi îi va ajuta să-şi ocupe locurile rezervate; – asigurarea punctualităŃ
agoniştilor principali prin exigenŃă şi convingere. Dacă se invită lumea la ora 18.00, orar
l trebuie să fie respectat cu stricteŃe, ca nu cumva să se întîmple că ziariştii au sosit,
personalităŃile oficiale locale şi cele străine încă nu; – la începutul conferinŃei Şeful
ol îi va ruga pe reprezentanŃii mass-media să-şi spună numele şi ce ziar, revistă, post de
io sau canal de televiziune ei reprezintă;
109
– oferirea unui aperitiv înaintea începerii conferinŃei de presă (dacă considerăm că este o
n); – urmărirea materialelor care apar în presă după finalizarea conferinŃei (pentru a anal
za căror aspecte li s-au dat prioritate şi ce s-a omis în reportajele de presă); – confecŃi
narea unui dosar cu detaliile conferinŃei de presă (fotografii, scheme etc.); – pregătir
ea ulterioară a arhivei de presă în urma materialelor publicate referitoare la vizită. Cît
priveşte cooperarea Serviciului Protocol cu organele de securitate, aceasta se va
realiza în faza iniŃială a acŃiunilor protocolare, în ordinea după cum urmează: a) la acti
internaŃionale, factorii de decizie convoacă o reuniune cu forŃele de securitate şi resp
onsabilii de protocol unde se evaluează semnificaŃia evenimentului şi necesităŃile de asig
urare a securităŃii lui; b) la vizitele oficiale sau de lucru în Republica Moldova a îna
lŃilor demnitari străini se desfăşoară o reuniune la MAE şi IE unde se analizează detaliat
gramul vizitei pe etape, stabilindu-se exigenŃele necesare în asigurarea protocolulu
i şi securităŃii; c) la activităŃi care se desfăşoară în străinătate (vizitele Preşedintelu
Moldova în Ńările străine), serviciile de protocol şi securitate naŃională, ambasadorii mol
eni acreditaŃi în străinătate vor avea întrevederi cu serviciile respective din Ńara care u
mează a fi vizitată de conducerea Ńării cu mult timp înainte de efectuarea vizitei. Obiect
ivele: 1. A preveni riscul prin anumite proceduri şi mijloace. 2. A limita riscul în
caz dacă nu poate fi evitat (de exemplu, de detectat artificiile şi de evacuat lume
a). 3. A nu-l agrava (forŃele de poliŃie şi securitate trebuie să acŃioneze calm, corect,
pentru a nu admite confuzii care, la rîndul lor, ar putea deteriora situaŃia). 4. A
neutraliza, a imobiliza sau a reŃine persoanele suspecte.
110
Orice activitate de acest gen este extrem de responsabilă şi necesită planificare, org
anizare, dirijare, coordonare şi control. Planificarea se va realiza împreună cu Şeful d
e Protocol, determinîndu-se posibilităŃile securităŃii de acoperire a poziŃiilor şi de asig
re a bunei desfăşurări a acŃiunii. Organizarea implică întocmirea unui studiu asupra locuri
or de sosire, de plasare, cazare a înalŃilor oaspeŃi străini (aeropoarte, trasee, străzi c
are trebuie să fie largi şi liniştite, parcări subterane, hoteluri, muzee etc.). Aliment
ele urmează a fi supravegheate şi păzite pînă la locul de destinaŃie şi controlate de bucăt
ntrarea la o activitate se va face pe o singură uşă, în invitaŃie se va specifica că nu pot
veni persoane neinvitate. Trasee interioare – la locul activităŃii intrarea şi ieşirea se
va face prin unul şi acelaşi loc. De asemenea, se va prevedea o ieşire de urgenŃă pentru a
-i evacua pe cei prezenŃi în caz de explozie sau alt pericol. Trasee exterioare – zone
le suspecte se vor controla cu echipament de detectare a metalelor şi cîini special în
văŃaŃi. Mass-media – se va determina numărul şi categoria persoanelor care vor asista la ac
ivitate, locurile unde vor putea fi amplasate şi modul de intrare în sediu. AsistenŃa
medicală şi evacuarea sanitară – se va face legătură cu serviciul medico-sanitar corespunză
pentru a putea acorda ajutor persoanelor afectate şi, de asemenea, se recomandă a a
vea la dispoziŃie o ambulanŃă pentru toate tipurile de incidente. Serviciul antiincend
iar – asigurarea a 2-3 maşini antiincendiare pentru a interveni operativ în caz de nec
esitate. Legătura telefonică – reŃeaua telefonică trebuie să fie disponibilă în orice momen
plasarea postului de securitate (instalarea detectorilor de miros şi explozibil) l
a punctele de trecere a invitaŃilor.
111
Amplasarea punctului de control (realizează inspecŃii asupra persoanelor şi obiectelor
pentru a detecta arme sau alte obiecte de atac). Amplasarea punctelor de observ
are Asigurarea securităŃii cortegiului oficial de maşini (încadrarea cortegiului de maşini
în capsula de securitate). La asigurarea securităŃii cortegiului oficial participă serv
iciile de recunoaştere, de protecŃie, de escortă imediată; utlimele două vor escorta corte
giul de maşini. Planul de blocare a străzilor oraşelor şi satelor (poliŃişti postaŃi la ieş
Determinarea traseului: 1) principal, 2) secund, 3) de evacuare. Este necesar a
calcula distanŃa şi timpul de parcurgere a itinerarului, de a controla arterele, co
nstrucŃiile, casele nelocuite, galeriile subterane, podurile, nodurile de cale fer
ată, manifestaŃiile, situaŃia reală a traficului. Logistica – garantarea securităŃii cazări
egaŃiei la hotel. Acesta este un lucru complicat, întrucît trebuie să fie supravegheată in
trarea oaspeŃilor şi a echipajelor lor, să fie asigurată asistenŃa lor sanitară şi deservir
la nivel în timpul cinelor de gală.
4.4 VestimentaŃia
Istoria vestimentaŃiei e tot atît de veche ca şi istoria omenirii. VestimentaŃia are anu
mite forme, culori şi o semnificaŃie socială determinată. Ea a reflectat de-a lungul tra
iectoriei sale nu numai situaŃia economică a popoarelor, dar şi atmosfera socială, polit
ică şi artistică. VestimentaŃia s-a diversificat o dată cu apariŃia statului şi a instituŃi
sale (civile, militare, religioase, academice, culturale etc.), situaŃie care a co
ntribuit la apariŃia unei multitudini de demnitari şi funcŃionari de stat care necesit
au să poarte veşmînte conform rangului lor. Cu certitudine, din momentul apariŃiei atrib
utelor vestimentare la ele au apelat toŃi membrii societăŃii umane, indiferent de rang
sau poziŃie socială.
112
Chiar dacă la etapa actuală se observă unele tendinŃe de nerespectare strictă a decorului
vestimentar, regulile pe care le-am moştenit de la generaŃiile care ne-au precedat c
ontinuă să funcŃioneze. Mesajul vestimentaŃiei este destul de semnificativ şi va trebui să
dovadă de un gust rafinat la alegerea atributelor vestimentare, Ńinînd cont de princi
piile estetice, gen, vîrstă, anotimp etc. SemnificaŃia socială a vestimentaŃiei include în
ine categoriile de formală şi neformală. Prima categorie vizează personalul instituŃiilor
oficiale ale statului, a doua cuprinde o multitudine de particularităŃi proprii indi
vizilor în parte sau grupurilor sociale. În continuare ne vom referi la vestimentaŃia
de ceremonii, de zi şi pentru diverse ocazii, în scopul de a cunoaşte ce haine şi în ce ci
rcumstanŃe va trebui să îmbrăcăm. VestimentaŃia ceremonială În Republica Moldova, vestiment
etichetă în ordinea categoriilor este: a) pentru bărbaŃi: costum negru sau închis (milita
rii – uniformă); b) pentru dame: rochie lungă (de seară), rochie de trei sferturi (care
este la modă şi acceptată în mai multe Ńări). Moda feminină, datorită liniilor schimbătoare
valoare deosebită în fiecare epocă istorică, care face ca ea să fie subiectivă, personală,
otdeauna adaptată siluetei, vîrstei şi circumstanŃelor. Damele vor trebui să pună un accent
special în combinarea culorilor şi a desenelor, a atributelor, precum sînt poşeta, încălŃăm
şi mănuşile. Acestea sînt componentele principale care determină eleganŃa unei dame. Servi
iul Protocol în fiecare caz aparte va indica forma de vestimentaŃie pentru oficialităŃi
sau membrii Corpului Diplomatic care participă la ceremoniile oficiale. La acŃiunile
organizate în străinătate se va respecta Ńinuta specificată în invitaŃie. Smochingul numit
nvitaŃie şi cravata neagră (black tie – în engl.) rămîne Ńinuta cea mai frecventă pentru a
cire unei recepŃii. Se îmbracă în113
cepînd cu ora 17.00. Însă, există şi Ńinuta de vară cu jachetă albă şi papion negru. Doamne
rta rochie scurtă sau vor apela la o rochie lungă, dacă va fi indicat în invitaŃie. Fracul
. Înainte de orele 18.00 fracul este numit Ńinută de ceremonie, după această oră – Ńinută d
olosirea fracului este solicitată prin menŃiunea white tie. Ziua femeile vor îmbrăca o r
ochie scurtă, mănuşi şi pălărie, seara – rochie de culoare neagră lungă, acceptată la recep
re fast. La rochia lungă de gală se poartă mănuşi scurte sau lungi, în dependenŃă de lungim
cilor, şi se încalŃă pantofii clasici pe tocuri înalte. Numărul de bijuterii va fi moderat
va armoniza cu decorul vestimentar. Deci, damele se vor îmbrăca în conformitate cu mod
a şi îşi vor însoŃi soŃii conform etichetei. În caz dacă dama este cea invitată, se va folo
a de vestimentaŃie dominantă. În invitaŃie se va indica: Doamnele, haine de noapte (seară)
sau haine scurte. Damele, dacă sînt invitate la o cină, vor folosi poşete mici şi pantofi
închişi cu botul ascuŃit, însă trebuie să evite parfumurile tari. Machierea se va face sea
a şi nu la amiază. Se va evita folosirea ceasurilor de mînă la hainele de noapte, excepŃie
dacă ele au forma unei bijuterii. În unele Ńări, la ceremoniile oficiale cu participare
a şefului de stat persistă obiceiul de a se prezenta în formă de gală sau în haine naŃional
Spania, la înmînarea de către şeful de misiune a scrisorilor sale de acreditare se soli
cită îmbrăcarea fracului de culoare neagră; în Marea Britanie se acceptă portul costumului
aŃional sau a fracului cu jilet alb şi ordine; în Canada şi SUA se foloseşte de asemenea f
racul şi, la dorinŃă, hainele naŃionale. De la diplomaŃi ar putea să se solicite purtarea u
iformelor la ceremoniile speciale (la încoronarea sau decesul suveranului) sau în ca
zuri cînd o solicită Serviciul Protocol. FuncŃionarilor titulari ai ambasadelor şi consu
latelor cărora nu li se cuvine uniformă, în cazul invitării la ceremonii la care asistă di
plomaŃii de carieră, se prezintă la ceremonii în frac negru cu jilet alb şi cilindru. În af
ră de cazurile cînd agenŃii diplomatici trebuie să fie în uniforme de gală, vestimentaŃia c
monială pentru întrevederile oficiale protocolare de dimineaŃă şi de zi include: cărticica
e vizită, cilindrul, mănuşi gri sau albe.
114
VestimentaŃia pentru recepŃiile de zi La recepiile ordinare de zi (ceai, cocktail, v
in de onoare etc.), care se desfăşoară pînă la orele 18.00, bărbaŃii vor îmbrăca costume el
de culori plăcute, dacă nu se specifică îmbrăcarea smochingului sau a fracului. În cazul un
r festivităŃi semnificative culoarea costumelor va avea tonuri închise oscilînd de la ne
gru, albastru-închis pînă la gri-închis. La toate tipurile de recepŃie se va îmbrăca o căma
oare albă şi cravată. Plus batista care trebuie să fie de calitate, avînd aceeaşi culoare c
şi cravata. Un rol important i se atribuie încălŃămintei, recomandîndu-se pantofii negri,
a care convine să se încalŃe numai ciorapi negri. Pantofii lăcuiŃi se îmbracă, de regulă, l
ching şi frac. Femeile la acest tip de recepŃii vor îmbrăca rochii fine scurte, de orice
culoare. Rochiile se vor confecŃiona în dependenŃă de climă şi continent. La aceste rochii
se vor încălŃa pantofii cu toc (înalt sau mediu), se vor purta mănuşi şi pălărie, dacă anot
olicită. Culoarea încălŃămintei, a mănuşilor şi a poşetei va fi în unison cu cea a rochiei.
ile de zi este întîlnit frecvent şi taiorul (fustă, bluză şi jachetă confecŃionate din acel
erial), care este prototipul costumului bărbătesc şi se bucură de o răspîndire din ce în ce
i mare. VestimentaŃia pentru diverse ocazii Din acest cadru face parte Ńinuta de wee
kend şi sport. Ţinuta de weekend este compusă din pantaloni şi cămaşă tip sport. Alte atrib
pot fi jacheta, puloverul şi pantofii sportivi. Este foarte comodă şi ne face şă ne simŃim
bine acasă, în călătorii, excursii şi în toate situaŃiile în care folosirea ei se impune. C
eşte Ńinuta sport, aceasta a suferit schimbări, întrucît nu se mai poartă haina şi cravata.
aŃii poartă, de obicei, pantaloni, jachetă şi cămaşă cu mîneci scurte sau lungi, femeile –
ni, bluză sau pulover. Pantofii bărbăteşti se vor asorta cu culoarea pantalonilor şi a cur
elei, iar cei femeieşti – cu decorul vestimentar ales.
115
5. RecepŃii oficiale
5.1 Retrospectivă şi actualitate
Printre activităŃile cu caracter protocolar se numără recepŃiile oficiale şi dineurile de g
lă. Dacă vom face o mică incursiune în istorie, ne vom da seama că aceste importante activ
ităŃi erau cunoscute încă în îndepărtata Antichitate. Mesele care se organizau în acele tim
erau însoŃite de ceremonii, respectau un anumit protocol, marcînd în acest mod viaŃa prime
lor comunităŃi umane. Urme ale banchetelor le găsim în sursele istorice ale timpurilor a
puse, diverse cronici, epopee, legende care ne redau imaginea lor captivantă în juru
l cărora s-au derulat aventuri uimitoare, s-au făcut declaraŃii de dragoste, s-a ascul
tat muzică şi romanŃe, s-au conturat rivalităŃi politice, s-au pregătit lovituri de palat e
c. În lumea veche la banchete participau numai bărbaŃii, în timpul cărora se dansa, se asc
ulta muzică. Mai tîrziu la aceste ospeŃe s-au alăturat spectacolele de teatru. Şi-a făcut a
ariŃia obiceiul de a spăla picioarele invitaŃilor la intrarea în casă (Grecia), de a folos
i lighenele de spălat cu şerveŃele (cazul Romei), sau, mai tîrziu, în perioada Renaşterii,
ervirea mesei de către nobili în prezenŃa supuşilor. Mesele au dat naştere obiceiurilor so
ciale rafinate. A început să se practice discursul şi toastul, să se facă schimb de cadour
i. Muzica şi dansul au devenit atributele indispensabile ale banchetelor, începe să se
profileze tot mai mult rolul de diriguitor al stăpînului şi imaginea oaspetelui de on
oare. Pe măsura scurgerii timpului banchetele şi-au lăsat amprente vizibile în viaŃa oraşel
r medievale ale Europei care s-au îmbogăŃit în urma cruciadelor, unele din ele reuşind să s
transforme în centre de eleganŃă şi lux. În Epoca Modernă banchetul a evoluat căpătînd con
e pe care le-a atins astăzi, înlăturînd unele norme şi obiceiuri depăşite de timp pentru a
transforma într-un eveniment social semnificativ.
116
În accepŃiunea de azi, banchetul este un dineu sau o cină splendidă la care vin diverse
persoane pentru a sărbători un oarecare eveniment. Banchetul poate să aibă un caracter m
ai solemn şi în acest caz este precedat de un aperitiv şi chiar poate fi urmat de un c
oncert sau spectacol de dans. În timpul banchetului pot fi interpretate fragmente
de muzică. Atît aperitivul, concertul, dansul, cît şi spectacolul trebuie să fie în unison
u Ńinuta înaltă a banchetului.
5.2 Tipurile de recepŃii şi desfăşurarea lor
În acest compartiment vom descrie organizarea şi desfăşurarea recepŃiilor şi banchetelor în
drul social care corespunde lumii latine, întrucît este evident că în Ńările slave, orienta
e sau musulmane persistă alte uzanŃe, modalităŃi şi obiceiuri, care trebuie respectate şi c
re sînt obligatorii pentru orice vizitator cu sensibilitate şi educaŃie socială. Conform
dicŃionarelor explicative, recepŃia este o sărbătoare de palat în care reprezentanŃii corp
rilor sau claselor defilează în faŃa persoanelor regale şi, de asemenea, la care demnita
rii vin să le acorde un omagiu de supunere şi respect. RecepŃiile oficiale, fiind defi
lări de omagiu primilor autorităŃi de stat, erau cunoscute ca săruturi de mînă sau recepŃii
curte. Ceva mai tîrziu, în Ńările europene acest tip de recepŃii s-a transformat într-o de
ilare de ataşament în faŃa autorităŃilor. De regulă, orice autoritate care este prima în te
oriul său poate să primească la sediu pe celelalte autorităŃi. Schema unei recepŃii este de
tul de simplă. Se vor trimite invitaŃii, conform genului de activitate (civilă, milita
ră, religioasă etc.) făcîndu-se uz de scrisori sau cărticele de vizită. Întîmpinarea invita
a intrarea principală va fi supravegheată de către responsabilii de protocol. Conform
normelor, primirea o va efectua persoana cu gradul cel mai mare. La începutul rece
pŃiei o autoritate dintre cei invitaŃi poate să adreseze felicitări în legătură cu acest ev
ment, alocuŃiune la care cel care dă recepŃia va răspunde printr-un discurs scurt. Din p
unctul nostru de vedere, pentru comparaŃie prezintă interes recepŃiile de Anul Nou, of
erite de PreşedinŃia
117
Republicii Moldova şi coroana Regatului Spaniei în prezenŃa Cabinetului de Miniştri şi a C
orpului Diplomatic, ale căror scheme le prezentăm mai jos şi care permit să ne familiari
zăm mai îndeaproape cu similitudinile şi diferenŃele lor în planul de structurare. Preşedin
Republicii Moldova Schema primirii Corpului Diplomatic cu prilejul sosirii Anul
ui Nou
5 2 1 3 4 6 7
8 9 1. 2. 3. 4. PreşedinŃele Ńării. PreşedinŃele Parlamentului. Prim-ministrul. Şeful Direc
Generale a Aparatului Preşedintelui. 5. Miniştrii. 6. Corpul militar. 7. Şeful Servici
ului Protocol al Aparatului Preşedinelui. 8. Decanul Corpului Diplomatic. 9. Corpu
l Diplomatic.
Palatul Regal din Madrid Schema primirii Corpului Diplomatic de către regele Juan
Carlos I şi regină cu prilejul sosirii Anului Nou
118
După terminărea părŃii oficiale, amfitrionul şi autorităŃile care îl însoŃesc, împreună cu
atic, vor trece în salonul adiacent unde va începe imediat servirea. Amfitrionul şi ap
ropiaŃii lui vor da ocol salonului salutîndu-i pe invitaŃi. De obicei, după terminarea r
ecepŃiei e bine să se trimită o informaŃie în mass-media privitoare la evenimentul desfăşur
În lumea oficială se practică de a da recepŃii de o durată aproximativ de două ore, în afa
orelor de prînz, aproape de jumătatea zilei – de la 11.00 la 13.00 sau pe înserate – de la
19.00 la 21.00, în special pentru a celebra ziua naŃională a Ńărilor sau pentru a primi c
ordial pe iluştrii oaspeŃi. La recepŃiile diplomatice, amfitrionul, însoŃit de soŃia sa şi
sau două perechi care aparŃin misiunii, vor primi oaspeŃii în ordine liniară. Dacă o recep
este organizată numai pentru funcŃionari (adică fără soŃii), e firesc ca primirea o va fac
şeful de misiune cu cîŃiva diplomaŃi, între timp ceilalŃi funcŃionari ai ambasadei vor put
să schimbe o vorbă sau două cu invitaŃii deja sosiŃi. Dacă printre invitaŃi va figura un în
uncŃionar local, se acceptă ca stăpînul casei să părăsească linia de primire pentru a-i aco
tenŃie, iar funcŃionarul care îl succedează ierarhic va primi restul oaspeŃilor. Aşadar, du
un interval de aproximativ jumătate de oră se poate de lăsat un funcŃionar cu un grad mi
c la intrare cu misiunea de a-şi lua rămas bun de la cei care pleacă, întrucît la acest ge
n de activitate nu se obişnuieşte de a rămîne pînă la ultima oră, cu excepŃia funcŃionarilo
nii, care vor trebui să aştepte semnalul amfitrionului sau, dacă sînt de la altă ambasadă,
rămînă pînă la plecarea şefului misiunii Ńării lor. Întotdeauna, pentru a evita intrarea pe
or nedorite şi, totodată, pentru a verifica cine efectiv a sosit, e obiceiul de a adău
ga în partea de jos a invitaŃiei care se expediază o notiŃă în care se indică: sînteŃi ruga
ntaŃi această invitaŃie. Avantajul principal al recepŃiilor este că acestea permit a invit
a un număr considerabil de persoane fără a se confrunta problemele de precăderi şi organiz
are care le sînt proprii banchetelor şi dineurilor formale, întrucît va fi suficient să di
spunem de un salon adecvat.
119
Cupa de şampanie se oferă la orele 12 cu o durată de o oră. Acest tip de recepŃie se pract
ică cu prilejul sărbătorii naŃionale, în onoarea unei delegaŃii sau în legătură cu plecarea
tivă a ambasadorului în Ńara lui de origine etc. În timpul acestei recepŃii se serveşte exc
usiv şampanie şi fursecuri. Dejunul de zi se programează, de regulă, pentru orele 12.00
sau 13.00. Începe cu un aperitiv (whisky, vodcă, vin sec) şi se termină cu servirea cafe
lei sau ceaiului. Meniul dejunului include, conform tradiŃiilor, unul sau două felur
i de bucate reci, un fel fierbinte din carne, un fel fierbinte din peşte şi desertul
. Însă, numărul de feluri reci şi ferbinŃi, la discreŃia gazdei, poate fi redus. Înainte de
rvirea bucatelor reci se vor oferi băuturi tari, la felul de peşte – vin alb sec (răcit
pînă la 10-12 grade), la cel de carne – vin roşu (temperatura mediului), la desert – şampan
e, la cafea – coniac sau lichior. Cafeaua şi ceaiul se servesc în altă sală. Forma de îmbră
te este cea de zi, dar cu ocazii festive se va îmbrăca smochingul. Din recepŃiile de s
eară face parte şi ceaiul care începe la orele 16.00 şi durează două ore. Este organizat, d
regulă, pentru femei. Sînt invitate la ceai personalităŃi din lumea femeilor, soŃiile amb
asadorilor şi reprezentantele notorii din lumea ştiinŃei, culturii şi alte domenii ale a
ctivităŃii umane. Pentru ceai se pregătesc una sau mai multe mese, în dependenŃă de numărul
vitatelor. Se servesc bomboane, biscuiŃi, fructe, băuturi. Cocktail-ul poate fi prog
ramat pentru orele 17.00 sau 18.00 şi durează vreo două ore. În timpul recepŃiei pot fi of
erite diverse băuturi şi gustări reci servite de către chelneri care circulă printre invit
aŃi pînă la un ,,bufet” aranjat pe una sau mai multe mese, de preferinŃă într-un mediu adia
t, iar dacă nu e posibil – într-un loc relativ îndepărtat de la intrare. Cocktail-ul se di
ferenŃiază de vinul de onoare sau unul moldovenesc. Este o recepŃie cu un număr redus de
persoane, la care se servesc numai bucate reci. Persoanele se vor afla într-un me
diu plăcut, cu băuturi într-un loc şi cu mîncăruri în altul. Bucatele vor fi pregătite cu r
ment, de dimensiuni mici pentru a fi consumate dintr-o înghiŃitură. Se recomandă de a aşez
a pentru băuturi trei tipuri de mese:
120
1) pentru lichioruri 2) pentru vinuri 3) pentru băutruri răcoritoare. Se va evita de
a pune pe masă fructe uscate, cartofi crocanŃi, măsline în ulei, jambon uscat, cîrnăciori
e Frankfurt etc. Cînd sîntem la un cocktail ne salutăm cu toată lumea. Într-o discuŃie care
se încheagă ne vom comporta decent şi nu vom da impresia că cunoaştem mai bine unele aspec
te ale problemelor discutate decît cei cu care vorbim. Şeful de Protocol va merge di
scret la o anumită distanŃă de amfitrion şi îi va expune observaŃiile. El va fi în contact
ect cu maitre d’hotel, pentru ca acesta să dea dispoziŃii oportune chelnerilor. Nu vom
lipsi de atenŃia cuvenită nici o autoritate, prezentînd-o grupului de invitaŃi şi amfitri
onului. Dacă sîntem invitaŃi la un cocktail, vom fi mai sociabili, punctuali, iar dacă d
ecidem să nu participăm, nu vom anula invitaŃia în ultimul minut, pentru a da posibilita
te stăpînului să acopere lipsa noastră cu alŃi invitaŃi şi să facă restructurările respecti
RecepŃia a la fourchette se desfăşoară la aceeaşi oră ca şi cocktail-ul. Însă, la acest tip
epŃie pot fi aranjate mese nu numai cu gustări reci, ci pot fi oferite şi gustări fierbi
nŃi. InvitaŃii în mod autonom se apropie de mese, îşi pun pe farfurioare gustările şi se di
nŃează, dînd posibilitate şi celorlalŃi oaspeŃi prezenŃi să se servească. RecepŃiile gen co
la fourchette au loc în picioare. În ambele cazuri, pentru a sublinia festivitatea
recepŃiei, la sfîrşitul ei se oferă şampanie, îngheŃată, cafea. Dacă festivitatea se organi
ocazia sărbătorii naŃionale sau în onoarea înaltului oaspete, la sfîrşitul recepŃiei e posi
sŃinerea unui mic concert sau demonstraŃia unui film. Festivitatea recepŃiei se evidenŃi
ază prin specificarea formei speciale de vestimentaŃie în invitaŃie. Dineul – bufet începe
intervalul orelor 18.00 – 20.00 şi presupune amenajarea unei mese cu diverse gustări şi
băuturi. Serviciul de chelneri nu
121
este prevăzut, de aceea oaspeŃii se servesc singuri şi se aşează după dorinŃă la una din me
din sală. Un asemenea tip de recepŃie se organizează frecvent după concert, vizionarea u
nui film, în pauzele serilor de dans şi în condiŃii de casă. În Ńările tropicale o asemenea
pŃie se desfăşoară la aer liber, în compania arborilor exotici şi a vegetaŃiei abundente, p
erasă sau în grădină. În cazul unui dineu-bufet de gală în spatele mesei se vor plasa cheln
pentru a satisface doleanŃele invitaŃiilor şi a-i servi. Masă-bufet poziŃionată pe centru.
Modelul I
Masă-bufet
Intrare Ieşire
Masă-bufet amplasată lîngă perete. Modelul II
Masa-bufet
Intrare
Ieşire
Dineul se consideră cel mai de onoare gen de recepŃie; poate fi de gală sau mai puŃin of
icial. De obicei, el începe la orele 19.00 – 20.00. La dineu invitaŃii vin îmbrăcaŃi într-o
rmă specială de vestimentaŃie (smoching sau frac – pentru bărbaŃi, rochie de seară – pentru
i), întrucît se solicită ca Ńinuta să fie de mare gală.
122
Cina începe la orele 21.00, chiar şi mai tîrziu. De dineu se deosebeşte numai prin ora l
a care începe. În unele Ńări, la festivităŃi extrem de solemne ce Ńin de sosirea în Ńară a
stat sau a unei delegaŃii conduse de cel mai înalt demnitar de stat se organizează im
ediat după dineu, pentru înalŃii oaspeŃi – o recepŃie de tip cocktail sau a la fourchette.
e obicei, la intrare în salonul unde se va celebra dineul sau cina se vor amplasa
unele panouri cu schemele meselor şi listele corespunzătoare. De asemenea, pot fi tr
imise din timp invitaŃilor planuri mici ale mesei (meselor), marcînd locul pe care s
e vor aşeza, acŃiune ce facilitează buna desfăşurare a acŃiunii protocolare. Înainte de a i
a în sala de recepŃii invitaŃii vor servi un aperitiv (vin, sucuri, cocktailuri, apă min
erală etc.) în anticamera adiacentă cu aceasta. La momentul oportun, responsabilul de
protocol îi va invita pe invitaŃi să treacă în salon şi, o dată ce s-au aşezat conform cart
r de plasament, va începe servirea dineului sau a cinei. Servirea va începe simultan
cu ambele locuri de onoare şi va continua în ordine descrescîndă pînă la ultimul invitat.
a acŃiuni neoficiale ultimii vor fi serviŃi amfitrionul şi amfitrioana. Discursurile (
5-6 minute) se vor începe după servirea cafelei, începînd cu intervenŃia persoanei cu rang
ul cel mai mic şi terminînd cu cel care prezidează banchetul. În cazul omagierilor, omag
iatul, persoana de onoare, va interveni după amfitrion (gazdă) pentru a aduce mulŃumir
i pentru festivitatea organizată, va mulŃumi la fel şi oratorilor care au intervenit.
Se solicită de a face din timp un schimb de discursuri pentru o mai bună sincronizar
e în timpul recepŃiei.
5.3 Paşi preliminari în organizarea recepŃiilor
Pentru planificarea unei recepŃii este necesar de a alege invitaŃii, adică cîŃi asistă, cin
asistă. În acest scop experienŃa ne sugerează să întocmim o serie de liste eşalonate în ur
a succesiune: 1. Lista invitaŃilor principali: de onoare, oficiali, de prietenie,
comerciali, de prestigiu. 2. Lista invitaŃilor pentru a acoperi ,,scuzele” (numită şi li
sta refuzurilor). 3. Lista definitivă a invitaŃilor care au acceptat să vină.
123
Ultima listă a invitaŃilor ne va permite să purcedem la reglementarea protocolară defini
tivă. Vom apela la procedeul de intercalare ca instrument util pentru reglementare
a precăderilor invitaŃilor, respectînd provenienŃa, rangul şi categoria lor. Deci, definit
ivarea listelor permite de a aduna toŃi invitaŃii într-o singură listă, conform rangului l
or, în ordine descrescîndă pînă la ultimul invitat. 4. Proiectul planului mesei cu amplasa
rea aproximativă a invitaŃilor, evitînd astfel erorile de precăderi. Schema sau planul r
ecepŃiei trebuie să prevadă locul unde amfitrionul întîmpină oaspeŃii. La recepŃii cu prile
bătorilor naŃionale sau a altor date semnificative gazda aşteaptă sosirea oaspetelui de
onoare, îl întîmpină şi îl conduce în sală. Acesta este semnalul şi pentru ceilalŃi că part
recepŃiei a început. La recepŃiile oficiale programul poate prevedea schimbul de disc
ursuri. Textul discursului înaltului oaspete se traduce din timp în limba Ńării gazdă, iar
discursul de răspuns – în limba Ńării oaspetelui. În acest caz, decade necesitatea unei tr
duceri consecutive. Cu referire la toaste, acestea se Ńin, de obicei, la sfîrşitul rec
epŃiei, cînd se serveşte şampania. Decorarea meselor trebuie să fie sobră, evitîndu-se aspe
le care ar supraîncărca mediul şi ar face incomodă servirea oaspeŃilor. Florile şi înfrumus
nu trebuie să constituie un obstacol pentru a vedea persoanele pe care le ai în faŃă sa
u pe cele care sînt în prezidium şi prezidează banchetul. De regulă, mesele organizate la
amiază trebuie să se înfrumuseŃeze cu flori naturale şi porŃelan. Florile recomandate sînt
ndafirii, garoafele şi violetele. Dacă este vorba de un înalt oaspete, se vor selecta în
aşa fel ca ele să corespundă drapelului oaspetelui. Pentru noapte se rezervează candela
bre şi lumînări din ceară pură care se vor aprinde în clipa intrării comesenilor. FeŃele de
or fi de culoare albă pentru cine. La amiază se vor folosi culori care se vor asocia
cu categoria sau calitatea festivităŃii (tonuri recomandabile: verde palid, culoare
a gri, albastru pur şi, dacă este posibil, acestea să fie din pînză). În anumite
124
situaŃii festive, la recepŃia dată în onoarea şefului de stat – oaspete, la intrarea lui în
lă se interpretează imnul Ńării oaspetelui şi al Ńării gazdă. La sfîrşitul recepŃiei oaspet
al, în compania gazdei, primul părăseşte recepŃia. Orchestra interpretează un marş festiv.
iul Una dintre poziŃiile-cheie care trebuie să se rezolve la un banchet este alegere
a meniului. Este adevărat, că acest lucru s-a simplificat în ultimii ani, datorită faptu
lui că numărul de feluri care se servesc la masă s-a redus simŃitor. Meniul la o recepŃie
trebuie să aibă un colorit naŃional, însă vom fi atenŃi, luînd în seamă gusturile oaspeŃilo
Specialiştii recomandă următoarele: 1. La un prînz: feluri uşoare (ciorbe, supe), peşte, ca
ne şi desert. 2. La o cină: feluri uşoare (salată de verdeŃuri, salate mixte), peşte sau ca
ne (numai un singur fel principal) şi desert. Cina trebuie să fie mai lejeră decît prînzul
. Pentru organizarea reuşită a bancetelor se purcede la pregătirea invitaŃiilor şi trimite
rea lor cu 15 zile de anticipaŃie, fie oral (personal, dacă este vorba de un grup re
strîns şi intim sau, în cazul unui grup major, prin intermediul secretarilor respectiv
i) sau în scris, trimiŃîndu-se cărticica clasică de invitaŃie în care va figura RSVP (repon
s’il vous plait) cu un număr de telefon pentru a primi contestările. ReŃinerea răspunsulu
i sau, cu atît mai mult, lipsa lui constituie o mărturie a lipsei de politeŃe. Mai bin
e să refuzi curtenitor din timp, decît să reŃii răspunsul. La invitaŃia cu rugămintea de a
nde e de dorit de a răspunde imediat în scris, indiferent dacă răspunsul este pozitiv sa
u negativ. Răspunsul se confirmă de la persoana a 3-a, fără semnătură şi poate fi dat la te
on. În unele Ńări există o ordine conform căreia expedierea răspunsului în scris (fie pozit
sau negativ) la invitaŃia de a participa la recepŃia dată de şeful de stat e obligatorie
. Iată, de exemplu, cum se reacŃionează în lumea diplomatică la aceste evenimente: ,,Ambas
adorul Extraordinar şi PlenipotenŃiar al Republicii
125
Moldova şi soŃia au onoarea să confirme primirea invitaŃiei amabile a Domnului Prim-mini
stru şi a Doamnei la dejun vineri, 20 octombrie, la orele 12.00, pe care o acceptă c
u plăcere”. Sau, în caz de refuz: ,,Ambasadorul Extraordinar şi PlenipotenŃiar al Republic
ii Moldova şi soŃia, în legătură cu participarea în timpul apropiat la ConferinŃa Ńărilor r
Mării Negre, cu regret, nu vor putea da curs invitaŃiei amabile a Ambasadorului Ext
raordinar şi PlenipotenŃiar al Chinei şi a soŃiei lui la dineul oferit miercuri, 23 noie
mbrie, la orele 20.00” . Un alt sistem folosit mult la marile recepŃii este acela de
a trimite, împreună cu invitaŃia, o cărticică mai mică cu adresa expeditorului, cu un spaŃ
alb corespunzător numelui invitatului şi notiŃa ,,va veni/nu va veni, cu doamnă/fără doamn
acă este vorba de o activitate mixtă), în aşa fel ca invitatul să dea un răspuns rapid. La
rganizarea recepŃiilor în onoarea oaspeŃilor străini şi delegaŃiilor în Republica Moldova p
ocolul prezidenŃial şi cel diplomatic nu se confruntă cu problemele localurilor (dacă es
te vorba de o activitate cu un număr mare de participanŃi), asigurării serviciilor de
chelneri şi a specialiştilor înalt calificaŃi. Conducerea de vîrf a Republicii Moldova (Pr
eşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, alte pers
onalităŃi) folosesc pentru această ocazie sălile de recepŃie a hotelului “Codru” sau sălile
ial amenajate din alte localităŃi din Ńară. Misiunile Republicii Moldova din străinătate po
organiza recepŃiile în sediul ambasadelor sau, dacă spaŃiul este limitat, se va apela l
a restaurante bune cu un înalt nivel de prestare a serviciilor. Trebuie să ne gîndim d
in timp la cei care consumă numai produse vegetariene şi nu mănîncă carne de porc sau de v
ită. La recepŃie soŃia şefului de misiune moldovean trebuie să urmărească cu atenŃie ca în
fie incluse şi bucate naŃionale. Vor fi acestea plăcinte, clătite, mititei, cîrnăŃei, sarma
coştiŃă pregătite după tradiŃiile noastre culinare prin care e cunoscută Ńara – este o che
de gust şi de luare în seamă a gastronomiei naŃionale. Vom respecta bunul simŃ şi la pregăt
a lor se va Ńine cont că dineele şi cinele
126
copioase, cunoscute în istorie ca ospeŃele lui Lucullus, cînd vinul curgea ca apa şi vec
inul îl îmbăta pe vecin, Ńin de domeniul trecutului. În acelaşi mod procedează şi organizat
recepŃiilor din diverse Ńări care se străduie să le imprime o noanŃă deosebită şi să creeze
plăcut de comunicare şi confort. Cei care au vizitat vreodată dată Cuba au memorizat pe
ntru totdeauna bucătăria cubaneză: soufflé din tamal, pui fript în manieră creolă, orez cu
în rom, bucate care constituie un amestec reuşit al culturilor culinare ale Spaniei
, Africii şi ale vechilor locuitori ai Americii Latine. Dacă avem îndoieli privitor la
organizarea unei recepŃii în străinătate, e bine de a apela la sfaturile Serviciului Pr
otocol al Ńării respective. Vom plasa invitaŃii conform rangului lor, bazîndu-ne pe ordi
nea de precăderi oficiale sau apelînd la un criteriu flexibil sau instituŃional determ
inat. Cînd este vorba de un eveniment exclusiv oficial, nu vor exista mari dificul
tăŃi, dacă toŃi invitaŃii sînt incluşi în lista persoanelor cărora le corespunde un plasame
inea de precăderi. Dacă invitaŃii provin din grupuri diferite de personalităŃi (de exemplu
, autorităŃi ale puterii executive şi legislative, diplomaŃi, militari şi întreprinzători)
elabora mai multe liste de precădere conform plasamentului lor în grupul la care ap
arŃin. În cazul unui prînz mixt, se va întocmi o listă de plasament al doamnelor conform r
angului soŃilor lor. Odată elaborate aceste liste, le vom asambla în ordine descrescîndă c
onform titlurilor, funcŃiilor şi importanŃei personalităŃilor care participă la evenimentul
dat. Ordinea de precăderi a şefilor de misiuni diplomatice este determinată de ziua şi o
ra înmînării scrisorilor de acreditare, iar a celorlalŃi diplomaŃi – de ziua prezentării la
st. În cazul în care la aceeaşi masă sînt invitaŃi mai mulŃi diplomaŃi cu acelaşi grad (con
, secretari, ataşaŃi) care au sosit la post în aceeaşi zi, precăderea poate fi stabilită în
dinea alfabetică a denumirilor Ńărilor pe care ei le reprezintă. În acest caz, ordinea se
va stabili după alfabetul Ńării care a organizat acŃiunea.
127
Merită să reamintim că, de regulă, cînd va fi vorba de dineuri oficiale sau delegaŃii pentr
negocieri, vom alege o masă în manieră franceză. Dacă acŃiunea pe care o planificăm poartă
aracter mai puŃin formal, cu un număr relativ mic de comeseni (în jur de 24), ar fi ma
i raŃional să recurgem la maniera engleză, întrucît este mai comodă şi tinde să creeze o at
ră deosebită. O dată ce am determinat tipul mesei şi am definitivat lista invitaŃilor, vom
purcede la plasamentul participanŃilor conform ordinii de precăderi – acŃiune care soli
cită competenŃă şi flexibilitate. De obicei, cînd este vorba de un eveniment oficial, vom
recurge la ordinea de precăderi (naŃională sau locală, după caz) stabilită de autorităŃi. Î
Ńări aceste liste includ numai funcŃionarii publici şi diplomatici, militari etc. În alte
Ńări în ele figurează demnităŃile religioase, rectorii universităŃilor şi conducătorii div
nstituŃii şi organisme.
Conducerea statului este ierarhia maximă în teritoriul naŃional şi va prezida cu orice o
cazie unde se va afla, inclusiv în reprezentanŃele diplomatice şi consulare ale Ńării din
exterior. Un alt aspect de care trebuie să ne amintim Ńine de şefii de stat. Dacă la rec
epŃii sînt prezenŃi atît monarhi, cît şi preşedinŃi de republici, urmîndu-se principiul de
te juridică a statelor, precăderea între ei se va face în baza numelui Ńării în ordine alfa
ică sau vechimii aflării în fruntea statului. De un tratament egal se vor bucura soŃiile
lor.
5.4 Tipologia meselor, precăderile şi plasamentul invitaŃilor
Există două mari categorii de mese: a) Mese dreptunghiulare clasice, supranumite imp
eriale, cu două locuri de prezidare, amplasate pe laturile laterale lungi (maniera
franceză) sau în părŃile înguste ale meselor (maniera engleză). Este tipul ideal de masă c
locuri de onoare, folosit pentru prima dată la Congresul de la Viena în 1815, după căde
rea lui Napoleon.1
1
Jose Antonio de Urbina, Masa imperială. – în: Revista Internacional de Protocolo, Ovie
do, 1996, p. 76.
128
(maniera franceză)
Maniera franceză este cea mai adecvată pentru reuniunile oficiale (unde, de exemplu,
preşedinŃii delegaŃiilor trebuie să ducă negocieri) sau pentru marile dineuri şi banchete.
La rîndul său, sistemul englez este preferabil mai mult pentru ocazii intime, masa e
ste mai însufleŃită, are doi poli de conversaŃie, comesenii nu se simt atît de îndepărtaŃi
participa la dialog cu oricare din preşedinŃi.
(maniera engleză)
b) Mese prezidenŃiale, numite astfel, fiindcă cel care prezidează este plasat într-o sin
gură latură, adică persoana poate să se afle în capul mesei sau lateral centru.
(maniera franceză)
(maniera engleză)
Privitor la tipul de local, există anumite reguli formale care domină cele două tipuri
de prezidare: a) Sistemul francez acordă în mod normal prioritate ferestrelor, oasp
etele principal este plasat cu faŃa spre ele. În caz că nu există ferestre sau acestea s
e află într-un loc inadecvat, referinŃa principală este uşa de serviciu.
129
b) Sistemul englez îşi centrează atenŃia preferenŃial asupra intrării principale – locul de
ces al invitaŃilor, de aceea amfitrionul va fi aşezat nemijlocit cu faŃa spre uşă. Cînd est
vorba de un singur şef de stat, datorită ierarhiei lui exclusive, se va folosi o si
ngură prezidare. În acest caz, trebuie să se lase gol locul care corespunde celei de a
doua prezidări. Fiind aceasta o masă engleză (la extreme) sau una franceză (în centru), p
recăderile se vor stabili de la unicul loc de onoare la dreapta sa, apoi la stînga s
a corespunzător pe ambele laturi.
9 – 5 – 1 – ŞS – 2 – 6 – 10 11 – 7 – 3 4 – 8 – 12 Fereastra 11 – 9 – 7 – 5 – 3 – 1 Intrarea
4 – 2
Metode de plasament În practica internaŃională se întîlnesc mai des două metode de plasamen
: a) metoda ceasului (alternanŃa dreapta-stînga) Se acordă prioritate primei prezidări,
adică dreptei şi stîngii primului loc de onoare şi apoi dreptei şi stîngii celui de-al doil
a loc de onoare. Masa ,,imperială” Varianta I (numai bărbaŃi) – plasamentul conform metode
i acelor de ceasornic
dreapta 9 5 1 IO1 2 6 10 stînga
12
8
4
IO2
3
7
11
Notă: G – gazda; SG – soŃia gazdei; IO – invitatul de onoare
130
Varianta II (bărbaŃi şi femei)
dreapta B7 F5 F8 B6 B3 F4 FI(SG) B2 IO1 IO2 F2 BI(G) B4 F3 F6 B5 stînga B8 F7
Un moment principal de care ar trebui să Ńinem cont este cazul cînd asistă bărbaŃi şi femei
a un dineu ,,mixt”, în mod normal, femeilor le corespunde precăderea pe care o au soŃii
lor. Cu siguranŃă, cînd este vorba de femei cu funcŃii oficiale, plasamentul soŃilor lor v
a fi determinat de rangul acestora în comparaŃie cu alŃi demnitari. b) metoda X Preved
e aşezarea comesenilor în cruce, acordînd prioritate dreptei primului loc de onoare, a
poi dreptei celui de-al doilea loc de onoare. Urmează stînga primului loc de onoare şi
, corespînzător, stînga celui de-al doilea loc de onoare şi aşa pînă la ultimul invitat. Me
a încrucişată se va folosi numai pentru participanŃi de acelaşi sex.
dreapta 9 12 5 8 1 4 G IO 3 2 7 6 11 10 stînga
În unele Ńări europene, mai ales în Marea Britanie, există o practică de a nu plasa cupluri
e împreună la dejunuri, dinee sau cine, modalitate care este preluată şi de alte Ńări, mai
uŃin de Republica Moldova. Totodată, tratatul de etichetă al englezlui J. Morgan1 prec
izează şi recomandă în cazul unei perechi logodite sau al unui cuplu în primul an de căsăto
ca aceştia să nu se separe cînd sînt aşezaŃi la masă. Masa prezidenŃială Varianta I (numai
cu alternanŃă dreapta-stînga pînă la ultimul oaspete.
dreapta 7
1
5
3
1
*
2
4
6
8
stînga
J. Morgan, Debrett’s Guide of Etiquette and Modern Manners, London, 1996, p. 140.
131
Varianta II (bărbaŃi şi femei). Masă prezidată de un bărbat.
dreapta B4 F3 B2 F1 * F2 B1 F4 B3 stînga
De regulă, colŃurile meselor prezidenŃiale nu se ocupă, iar cel care prezidează va fi aşeza
cu faŃa spre uşa de intrare. În sistemul de mese multiple masa prezidenŃială, unde se pla
sează amfitrionul cu comesenii cei mai importanŃi, se va aşeza vis-à-vis de grupul de me
se rezervat pentru restul invitaŃilor.
Masă prezidenŃială cu mese dreptunghiulare
Masa prezidenŃială cu mese circulare
132
Cu referire la mesele în formă de T, potcoavă sau U, plasamentul oaspeŃilor se va realiz
a pînă la completarea braŃelor laterale, însă a doua parte laterală a mesei centrale nu se
a ocupa, pentru a nu diminua importanŃa prezidiului. Masa în formă de T se întîlneşte rar (
la 28 de persoane). Numărul maxim de comeseni la mesele în formă de potcoavă sau U oscil
ează între 40 şi 60. Masa în formă de T
5 3 1 * 2 4 6
7 9 11 13 15
8 10 12 14 16
Masa în formă de U
5 7 9 11 13 3 1 * 2 4 6 8 10 12 14 7 9 13 17 11 15 19 12 16 20 5 3 1 * 2 4 6 8 1
0 14 18
Varianta I
Varianta II
Dacă vom folosi mese în formă de potcoavă cu trei, patru sau mai multe braŃe, de prioritat
e se va bucura partea din afară a primului braŃ din dreapta, succedată de partea din a
fară a primului braŃ din stînga, partea internă a primului braŃ din dreapta, partea internă
a primului braŃ din stînga.
133
Apoi, succesiv, ne vom mişca spre braŃele din centru, respectînd precăderile stabilite. În
să, acest tip de plasament nu are caracter static, am putea elabora alte structuri
practice şi echilibrate. În ceea ce priveşte masa în formă de pieptene, fîşia care este în
ectorului prezidenŃial ca şi în cazurile precedente nu se ocupă, fiindcă nu este estetic şi
va produce un efect puŃin armonios, devalorizînd semnificaŃia locului de onoare. Masa în
formă de pieptene (fără ocuparea extremelor mesei prezidenŃiale, dîndu-se prioiritate braŃ
lui central vizavi de cele laterale) Varianta I
5 7 13 19 25 3 11 17 23 29 1 9 15 21 27 G
2 10 16 22 28
4 12 18 24 30
6 8 14 20 26
Masa în formă de pieptene (cu ocuparea extremelor mesei prezidenŃiale,
dîndu-se prioritate părŃilor exterioare ale braŃelor laterale) Varianta II
5 7 9 15 21 27 13 19 25 31 11 17 23 29
134
3
1
G
2 14 20 26 32
4 12 18 24 30
6 8 10 16 22 28
Masa rotundă (bărbaŃi şi femei)
F1 B3 F4 B2
G
F2 B4 F3
1
SG G
B1
Masa rotundă (bărbaŃi sau femei)
1 5 7 4
3 6 8
1
IO
2
Notă: G – gazda; SG – soŃia gazdei; IO – invitatul de onoare
Masă pătrată
135
Plasamentul la cina oficială oferită de regele Spaniei Juan Carlos I în onoarea şahului
Iranului
SoŃia şahului Regele Şahul Regina
136
6. Protocolul internaŃional
În organismele internaŃionale şi cele regionale protocolul se impune mai impetuos şi obŃin
e un statut regulamentar după cel de-al doilea război mondial, cînd în lume au loc schim
bări politice, economice, sociale şi culturale de proporŃii şi se instaurează o nouă ordine
mondială. Noile organizaŃii internaŃionale constituite au menirea să participe la proces
ul de asigurare a păcii şi stabilităŃii internaŃionale, de diversificare a cooperării Ńăril
oate domeniile activităŃii umane, prosperării naŃiunilor lumii etc.
6.1 Organisme europene
Protocolul la Consiliul Europei
Consiliul are în componenŃă două structuri: Comitetul de Miniştri şi Adunarea Parlamentară.
diul Consiliului se află la Bruxelles şi Luxemburg, iar Parlamentlul European la Str
asbourg. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei compus din miniştri de afaceri
externe are următoarea precădere: 1. Preşedintele în exerciŃiu. 2. Miniştrii de afaceri ex
erne, conform denumirii Ńării lor în ordinea alfabetică a limba engleză. 3. ReprezentanŃii
ermanenŃi la Consiliul Europei, conform datei intrării lor în funcŃie. Precăderile în Aduna
ea Parlamentară sînt distribuite în felul următor: 1. Preşedintele (se alege pe un an). 2.
VicepreşedinŃii, conform datei de intrare în funcŃie şi, în caz dacă ea coincide, după vîr
reşedinŃii comisiilor, în baza aceloraşi principii. 4. Purtătorii de cuvînt ai grupurilor p
litice, conform numărului de parlamentari al fiecărui grup.
137
5. CeilalŃi membri ocupă loc după vîrstă. 6. Secretarul General. La acŃiunile oficiale orga
izate de către Consiliul Europei, autorităŃile prezente se vor ordona în felul următor: 1.
Preşedintele în exerciŃiu al Consiliului de Miniştri. 2. Preşedintele Adunării Parlamentar
. 3. Miniştrii – membri ai Consiliului de Miniştri. 4. Secretarul General al Consiliul
ui Europei. 5. Preşedintele CurŃii Europene pentru Drepturile Omului. Urmează celelalt
e instituŃii în ordinea vechimii lor. Drapelul Consiliului Europei are un fundal alb
astru cu un cerc de stele. A fost proiectat de către Arsene Heitz, fiind impresion
at de coroana cu 12 stele care descrie Apocalipsa Sf. Ioan şi medalia făcătoare de min
uni din Paris. Drapelul a fost acceptat de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955
. Imnul Consiliului Europei, instituit în februarie 1972, este preludiul ,,Odei bu
curiei”, din simfonia a IX-a de Beethoven. Ziua Europei este 5 mai, e şi aniversărea S
tatutului Consiliului Europei. Limbile oficiale ale acestui organism sînt engleza,
franceza şi germana.1
Protocolul la Uniunea Europeană
Începînd cu luna mai 1986, Uniunea Europeană este constituită din Parlamentul European,
Consiliul de Miniştri, Comisiea Europeană, Curtea de JustiŃie şi Curtea de Conturi. Are
drapelul său propriu de culoare albastră cu 12 stele galbene. Imnul este acelaşi ca şi l
a Consiliul Europei. Ziua Uniunii Europene se sărbătoreşte la 9 mai. Limbile oficiale
ale Uniunii Europene sînt: germana, spaniola, franceza, engleza şi italiana. În cadrul
Uniunii Europene statele membre sînt plasate în ordinea alfabetică a limbii lor. Ordi
nea de precăderi rezidă în faptul că alături de data de aderare la Uniune se indică şi numă
otal de deputaŃi.
1
A se vedea: Manualul Consiliului Europei, Bucureşti, 2003, p. 50-59.
138
Protocol, ceremonial, etichetă Ţara Data Belgia 1952 Bulgaria 2007 Cipru 2004 Republ
ica 2004 Chehă Danemarca 1973 Germania 1952 Grecia 1961 Spania 1986 Estonia 2004 F
ranŃa 1952 Ungaria 2004 Irlanda 1973 Italia 1952 Total deputaŃi DeputaŃi 24 18 7 24 16
81 24 60 6 81 24 15 81 Ţara Lituania Luxemburg Malta Olanda Austria Polonia Portu
galia România Slovacia Slovenia Finlanda Suedia Regatul Unit Data 2004 1953 2004 1
952 1999 2004 1986 2007 2004 2004 1999 1999 1973 DeputaŃi 13 6 5 25 18 54 24 36 14
7 14 19 81 786
Şefii de stat ai Ńărilor membre vor respecta aceeaşi ordine alfabetică care este valabilă ş
a plasamentul drapelelor lor, la toate activităŃile oficiale ale Uniunii Europene. Şef
ii de guvern ai Ńărilor membre ale UE de asemenea se vor ataşa la ordinea sus-menŃionată.
Avînd în vedere că în fiecare semestru preşedinŃia Uniunii e ocupată prin rotaŃie de alt st
rdinea Ńărilor membre va începe de la cel care prezidează, urmînd apoi ceilalŃi în ordinea
abetică corelativă. De exemplu, dacă prezidează Italia, vor urma Letonia, Lituania, Luxe
mburgul etc. Şefii de guverne şi miniştrii sînt trataŃi cu titlul de Excelentisim Domn. Deş
unele Ńări nu recunosc oficial această adresare, ele totuşi o acceptă din considerente de
reciprocitate. Ordinea de precăderi la Uniunea Europeană este următoarea: 1. Preşedinte
le Parlamentului European 2. Preşedintele Consiliului Uniunii Europene
139
3. Preşedintele Comisiei Europene 4. Preşedintele CurŃii de JustiŃie 5. Preşedintele CurŃii
de Conturi 6. Membrii Consiliului Uniunii Europene – titulari în afaceri externe 7.
VicepreşedinŃii Comisiei Europene 8. Membrii Consiliului Uniunii Europene care nu sînt
titulari în afaceri externe 9. Membrii Comisiei Europene 10. Şefii misiunilor diplo
matice şi reprezentanŃii permanenŃi pe lîngă Uniune 11. VicepreşedinŃii Parlamentului Europ
12. Judecătorii CurŃii de JustiŃie 13. Preşedintele Băncii Europene de InvestiŃii 14. Preş
ntele Comitetului Economic şi Social 15. VicepreşedinŃii Băncii Europene de InvestiŃii 16.
Membrii Parlamentului European 17. Membrii CurŃii de Conturi 18. Membrii Comitetu
lui Economic şi Social În deplasările lor în exterior (în afara sediilor UE), înalŃii funcŃ
i ai UE sînt ordonaŃi conform următoarei ordini de precăderi: a) Preşedintele Parlamentulu
i European echivalează cu Preşedintele de Parlament sau Preşedintele Congresului. b) P
reşedintele Comisiei e la nivel de Prim-ministru sau de şef de guvern. Comisia îşi are s
ediul la Bruxelles, fiind constituită din 25 comisari aleşi pe o perioadă de 4 ani şi st
ructuraŃi ierarhic în: preşedinte, 6 vicepreşedinŃi şi 10 comisari. c) VicepreşedinŃii Comi
sînt la nivelul funcŃiei de Viceprim-ministru sau Vicepreşedinte al guvernului. d) Com
isarii (membrii Comisiei Europene) corespund funcŃiei de Ministru al Afacerilor Ex
terne. e) Preşedintele CurŃii de JustiŃie e la nivelul Preşedintelui CurŃii Supreme de Jus
tiŃie.
140
f) Preşedintele CurŃii de Conturi este identic cu Preşedintele CurŃii de Conturi. g) Preşe
dintele Băncii Europene de InvestiŃii echivalează cu rangul preşedintelui Băncii Centrale
a statelor membre (în Republica Moldova ar fi Banca NaŃională). h) Preşedintele Comitetu
lui Economic şi Social – cu Preşedintele Comitetului Economic şi Social (în acele state me
mbre care au un asemenea organism). E relevant, din punctul de vedere al nomencl
aturii şi protocolului, faptul că această instituŃie a continuat să se dezvolte în baza cel
r două documente noi: Actul Unic European, semnat în Luxemburg la 17 ianuarie 1986,
care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, şi Tratatul Uniunii Politice, Economice
şi Monetare, aprobat la Maastricht la 10 decembrie 1991 cu denumirea Uniunea Euro
peană.
6.2 Protocolul la ONU
OrganizaŃia NaŃiunilor Unite este o instituŃie internaŃională unde normele de protocol se
aplică strict, constituind un exemplu elocvent pentru Ńările membre ale comunităŃii. Din a
ctivităŃile pe care le desfăşoară Serviciul Protocol fac parte: asistenŃa protocolară a Sec
arului General ONU, întîmpinarea la New York a reprezentanŃilor permanenŃi – membri ai ONU
; înregistrarea documentelor de trimişi ai Ńărilor pe lîngă comunitatea internaŃională şi e
ea actelor corespunzătoare; asigurărea imunităŃilor şi privilegiilor diplomaŃilor internaŃi
li, realizarea activităŃilor de mediere între misiunile străine acreditate pe lîngă ONU şi
rezentanŃa Statelor Unite ale Americii etc. Cele mai importante funcŃii ale protocol
ului ONU sînt: – stabilirea ordinii de precăderi şi amplasarea delegaŃilor în sala de şedin
Adunării Generale. – întîmpinarea şefilor de state şi a altor înalŃi oaspeŃi; – pregătirea
r de primire a noilor Ńări în calitate de membri ai ONU;
141
– pregătirea ceremoniilor de înmînăre a scrisoriloir de acreditare de către noii reprezenta
permanenŃi; – arborarea drapelelor. Cît priveşte programul vizitelor şefilor de stat, de
guvern, ale miniştrilor de externe la ONU, acesta este întocmit în timpul prevăzut şi, după
acordarea detaliilor cu şeful de misiune, este înaintat spre aprobare conducerii ins
tituŃiei. În ziua sosirii şeful de stat sau de guvern este întîmpinat la scara avionului, î
numele Secretarului General al ONU, de către şeful Serviciului Protocol. La întîmpinare
asistă reprezentantul Ńării oaspete la ONU şi reprezentantul protocolului Departamentul
ui de Stat al SUA. Odată ajuns la Cartierul General al ONU, şeful de stat este întîmpina
t la intrare de către Secretarul General în prezenŃa Garzii de Onoare. Pe frontispiciu
sînt arborate drapelul naŃional al Ńării oaspetului şi drapelul ONU. Oaspetele, însoŃit de
cretarul General, se ridică în sala de conferinŃe pentru discuŃii. După finalizarea discuŃi
lor, în onoarea şefului de stat se oferă un dejun la care asistă funcŃionarii ONU, repreze
ntanŃii permanenŃi pe lîngă ONU, alte persoane oficiale. Ceremonia plecării şefului de stat
este aceeaşi ca şi la sosire. Cu referire la reprezentanŃii permanenŃi ale Ńărilor membre a
e ONU, după sosirea lor la New York, fac o vizită şefului Serviciului Protocol, unde s
e documentează asupra modalităŃilor de perfectare a documentelor de acreditare şi ordini
i de înmînare a lor. În ziua înmînării, reprezentantul permanent soseşte la sediul ONU, fii
tîmpinat în locul stabilit de către şeful Serviciului Protocol care îl însoŃeşte ulterior î
de conferinŃe. Începe ceremonia de înmînare a scrisorilor de acreditare a reprezentantul
ui permanent în faŃa Secretarului General al ONU, succedată de un dialog şi ciocnirea un
ei cupe de şampanie. Cu prilejul afilierii unui nou stat la ONU, în faŃa sediului orga
nismului internaŃional se arborează drapelul naŃional al acelui stat. De regulă, toa142
te drapelele Ńărilor membre ale ONU se plasează în ordinea alfabetică a limbii engleze, de
la dreapta spre stînga, dacă privim dinspre clădire. În baza unor tradiŃii mai vechi, dra
pelele se ridică o dată cu răsăritul soarelui şi se coboară cînd acesta apune. Procedura de
plasare a delegaŃiilor în sala de şedinŃe a Adunării Generale se reglementează prin tragere
la sorŃi. Plasamentul delegaŃiilor începe cu Ńara căreia i-a revenit primul sorŃ. Cei cu ra
guri diplomatice egale se amplasează în baza vechimii în funcŃia respectivă. Miniştii aface
ilor externe se plasează în ordine alfabetică, conform denumirii Ńării lor în limba engleză
onsiliul de Securitate se ordonează alfabetic, începînd de la litera care corespunde Ńării
preşedintelui căruia îi revine preşedinŃia. Limbile oficiale ale Adunării Generale sînt: e
eza, franceza, spaniola şi chineza. În calitate de limbi de lucru sînt folosite rusa şi
araba.
Ordinea de precăderi la NaŃiunile Unite în timpul ceremoniilor oficiale
Preşedintele Adunării Generale Secretarul General Prim-miniştrii VicepreşedinŃii Adunării G
nerale, dacă sînt miniştri, în ordinea alfabetică a limbii engleze 5. Preşedintele Consiliu
ui de Securitate 6. Preşedintele CurŃii InternaŃionale de JustiŃie 7. Primi-miniştrii adju
ncŃi sau vicepreşedinŃii Consiliului de Securitate 8. Miniştrii de afaceri externe, în ord
inea alfabetică a limbii engleze 9. Preşedintele Consiliului Economic şi Social şi repre
zentanŃii celor 5 membri ai Consiliului de Securitate 10. Preşedintele Consiliului d
e Tutelă 11. VicepreşedinŃii Adunării Generale dacă au rang echivalent cu cel de ambasador
, în ordinea alfabetică a limbii engleze 12. Miniştrii în exerciŃiu (în aceeaşi ordine) şi
orii de la Curtea InternaŃională de JustiŃie
143
1. 2. 3. 4.
13. PreşedinŃii celor 7 comisii principale ale Adunării Generale conform ordinului num
eric al comisiilor 14. PreşedinŃii delegaŃiilor Adunării Generale care au rang de ambasa
dor, în ordinea alfabetică a limbii engleze 15. Viceminiştrii afacerilor externe şi vice
preşedinŃii delegaŃiilor 16. ReprezentanŃii permanenŃi la NaŃiunile Unite, conform rangului
lor diplomatic şi, în cazul egalităŃii rangurilor, în ordinea alfabetică a limbii engleze 1
. PreşedinŃii comitetelor consultative 18. ReprezentanŃii întrunirilor cu rang de ambasa
dor 19. Subsecretarii NaŃiunilor Unite 20. ReprezentanŃii întrunirilor fără rang de ambasa
dor 21. Directorii NaŃiunilor Unite 22. ReprezentanŃii adjuncŃi ai Adunării Generale fără r
ng de ambasador.
6.3 Protocolul diplomatic
Protocolul diplomatic este totalitatea regulilor, tradiŃiilor şi uzanŃelor general acc
eptate şi respectate de către guverne, departamentele de externe, misiunile diplomat
ice, persoanele oficiale în comunicarea internaŃională1. Aceasta este aprecierea pe ca
re o face dicŃionarul diplomatic din Rusia. DefiniŃii similare întîlnim şi în alte cărŃi de
ialitate2 care subliniază caracterul de normă al protocolului în relaŃiile dintre Ńări şi î
internaŃională. Se poate observa uşor atenŃia pe care guvernele o acordă pregătirii acŃiun
r internaŃionale, grija care se manifestă pentru a da strălucire primirii unui şef de st
at, unui ministru, unui ambasador, semnării unui tratat, celebrării unui eveniment d
e interes comun sau reuşitei unei reuniuni regionale. Toate acestea se soluŃionează cu
ajutorul protocolului şi ceremonialului.
1 2
Diplomaticeschii slovari, tom II, Moscva, 1996, p. 443. Jean Serres, Manuel prat
ique de protocol, Paris, 1992; F.Molocicov, Diplomaticeschii protocol i dipolmat
iceskaya practica, Moscva, 1979; Wood John R,Serres Jean, Diplomatic Ceremonial
and Protocol. Principles. Procedures, New-York, 1970.
144
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova este orga
nul central de specialitate al administraŃiei publice, abilitat să promoveze şi să reali
zeze politica externă a statului. Ministerului, în afară de obligaŃiunile tradiŃionale, îi
evin sarcini extrem de importante în legătură cu dirijarea procesului de integrare eur
opeană a Republicii Moldova şi coordonarea activităŃii organelor centrale ale administraŃi
ei publice şi ale altor autorităŃi administrative centrale în vederea realizării unei poli
tici coerente în plan internaŃional şi regional. Protocolul diplomatic şi cel de stat es
te asigurat de către o subdiviziune aparte – Departamentul Protocol Diplomatic de St
at. Această subdiviziune este abilitată să asigure şi să coordoneze în exclusivitate activi
atea în domeniul protocolar a conducerii de vîrf a Republicii Moldova şi a persoanelor
cu funcŃie de răspundere din organele de stat, a şefilor misiunilor diplomatice şi cons
ulare ale Republicii Moldova, a misiunilor diplomatice şi a reprezentanŃilor organiz
aŃiilor internaŃionale acreditate în Republica Moldova, precum şi a delegaŃiilor străine la
nivel înalt care ne vizitează Ńara. Departamentul Protocol Diplomatic de Stat este str
ucturat în două secŃii: – SecŃia Vizite şi Ceremonial – dirijează aspectele organizatorice
sistenŃă protocolară ale vizitelor, oficiale şi de lucru şi este atrasă în acreditarea şefi
e misiuni diplomatice şi consulare în Republica Moldova, precum şi ai Republicii Moldo
va peste hotarele ei. – SecŃia ImunităŃi şi Privilegii – monitorizează aspectele juridice,
privilegii şi imunităŃi ale Corpului Diplomatic acreditat în Republica Moldova.
Responsabilul de protocol al ambasadei
Responsabilul de protocol este obligat să selecteze din torentul zilnic de informaŃi
i acelea care necesită o reacŃie protocolară la nivelul ambasadorului, ministrului de
externe sau al şefului de stat şi care Ńin de date jubiliare,
145
de venirea la putere a unui nou şef de stat, de guvern, de numirea unui nou minist
ru de externe sau de alte evenimente excepŃionale (stihii şi pierderi umane etc.). P
ractica protocolară internaŃională demonstrează că ambasada trebuie să ia atitudine faŃă de
ite evenimente. De aceea, acolo unde ambasadorul acordă o atenŃie cuvenită protocolulu
i în ambasadă, orice eveniment demn de atenŃia ei se examinează din punctul de vedere al
necesităŃii reacŃiei protocolare. În ambasadă, responsabilul de protocol urmăreşte calenda
datelor şi evenimentelor din statul acreditar, incluzînd datele biografice ale pers
oanelor oficiale ale Ńării, a ambasadorilor străini cu care înstituŃia diplomatică menŃine
aŃii de bună cooperare. Serviciul Protocol al misiunei diplomatice, înainte de a-l inf
orma pe ambasador despre invitaŃia sosită pe numele lui, acumulează informaŃii ce Ńin de c
aracterul acŃiunii, presupuşii participanŃi, timpul de care va avea nevoie ambasadorul
, dacă va asista la ea. O atenŃie deosebită pentru responsabilulul de protocol al amba
sadei o au acŃiunile ce Ńin de sosirea noului ambasador. Despre data sosirii ambasad
orului, responsabil de protocol al misiunii diplomatice comunică din timp Serviciu
lui Protocol al MAE al statului acreditar. În unele Ńări se păstrează tradiŃia participării
basadorilor străini la întîmpinarea în Aeroport a colegului recent sosit. În Aeroport funcŃ
onarul protocolului diplomatic al MAE al Ńării gazde îi urează bun sosit noului ambasado
r şi coordonează cu el detaliile primei vizite la sediul Ministerului. De obicei, pr
ima vizită ambasadorul o face directorului Protocolului Diplomatic al MAE, unde i
se comunică ziua în care Ministrul Afacerilor Externe îl primeşte pentru a-i înmîna copiile
scrisorilor de acreditare şi unde este familiarizat cu ordinea de înmînare a scrisoril
or de acreditare la PreşedinŃie (sau Palatul Regal). Protocolul ambasadei, la rîndul său
, precizează ziua şi ora vizitei, ordinea de însoŃire a ambasadorului la sediul şefului de
stat, numărul de diplomaŃi care vor asista, alte detalii. După înmînarea scrisorilor de a
creditare, ambasadorul întreprinde vizite la şefii de misiune acreditaŃi în ordinea numi
rii lor în post, începînd cu Decanul Corpului Diplomatic.
146
Trebuie de specificat că în Ńările unde numărul şefilor de misiuni este numeros şi ambasado
nu are posibilitate să-i viziteze pe toŃi, el poate face cunoştinŃă cu o parte din ei la
recepŃii, diverse întrevederi, alte activităŃi organizate sub egida Corpului Diplomatic
sau la recepŃia dată cu prilejul numirii sale în funcŃie. În afară de cele specificate ante
ior, responsabilul de protocol al ambasadei duce evidenŃa vizitelor, discuŃiilor, co
ntactelor pe care le are ambasadorul cu alte personalităŃi, acumulează infomaŃii şi face p
ropuneri şefului de misiune, asigură în plan protocolar detaliile primirii de către amba
sador a oaspeŃilor la reşedinŃă. De asemenea, în sfera competenŃelor sale intră întîmpinare
adorilor străini, conducerea lor în sala de primire, plasamentul, servirea şi luarea d
e rămas bun. În ambasadele Republicii Moldova din străinătate nu există responsabili de pr
otocol sau chiar servicii de protocol ca în alte Ńări, însă aceste funcŃii sînt delegate fu
narilor diplomatici, care îndeplinesc întreg volumul de lucru necesar ce Ńine de activ
itatea protocolară internă şi de cea externă.
Înmînarea scrisorilor de acreditare. Principii şi procedură
Ceremonialul de înmînare a scrisorilor de acreditare s-a simplificat pe parcursul an
ilor, pierzînd somptuozitatea de altă dată. Pompa complicată este menŃinută la etapa actual
umai de unele state din Europa şi Asia. Ceremoniile organizate pentru înmînarea scriso
rilor de acreditare în faŃa şefilor de stat sînt cele mai solemne, luîndu-se în considerare
rangul trimisului şi locul unde se desfăşoară. În unele state, la dispoziŃia misiunii se pu
e un anumit număr de autovehicule oficiale (sau carete) pentru deplasarea şefului şi s
uitei sale de la sediul diplomatic pînă la Palatul prezidenŃial. Se formează un cortegiu
care este precedat şi escortat de efective militare sau poliŃieneşti (în general, caval
erie sau motociclişti), suita fiind integrată de Şeful de Protocol şi alŃi funcŃionari ai M
nisterului Afacerilor Externe. Sosind la Palatul prezidenŃial, îmbrăcat în Ńinută de gală,
ui de misiune i se acordă anumite onoruri: trecerea în revistă a trupelor, prezentarea
armelor, interpretarea imnurilor etc.
147
Şeful de misiune este introdus în sala de ceremonii de către Şeful de Protocol, acŃiune su
ccedată de o serie de ritualuri: deschiderea solemnă a uşilor, executarea unui anumit
număr de paşi, închinările (numai în unele Ńări) pe care le face şeful de misiune etc. Şefu
siune, odată introdus în sala de ceremonii, pronunŃă alocuŃiunea sa privind relaŃiile dintr
cele două state şi înmînează scrisorile de acreditare şefului statului, care le transmite
inistrului Afacerilor Externe şi acesta, la rîndul său Şefului de Protocol. Imediat şeful
statului răspunde la discursul şefului de misiune. După pronunŃarea discursurilor, şeful d
e misiune se salută cu şeful statului şi între ei are lor o scurtă conversaŃie, care se des
ră într-o sală specială. După aceasta, se permite intrarea suitei care îl însoŃeşte pe şefu
une pentru a fi prezentată şefului de stat. La sfîrşitul ceremoniei şeful misiunii îşi ia r
bun de la Preşedinte fiind condus spre ieşire.
Statele Unite ale Americii
În ziua înmînării scrisorilor de acreditare şeful mişiunii diplomatice împreună cu membrii
iei sale urcă într-o maşină oficială a Casei Albe pe al cărei capot sînt instalate pavilioa
e american şi cel al reprezentantului Ńării care se acreditează. O maşină a poliŃiei (sau p
i în uniformă de gală pe motociclete) va escorta limuzina la Casa Albă. Ajungînd la Casa A
lbă, limuzina se deplasează spre intrarea destinată diplomaŃilor, unde sînt arborate drape
lul SUA şi al şefului de misiune. Şeful de misiune şi suita sa este întîmpinat de către şef
protocol şi asistentul secretarului de stat,fiind condus în sala de aşteptare. Apoi e
ste însoŃit în sala de şedinŃe a biroului, unde are loc ceremonia de semnare în Cartea de O
oare a oaspeŃilor în prezenŃa şefului de protocol. Evenimentul principal – înmînarea scriso
or de acreditare – se desfăşoară în Cabinetul Oval. Preşedintele intră şi ocupă spaŃiul ind
tîndu-se cu spatele spre peretele de sud1, între drapelul american şi cel preziden1
Mary Jane McCaffree and Pauline Innis, op.cit, p.313
148
Ńial. Şeful de Protocol se află în stînga Preşedintelui. Diplomatul este invitat în interio
cabinetului împreună cu familia sa, urmat de asistentul Secretarului de stat. Şeful d
e misiune şi Preşedintele îşi dau mîinile, se salută reciproc şi se fotografiază. Apoi înmî
ntelui scrisorile de rechemare a predecesorului său, scrisorile sale de acreditare
şi discursul său. Preşedintele, la rîndul său, înmînează şefului de misiune textul discurs
răspuns. Ambasadorul îşi ia rămas bun de la Preşedinte şi, însoŃit de funcŃionarul de prot
eşte teritoriul Casei Albe. VestimentaŃia pentru ceremonie – Ńinută de culoare închisă (sau
ine naŃionale).
Spania
În Spania, ceremonialul înmînării scrisorilor de acreditare nu mai are complexitatea de
altădată.În ziua înmînării noul şef de misiune, însoŃit de un înalt funcŃionar de protocol
ului Afacerilor Externe, urcă în limuzină şi se îndreaptă spre Palatul din Santa Cruz – sed
Ministerului de Externe. La sosire, în faŃa ministerului se formează un cortegiu din
una sau mai multe carete de gală. Introducătorul de ambasadori şi Şeful de Protocol îl vor
însoŃi pe noul şef de misiune pînă la Palatul Regal. Şeful de misiune în berlina de gală t
6 cai, şi suita lui, în aşa-numita trăsură de Paris, se deplasează de la Plaza de Santa Cr
z până la intrarea în Plaza de Armeria, unde se află Palatul regal. La Palat şefului de mi
siune i se acordă onorurile cuvenite corespunzătoare rangului său şi, după acceptul Regelu
i, ambasadorul, însoŃit de introducătorul de ambasadori, intră în Sala Regia (regală) şi fa
trei reverenŃe: – prima la intrare; – a doua în mijloc; – a treia la cîŃiva paşi de suveran
isorile de acreditare se primesc de către rege în compania Ministrului Afacerilor Ex
terne şi membrilor Casei Regale. Finalizată înmînarea scrisorilor de acreditare, şeful de
misiune purcede la citirea discursului său, apoi îşi prezintă discursul şeful statului.
149
După un scurt dialog cu Maiestatea sa, şeful de misiune îi prezintă pe membrii misiunii
diplomatice, cu aceasta audienŃa luînd sfîrşit. La despărŃirea de rege, şeful de misiune, f
cele trei reverenŃe de rigoare. Părăsirea sediului regal se realizează în aceeaşi ordine c
şi la sosire. Atît la intrare, cît şi la ieşirea din Palat, Garda Regală, cu drapel şi orc
tră, va acorda onorurile cu arma la umăr şefului de misiune, intonîndu-se Imnul NaŃional a
l Spaniei (prima parte fără repetare) conform legislaŃiei în vigoare. Ţinuta – vestimentaŃi
e gală (frac de culoare neagră).
FranŃa
Cît priveşte ceremonia de înmînare a scrisorilor de acreditare în Republica Franceză, ea se
desfăşoară după scenariul următor. În ziua înmînării, un cortegiu format din două limuzine
le, escortat de motociclişti, soseşte la sediul misiunii diplomatice. După ocuparea lo
curilor ce le revin în automobile, şeful de misiune, însoŃit de către un funcŃionar din Min
sterul de Externe al FranŃei, ministrul consilier al ambasadei şi un funcŃionar diplom
atic cu un rang mai mic, se îndreaptă spre Palatul prezidenŃial. La intrarea în Palat co
rtegiul de automobile este salutat de Garda de Onoare prin prezentarea armelor.
Se interpretează marşul de întîmpinare. La ieşirea din limuzină şeful de misiune este întîm
e Şeful de Protocol şi comandantul militar al Palatului. Apoi, şeful de misiune, împreună
cu suita sa, este introdus la Preşedintele Ńării. Şeful de misiune, după o uşoară înclinare
apul, se opreşte la cîŃiva paşi de Preşedinte, fiind succedat de cei doi colaboratori ai a
mbasadei. Urmează înmînarea scrisorilor de acreditare şi a celor de rechemare a predeces
orului său, precedate de o adresare scurtă a şefului de misiune către şeful de stat. După s
rîngerea mîinilor, Preşedintele prezintă şefului de misiune pe Ministrul Afacerilor Extern
e şi pe funcŃionarii din aparatul prezidenŃial. La rîndul său, şeful de misiune îi prezintă
oŃitorii săi. Are loc fotografierea, succedată de un dialog între Preşedinte şi şeful de mi
ne în prezenŃa şefului departamentului de externe francez. După audienŃă şeful de misiune,
de Şeful de Protocol, urcă în primul automobil, ca şi la sosire, şi se întoarce la sediul
mbasadei. Ţinuta – vestimentaŃie de zi sau costum naŃional (pentru militari – uniformă).
150
Turcia
În ziua înmînării se formează un cortegiu format din cel mult trei maşini, escortat de o ma
a poliŃiei. La sosirea la Palatul prezidenŃial, şeful misiunii va fi întîmpinat de către un
funcŃionar prezidenŃial. După efectuarea saluturilor se ascultă imnurile ambelor Ńări. Apoi
şeful de misiune se îndreaptă spre orchestră şi de aici avansează încet pentru trecera în
tă a Gărzii de Onoare. La încheierea trecerii în revistă a Gărzii, şeful de misiune se opre
locul stabilit cu faŃa spre soldaŃi pentru a-i saluta pe ostaşi. ÎnsoŃitorii şefului de mis
une, împreună cu funcŃionarul de protocol, supervizează ceremonia de pe locul rezervat p
entru ei. La intrarea în clădire, şeful de misiune, împreună cu însoŃitorii săi, va fi întî
către Şeful de Protocol. Apoi, Şeful de Protocol anunŃă Preşedintele despre sosirea şefulu
e misiune. După anunŃarea numelui şi titlului ambasadorului, şeful de misiune intră în Sala
de RecepŃii şi se opreşte la distanŃa indicată în faŃa Preşedintelui. Şeful de misiune înmî
elui scrisorile de acreditare şi scrisorile de rechemare a predecesorului său. În timp
ul audienŃei discursuri nu se fac. După înmînarea scrisorilor de acreditare are loc foto
grafierea, Preşedintele fiind plasat în centru, şeful de misiune la dreapta şi Ministrul
Afacerilor Externe la stînga. Apoi, Preşedintele, însoŃit de şeful departamentului de ext
erne, îl va invita pe şeful de misiune în biroul lui pentru o scurtă conversare, în timp c
e însoŃitorii lui vor fi conduşi înspre camera de aşteptare. După terminarea audienŃei, şef
misiune cere permisiunea Preşedintelui să plece şi se îndreaptă înspre camera de aşteptare
nde îi aduce mulŃumiri Şefului de Protocol şi alŃor funcŃionari. Şeful de misiune şi suita
îndreaptă spre ieşire. Cortegiul, escortat de către poliŃie, părăseşte palatul PezidenŃial
u-se spre sediul ambasadei. VestimentaŃia pentru ceremonie – costum închis sau costum
naŃional.
151
Republica Moldova
Practica acreditării şefilor de misiune în Republica Moldova a suferit unele schimbări în
comparaŃie cu perioda precedentă, întrucît aceasta prevede la etapa actuală acreditarea în
ceiaşi zi a mai multor agenŃi diplomatici. O dată ce începe ceremonia, consecutivitatea
acŃiunilor derulează în modul următor. Ambasadorii, unul cîte unul, sînt invitaŃi în holul
nŃiei, unde sînt întîmpinaŃi de şeful Gărzii de Onoare care le prezintă raportul. Ulterior,
nă cu şeful Gărzii de Onoare, ei se îndreaptă spre centrul sălii şi se opresc cu faŃa spre
rii de drapele. Se intonează imnurile Ńărilor lor1 şi apoi, însoŃiŃi de şeful Protocolului
matic de Stat, se deplasează spre centrul Gărzii de Onoare. Se poziŃionează cu faŃa spre o
staşi pe care îi salută (Bună ziua, ostaşi! Să trăiŃi, Domnule Ambasador!), după care sînt
la de la etajul 1 – locul ceremoniei de acreditare. După sosirea tuturor ambasadoril
or în sală este invitat Preşedintele Republicii Moldova care îi salută pe cei prezenŃi. Urm
ază intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova. Fiecare ambasador îşi Ńine discursu
l în faŃa Preşedintelui Ńării, înmînează documentele care îl acreditează ca ambasador extra
plenipotenŃiar şi se fotografiază împreună cu ExcelenŃa sa şi Ministrul Afacerilor Externe,
oi se retrage la locul său. După înmînarea scrisorilor de acreditare urmează discursul de
răspuns al Preşedintelui, la finele căruia toŃi cei prezenŃi sînt invitaŃi pentru a ciocni
upă de şampanie. La sfîrşitul ceremoniei primul se retrage Preşedintele, apoi şefii misiuni
or diplomatice care, însoŃiŃi de responsabilii de protocol, părăsesc sediul prezidenŃial. Ţ
ta – costum de culoare închisă.
1
Ambasadorul Juan Duran Loriga din Spania povesteşte un caz amuzant din practica sa
diplomatică. Aflîndu-se în misiune într-o mică Ńară îndepărtată, a fost trezit într-o dimi
rile imnului naŃional al Republicii Federale Germania interpretat de orchestra pre
zidenŃială, instalată alături de reşedinŃa sa. PuŃin surprins a rugat să se facă o investig
cretă. I s-a comunicat că se desfăşoară pregătirile muzicale în legătură cu înmînarea scris
creditare de către ambasadorul SUA ce urma să aibă loc în dimineaŃa zilei următoare. Contac
area imediată la telefon a Şefului de Protocol a evitat o eroare grosolană cara ar fi
putut să treacă în analele diplomatice şi în Cartea recordurilor a domnului Guiness: ambas
adorul unchiului Sam înmînînd scrisorile de acreditare în sunetele lui Deutschland über Al
les (A se vedea: Jacques Gandouin, op.cit, p. 337-378)
152
Ceremonia de înmînare a scrisorilor de acreditare
12 11 10
14 13
8
9
1
7 3 6 5
2
4
1. Garda de Onoare 2. Orchestra prezidenŃială 3. Purtătorii de drapel 4. Întîmpinarea amba
sadorului de către Comandantul Gărzii de Onoare şi prezentarea raportului 5. PoziŃia amb
asadorului în timpul intonării imnului Ńării lui 6. Locul şefului Departamentului Protocol
Diplomatic de Stat 7. Locul unde şeful de misiune salută Garda de Onoare 8. ÎnsoŃirea a
mbasadorului în Sala de DecoraŃii 9. Ordinea liniară a ambasadorilor înainte de înmînarea s
risorilor de acreditare 10. Locul şefului Serviciului Protocol al Aparatului Preşedi
ntelui 11. Locul înmînării scrisorilor de acreditare 12. Locul amplasării Preşedintelui, M
inistrului Afacerilor Externe şi consilierului prezidenŃial 13. Discursul de răspuns a
l Preşedintelui Republicii Moldova 14. Locul forografierii
153
PronunŃăndu-ne asupra ceremoniei de înmînare a scrisorilor de acreditare de către şefii de
isiune străini, credem că formula anterioară avea mai multe avantage vis-à-vis de modali
tatea de primire actuală. În primul rînd, primirea unui singur şef de misiune evidenŃiază d
n start importanŃa pe care o acordă statul acreditar trimisului altui stat, relaŃiilor
spre care tind ambele state, domeniile de interes comun etc. Deci, această proced
ură trebuie să ia în consideraŃie interesele actuale, atît politice, cît şi economice pe ca
le are Republica Moldova în anumite regiuni şi spaŃii geografice din lume. În al doilea
rînd, înmînarea scrisorilor de acreditare de către fiecare trimis al statului acreditant
în parte poate constitui un prilej pentru iniŃierea unei mai strînse cooperări bilatera
le pe viitor şi contribui efectiv la implementarea în practică a obiectivelor strategi
ce ale Ńării. De aceea, analiştii şi experŃii de protocol de la MAE şi IE vor trebui să fac
mpul oportun o analiză reală a practicii actuale de înmînăre a scrisorilor de acreditare l
a PreşedinŃia Republicii Moldova şi, dacă vor găsi de cuviinŃă, să înainteze propunerile de
e conducerii Ńării. Cu referire la numărul şi categoria de funcŃionari diplomatici care tr
ebuie să-l însoŃească pe şeful de misiune la ceremonia de înmînare a scrisorilor de acredit
la PreşedinŃie, ceremonialul diplomatic al Republicii Moldova prevede prezenŃa a două p
ersoane: a unui diplomat (fără a i se specifica rangul) şi a unui membru al familiei.
La acest compartiment practica internaŃională variază. De exemplu, în ianuarie 1995, înain
te de înmînarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Moldova în Rep
ublica Elenă nota Ministerului Afacerilor Externe al Ńării în cauză specifica că la ceremon
e puteau să asiste numai secretarul I al ambasadei şi consulul, nicidecum consulul o
norific. Exemple de acest gen pot fi aduse mai multe. În acest sens, poate că ar fi
bine să se determine rangul diplomaŃilor care îi vor însoŃi pe şefii de misiune la ceremoni
de înmînare a scrisorilor de acreditare, aşa cum se practică în mai multe Ńări ale lumii.
154
Locul pe care îl ocupă şeful de misiune în timpul vizitei şefului de stat
La activităŃile şi ceremoniile din statul acreditar la care şeful de misiune participă împr
ună cu şeful statului, aflat în vizită oficială, va ocupa locul care îi corespunde ca şef d
isiune, adică va ceda întîietatea propriului şef de stat şi, dacă este prezent Ministrul Af
cerilor Externe, îi va recunoaşte şi acestuia prioritatea ca rang ierarhic superior. S
oluŃia în cauză este acceptată şi este aplicată în practică de toate Ńările republicane.
6.4 ConferinŃe internaŃionale
În secolul al XX-lea, îndeosebi în cea de-a doua jumătate a lui, relaŃiile dintre Ńări s-au
t şi împreună cu ele a crescut semnificaŃia conferinŃelor internaŃionale. ConferinŃa poate
convocată de un stat, un grup de state sau de organizaŃii internaŃionale învestite cu co
mpetenŃe speciale într-un anumit domeniu. Dacă pînă odinioară iniŃiativa convocării unei co
nŃe venea în mod constant de la o persoanlitate concretă (de la şeful de stat sau de guv
ern), în ultima vreme organizaŃiile internaŃionale (ONU şi instituŃiile ei specializate) sî
t cele care cel mai frecvent au iniŃiativa de a organiza conferinŃe internaŃionale. Gu
vernele interesate convin în prelabil asupra ordinii de zi şi a componenŃei delegaŃiilor
lor, numesc persoana care conduce delegaŃia, precum şi secretarul ei. Numărul şi compon
enŃa delegaŃiilor se va stabili în funcŃie de obiectivul conferinŃei. Cît priveşte nivelul
egaŃiei, acesta depinde de importanŃa conferinŃei (şeful delegaŃiei poate fi un ministru d
e externe, un ambasador, un şef de stat sau de guvern). Responsabilii de protocol
vor studia anticipat categoria şefilor de delegaŃii, întrucît ea se va răsfrînge asupra sta
ilirii ordinii de precăderi. Locul preşedintelui conferinŃei, reprezentantul Ńării gazdă, e
te determinat dinainte. Prezidarea conferinŃei poate fi rotativă sau bazată pe un simp
lu principiu alfabetic. Cît priveşte plasamentul delegaŃiilor, locurile lor vor fi de
asemenea determinate în ordinea alfabetică şi nu vom uita că toate sînt egale în
155
drept şi vor fi tratate identic din toate punctele de vedere. Este important a pre
vedea locuri pentru membrii presei scrise, radiodifuziune şi televiziune şi a determ
ina care va fi limba oficială a conferinŃei. Se va întocmi un regulament al sesiunilor
şi se va organiza un bun serviciu de secretariat pentru conferinŃă – responsabil de com
unicări, de emiterea notelor de presă etc. Atît precăderile între delegaŃii, cît şi însăşi
conferinŃei trebuie să fie obiectivul unei atenŃii sporite. E şi firesc ca forma mesei să
depindă de numărul de delegaŃii, considerent din care acestea ar putea fi pătrate, penta
gonale, hexagonale etc. Aceasta le va permite delegaŃilor să-şi ocupe partea care le c
orespunde. Vom sublinea că masa circulară era altădată ideală pentru conferinŃele delicate,
fiindcă, după cum s-a specificat anterior, nimeni nu prezidează sau, invers dacă se doreşt
e, fiecare poate să prezideze. Masa circulară permite delegaŃiilor participante să discu
te problemele abordate pe picior de egalitate, la fel ca şi în cazul folosirii mesel
or pătrate sau drepunghiulare. Un exemplu elocvent îl constituie întîlnirea la nivel înalt
dintre URSS, FranŃa, SUA pentru a semna pacea cu Vietnamul, delegaŃiile fiind aşezate
protocolar la o masă rotundă a cărei schemă o prezentăm mai jos.
Protocolul are semnificaŃie politică!
Aceste state sînt exponenŃi ai diferitelor religii, toŃi doresc să se aşeze la masa învingă
ului. Pentru a soluŃiona această situaŃie s-a făcut uz de o masă circulară pentru cele 4 de
egaŃii. Ora 1200 – intrarea simultană a tuturor delegaŃiilor. Datorită acestui protocol, a
fost posibilă semnarea păcii cu Vietnamul.
156
Mesele în careu sînt de asemenea practice, întrucît fiecare şef de del egaŃie poate să ocup
entrul unei laturi. Una din laturi ar putea fi rezervată presei. La fel sînt destul
de folosite mesele pătrate. Întrevedere oficială, 4 persoane
Regele Spaniei Gorbaciov
Bush
Gonzalez, Preşedintele Guvernului
În cazul meselor potcoavă masa din centru va fi ocupată de delegaŃia Ńării gazdă, celelalte
se vor reveni delegaŃiilor Ńărilor participante. Pentru reuşita diverselor conferinŃe la n
ivel internaŃional s-au folosit mese în formă de T, care s-au dovedit a fi destul de p
ractice. Acest tip de masă si-a găsit o aplicare reuşită la ConferinŃa de pace între Israel
Palestina cu participarea delegaŃiilor altor Ńări. Din schema ce urmează observăm că aşeza
delegaŃiilor la acestă conferinŃă constituie o reuşită a plasamentului protocolar.
157
Observatori 12 persoane
Presa
URSS 7 persoane
DelegaŃia CE 3 persoane DelegaŃia iordanopalestiniană 27 persoane
SUA 7 persoane
DelegaŃia egipteană 14 persoane DelegaŃia israileană 13 persoane DelegaŃia libaneză 7 perso
ne
Reprezentantul ONU
Presa
DelegaŃia siriană 14 persoane
Audio Tehnica
Camera TV
Presa
Pregătirea conferinŃei, atît pe plan internaŃional, cît şi intern, este foarte importantă,
cît, dacă nu este pregătită cum se cuvine, se va pierde mult timp pentru discuŃii îndelunga
e şi sterile ce Ńin de ordinea de zi sau de alte aspecte procedurale, dar poate să gen
ereze şi alte probleme. Pentru buna desfăşurare a oricărei conferinŃe va fi nevoie de a lu
a mai multe decizii: – fixarea obiectului conferinŃei; – stabilirea localităŃii unde va av
ea loc conferinŃa; – măsuri de securitate; – secretul dezbaterilor; – traduceri simultane;
– microfoane pentru persoanele care vor vorbi; – întîmpinarea participanŃilor şi a presei;
asigurarea serviciului telefonic/telefaxului, panoului care indică locul fiecărei de
legaŃii şi a cartonaşelor de plasament pentru fiecare
158
participant, săli pentru comisii, săli pentru servit cafea, sala pentru recepŃii ofici
ale, vestiare, iar în exterior – parc pentru automobile. Pregătirea unei conferinŃe se f
ace prin consultări între statul care ia iniŃiativa convocării conferinŃei şi eventualii pa
ticipanŃi, în scopul de a stabili modul de convocare şi condiŃiile de organizare a confe
rinŃei. Este posibil ca pregătirea unei conferinŃe să fie precedată de reuniuni de lucru,
de întrevederi de experŃi ai statelor interesate. În cazul în care o organizaŃie internaŃio
ală are iniŃiativa convocării conferinŃei, ea desemnează: – o comisie de pregătire; – un co
de experŃi; – o comisie de redactare care are sarcina elaborăii textului discutat la
conferinŃă. Statelor invitate li se aduce la cunoştinŃă programul general al conferinŃei. L
alegerea locului de desfăşurare a conferinŃei trebuie să se ia în consideraŃie situaŃia po
ică din Ńara respectivă care trebuie să favorizeze desfăşurarea ei într-o atmosferă de calm
ru atingerea obiectivelor propuse.
159
7. Reguli de comportament pentru toate zilele
7.1 Bunele maniere în trecut
Bunele maniere sînt ataşate de structurile sociale care s-au perindat de-a lungul is
toriei. Ele sînt creaŃia lor şi îşi găsesc reflectare într-un sentiment uman profund de con
eraŃiune şi respect. InformaŃii cu privire la existenŃa bunelor maniere găsim la vechile c
ivilizaŃii ale Asiriei, Babilonului, Egiptului, Imperiului Persan, iar mai tîrziu în R
oma şi în Imperiul Bizantin. În Evul Mediu existau diferite coduri, cele mai important
e fiind Codul Onoarei, Codul Dragostei, Codul Alimentar şi Codul Vestimentar. În soc
ietatea feudală aceste coduri au acŃionat cu o eficacitate deosebită, întrucît au jucat un
rol esenŃial în stabilirea statutului social şi a sistemului de valori1. Cele mai de
preŃ valori în sistemul aristocratic erau considerate curtoazia, frumuseŃea, înŃelepciunea
, curajul şi veşmîntul, ultimul ca semn obligatoriu de sărbătoare, de ceremonie, de o magi
că eleganŃă2. Evul Mediu este evul adevăraŃilor bărbaŃi de valoare, al cavalerilor temerari
re luptau sub semnul crucii pentru a salva Sfîntul Mormînt din mîinile păgînilor. Şi cu toa
e că majoritatea cruciadelor au fost nereuşite, gestul cavalerilor, devotamentul lor
faŃă de valorile creştine este înscris cu litere de aur în istoria civilizaŃiei. AdevăraŃi
aleri au existat pînă prin secolul al XIII-lea, cînd aceştia la turnirile cavalereşti porn
eau călare la atac cu lăncile de vîrful cărora erau prinse culorile preferate ale iubite
lor lor pentru a demonstra că sînt cei mai buni. După această perioadă importanŃa cavaleril
r, în urma dispariŃiei turnirelor, scade şi, cu aceasta, aspectul robust, graŃios şi curte
nitor al bărbaŃilor începe să sufere datorită noilor condiŃii sociale şi schimbărilor care
c în societatea feudală.
1 2
Chretien de Troyes, Eric şi Enide, Paris, 1977, p. 253. Ibidem, p. 260.
160
În ce incumbă dragostea în perioada medievală? Numai femeilor căsătorite li se putea face c
rte, întrucît dragostea cu ele era permisă. Cavalerul care şi-a ales stăpîna inimii sale er
supus prescripŃiilor acestui cod şi trecea prin încercări penibile înainte de a fi accept
at ca galant. Dar dragostea cu aceste frumoase dame nu era decît una platonică. În Epo
ca Modernă elegantele norme de comportament sînt păstrate în saloanele aristocraŃilor şi al
noii burghezii care se străduie să imite pe cît e posibil bunele maniere ale timpuril
or apuse, însă este evident că acestea nu ating splendoarea şi fineŃea de altădată. Referit
la tradiŃiile alimentare, este cunoscut faptul că bunăvoinŃa Bisericii cu privire la hra
nă şi vin a favorizat rafinamemtul culinar şi rolul gastronomiei în politică şi diplomaŃie
rescut simŃitor. Afacerile, tratatele, conflictele sînt soluŃionate la banchete. Pe ti
mpul lui Ludovic al IVlea la Curtea franceză şi în casele înaltei nobilimi se serveau 48
feluri de mîncare1, dar acestea nu se consumau niciodată pînă la capăt. SituaŃia se schimb
bia în a doilea deceniu al sec. XIX, cînd felurile de mîncare se reduc simŃitor şi în uz, a
uri de maniera franceză cu cîteva feluri de mîncare, intră maniera rusă care nu avea decît
n singur fel de mîncare, dar care devine din ce în ce mai răspîndită. Schimbări au loc şi î
portamentul bărbaŃilor, care adoptă maniere mai puŃin grosolane (ei încetează de a se şterg
re degete şi de a rîgîi în public). Galanteria se impune în relaŃiile dintre oameni şi feme
răsfrîngînduse asupra vieŃii conjugale. Gastronomia continuă să joace un rol important şi l
tapa actuală, iar cunoaşterea tradiŃiilor culinare ale diferitelor popoare este necesa
ră, alături de alte valori, pentru a ne apropia cît mai mult şi a comunica cu Ńările lumii.
Cît priveşte vestimentaŃia, originile ei sînt foarte vechi. De exemplu, Egiptul era cuno
scut prin luxul şi eleganŃa care domnea la curŃile faraonilor2. Nu rămînea în urmă nici Imp
ul Chinez, unde vestimentaŃia era multicoloră, iar mătasea produsă aici străbătea pe aşa-nu
ul ,,drum al
1 2
Nelly Mauchamp, Le français. Mentalités et comportements, Paris,1996, p. 93. Sovreme
nnaia EnŃiklopedia. Moda i stili, Moscva, 2002, p. 25.
161
mătăsii” pînă în Europa, unde era foarte apreciată. O dată cu ascensiunea Romei la mare put
AntichităŃii, aristocraŃia ei va purta veşminte din ce în ce mai complexe şi variate. După
rea Romei, Imperiul Bizantin este cel care domină în vestimentaŃie o perioadă îndelungată,
onstantinopolul transformîndu-se în centru de eleganŃă şi lux al lumii medievale, devenind
un model atît pentru Orientul coloristic, cît şi pentru Occidentul sever. Unii experŃi
cred că vestimentaŃia începe să se diversifice după destrămarea Evului Mediu, cînd apar rel
e de producŃie capitaliste care propulsează dezvoltarea economică a statelor din Europ
a Occidentală, avîntul culturii şi înflorirea artei. Anume în această perioadă au apărut pr
coduri vestimentare care prevedeau cum să te îmbraci la întrevederile formale sau nef
ormale. Recomandările de vestimenaŃie erau urmate scrupulos de fiecare categorie soc
ială. Aceste coduri aveau avantajul de a servi drept ghid în vestimenŃie, iar cel care
le respecta era la înalŃimea cerinŃelor epocii şi direcŃiilor modei. Încă în secolul al XV
, pentru a avea succese în afaceri, contele italian Baldassar Castiglione (1478-15
29) în ,,Cartea curtizanului”, recomanda să se poarte culori închise, căci ,,seriozitatea î
toate merge mînă în mînă cu gradul de responsabilitate dobîndit, fie el real sau presupus”.
storia umanităŃii sînt cunoscute mai multe nume de femei strălucitoare care au atins apo
geul eleganŃei vestimentare, iar în rîndurile bărbaŃilor etalon era considerat personajul
englez George Brummell (1778-1840), supranumit arbiter elegantiarum sau marele d
andy. Acesta avea nevoie de timp pentru a se găti. O oră îşi făcea numai nodul cravatei, i
ar pentru ca haina să armonizeze perfect cu silueta – alte cîteva ore. Manierele, comp
ortamentul rafinat şi eleganŃa în tot ce făcea l-au transformat în idolul prinŃilor, lorzil
r şi al damelor din societatea aleasă.
1
A se vedea: Baldassar Castiglione, Le livre du courtisan, Paris, 1987.
162
7.2 Codul bunelor maniere în prezent
Înainte de a aborda unele aspecte ce Ńin de bunele maniere, vom atrage atenŃia asupra
faptului că normele de protocol se aplică şi la activităŃile private, aceasta datorită dist
ncŃiilor sociale care există între oameni. La acŃiunile private normele de protocol vor Ńi
ne seama de vîrstă, sex, starea civilă şi gradul de rudenie al participanŃilor. Se va lua î
consideraŃie meritul persoanelor şi distincŃiile (civile şi militare) pe care le au, pe
ntru a-i trata corect. De asemenea, vom reacŃiona adecvat în cazurile în care asistă per
soane oficiale sau alŃi invitaŃi importanŃi. La o reuniune de familie vom respecta cu
stricteŃe criteriile distinctive, oferind prioritate celor în vîrstă, apoi celor mai tin
eri, femeilor faŃă de bărbaŃi, persoanelor căsătorite faŃă de celibatare şi rudelor mai apr
faŃă de cele îndepărtate. La o activitate socială ordinară, primele vor fi, conform ordinii
de precăderi, femeile căsătorite, urmate de femeile celibatare, bărbaŃii căsătoriŃi, bărbaŃ
tari. Acordîndu-le locul care le revine în fiecare grup, vom Ńine cont de vîrstă şi merite
distincŃii). Numai în cazuri aparte un domn ar putea să aibă priorităŃi faŃă de o doamnă. D
se bucură de aceleaşi onoruri şi atenŃii pe care le au soŃii lor conform rangului pe care
îl deŃin. Cuplurile matrimoniale nu se vor aşeza împreună, ci vor fi intercalate cu alŃi i
vitaŃi de acelaşi rang. Femeile celibatarte vor ceda prioritatea celor căsătorite, excepŃi
e constituind cazurile cînd acestea au ranguri şi titluri. În cadrul instituŃiilor sau o
rganizaŃiilor unde prestează servicii, femeile îşi vor ocupa locul conform funcŃiei. Cît pr
veşte foştii posesori ai titlurilor nobiliare, ei vor ocupa locul ce le corespunde în
societate, de priorităŃi se vor bucura numai la reuniunile şi festivităŃile organizate de
societăŃile lor. Respectînd criteriile de mai sus, ne vom simŃi comod în orice circumstanŃe
fie vorba de prezentări, prezidări, distribuirea locurilor la o masă sau într-un mijloc
de transport, organizarea vizitelor, recepŃiilor sau a altor activităŃi.
Salutul. Strîngerea şi sărutul mîinii
Probabil, nimeni nu ne-ar putea spune cu exactitate cînd a apărut salutul. Însă, un lucr
u este cert: că această formă de comunicare a lui homo sa163
piens reprezintă o adevărată comoară în relaŃiile civilizate ale societăŃii. Cîtă frumuseŃe
mesaj dacă este făcut cu corectitudine, eleganŃă şi tact. Un salut corect te înaripează, î
ază un confort deosebit, te apropie sufleteşte de persoanele care te salută şi te predis
pune de a comunica cu ele. Orice salut este o expresie a politeŃii, dar şi un indice
al culturii unui popor şi cultivarea lui trebuie să înceapă de la grădiniŃe, atunci cînd c
ii sînt receptivi la toate şi pot reda acest frumos gest cu un anumit şarm. Salutul un
ui copil e ca un clinchet de zurgălăi şi trebuie să rămînă aşa pe tot parcursul vieŃii sale
est lucru ar fi posibil de a-l păstra, în societate nu ar mai exista persoane care v
enindu-Ńi în întîmpinare nu te-ar saluta aşă cum o cer principiile bunului simŃ. Sau să luă
le de serviciu într-o instituŃie publică. Ce ar însemna salutul prea sever al unui şef viz
avi de subalternii săi, însoŃit de o privire cu mai multe semnificaŃii? NemulŃumire, intim
idare sau altceva? În instituŃiile publice vom saluta corect, lucru care se va face
observat imediat. Salutul cordial are o încărcătură pozitivă, ne va face să ne simŃim comod
influenŃăm benefic asupra mediului. BărbaŃii, indiferent de post, vor saluta primii şi vor
fi extrem de delicaŃi în raporturile lor cu reprezentantele sexului frumos. Uneori
poate nu ne-ar strica să împrumutăm de la jumătăŃile noastre o anumită doză de corectitudin
timism şi răbdare. Chiar dacă o persoană ne-a creat anumite inconvenienŃe, vom răspunde la
alutul ei pentru a nu o ofensa şi a tensiona relaŃiile de moment care nu sînt cele mai
prielnice. Deşi ordinea clasică – cine salută primul acela e bine educat – este pe înŃeles
tuturor, aceasta nu întotdeauna se respectă. Totuşi, vom găsi bunăvoinŃa şi vom respecta pr
ica existentă în toată lumea: – bărbatul salută femeia; – cel tînăr pe cel în vîrstă (tiner
pe bărbaŃii şi femeile mai în vîrstă); – inferiorul pe superior. Indiferent de funcŃia pe c
ocupă un bărbat pe scara de valori a instituŃiei, întotdeauna va saluta primul femeia.
Este respectul pe care îl datorăm noi, bărbaŃii, acestor graŃioase făpturi şi sperăm că ace
il obicei va dăinui întotdeauna.
164
Salutul poate fi însoŃit de o uşoară înclinare a capului cînd un bărbat întîlneşte o femeie
ei, femeia va reacŃiona similar prin aceeaşi înclinare a capului şi va răspunde la salut.
La întrevederi şi recepŃii oficiale se pronunŃă rangul, titlul funcŃiei sau cel nobiliar,
e exemplu: Bună ziua, Domnule Consul General (Prim-ministru, conte etc.). Cît priveşte
strîngerea mînii, ordinea stabilită este următoarea: – prima întinde mîna doamna; – persoa
i în vîrstă celei tinere; – superiorul inferiorului. Un bărbat se va ridica pentru a strîng
mîna persoanei care intră într-un local. Mîna întinsă se va strînge cu căldură şi respect!
cît şi femeile îşi vor scoate mănuşile cînd îşi vor întinde mîinile pentru salut. Este o r
orie pentru toŃi. Printre formele de salut figurează sărutul mîinii – gest graŃios şi roman
, de o rară frumuseŃe, care îşi ia începuturile în FranŃa Evului Mediu. După sec. al XVI-le
ul mîini, în opinia lui Jacques Gandouin, devine un obicei monden practicat mai mult
sau mai puŃin în epocile care au urmat1. În prima jumătate a secolului trecut în Moldova
acest gest era încă în uz în oraşe şi poate mai puŃin la sate. La etapa actuală, sărutul mî
ape că nu se mai practică, poate cu rarele excepŃii cînd se întîlnesc generaŃiile în vîrstă
dorul splendorii vremurilor trecute sau în sălile de spectacol şi concerte unde se ad
ună întotdeauna un mediu select de participanŃi – adevăraŃi promotori ai obiceiurilor şi va
ulor sublime. De regulă, se sărută numai mîna femeilor căsătorite. Mîna nu se sărută întrun
chis, în stradă, pe un peron de gară, la cafenea etc. Acest gest poate fi practicat în săl
ile de teatru, la concertele de orgă şi balet, recepŃii, însă se va evita în localurile cu
ulŃi participanŃi. Bărbatul se va înclina reverenŃios înspre mîna care i se întinde, fără a
în sus, atingîndu-şi uşor buzele de ea. Din partea femeilor de asemenea se solicită o anu
mită
1
Jacques Gandouin, op.cit., p. 112.
165
graŃie cînd oferă mîna pentru a fi sărutată. Aceasta se va întinde cu delicateŃe şi se va r
cu uşurinŃă. Ce gest poate fi mai frumos decît sărutul mîinii unei femei? Probabil, nici un
l. Dumneavoastră ce credeŃi?
Prezentările
Prezentările se bazează pe anumite criterii care trebuie cunoscute de orice om civil
izat pentru a fi aplicate corect. Ordinea de prezentare depinde de sex, vîrstă, rang
, funcŃie publică sau statut civil. Aşadar, regulile generale în arta prezentărilor sînt ur
oarele: 1) cavalerul se prezintă damei; 2) cel mai tînăr celui mai în etate; 3) cel mai
mic în rang celui cu rang mai mare; 4) celibatara damei căsătorite. În timpul prezentării
bărbatul întotdeauna se va ridica în picioare. În acelaşi mod va proceda şi dama în cazul c
se va prezenta o femeie cu rang superior, mai în vîrstă sau o personalitate notorie. În
momentul prezentărilor mîna partenerului se va strînge echilibrat, adresîndu-i cuvintel
e Încîntat(ă) să vă cunosc sau Îmi face o deosebită plăcere să vă cunosc. Sau, pur şi simpl
sti numele, schiŃînd un zîmbet pe buze. În condiŃii neformale, cînd avem oaspeŃi în casă, s
stăpîna îi va prezenta, pronunŃînd numele lor cu claritate, pentru a fi înŃelese. Este opo
n de a face un mic comentariu despre persoana care se prezintă, de genul: Doamnă Ale
xandra, Vi-l prezint pe Domnul Ion Dumbravă, care a revenit recent dintr-o excursi
e din Egipt. Domnule Dumbravă, ea este Alexandra Grama, specialistă în istoria veche…. C
u siguranŃă, aceşti doi vor vorbi la tema dată. Sînt şi unele excepŃii. Vom prezenta o tînă
ră unui domn respectabil, întrucît vîrsta are prioritate faŃă de sex: Domnule Hioară, permi
să v-o prezint pe Camelia Ochişan, studentă la Universitate. Persoanele care vin singu
re la recepŃii sînt prezentate cuplurilor, şi nu invers. Cuplul matrimonial se prezintă în
modul corespănzător. Cînd gazda cunoaşte numai numele bărbatului, îl va prezenta pe acesta
care, la rîndul său, îşi va prezenta soŃia.
166
La o recepŃie cu participarea înalŃilor demnitari de stat prezentarea se face după model
ul: Domnule Preşedinte, Vi-l prezint pe domnul Esteban Ramirez, membru al delegaŃiei
OSCE la negocieri (sau: vi-l prezint pe academicianul (deputatul, avocatul) Roşca
) etc. În cazul în care sînt prezentaŃi doi domni cu maniere rafinate, prezentarea lor a
r putea fi însoŃită de o plecăciune reciprocă, succedată de strîngerea mîinilor – acŃiuni c
redispune spre dialog şi stabilirea relaŃiilor. După ce au făcut cunoştinŃă, persoanele pre
tate îşi strîng mîinile, indiferent dacă sînt bărbaŃi sau femei. Spre regret, a săruta mîna
mne a devenit la noi un obicei rar. La prezentarea membrilor unei delegaŃii străine
cara se află în vizită la instituŃia unde lucrăm se va respecta principiul ierarhic şi cel
l sexelor! Dacă delegaŃia este însoŃită la conducerea instituŃiei, prezentările se vor face
nform ordinii de intrare a membrilor ei în birou, care vor fi, cu siguranŃă, cele iera
rhice. Conducătorul instituŃiei îi va aştepta la intrare, le va întinde mîna şi le va ura u
incer bun sosit, invitîndu-i cu amabilitate să-şi ocupe locurile la masa de negocieri.
Adresările
Adresarea adecvată persoanelor, indiferent de circumstanŃe, constituie o lege în cerem
onialul social. În limba română e în uz curent adresarea Dumneavoastră, atunci cînd comunic
cu diverse persoane (tinere sau mai în vîrstă, cu rang oficial sau fără, cu persoane necun
oscute sau mai puŃin cunoscute etc.). Noi nu ne confruntăm cu problemele pe care le
au unele limbi care folosesc două adresări. De exemplu, în franceză persistă Vous (voi) şi
ous (Dumneavoastră), în germană Ihnen şi Sie şi în spaniola latinoamericană Usted şi vos. A
unică adresare ne creează o anumită comoditate. Cu siguranŃă, există şi un alt tip de adres
– tu, pe care o practică persoanele mai în vîrstă în raport cu cele tinere, superiorii ier
rhici faŃă de subordonaŃii lor, persoanele cu un anumit grad de rudenie (părinŃi şi copii)
cei care au stabilit anumite relaŃii apropiate. Adresarea de genul acesta este fre
cventă între colegii de lucru, într-un grup de liceeni sau studenŃi, la un şantier sau aso
ciaŃie agricolă etc. Nu ne simŃim prea
167
bine cînd o persoană necunoscută ne tratează cu tu, de parcă ne-ar cunoaşte de mai mult tim
. Regula de adresare trebuie să se respecte întotdeauna, chiar dacă unii ar fi tentaŃi să
creadă că termenul Dumneavoastră menŃine o anumită distanŃă între persoane şi relaŃiile poa
t un caracter oficial decît unul intim. O fi aşa sau nu, un lucru este cert: dacă îl veŃi
folosi chiar şi în situaŃii cînd se impune o altă adresare, nu veŃi greşi. Adresarea Dumnea
stră vă va face cinste atît în comunicarea cu conaŃionalii, cît şi cu străinii. Ultimii vor
cia imediat gradul de cultură pe care îl aveŃi, ataşamentul faŃă de valorile general umane
cceptate sau pur şi simplu corectitudinea de care daŃi dovadă. În cazul activităŃilor solem
e ne vom adresa celor prezenŃi Doamnelor şi Domnilor, aceasta fiind suficient, fără a ap
ela la Domnişori şi Domnişoare, care ar face ca adresarea în cauză să fie prea bombastică ş
ducă din parametrii ei convenŃionali. În toate circumstanŃele unde asistă primele persoane
în stat (Preşedintele Ńării, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul sau oricare alt d
emnitar) adresarea va începe cu ei, datorită poziŃiei excepŃionale pe care o ocupă în siste
ul de valori ale societăŃii. Chiar şi la niveluri mai joase orice persoană titrată care as
istă la o reuniune, întrevedere oficială sau activitate socială va avea prioritate, adre
sarea începînd de la persoana sa. Este necesar să reamintim că există trei titluri de adre
sări. Primul este cel de politeŃe despre care deja am vorbit (Domnule, Doamnă), cel de
-al doilea este titlul funcŃiei (Domnule Ministru, Domnule Primar General) şi ultimu
l este titlul onorific (ExcelenŃă, Maiestate, Onorabile, Prea Onorabile).
CărŃile de vizită
CărŃile de vizită sînt cunoscute încă din secolul al XIX-lea şi se folosesc ca mijloc de co
icare între persoane necunoscute, politicieni, diplomaŃi, oameni de cultură şi ştiinŃă, rep
entanŃi ai altor sfere de activitate umană. Dimensiunile standard ale cărŃilor de vizită sî
t de 9 cm lungime şi 5 cm lăŃime. Ele vor trebui să corespundă anumitor parametri estetici
, să se deosebească prin eleganŃa literelor şi calitatea imprimării. CărŃile de vizită se c
onează din hîrtie albă cartonată pe care se imprimă prenumele,
168
numele, titlul, funcŃia, adresa, codul poştal, numerele de telefon şi fax, e-mail-ul şi
site web-ul. Cartea de vizită se alătură la trimiterea unui document sau expedierea un
ui colet, cadou sau a unui buchet de flori pe care adresăm cîteva cuvinte de respect
şi ataşament destinatarului, însoŃite de iniŃialele noastre. Deşi regula prevede efectuare
schimbului de cărŃi la sfîrşitul unei întrevederi sau discuŃii, practica socială în ultimu
p a impus unele modificări. La etapa actuală, cărŃile de vizită se împart chiar la începutu
rezentărilor, ceea ce creează o anumită comoditate şi permite să se stabilească imediat niv
lul, funcŃia şi titlul interlocutorului, instituŃia pe care o reprezintă. La dinee sau p
rînzuri obişnuite cartea de vizită nu se dă, însă, dacă există o aşa necesitate, aceasta se
e cu delicateŃe la sfîrşitul mesei. În Occident, de altfel şi în Orient, vom aştepta să fim
tîi prezentaŃi apoi să purcedem la schimbul de cărŃi. Marii cunoscători ai etichetei de mai
ainte folosesc abrevieri scrise cu mîna pentru a trimite diverse mesaje. Aceste ab
revieri provin din limba franceză şi au următoarea semnificaŃie: P.P. (pour presenter) – p
entru prezentări; P.F.C. (pour faire connaissance) – pentru a face cunoştinŃă; P.F. (pour
feliciter) – pentru felicitări; P.S. (pour saluer) – pentru a saluta; P.R. (pour remer
cier) – pentru a mulŃumi; P.C. (pour condoléances) – pentru condoleanŃe; P.P.C. (pour pren
dre congé) – pentru a-şi lua rămas bun. În cazul călătoriilor în străinătate vom avea cu no
zită în două limbi: română şi engleză, datorită importanŃei pe care o au aceste limbi la ni
ernaŃional. O altă limbă care poate fi folosită este franceza, cunoscută în cercurile diplo
atice. Spaniola poate fi folosită şi ea dacă vom călători în Spania sau în Ńările latinoame
O dată cu schimbarea locului de muncă vom avea grijă să reînnoim cartea de vizită şi datel
in ea.
169
În afară de tradiŃionala carte de vizită există o altă carte de vizită – pentru coresponden
re este imprimat numele, titlul şi datele expeditorului, avînd dimensiuni mai mari.
SpaŃiul din centru se foloseşte pentru expedierea unui mesaj în plic, scris de mînă, care
va fi datat şi semnat de expeditor.
Arta conversaŃiei
Arta conversaŃiei solicită anumite aptitudini pentru a fi la înălŃimea cerinŃelor actuale.
entru a deveni un adevărat maestru al artei conversaŃiei, este nevoie de a avea o va
stă cultură generală şi o bună pregătire în domeniu. Nu mîncărurile de la dinee şi varietat
cele care contează, ci invitaŃii adunaŃi în jurul meselor. În timpul unei conversaŃii vom
i politicoşi şi vom da dovadă de un tact deosebit, ascultînd atent comentariile interloc
utorului asupra diverselor probleme. Vom dialoga cu partenerul nostru de pe poziŃi
i echilibrate, fără a ne remarca superioritatea şi vom interveni numai atunci cînd opini
ile noastre asupra subiectului abordat solicită anumite precizări sau completări. La d
inee şi cine vom iniŃia mai întîi dialogul cu vecinul din dreapta, iar la schimbarea fel
ului de mîncare îi vom acorda atenŃia cuvenită celui din stînga. Aceasta însă o vom putea-o
ce la semnalul gazdei care va purcede prima la întreŃinerea vecinilor săi conform etic
hetei în vigoare. ConversaŃiile pot dura pe tot parcursul evenimentului, însă vor lua sfîrş
t după ce gazda dă semnalul de încheiere a lui. Cînd avem oaspeŃi, ne revine rolul de diri
guitor al evenimentului, angajînd în discuŃie toŃi participanŃii şi veghind asupra conotaŃi
r conversaŃiei. În cazul devierii conversaŃiei, vom face tot posibilul ca s-o readucem
în albia normalităŃii, apelînd la alte subiecte de interes. În timpul unei mese de afacer
i la care asistă reprezentanŃi ce provin din Ńări şi medii diferite, vom discuta chestiuni
le ordinii de zi şi nu ne vom axa pe probleme ce Ńin de politică, religie sau moralita
te, pentru a nu-i ofensa pe sensibilii noştri oaspeŃi. De asemenea, se vor evita dez
baterile aprinse sau polemicile interminabile, punînd întotdeauna în evidenŃă valorile civ
ilizate ale conversaŃiei.
170
La recepŃiile diplomatice eticheta recomandă de a nu discuta cu invitaŃii teme ce Ńin de
bani, sex, calitatea bucatelor etc. Privitor la faptul de a face sau nu complim
ente amfitrioanei, e mai bine să ne abŃinem, pentru a nu ofensa alte dame prezente l
a recepŃie. Însă, în caz dacă vom decide s-o facem, complimentul va trebui să fie adresat c
delicateŃe, căldură şi respect.
ReverenŃa
DicŃionarul Larousse al limbii franceze defineşte reverenŃa ca o mişcare a corpului care
se face pentru a saluta, fie prin închinare, fie prin îndoirea genunchilor1. Revere
nŃa îşi ia începuturile în Ńările din Orient (China, Imperiul Persan, Califatul Arab ş.a) p
a pătrunde ulterior, în primele două secole creştine, în Roma. La Curtea imperială romană
acea perioadă existau trei feluri de salutare a augustului: 1) închinarea pînă la genun
chi; 2) închinarea pînă la pămînt; 3) închinarea pînă la pămînt cu sărutarea mîinilor sau p
pieptului sau buzelor. Vom atenŃiona asupra faptului că plecăciunea pînă la genunchi şi pl
căciunea pînă la pămînt depindea de importanŃa persoanei căreia i se închinau şi, parŃial,
care se închinau. Procopius din Cezareea ne comunică că în secolele III-IV patriciul – cel
mai mare demnitar al CurŃii bizantine, în timpul audienŃelor imperiale se închina pînă la
t împăratului, îi săruta partea dreaptă a pieptului, apoi se retrăgea2. Ceva mai tîrziu, pe
mpul lui Iustinian I (527-563), reverenŃa capătă alte contururi, fiindcă demnitarii CurŃii
trebuiau să se întindă pînă la pămînt, cu gura lipită de sol, cu mîinile şi picioarele înt
ce sărutau ambele picioare ale împăratului, se ridicau. În timpul lui Constantin Porphir
ogenetul (913-959) reverenŃa suferă unele modificări, întrucît logofătul care era împuterni
să înceapă audienŃa la intrarea în sală saluta
1 2 3
Larousse. Dictionnaire de la langue française, Paris, 1998, p. 1642. Procopius din
Cezareea, O istorie secretă, Moscova, 1991, p. 90. Charles Diehl, Teodora, împărăteasa
BizanŃului, Bucureşti, 1972, p. 67.
171
împăratul în genunchi închinîndu-se, apoi se ridica în picioare pentru a-l informa despre s
tuaŃia din Imperiu. ReverenŃa s-a păstrat la curŃile regale şi imperiale medievale şi moder
e, ajungînd pînă la etapa contemporană unde poate fi întîlnită în Ńările cu regim monarhic,
n colorit deosebit. Pentru a efectua o reverenŃă plină de şarm doamnele vor trebui şă-şi la
greutatea pe piciorul drept care se mişcă puŃin înainte, păstrînd poziŃia verticală, îndrep
irea în ochii celuilalt şi schiŃănd un surîs, bărbaŃii vor înclina numai capul. ReverenŃa s
ică numai în faŃa demnităŃilor regale. Aşa că este bine să Ńinem minte acest lucru. În aces
te elocvent următorul caz: Jacqueline Kennedy, căreia i s-a reproşat că i-a făcut o revere
nŃă prinŃului Filip pe un culoar al Casei Albe, după înmormîntarea preşedintelui John F. Ke
dy, a replicat că în acel moment ea nu mai era prima doamnă! Poate, remarcă Louis Dussau
lt, dar prinŃul o saluta pe soŃia preşedintelui şi onora Statele Unite ale Americii în num
ele Marii Britanii. Doamna Kennedy ar fi trebuit poate să-şi păsreze comportamentul de
soŃie a şefului statului, mai ales pentru că era vorba de înmormîntarea acestuia din urmă.
Punctualitatea
SemnificaŃia punctualităŃii a fost evaluată încă din timpurile mai vechi. Cu privire la pun
tualitate rămîne în vigoare cunoscuta maximă a regelui francez Ludovic al XVIII-lea: ,,E
ste curtoazia regilor şi datoria oamenilor oneşti”. Indiferent de faptul că recepŃia este
oficială sau privată, sîntem obligaŃi să ne prezentăm la ea la timpul indicat. Despre punct
alitate am putea spune că este o calitate necesară fiecărui om în orice sferă a activităŃii
ane. Fără de ea nu ne vom putea împlini niciodată, nerespectarea ei ar putea afecta imag
inea instituŃiei unde prestăm servicii, iar la macronivel – chiar imaginea statului pe
care îl reprezentăm. Cît de plăcut este să vii la timp, în primul rînd, demonstrînd că eşt
ană care tinzi spre perfecŃiune, şi, în al doilea rînd, că vreai să nu-l laşi
172
pe amfitrion în poziŃia umilitoare de a aştepta, atunci cînd majoritatea invitaŃilor au so
sit şi ceremonia deja e în desfăşurare. O punctualitate deosebită se solicită la marele din
e sau cine oficiale, cînd neprezentarea în timp cauzează un gust amar celor prezenŃi, ca
re sînt nevoiŃi să depindă de capriciile şi lipsa de organizare a celor întîrziaŃi. Este ev
că în unele Ńări la ceremoniile private se acceptă o întîrziere de 15 minute faŃă de timpu
at în invitaŃie, pe cînd la cele oficiale acest lucru, în opinia noastră, este inadmisibil
. În cazul întîrzierii la dinee sau la alte mese trebuie de avut în vedere că cei întîrziaŃ
fi serviŃi cu acele feluri cu care sînt serviŃi ceilalŃi oaspeŃi, întrucît stăpînul sau st
periclita buna desfăşurare a dineului sau cinei pentru a acorda celor întîrziaŃi o atenŃie
deosebită. Aceştia vor fi serviŃi împreună cu restul invitaŃilor şi vor avea o imagine comp
isă. De aceea, este important să facem ordine în aspectul organizării şi planificării vieŃi
să promovăm punctualitatea – element indispensabil în relaŃiile dintre oamenii simpli, oam
enii de cultură, oamenii de afaceri, politicieni şi diplomaŃi.
În stradă şî în transportul public
Cînd mergem pe stradă, Ńinuta noastră va fi cea corectă, va trebui să cedăm trecerea, vom f
entili şi nu vom ciocni pe nimeni. Regretabil, în virtutea schimbărilor social-economi
ce, normele de conduită, funcŃionale altădată, acum sînt date uitării. În stradă comunicare
eparte de a fi plăcută, întrucît în orice moment mediul poate fi străbătut de voci care nu
nimic comun cu smerenia creştină şi regulile bunului simŃ. Pînă nu demult, bunele norme de
omportament erau un modus vivendi al locuitorilor de pe aceste frumoase plaiuri
mioritice. Respectul generaŃiilor mai în vîrstă, venerarea frumoaselor şi harnicelor noast
re femei, educarea copiilor în spiritul celor mai sănătoase tradiŃii – iată criteriile care
marcau o societate cu adevărat creştină. Ce timpuri, ce moravuri! ar putea exclama un
june contemporan bine crescut, tînjind după timpurile din urmă, cînd puŃinii bărbaŃi ai mul
mitului
173
pămînt al Moldovei apărau sub semnul crucii demnitatea, integritatea, cumsecădenia şi, înde
sebi, moravurile lui. Unii chiar preferau să moară pentru a rămîne pe vecie alături de ade
varatele valori creştine, în speranŃa că faptele lor vor servi ca exemplu pentru cei car
e vor veni după ei. Ce sacrificii frumoase care merită toate consideraŃiunile noastre!
Acum să aruncăm o privire şi să vedem ce se întîmplă în jurul nostru. Pe stradă se mişcă a
, cu sau fără discernămînt. La un colŃ de stradă nişte vlăjgani tîrîie cu forŃa o domnişoar
eacŃie din partea trecătorilor. Ceva mai departe un străjer al legii scurge o bătrînică, ca
e vinde seminŃe de floarea-soarelui, de ultimii bănuŃi. La o trecere de pietoni doi şofe
ri de microbuse depăşesc flagrant viteza punînd în pericol viaŃa oamenilor. La taverna de
alături cîŃiva reprezentanŃi ai sexului ,,tare” încearcă să-i familiarizeze pe copiii în tr
u divina băutură a lui Bachus. Oraşul proaspăt şi curat de dimineaŃă – seara nu-l mai cunoş
e inundat de hîrtii de toate felurile, fapt ce-l distanŃează vădit de capitalele moderne
ale Europei. Ce exemplu poate servi acest tablou pentru cei care sînt de vîrsta şcoli
i sau chiar a grădiniŃei? Întrebarea care îşi face drum este: dorim noi cu adevărat să schi
ceva în noi sau nu? Majoritatea vor răspunde afirmativ, însă puŃini sînt cei care o să se a
tureze să mişte din loc stîlpul indiferenŃei şi să schimbe lucrurile. La urma urmelor, sînt
convinşi că totuşi vom fi capabili să depăşim această stare de criză a moralei şi să readuc
ile în albia normalităŃii. Aflîndu-ne în stradă, vom cere permis de trecere pe un sector ag
omerat, fără a brusca sau a ne arăta nemulŃumirea dacă rugămintea noastră nu poate fi satis
imediat. Întotdeauna le vom ceda trecerea celor mai în vîrstă şi îi vom ajuta, dacă e cazul
urce sau să coboare din autobuz sau troleibuz. Le vom oferi locul nostru în mijlocul
de transport, îi vom ajuta cu ce putem, numai să le uşurăm situaŃia deloc de invidiat, af
lată sub povara grea a bătrîneŃii. Ce tablou, puŃin convenŃional veŃi spune, cînd unei batr
are abia de se Ńine pe picioare o pereche de tineri cu privirea neclintită nu se pre
a grăbesc să-i ofere locul. SituaŃia poate deveni mai gravă şi pentru viitoarea mămică care
tînd în picioare în minibusul plin de pasageri, se simte extrem de incomod şi poate fi t
raumată la orice clipă din cauza că ,,adevăraŃii bărbaŃi” ai neamului, îndeosebi cei tineri
tat sau habar
174
n-au de respectul generaŃiilor şi al femeilor. Societatea civilă trebuie să ia atitudine
vis-à-vis de respectarea sau nerespectarea valorilor comportamentale şi să cultive la
tineri adevăratele valori umane, respectul ierarhic, onoarea, buna cuviinŃă şi ataşamentu
l faŃă de propria Ńară care tinde spre civilizaŃie şi integrarea cu Europa.
7.3 Cum să ne comportăm la masă
Bunele maniere la masă s-au stabilit de-a lungul miilor de ani, devenind cunoscute
lumii contemporane datorită mai multor surse istorice ajunse pînă la noi din îndepărtata
Antichitate. Privitor la Dacia, Xenofon descrie în ,,Anabasis” banchetul dat de Seut
hes al tracilor tovarăşilor săi, după obiceiurile celtice1, iar Strabon completează acest
tablou cu detalii asemănătoare despre luzitani care ,,mănîncă şezînd pe prispe zidite din j
rejur la pereŃi, fiind aşezaŃi după vîrstă cu cinste, iar prînzul este purtat de jur-împrej
ot aşa la traci”2. InformaŃii despre comportamentul la masă şi ordinea de precăderi apar pe
timpul celor două Principate Româneşti, cînd văd lumina zilei mai multe cărŃi consacrate ac
ei tematici. Una dintre cele mai importante publicaŃii de acest gen din perioada m
odernă este ,,ÎnvăŃăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” (1656). Sfaturile c
dau viitorilor domni despre şederea la masă comportă în sine un nivel elevat de etichetă şi
protocol: Aşijderea cînd şezi la masă şi vrei să aduci la masă boierii cei mari şi cei de-a
lea şi cei mai mici şi pe alŃii, pe toŃi să li păzeşti locurile ca la a doua şedere, să nu
mbi3. Prezintă un interes deosebit Condica lui Gheorgachi (1762), primul cod de ce
remonii politice şi religioase din Europa de Sud-Est, despre care am vorbit anteri
or, care vine cu detalii privitoare la ospăŃuri, primirea soliilor şi acordarea onorur
ilor la masă4.
1 2 3 4
Xenofon, Anabasis, Bucureşti, 1964, p. 261. Strabon, Geografia, Leningrad, 1964, p
. 155. ÎnvăŃăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, Bucureşti, 1984, p. 156. A
vedea: Dan Simionescu, Literatura romînească de ceremonial. Condica lui Gheorghachi
, 1762, Bucureşti, 1939.
175
În ultimul secol al mileniului doi în spaŃiul românesc au apărut mai multe cărŃi despre bun
maniere cu informaŃii utile, dar care solicită, parŃial, unele completări datorită noilor
condiŃii social-economice şi culturale de viaŃă care au parvenit. Se ştie că gradul de edu
aŃie al unei persoane poate fi apreciat atunci cînd ea mănîncă, de aceea considerăm oportun
să vă amintim despre unele detalii ce Ńin de comportamentul la masă. Dacă la masă asistă cu
ri sau reprezentante ale sexului frumos, bărbatul va retrage şi va acomoda uşor mai întîi
scaunul damei din dreapta pentru a se aşeza şi apoi celei din stînga. Efectuînd corect şi
graŃios aceste două mişcări, va ocupa locul ce-i revine. După ce toată lumea se aşează, fie
va lua şerveŃelul de pe masă şi-l va aşeza pe genunchi fără să-l desfacă de tot, cu unghiul
pre genunchi. Vom reaminti că şerveŃelul se foloseşte înainte şi după servirea băuturilor ş
rilor. Acest lucru îl vom face discret şi cu o anumită eleganŃă. După servirea mesei îl vom
în partea stîngă a farfuriei fără a-l plia (contrariul constituie un semn că bucatele ofer
te nu au fost pe plac). Nu ne vom atinge de tacîmuri şi furculiŃe, nu vom mînca şi nu vom
bea pînă cînd amfitrionul nu va da semnalul de începere. De obicei, semnalul servirii băut
urilor îl dă gazda, iar de începere a mesei – soŃia gazdei. PoziŃia corectă a corpului la m
cea verticală, puŃin înclinată. Nu vom înclina prea tare corpul, alimentele sînt acelea ca
e se mişcă pentru a fi îmbucate. Mîncarea se va duce la gură cu ajutorul mîinilor fără antr
a braŃelor şi a umerilor. Nu vom mînca în grabă sau nervos. Cît priveşte modul de consum al
ii, ceea ce observăm în fiecare zi nu ne prea agreează. Cu toate recomandările pertinent
e care se fac referitor la consumul pîinii la masă, acestea nu se iau în seamă. În cantine
şi chiar în restaurante de lux observăm unul şi acelaş lucru: pîinea nu se fărîmiŃează în
easupra farfurioarei pentru pîine, aşa cum trebuie să fie, ci continuă să fie muşcată din t
e părŃile. Ce imagine şocantă! Singura excepŃie o constituie pîinea folosită pentru sandviş
ervite la cocktail-uri sau recepŃii a la fourchette care nu se fărămiŃează, ci se serveşte
reagă.
176
Nu vom înŃepa pîinea cu furculiŃa pentru a ne servi şi, chiar mai mult, nu o vom tăia cu cu
ul. Cu toate acestea, la servirea sandvişurilor calde şi a pîinii prăjite unse cu unt, r
egula generală face abatere şi admite tăierea ei. Cînd dorim să luăm pîine sau ne întindem
paharul cu apă, tacîmurile se vor aşeza încrucişat sub un unghi drept. CuŃitul se va aşeza
tăişul spre centru, iar furculiŃa se va plasa deasupra lui mai aproape de vîrf. Această mo
dalitate va permite să evităm scurgerea grăsimilor şi să păstrăm faŃa de masă curată. Cînd
aşează în formă de triunghi cu vîrfurile lipite unul de altul, cuŃitul fiind aşezat deasup
constituie un indice că vom servi în continuare. Băuturile le vom servi Ńinînd corect pah
arul în mînă, adică nu-l vom apuca de picior, ci de partea lui superioară şi niciodată nu n
om sprijini cu cotul de masă. Vom mulŃumi persoanei care ne serveşte şi vom începe să mîncă
ai atunci cînd vor fi serviŃi toŃi invitaŃii şi gazda ne va îndemna s-o facem. În timpul se
rii putem Ńine antebraŃele pe marginea mesei, dar niciodată nu vom pune coturile pe ea
. Alimentele le vom consuma încet, cu buzele lipite, folosind din plin cele două ore
rezervate pentru masă. DiscuŃiile care se vor închega în jurul mesei vor fi cele mai plăc
ute pentru a crea un anumit confort gazdelor şi celor prezenŃi la acŃiune. Privitor la
folosirea corectă a tacîmurilor, sînt două modalităŃi: cînd folosim cuŃitul şi furculiŃa,
primul în mîna dreaptă şi furculiŃa pe care o vom plasa în mîna stîngă. Niciodată nu vom a
rculiŃa de lama cuŃitului, iar după servirea felurilor le vom plasa în farfurie paralel.
A doua modalitate se referă numai la folosirea lingurii şi furculiŃei, ambele Ńinîndu-se
cu mîna dreaptă. În timpul servirii mai multor feluri cuŃitul şi furculiŃa se vor plasa sub
un unghi drept unul faŃă de altul, însă fără a le intersecta. În acest caz, lama cuŃitului
îndreptată spre centru, iar furculiŃa se va poziŃiona cu dinŃii în jos. Salatele le vom se
vi cu cuŃitul şi furculiŃa. Frunzele din salate mai întîi se vor tăia, apoi se vor face rul
uri şi se vor consuma cu ajutorul dinŃilor furculiŃei – acŃiune care solicită anumite abili
Ciorbele le vom servi cu latul lingurii şi niciodată cu partea cea îngustă. E corect şi m
odul de a Ńine lingura cu latul sub un ungi de 45 de grade. Nu
177
vom amesteca conŃinutul farfuriei şi nici nu vom sufla în lingură pentru a răci ciorba. Co
nŃinutul din lingură îl vom sorbi dintr-o singură înghiŃitură fără a produce zgomot. Nu vom
farfuria cu ciorbă înspre noi sau înspre oaspeŃi pentru a evita vărsarea ei, chiar dacă une
e cărŃi de comportament la masă recomandă să procedăm aşa. După servirea ciorbei vom lăsa l
farfurie, cu partea concavă în sus în poziŃia orei 5.25 min., dacă e adîncă, sau pe farfur
de prezentare cînd aceasta e de dimensiuni mici. După servirea felului doi vom plasa
tacîmurile paralel sub un unghi de 30 de grade. Acesta este un semnal că masa a lua
t sfîrşit şi că nu vom consuma mai mult nimic. La servirea ceaiului şi cafelei, după ce vom
amesteca conŃinutul, vom pune linguriŃa pe farfurie. Ceştile se Ńin cu primele două degete
ale mîinii drepte, celelalte le vom îndoia.
Ordinea de servire la masă
Privitor la servire va trebui să respectăm ordinea de priorităŃi. Servirea începe din part
ea stîngă, de la dama care se află în dreapta gazdei, ultima va fi servită stăpîna casei. A
continuă cu primul bărbat, finalizînd cu gazda. Este comod ca masa să fie servită de două
ersoane concomitent pe ambele părŃi ale mesei. Felurile de mîncare se servesc din part
ea stîngă a invitaŃiilor. După consumarea primului fel farfuriile se retrag prin partea
dreaptă, în aceeaşi ordine, iar în locul lor prin extrema stîngă se aşează farfurii curate.
uriile primului fel se retrag (cu mîna dreaptă) şi se aşează concomitent farfuriile curate
(cu mîna stîngă). În acelaşi mod se va proceda cu ordinea de servire a celorlalte feluri ş
cu retragerea farfuriilor. Băuturile se servesc prin partea dreaptă. Marginea pahar
elor sau a cupelor nu se va atinge cu sticla din care se toarnă. Paharele se umplă t
rei sferturi, fiind comod de a servi băuturile din ele. Este bine să deschidem sticl
ele cu vin roşu cu o oră înainte de servire, pentru a se aerisi, şi să le testăm calitatea.
Sticla cu vin înainte de servire se va înveli cu grijă într-un şerveŃel pentru a acoperi ma
ca şi pentru a absorbi picăturile de vin în caz dacă acestea s-ar prelinge.
178
Cîteva reguli privind consumul produselor alimentare
a) Produse care se servesc cu lingura: – consommeurile (se servesc în ceşti, folosindu
-se linguri – mici de supă); – ciorbele; – supele. b) Produse care se consumă cu mîna: – ri
hile; – Ńelina; – măslinele; – prunele şi caisele; – cireşele, vişinele, strugurii; – porto
andarinele (se curăŃă cu cuŃitul şi se desfac); – grepfruitul; – sparanghelul (se apucă de
gros şi se consumă); – produsele de patiserie (cele cu cremă – cu furculiŃa sau linguriŃa)
andvişurile mici; – homarul, crabii şi langustele (la cine de fast se serveşte decortica
t, folosindu-se tacîmurile); – creveŃii ( însă la dinee, cine se vor servi cu furculiŃa); –
intele (cînd sînt de dimensiuni mari, vom apela la furculiŃă şi cuŃit); – feliuŃele de şunc
e. c) Produse care se consumă cu furculiŃa şi cuŃitul: – perele, merele (se taie în patru p
; – piersicile (se taie în două, se extrage sîmburele, se cojesc cu cuŃitul); – kiwi; – pep
i şi ananasul; – anghinarea (la cine oficiale se consumă miezul ei; la o cină obişnuită se
erveşte întreagă);
179
– avocado; – bananele; – caşcavalurile; – mezelurile; – pastele (numai cu furculiŃa); – car
fierŃi, prăjiŃi şi copŃi; – oul fiert tare; – carnea de pasăre, vită, porc, vînat; – melci
culiŃă specială); – peştele (cu furculiŃa şi cuŃitul pentru peşte); – scoicile şi stridiile
uliŃă specială). d) Produse care se consumă cu linguriŃa: – avocado (cînd e tăiat în jumăta
t); – căpşunele (se mănîncă cu mîna dacă au codiŃă); – fructele din compot; – oul fiert moa
Modul de servire a vinurilor
Vinurile se împart în trei mari categorii: vinuri albe, vinuri roşii şi vinuri roze. Vin
urile albe (Aligote, Feteasca, Traminer, Risling, Sauvignon, Rkatsiteli) se serv
esc la antreuri, consommeuri, supe de peşte, paste sau orez servit cu peşte sau scoi
ci, fripturi din carne albă etc. Vinurile albe dulci se oferă la fructe, prăjitiri şi du
lciuri. Vinurile roşii (Cabernet, Codru, Pinot Noir, Ciumai, Roşu de Purcari, Negru
de Purcari) se servesc la felurile de bază, caşcavaluri tari, cărnuri roşii, vînat etc. Vi
nurile roze rezultate din cupajarea vinurilor roşii cu cele albe se servesc la ant
reuri, brînzeturi, dacă sînt moi, şi cărnuri.
180
Vinurile spumante se vor servi la desert. În unele cazuri, spumantele pot fi servi
te la cărnuri prăjite. Vinurile se vor oferi respectîndu-se cîteva reguli de bază: vinul uş
r se serveşte înaintea unui consistent; vinul sec se oferă înaintea vinului dulce; vinul
roşu se serveşte înaintea vinului alb sec sau demisec; vinul dulce va fi precedat de
vinul roşu; vinul nou se serveşte înaintea celui vechi; vinul uşor se potriveşte mai bine
cu felurile uşoare; vinul consistent tare se serveşte la bucatele picante; vinurile
tinere se recomandă primăvara şi toamna; vinurile vechi roşii şi cele tari se recomandă iar
a. Pentru a-şi păstra calităŃile, băuturile se servesc la temperatura pe care ele o solici
tă. De exemplu, vinurile roşii se servesc la temperatura camerei (15-18°C); vinurile a
lbe trebuie să fie întotdeauna reci (10-12°C); vinurile roze se vor răci moderat, iar ce
le dulci, inclusiv spumantele, la temperaturi reci (pînă la 5°C). Vermutul se oferă rece
, cu gheaŃă, apă gazoasă şi lămîie. Pentru amatorii de tării, coniacul se va servi la tempe
a camerei, iar berea se serveşte rece (4-6°C). Moldova este unul din cei mai mari pr
oducători de vinuri din lume, vinuri care sînt înalt apreciate atît în Ńară, cît şi în stră
ru doritori şi oaspeŃii străini se organizează excursii şi degustări la beciurile naŃionale
u în sălile specializate. Degustarea se face cu ajutorul văzului, mirosului şi gustului.
Mai întîi se priveşte conŃinutul pentru a determina claritatea, limpezimea şi culoarea. A
poi se apropie paharul de nas şi se inspiră lent, pentru a sesiza parfumul şi buchetul
. Şi, în ultima fază, se ia o înghiŃitură de vin, se menŃine cîteva clipe în cavitatea buca
u a se aprecia aroma, densitatea, tăria băuturii.
Aranjarea accesoriilor la masă
O operaŃiune dintre cele mai semnificative o constituie aranjarea corectă şi cu gust a
mesei, ceea ce creează o ambianŃă plăcută pentru comeseni. Se va respecta distanŃa între i
taŃi. FaŃa de masă clasică este cea albă sau cu desene (damasc). ŞerveŃelele se aranjează î
ite forme: pliate, cilindru sau triunghi, fie nemijlocit pe farfurie, fie în stînga
acesteia.
181
Meniul se va plasa în stînga comesenilor sau poate fi sprijinit de şerveŃel sau pahare.
Cartonaşele de plasament la masă al participanŃilor pot fi amplasate în centru, dreapta
sau stînga, fără ca să atingă bordul farfuriilor. De regulă, fiecare fel de mîncare se mănî
cîm separat. De aceea, şi tacîmurile se aranjează în ordinea servirii meniului, în jurul fa
furiei. La dreapta farfuriei se aşează lingura, cuŃitele şi paleta de peşte, în partea stîn
rculiŃele. În partea din faŃă a farfuriei se aşează tacîmurile de desert: primul (din parte
in afară) – cuŃitul de desert cu mînerul înspre dreapta, al doilea – furculiŃa cu mînerul î
ga si, ultima – linguriŃa cu mînerul spre dreapta. Cupele se aşează în faŃa farfuriilor în
de la dreapta spre stînga: Jerez (1), vin alb (2), vin roşu (3), apă (4), spumant (5)
, cupă de lichioruri (6). Cupa de lichioruri se aşează un pic mai în urma cupei de spuma
nt. Paharele pot fi aşezate în semicerc sau în linie oblică de sus în jos, începînd cu stîn
a dreapta serviciului de prînz se aşează o farfurioară mică de porcelan pentru unt, cu cuŃi
cu mînerul spre dreapta. În partea stîngă se va plasa o farfurioară pentru pîine. Practica
internaŃională cunoaşte două modalităŃi de aranjare a accesoriilor care continuă să rămînă
losite. Prima modalitate (A) este a FranŃei şi a Ńărilor din zona Mării Mediterane, cea de
-a doua (B) este caracteristică Marii Britanii şi altor Ńări anglo-saxone. Prezentăm mai j
os aceste două modele pentru a ne familiariza cu similitudinile şi diferenŃele lor1. A
B
1
Jacques Gandouin, op. cit, p.160.
182
Protocol, ceremonial, etichetă 1. 2. 3. 4. 5. Farfurie de prezentare. CuŃit de carne
. CuŃit de peşte. Lingură de supă. FurculiŃă mică de stridii (pepene verde sau galben). 6.
culiŃă obişnuită. 7. FurculiŃă de peşte 8. FurculiŃă suplimentară (se foloseşte pentru sala
e desert. 10. LinguriŃă de desert. 11. FurculuŃă de desert. 12. Farfurioară pentru pîine şi
t. 13. CuŃitaş pentru unt şi pîine. 14. Pahar de apă. 15. Pahar de vin roşu. 16. Pahar de v
n alb. 17. Cupă de şampanie.
Serviciul de pahare şi cupe de cristal
Paharele şi cupele, diferite ca forme şi volum, au un rol deosebit în aprecierea calităŃii
băuturilor. Serviciile de cristal existente dispun de toată gama de recipiente pent
ru organizarea oricărui tip de recepŃii – de la cele mai modeste pînă la cele de cea mai în
ltă Ńinută. Pentru vin alb de masă se recomandă păhărele de Rin de 100 ml, vinul roşu se va
i în păhărele de 125 ml. Pentru şampanie se folosesc pahare în formă de cupe sau lalea de 1
5-150 ml, iar vinurile Jerez, Madera, Portwein şi cele de desert în păhărele de 75 ml. L
ichiorurile se toarnă în păhărele şi mai mici – de 25-30 ml. Ţuica, palinca, vodca se vor s
i din păhărele de 50 ml la aperitive, care vor fi retrase înaintea servirii primului v
in. Coniacul se serveşte în pahare–balon de 75-250 ml. Pentru cocktail-uri se folosesc
păhăruŃe pe picior de 100 ml de diferite forme, iar pentru cele în straturi ele au form
a de cupă îngustă şi alungită. Pentru băuturile care se servesc cu gheaŃă se folosesc pahar
sice de 125-150 ml. Băuturi spirtoase tari care se servesc fără de gheaŃă. Sucurile şi apa
inerală se toarnă în pahare de 150-200 ml cu pereŃii groşi. Pentru băuturi răcoritoare şi t
cante sînt în uz paharele highball de 250-300 ml, iar paharele Callins de 300-400 ml
se folosesc pentru bere şi cocktail-uri Callins. Punciul (băutură făcută dintr-un amestec
de rom cu zahăr, lămîie, portocale şi diverse mirodenii) se toarnă din ulcioare transpare
nte de 125-150 ml.
183
7.4 Comportamentul la locul de muncă
În acest cadru ne vom referi la convieŃuirea civilizată a funcŃionarilor din instituŃiile
de stat, publice sau private. La locul de muncă va trebui să respectăm Codul muncii, să
fim discreŃi şi să nu facem publice activităŃile de serviciu – comportament care ar putea s
fecteze imaginea instituŃiei. Întrun cuvînt, ne vom strădui să fim credincioşi instituŃiei
care o servim şi vom depune eforturi susŃinute întru realizarea obiectivelor pe care a
ceasta le urmăreşte. Cunoaşte-te pe tine însuŃi – iată care trebuie să fie lozinca principa
ui funcŃionar într-o instituŃie publică. Aceasta va permite să evaluăm la justa valoare pot
nŃialul de realizare a misiunilor ce ne revin, deficienŃele de care trebuie să ne deba
rasăm. Vom aprecia calităŃile colegilor de lucru şi vom fi toleranŃi faŃă de neajunsurile l
Chiar şi în timpul discuŃiilor vom dialoga civilizat fără a ofensa persoanele, uneori vom
ceda pentru a păstra echilibrul. Nu ne vom impune în faŃa celorlalŃi – acŃiune care poate
i calificată ca lipsă a celor şapte ani de acasă. Cînd cunoaştem mai în profunzime probleme
discutate, vom interveni fără a-l intimida pe interlocutor. În afară de aceasta, trebuie
să ştim să ascultăm, să Ńinem cont de opiniile colegilor, să nu-i întrerupem şi să învăŃăm
ita să fim servili şi vom respecta riguros preceptele comportamentului social care n
e va face să ne simŃim bine, creînd un anumit confort şi celor din jur. La şedinŃele de luc
u sau alte evenimente personalul instituŃiei îşi va ocupa locul conform ordinii ierarh
ice şi se va ridica în picioare la intrarea conducătorului în sala de şedinŃe. Femeile care
prestează servicii în diverse instituŃii se vor plasa de asemenea în conformitate cu fun
cŃiile pe care le deŃin. Cei care ocupă posturi importante se vor comporta civilizat f
aŃă de inferiorii din subordine, distribuindu-le sarcini pe măsura capacităŃilor, evitînd s
înjosească sau să le creeze alte neplăceri. Conducătorul unei instituŃii va trebui să se i
nă în faŃa personalului prin inteligenŃă, capacitate de lucru, eficienŃă şi răbdare. Dispoz
i vor fi
184
precise, el se va strădui să-i atragă pe cei din jurul său creînd un colectiv integru şi să
, ferit de intrigi şi disensiuni. La rîndul lor, cei din subordine vor păstra o atitud
ine echilibrată, politicoasă faŃă de superiori, evitînd familiaritatea în relaŃiile cu ei.
cŃionarii egali în titluri vor lucra ca un tot unitar pentru atingerea obiectivelor
propuse, vor coopera şi se vor ajuta reciproc. Într-o instituŃie, unde alături de bărbaŃi l
crează femei, reprezentantele sexului frumos vor fi tratate cu grijă, respectîndu-se s
tatutul lor. BărbaŃii se vor comporta ca adevăraŃi domni, se vor abŃine de la bancuri depl
asate sau alte istorioare care ar putea să le creeze disconfort. La rîndul lor, feme
ile vor face tot posibilul ca să fie respectate şi nu-şi vor folosi abilităŃile de seducer
e a bărbaŃilor pentru a obŃine anumite favoruri ce Ńin de salarii sau ascendenŃa lor pe sc
ară ierarhică. Un rol deosebit le revine secretarelor conducătorilor de instituŃii, care
trebuie să fie atente cu persoanele care vin în vizită cu diverse probleme. La intrar
ea oaspeŃilor în biroul directorului, vor deschide uşa şi vor facilita accesul lor în inte
rior. În cazul reŃinerilor neprevăzute, vor fi amabile, servindu-i pe oaspeŃi cu cafea s
au ceai. Adresările vor fi curtenitoare, folosindu-se termenul Dumneavoastră şi niciod
ată nu se va apela la tu, chiar dacă persoana care stă în faŃa noastră e mai tînără. Aceast
ate de adresare e valabilă şi pentru toŃi şefii de subdiviziuni, funcŃionarii de rînd ai in
tituŃiei – atît în plan interpersonal, cît şi în relaŃiile cu străinii. În cazul efectuării
de experienŃă sau organizării unor acŃiuni comune cu participarea reprezentanŃilor din al
te instituŃii sau chiar Ńări, oaspeŃii se vor bucura de o atenŃie specială din partea noast
Vom fi punctuali şi corecŃi cu ei, însoŃindu-i pe tot parcursul aflării lor la instituŃie,
iar la despărŃire le vom înmîna cadouri sau suvenire ca amintire despre vizita efectuată.
Este foarte important să specificăm faptul că orice instituŃie de stat sau publică care se
respectă are nevoie de servicii de protocol, întrucît protocolul este imagine, ordine
şi armonie. Cu ajutorul specialistului în protocol personalul va putea să cunoască deta
liile ce Ńin de ceremonial, etichetă, decor vestimentar, organizarea acŃiunilor protoc
olare ce au tangenŃă nemijlocită cu evenimentele care se desfăşoară sub egida unei sau alte
instituŃii etc.
185
7.5 Moda şi eleganŃa
Stilul este acela care îl face pe om. Eu sînt ceea ce sînt, cu cît mai multe simboluri a
m cu atît e mai vizibil cine sînt eu. Eticheta şi protocolul începe cu noi, adică trebuie
să respectăm anumite cerinŃe vestimentare. Nu vom îmbrăca pantaloni gen vaquero sau cowboy
, scurte şi altă vestimentaŃie de acest gen. Vom depune eforturi întru a păstra imaginea i
nstituŃiei unde învăŃăm sau activăm. Dacă costumul este murdar – îl dăm jos, dacă crăvata e
imbăm, dacă rochia e puŃin decentă – o înlocuim cu una de tip clasic. E de relevat că modul
a te îmbrăca este o problemă personală; deci, orice recomandare în acest sens poate fi cu
uşurinŃă interpretată ca o lezare a libertăŃii de exprimare. Însă, participarea la evenime
ficiale sau sociale ne impune să avem o Ńinută agreabilă, şi nu una deplasată. Pentru o act
vitate publică se obişnuieşte să se stabilească dinainte Ńinuta adecvată şi să se menŃionez
e. Deci, vom face din timp recomandările utile pentru oaspeŃii pe care îi aşteptăm. Cît pri
eşte alegerea Ńinutei vestimentare, vom sublina că pentru bărbaŃi Ńinuta de gală este lucru
el mai elegant şi impresionant. Ţinuta de oraş este cea mai frecventă şi se acceptă cu oric
ocazie (în engleză – lounge suit) sau tenue sombre (în franceză). Rochia lungă este foarte
atrăgătoare, rochia de trei sferturi Ńine de preferinŃele multor dame, fiind purtată frecv
ent. Rochia scurtă este cea mai des folosită la Ńinuta de oraş şi cea mai conformă cu uzanŃ
epocii noastre. Ţinuta de culoare închisă se poartă după orele 18.00, pînă la această oră
verii vestimentaŃia este de culoare deschisă. Înainte de orele 18.00, doamnele pot al
ege între rochia de după amiază şi taior. După orele 18.00 vor selecta un ansamblu constit
uit din fustă şi bluză, fie o rochie de cocktail, fie tot un taior din ce în ce mai util
izat şi care tinde să devină echivalentul feminin al costumului bărbătesc. La un dineu o r
ochie elegantă scurtă sau de dimensiuni medii va fi foarte potrivită. Dacă invitaŃia nu co
nŃine nici o menŃiune în privinŃa vestimentaŃiei, vom folosi Ńinuta de oraş. Însă, dacă se
ochie lungă, îmbrăcarea ei este obligatorie.
186
Aşadar, nu ne putem abate de la regulile tradiŃionale de vestimentaŃie, încît o astfel de
abatere în viaŃa oficială ar putea fi calificată ca o insolenŃă. Deci, Ńinuta corespunzătoa
te o chestiune de bun simŃ, iar în ceea ce priveşte vestimentaŃia, trebuie să se Ńină cont
obiceiurile unui anumit mediu, fie oficial sau profesional, de funcŃia şi vîrsta fiecăru
ia, de împrejurări etc. Ignorînd regulile vestimentare riscăm să creăm impresia că am greşi
că sîntem lipsiŃi de discernămînt.
7.6 Codul bunelor maniere: uzanŃe internaŃionale
Vom prezenta unele aspecte ce Ńin de uzanŃele sau de obceiurile în vigoare în unele Ńări di
Europa şi alte părŃi ale lumii. Într-adevăr, în Ńările Uniunii Europene aceste uzanŃe tind
iformizeze, însă vom accentua că ar fi bine ca pe parcurs fiecare Ńară să-şi păstreze origi
atea şi obiceiurile care vin din istoria, cultura şi tradiŃia neamului. În perspectiva a
derării noastre europene va trebui să ştim să ne adaptăm cu delicateŃe şi discernămînt la p
arităŃile fiecărei Ńări. Omul bine educat (de o Ńinută elevată), distins, va fi întotdeauna
c aplicînd uzanŃele Ńării lui. El va putea întotdeauna surprinde şi nu va şoca pe nimeni ni
dată.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Englezii sînt mari cunoscători ai protocolului, ceremonialului şi ai etichetei. Maxima
EducaŃia şi bunele maniere fac omul, scrisă în Urbanitas cu cinci sute de ani în urmă, ne
orbeşte despre multe. În această Ńară se apreciază mult politeŃea. Se atrage atenŃie chiar
uanŃile limbajului, la corectitudinea exprimării. În Marea Britanie este foarte import
ant să se respecte modul de a saluta şi a face corect prezentările. Cînd faceŃi prezentăril
, menŃionaŃi mai întîi titlul, apoi numele persoanei. Mîna se strînge numai atunci cînd se
prezentările. Anglo-saxonii sînt laconici: How do You do? este suficient în
187
toate circumstanŃele şi pentru toată lumea, de aceea un alt salut nu se mai practică. Nu
aşteptaŃi ca un invitat să se prezinte singur celorlalŃi. Nu ignoraŃi o mînă întinsă în se
ut. Cît priveşte comportamentul la masă, englezii evită să vorbească în glas tare şi urăsc
rile de voci. Se vorbeşte succesiv vecinului (vecinei) tău din dreapta, apoi celui (
celei) din stînga. EvitaŃi în această Ńară să împingeŃi alimentele cu pîinea, ci numai cu c
masă e un ton bun de a folosi lingura cu extremitatea cea mică şi nu cu latul, de a re
pune la loc furculiŃa, cuŃitul sau lingura cînd ai gura plină; tacîmurile se pun pe farfur
ii cît mai paralel. Ultimul fel de mîncare care se oferă în Anglia este brînza, şi nu deser
ul, care este oferit înainte. După felul doi, în sala de mîncare este servit porto; bren
dy şi lichiorurile sînt servite în aceeaşi măsură. Invitatul de onoare, în Anglia, primit î
laşi timp cu alŃi oaspeŃi, cînd este vorba de un cocktail, se întreŃine împreună cu ei la i
ea în sală pentru a avea posibilitatea de a primi salutările tuturor persoanelor care
au fost invitate. După dineu, există obiceiul de a-i mulŃumi stăpînei casei printr-o scris
oare de mulŃumire sau, dacă e vorba de o prietenă intimă, se poate face un telefon. Dacă în
oŃiŃi o damă, o urmaŃi cînd ea urcă scările şi o precedeŃi cînd ea coboară, astfel ca în ca
va cădea să puteŃi interveni. Cînd oamenii întîlnesc regina sau un membru al familiei regal
, ei trebuie să încline capul. Damele vor face o reverenŃă plină de graŃie. Adresarea către
gină va fi Your Majesty (Maiestatea sa), pentru prinŃi şi prinŃese Your Royal Highness (
AlteŃa sa Regală). În Marea Britanie, haina de seară pentru bărbaŃi este jacheta şi pantalo
dungaŃi, la dineu se îmbracă smochingul. Este regretabil că sărutul mîinii nu face parte d
n codul bunelor lor maniere.
Belgia
Bruxelles este capitala frumoaselor uzanŃe. În Complexul său regal, se organizează în fiec
are an recepŃii fastuoase pentru politicieni, diplomaŃi, oameni de afaceri şi alŃi invit
aŃi. Belgia este o monarhie cu tradiŃii care Ńine
188
la imaginea sa. ArisocraŃia belgiană îşi lasă ampentele în toate: politeŃe, Ńinută vestimen
uterii etc. Belgienii acordă o atenŃie deosebită prezentărilor. Persoanele tinere sînt pre
zentate celor mai în vîrstă sau cu un rang mai mare. Regulamentul precăderilor prevede că
domnii se vor prezenta damele, însă acestea, la rîndul lor, vor fi prezentate înalŃilor de
mnitari de stat şi celor religioşi. Oamenii salută femeile printr-un sărut de mînă după toa
rigorile protocolului. Sărutatul mîinii se practică numai în saloane, la operă, serate de
gală, însă se evită întotdeauna cînd dama are mănuşile puse. Vom remarca că a structura pla
de mese şi a aşeza oaspeŃii comod constituie punctul forte al belgienilor. Respectul p
entru femei este atît de mare, încît lor le este permis să prezideze la mesele neformale
. Deşi mai mulŃi domni sînt invitaŃi, doar cel mai important este aşezat la dreapta stăpîne
asei, al treilea – în ordinea de importanŃă la stînga sa; al doilea – în ordinea de importa
dreapta stăpînului casei şi al patrulea, în sfîrşit, la stînga lui. Cu referire la vestimen
, damele nu poartă bijuterii de aur decît după ora mesei. Smoching-ul este indicat dacă
invitaŃia prevede crăvată neagră. În acest caz, damele se îmbracă în rochii semilungi sau l
la dorinŃa lor şi în conformitate cu direcŃiile modei. Jacheta deschisă nu se poartă decît
ocazia unei recepŃii la terasă sau a unui mariaj. În Belgia, cînd eşti invitat să iei masa
se trimit flori sau se oferă ceva ce este pe placul stăpînei casei. Cînd regele, regina
sau un prinŃ intră într-o sală, invitaŃii se ridică în picioare. Dacă regele se apropie de
mă sau o domnişoară, ea va face imediat reverenŃa. Dacă vă adresaŃi reginei, o veŃi numi Ma
sau Votre majesté, princeselor le veŃi spune Madame sau Votre Altesse Royale, prinŃilo
r Monseigneur. AsociaŃia nobilimii regatului belgian are recomandaŃii precise cu priv
ire la comportamentul invitaŃilor în prezenŃa demnităŃilor regali. Pentru bărbaŃi: dacă reg
au princesele vă întind mîna, sărutaŃi-o. În prezenŃa suveranilor bărbaŃii vor îmbrăca ziua
tunecat, seara – smochingul sau un costum obişnuit conform menŃiunii din invitaŃie.
1
Jo Gerard, Le protocole et les bonnes usages à la belge. – În: Guide des bonnes manières
et du protocole en Europe par Jacques Gandoin, Paris, 1989, p. 264.
189
În timpul marilor banchete oficiale, la Palatul Regal din Bruxelles, cei care prez
idează sînt suveranii, regina aflîndu-se întotdeauna la stînga regelui. Locurile din faŃa l
r se lasă libere. În Belgia cardinalii au rang de AlteŃă regală şi ei sînt cei care se află
ntea listei de precăderi oficiale, cedînd protocolar numai în faŃa MaiestăŃilor sale. De an
mite titluri onorifice se bucură nobilimea belgiană.
Danemarca
În relaŃiile dintre danezi cel mai principal este salutul. Se salută vecinii, cunoştinŃele
şi chiar cei necunoscuŃi. În adresări este acceptată din ce în ce mai mult tutuirea. Dumne
voastră se foloseşte în cazul persoanelor necunoscute şi al demnitarilor de stat. Danezi
i dau mîna strîns şi bine, au obiceiul să mulŃumească cu orice prilej. ÎmbrăŃişările la ei
u ocazia unei bucurii. Înclinările neutre cu capul nu se folosesc defel, pentru a sa
luta aşa cum se practică în Ńările anglo-saxone. Nu este practicat nici sărutul mîinii. Dan
i sînt gentili, vorbesc deschis, fără formalităŃi şi sînt dispuşi să vă vină în ajutor în o
e veŃi veni cu flori învelite în ambalaj sau le veŃi trimite înainte însoŃite de un mic mes
mulŃumind pentru invitaŃie. La începutul dineului (cinei) ordinea de aşezare la masă este
următoarea: stăpîna casei şi vecinul ei de masă se îndreaptă primii spre masă, iar ultimii
trionul şi vecina sa de masă. Nu se bea înainte ca stăpînul casei să vă fi urat Bun sosit!
nemarca, dacă vreŃi să mîncaŃi bine, rugaŃi să vă servească smorrebroud – mîncarea lor pref
Germania
Germanii sînt pasionaŃi de lucru, dar ştiu a profita şi de timpul liber pentru a călători.
190
Respectul ierarhic şi lozincile de conduită rigidă nu mai sînt cele de altădată, au diminua
în stricteŃe. În Germania, cînd saluŃi pe cineva, trebuie să îi rosteşti şi numele, şi tit
urile se iau în consideraŃie la modul cel mai serios şi de ele profită femeile, chiar da
că ele nu au frecventat universităŃile. Un doctor într-un anumit domeniu, un profesor un
iversitar vor fi numiŃi corespunzător: Herr Doctor, Herr Professor; femeile lor – Frau
Doctor Kindling, Frau Professor Ullrich Schwarzmann etc.Toate femeile după douzec
i de ani sînt numite Frau şi niciodată Fraulein care, în opinia nemŃilor, comportă o tentă
reciativă1. În ceea ce priveşte protocolul german, acesta dispune de o listă oficială de d
emnitari de stat care trebuie să figureze printre invitaŃi la evenimentele important
e. Programele vizitelor oficiale se evidenŃiază prin precizie şi originalitate, mesele
sînt structurate la cel mai înalt nivel. Indubitabil, acesta este meritul serviciul
ui de protocol german. În Germania, la o masă va fi incorect de a bea înainte ca stăpînul
casei să fi ridicat paharul său şi să fi pronunŃat tradiŃionalul Prosit, uneori înlocuit cu
Wohl” (Pentru sănătatea Dumneavoastră!). La recepŃii se ajunge în timp, întîrzierea nu poa
admisă. Respectul pentru organizare şi ordine prevalează. Smochingul şi fracul nu se po
artă. Există o incertitudine vestimentară, bărbaŃii germani sînt puŃin atraşi de modă. Cît
lutul, cei care se cunosc fac o uşoară înclinare a bustului. Germanii îşi strîng mîinile, d
nu atît de des ca francezii. RelaŃiile la locul de muncă sînt simple, folosirea prenumel
ui şi a tutuirii au devenit un lucru curent, cu excepŃia cazurilor cînd diferenŃa între fu
ncŃii este mare. DiscuŃiile la serviciu sînt, în majoritatea lor directe şi contribuie la
eficacitatea muncii. Sărutul mîinii se practică rar, numai în cercurile aristocratice, şi
e pe cale de dispariŃie. Printre cadouri şînt preferate florile care se oferă fără ambalaj,
cărŃile şi băuturile alcoolice.
1
2
Sabine Denuelle, Le savoir vivre. Guide Pratique des bons usages d’aujoud’hui, Paris
1992, p. 190. Sabine Denuelle, op.cit, p. 191.
191
FranŃa
În FranŃa se obişnuieşte ca atunci cînd se salută o persoană să se strîngă şi mîna acesteia
pania, Italia, Portugalia şi în alte Ńări se tutuiesc foarte repede, în FranŃa se înregistr
o reticenŃă la capitolul familiaritate. Nu există obiceiul să se tutuiască sau să se numeas
cu prenumele, chiar dacă relaŃiile amicale s-au stabilit de o bucată de timp. ExcepŃie c
onstituie relaŃiile între colegii de clasă şi, cel mai des, între colegii de birou sau de
lucru manual. În public adresarea va fi Vous! În administraŃie nu este admis, pînă la mome
ntul actual, ca un funcŃionar să se adreseze superiorilor săi altfel decît Monsieur le M
inistre, Moncieur le Prefet, Monsieur le Directeur, Madame le Ministre, Madame l
e Maire, Madame le Chancelier, însă unui preşedinte ne vom adresa Madame la Presidénte e
tc. Adresarea către o doamnă ambasador va fi de Madame l’Ambassadeur, pentru a o disti
nge de soŃia unui ambasador. În FranŃa titlurile nobiliare nu se mai anunŃă la recepŃiile o
iciale din 19751, însă nobilimea franceză continuă să se bucure de respect. După membrii fa
iliilor imperiale, cel mai important este ducele, urmat în ordine descrescîndă de marc
hiz, conte, viconte, baron. Cu toate că există o listă oficială de precăderi, valabilă şi l
ecepŃiile private, ea poate suferi modificări în dependenŃă de circumstanŃe şi personalităŃ
e asistă. Demnitarii religioşi nu sînt incluşi în lista oficială, dar din curtoazie, la act
vităŃi private, li se vor oferi unele din primele locuri. Aceste privilegii se răsfrîng şi
asupra ducilor. Cît priveşte comportamentul la dinee, cine, se admite ca mîinile (ant
ebraŃele) să fie puse pe masă în timpul desfăşurării lor, ceea ce nu se acceptă în Marea Br
unde acestea se sprijină pe genunchi. Dacă la dineu asistă o persoană importantă, stăpînul
sei îi va ceda locul de onoare, aşezîndu-l vis-à-vis de soŃia sa. La rîndul său, el va ocup
rmătorul loc în plasament. În FranŃa florile sînt transmise cu cîteva ore înainte de recepŃ
ceasta îi va permite stăpînei casei de a le aranja după placul său într-un vas, întrucît nu
ispune de timp să o facă în clipa primirii oaspeŃilor. E necesar să cunoaştem limbajul aces
or plante. Garoafele şi crizantemele sînt pen1
Sabine Denuelle, op.cit, p. 286.
192
tru doliu şi nu se trimit niciodată. Mărgăritarele simbolizează despărŃirea; trandafirii ro
u se trimit unei femei căsătorite. Cele mai indicate sînt orhideele care pot fi dăruite
de către bărbaŃi femeilor la diverse omagieri, sărbători etc. EleganŃa vestimentară este ap
iată în FranŃa. Se pledează pentru o potrivire armonioasă a hainelor la circumstanŃe, stil
personalitate. Francezii sînt politicoşi, ei sînt cei care au inventat sărutul mîinii. Pol
iteŃea a fost moştenită dintr-o veche tradiŃie franceză a bunelor maniere, ea mai semnifică
modul unui bărbat de a se comporta atent faŃă de o femeie. Este un lucru necesar absol
ut tuturor bărbaŃilor. Cadourile care se înmînează nu vor fi prea costisitoare pentru a nu
afecta sensibilitatea celora cărora sînt adresate. Este bine să cunoaştem preferinŃele pe
rsoanelor pentru a putea alege perfect cadoul. Printre cadourile acceptate peste
tot sînt cărŃile, ciocolatele, o sticlă cu vin şi florile.
Spania
Protocolul are un anumit grad de complexitate şi poartă amprenta bogatelor tradiŃii is
torice ale Ńării. Nobilimea spaniolă a păstrat vechea etichetă, un adevărat hidalgo te cuce
eşte. Spaniolii sînt politicoşi, însă punctualitatea în Spania nu se respectă ca în Olanda
ermania, admiŃîndu-se o întîrziere de cincisprezece minute la acŃiuni neformale. Spaniolii
, portughezii, italienii au, ca şi ruşii, preferinŃă pentru îmbrăŃişări. Dacă sînteŃi invit
au dineu, mulŃumirile pentru excelenŃa recepŃiei le veŃi adresa stăpînilor casei a doua zi
rintr-un simplu sunet de telefon sau o cutie de ciocolate, un buchet de flori et
c. Comportamentul la masă este rafinat, însă la întîlniri intime există un obicei înrădăcin
muia pîinea în ciocolată sau cafea cu lapte – obicei neacceptat în Ńările anglo-saxone. Nu
e spaniole sînt exotice, întrucît alături de numele de familie matern se adaugă cel patern
. Uneori, numele de familie sînt duble şi, deşi nume193
le tatălui este foarte coerent, se foloseşte numai numele mamei. Aşa cum Spania este o
Ńară feministă, femeile păstrează numele lor după căsătorie, însă de cîŃiva ani, datorită
ze, ele tind să-l folosească pe cel al soŃului. Se tutuieşte în Spania mai uşor decît în Fr
gulile sînt atît de subtile şi schimbătoare, încît este preferabil de a menŃine adresarea d
sted (Dumneavoastră), mai ales în administraŃia publică. În Spania se Ńine mult la titluri;
cînd situaŃia o cere, se recurge la bine cunoscutul don. Spaniolii, ca şi alte popoare
sudice, sînt preocupaŃi de eleganŃa lor, sînt în particular cocheŃi şi accentuează în perm
lor vestimentară.
Italia
În societate adresările către reprezentanŃii ambelor sexe sînt Signor şi Signora. Femeile i
aliene care şi-au luat licenŃa se bucură de privilegiul de a fi numite dottoresa, bărbaŃii
– cel de dottore. Cei care n-au putut să-şi ia licenŃa vor fi numiŃi presidente, avvocato
, professore, ingeniere, maestro etc. Parlamentarilor li se adresează Onorevole, u
nei femei de viŃă nobilă Donna. Unui ministru, unui diplomat sau unui preot ne vom adr
esa cu Eccellenza. În Italia se acordă atenŃie la felul în care persoanele se exprimă Codu
l bunelor maniere italiene recomandă ca în timpul conversaŃiilor să nu se abuzeze de sub
iecte intime, să se evite demonstraŃiile de superioritate în cultură, să nu fie monopoliza
tă discuŃia şi să nu se introducă în conversaŃie expresii triviale în diverse domenii. Acel
1 atrage atenŃia asupta nefolosirii cuvintelor tabu în Ńările europene (despre nazism în G
ermania, despre politică şi religie în Suedia, despre faptul cum reuşeşte să se descurce Fr
nŃa etc.). Dacă sînteŃi invitat la un prînz sau la o cină, codul bunelor maniere prevede de
a trimite flori înainte de începerea activităŃii sau în ziua următoare. Cît priveşte servir
lebrelor spaghetti la masă, cu cîteva decenii în urmă, în Italia, ele se serveau cu ajutor
ul lingurii, avînd rolul de a ajuta furculiŃa să le înfăşoare, întrucît erau lungi. Datorit
mii reduse a pastelor în
1
Grazia Valci, Bunele maniere în Europa, Bucureşti, Runa, 2005, p. 87-90.
194
prezent, se foloseşte doar furculiŃa. Vom preciza că în Italia pastele făinoase se consumă
a începutul mîncărurilor şi nu ca garnitură la carne, aşa cum este obiceiul în alte Ńări. C
pastelor solicită abilităŃi deosebite şi nu este indicat de a le tăia cu cuŃitul. Se recom
ndă de a le lua în cantităŃi mici şi de a le suci încet în jurul furculiŃei, sprjinind-o de
urie şi, dacă este posibil, e mai bine să nu apelaŃi la lingură ca suport suplimentar – acŃ
e care nu vă va face cinste. Cu referire la vestimentaŃie, italienii iubesc să se îmbrac
e cu eleganŃă şi rafinament. Costumele de calitate sînt prioritare pentru bărbaŃi. Femeile
or îmbrăca la teatru sau operă rochii de seară şi îşi vor pune mănuşi albe, lungi. Domnişoa
revederi obişnuite de seară vor îmbrăca taioare elegante, asortate cu bluze frumoase şi cu
accesorii rafinate, însă la ocazii speciale vestimentaŃia lor va fi mult mai atrăgătoare.
Tinerii, la rîndul lor, îşi vor completa decorul vestimentar conform etichetei solici
tate. Întotdeauna vom găsi prilejul pentru a mulŃumi pentru invitaŃia la o serată sau rece
pŃie.
Japonia
Japonia are bogate tradiŃii ce Ńin de etichetă şi comportament. În secolul şase se transfor
tr-o Ńară de civilizaŃie chineză1 datorită influenŃelor benefice ale marelui ei vecin – Chi
ApariŃia în 604 a Îndrumarului Etico-Politic al prinŃului Şotoku a fost într-un fel revolu
nară, întrucît despărŃea Ţara Soarelui-Răsare de trecutul său gentilic şi o încadra în circ
vansate din Orient. Protocolul, ceremonialul şi eticheta au jucat, în opinia noastră,
un rol important în formarea unui popor de o înaltă cultură şi rafinament. Codurile din pe
rioada medievală şi cele din epocile care s-au succedat şi-au lăsat ampentele sale asupr
a formării comportamentului japonez. Vom atenŃiona asupra faptului că politeŃea este mod
ul de viaŃă al japonezilor. Plecăciunea se face prin înclinarea capului şi bustului, mai r
ar printr-o strîngere de mîini. Japonezii încep reverenŃa de la o simplă înclinare a capulu
pînă la un unghi de 90 de grade. Primul începe închinarea cel mai tînăr, aproape urmat con
omitent în acest gest de profund respect de parte1
Jacques Gernet, Lumea chineză, Bucureşti, Meridiane, 1985, p. 365.
195
nerul său. La sfîrşitul reverenŃei ambii îşi ridică în acelaşi timp corpurile şi revin la p
lă. În ceea ce-i priveşte pe europeni, este suficient de a face o uşoară înclinare cu capul
de cincisprezece grade, numărînd în gînd pînă la trei, şi numai după aceasta se ridică capu
st mod, reverenŃa va fi executată corect, ceea ce le va face o deosebită plăcere promoto
rilor acestui graŃios obicei oriental. Japonezii, de altfel ca şi chinezii, au un re
spect deosebit pentru bătrîni. Va trebui să ne acomodăm la subtilităŃile politeŃei japoneze
a negocieri primii vorbesc tinerii, însă concluziile întotdeauna le va face cel mai în vîr
stă. Se consideră o mare lipsă de politeŃe de a spune nu sau a refuza o propunere. Nu se
recomandă să spuneŃi nici da, ci să folosiŃi o formulă neutră de genul Este bine aşa cum s
Complimentele sînt prezente peste tot, surîsul fiind un atribut obligatoriu după care
se ascund sentimentele interioare şi adevăratele intenŃii ale negociatorilor. La despărŃir
e japonezii părăsesc încăperea cu faŃa spre interlocutor, ceea ce le dau un şarm deosebit,
nu în felul cum procedează alte popoare, expunînd spatele din urmă participanŃilor la disc
uŃii. Bucătăria japoneză este variată şi japonezii sînt mîndri de ea. Băutura preferată est
l amestecat cu apă, japonezii fiind unii dintre cei mai mari consumatori ai aceste
i băuturi din lume.
Coreea
ReverenŃa sau plecăciunea a fost salutul standard pentru coreeni din timpurile cele
mai vechi. ReverenŃa înseamnă respect şi modestie, de aceea coreenii îşi disciplinează în p
enŃă copiii cu acest salut tradiŃional. Plecăciunile sînt divizate în trei feluri: – plecăc
uşoară, – plecăciunea adîncă, – plecăciunea tradiŃională2. Cea mai frecventă este plecăciu
e o execută bărbaŃii, femeile şi copiii. Uneori plecăciunea este însoŃită de o strîngere de
baŃi, însă aceasta se întîmplă destul de rar. Plecăciunea adîncă se practi1
Sabine Denuelle, op. cit., p. 210. 2 Seung Mok Yang, Korean Customs and Etiquett
e, Seoul, 1994, p. 3.
196
că mai des în provincie, unde bărbaŃii şi femeile se apleacă mai pronunŃat, şi mai puŃin se
oraşe. Plecăciunea adîncă este folosită cînd cineva salută o persoană mai în vîrstă sau pen
ima respectul în centrele de cult. Plecăciunea tradiŃională nu mai are aceeaşi extensiune
de altădată. Însă, la ocazii ce Ńin de Salutul de Anul Nou şi nunŃi coreenii fac plecăciuni
l tradiŃional. Privitor la manierele la masă, gazdele îi roagă pe musafiri să mănînce şi nu
upă aceea încep să mănănce şi ei. ConversaŃia în timpul mîncării lipseşte. Mîncarea de bază
eene este orezul, kimchi, supa de legume sau din carne, legumele în sos de soie, p
asta de fasole. Kimchi este felul de mîncare indispensabil pentru coreeni în toate a
notimpurile. Regulile de comportament la masă: 1. Persoana cea mai în vîrstă începe să mănî
rima. 2. Lingura şi beŃişoarele sînt luate cu mîna dreaptă. 3. BeŃişoarele nu trebuie lăsat
uria cu orez sau în cea de supă în timpul mîncării şi după şi după terminarea ei. 4. Farfur
rez sau supă nu trebuie Ńinută într-o singură mînă în timpul mesei. 5. Mîna stîngă şi braŃe
use pe masă în timpul mîncării. 6. InvitaŃii trebuie să rămînă la masă pînă cînd ultima per
de mîncat.
197
Anexe
Anexa 1
Norme generale ale protocolului
1. Principii generale de priorităŃi: – După vîrstă (persoanele); – În ordine alfabetică (st
delegaŃiile); – Se cedează locul reprezentanŃilor străini şi autorităŃilor vizitatoare; – Î
galităŃii categoriilor şi rangului, prioritatea se va stabili după vîrstă. Loc de onoare –
apta. Punct de onoare – în faŃa uşii principale de la intrare sau în faŃa ferestrelor. 2. Î
rdine liniară: 1 2 3. În procesiune: de la 1 la 10. 4. În ordine laterală: Dr. 1 2 5. În a
utomobil: 4 1 St. 2 3 3 2 1 3
2 1 a) ordinea de urcare: 1, 2, 3, 4. b) ordinea de coborîre: 4, 3, 2, 1.
198
6. În avioane:
St. 4 3 8 7 12 11
Dr. 2 1 6 5 10 9
7. Pe corabie: a) îmbarcarea de la 1 la 10. b) coborîrea de la 10 la 1. 8. La semnar
ea documentelor sau protocoalelor: dreapta locul 1 stînga locul 2
9. Cînd un document se va semna de diferite persoane, locul de semnare va începe din
spre dreapta hîrtiei (stînga semnatarului): 1 3 5 2 4 6
Dacă documentul se semnează în ordine liniară, se aplică ordinea ierarhică sau alfabetică
1
2
3
4
Şefii delegaŃiilor UE ocupă loc în spatele ambasadorilor, cedîndu-le acestora prioritatea.
10. Ordinea de precăderi ale drapelelor: a) Drapelul de Stat va ocupa locul prefe
renŃial pe edificiile administraŃiei centrale, municipale şi locale. b) Drapelele Uniu
nii Europene: în ordinea alfabetică a limbilor Ńărilor membre, fiind flancate din dreapt
a şi stînga de drapelul european. c) Drapelele Consiliului Europei: în ordinea alfabet
ică a limbii engleze, începînd cu drapelul european.
199
d) Drapelele ONU: în ordinea alfabetică a limbii engleze. Ordinea lor de amplasare s
e va efectua de la dreapta la stînga în faŃa edificiului, începînd cu drapelul statului ga
zdă şi continuînd cu celelalte, în succesiunea stabilită. 11. Imnurile. La efectuarea vizi
tei unu şef de stat străin ordinea de intonare a imnurilor este următoarea: – la sosire:
imnul naŃional al Ńării oaspete; imnul naŃional al Republicii Moldova; – la plecare: imnu
l naŃional al Republicii Moldova; imnul naŃional al Ńării oaspete. 12. Reglementarea pro
tocolară: a) La congrese: DelegaŃiile se vor amplasa în ordine alfabetică. Uneori se tra
ge la sorŃi. b) La Consiliul de Securitate al ONU: ŞedinŃa e prezidată de către una din de
legaŃiile Ńărilor membre, în ordinea alfabetică a limbii engleze. c) La încoronarea unui mo
arh priorităŃile sînt următoarele: – Monarhii – Principii de sînge regal – Moştenitorii – R
nŃii şefilor de stat – ReprezentanŃii marilor ducate. 13. Protagoniştii protocolului: – amf
trionul; – prezidarea; – precăderile; – invitaŃii.
200
Anexa 2
Drapelul Republicii Democratice Moldoveneşti
Anexa 3
Drapelul Republicii Moldova
201
Anexa 4
Elementele de bază ale unui drapel. Categorii de drapele
a) PărŃi componente: 1. Pînza (flamură). 2. Lancea. 3. Vîrful. 4. BrăŃara lăncii. 5. Talpa
6. Chenarul pînzei. 7. Marginea pînzei fixată de o parîmă subŃire. b) Categorii de drapele
a. Drapel – bucată de pînză sau de mătase, într-una sau mai multe culori, adesea cu emblem
au stemă, prinsă de o lance reprezentînd semnul distinctiv al unui stat, unităŃi militare,
organizaŃii, instituŃii etc. b. Transperant (panou) – bucată de pînză fixată pe 2 lănci. c
ion – steguleŃ care serveşte pentru semnalizare (în ForŃele Armate, Căile Ferate etc.). d.
avilion – drapel sau steguleŃ de forme şi de culori diferite care poate fi fixat pe ca
potul unei maşini oficiale, arborat la pupă sau pe catargul unei nave pentru a indic
a apartenenŃa la o anumită Ńară. Drapelele pot fi înfrumuseŃate cu panglici, franjuri, cana
uri, şnururi cu ciucuri, avînd forme dreptunghiulare, pătrate, triunghiulare şau alungit
e.
202
Anexa 5
Stema de Stat a Republicii Moldova
Stema unui stat este expresia fiinŃei sale naŃionale. Apreciată ca forma superioară de e
xprimare a adevărului şi sentimentelor, compoziŃia oficială reflectă prin intermediul limb
ajului plastic devenirea istorică a poporului pe care îl individualizează, transpune în
imagini codificate înlănŃuirea istorică a evenimentelor din trecut şi prezent, relevînd tot
dată aspiraŃiile de viitor ale poporului respectiv. În frămîntata lor istorie moldovenii a
u utilizat simboluri pline de semnificaŃii. În acest sens sînt de remarcat stemele muşat
inilor, pline de expresivitate, documentele ce ni s-au păstrat din Cancelaria Mold
ovei. Datînd de la sfîrşitul veacului al XIV-lea, acestea înfăŃişează un scut triunghiular
pul de bour, avînd o stea între coarne şi flancat de roză (apoi soare) şi de semilună. Într
mod asemănător se prezintă sigiliile domneŃti din timpul lui Ştefan cel Mare, precum şi ce
e ale urmaşilor acestuia. În Evul Mediu, apoi şi în Epoca Modernă, capul de bour era deseo
ri alături de acvila cruciată, instituinduse astfel compoziŃiile expresive ce vorbeau în
limbaj plastic despre comunitatea de neam şi aspiraŃia spre progres a acestui harni
c popor, obligat de vicisitudinile vremurilor să suporte nenumărate impilări şi suferinŃe.
Fragment preluat din “Moldova Suverană”, 14 noiembrie 1990 – Maria Dogaru, Gheorghe Vrab
ie. Cu privire la stema de stat a R.S.S. Moldova.
203
Anexa 6
Imnul de Stat al Republicii Moldova
Limba noastră
versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin
Dîngă
Limba noastră-i o comoară În adîncuri înfundată, Un şirag de piatră rară Pe-o moşie revărsa
stră-i foc, ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte, Ca viteaz
ul din poveste. Limba noastră-i frunză verde, Zbuciumul din codrii veşnici, Nistrul li
n, ce-n valuri pierde Al luceferilor sfeşnici. Limba noastră-i limbă sfîntă, Limba vechilo
r cazanii, Care-o plîng şi care-o cîntă Pe la vatra lor Ńăranii. Răsări-va o comoară În adî
tă, Un şirag de piatră rară Pe moşie revărsată.
204
Cortegii oficiale
Lituania
Automobilul poliŃiei nr. 1 Automobilul poliŃiei nr. 2 Automobilul de protocol Automo
bilul securităŃii nr. 1 Personalitatea Automobilul securităŃii nr. 2 Automobilul securităŃi
nr. 3 Automobilul poliŃiei nr. 3
Anexa 7 Spania
Automobilul principal al securităŃii Automobil dotat cu perturbator de frecvenŃe Capsu
la de securitate Automobil de protocol Automobil de escortă Personalitatea Automob
il de escortă Automobil de comandă Automobil de gală Automobilul securităŃii AmbulanŃa medi
ală
205
Gradele militare
a) Pentru corpul de ofiŃeri cu grade supreme
Anexa 8
General de corp de armată
General de divizie
General de brigadă
b) Pentru corpul de ofiŃeri cu grade superioare
Colonel
Locotenentcolonel
206
Maior
c) Pentru corpul de ofiŃeri cu grade inferioare
Căpitan
Locotenent major
Locotenent
d) Pentru efectivul de subofiŃeri
Plutonier adjutant
Plutonier major
Plutonier
207
e) Pentru efectivul de sergenŃi
Sergent major
Sergent
Sergent inferior
f) Pentru efectivul de soldaŃi
Caporal
Soldat
208
g) Pentru studenŃi şi elevi din instituŃiile de învăŃămînt militar
Student – Sergent major
Student – Sergent
Student – Sergent inferior
Student – Caporal
Student
Elev
209
Ordine şi Medalii a) Ordine
Anexa 9
Ordinul Ştefan cel Mare
Ordinul de Onoare
Ordinul Republicii
Ordinul CredinŃa Patriei, clasa I
Oordinul CredinŃa Patriei, clasa II
Ordinul CredinŃa Patriei, clasa III
210
Ordinul Gloria Muncii
b) Medalii
Medalia Meritul Militar
Medalia Pentru Vitejie
Medalia Meritul Civic
Medalia Mihai Eminescu
211
Medalia Nicolae TestemiŃanu
c) Titluri onorifice
Titlul onorific Meşter Faur
Titlul onorific Maestru al Literaturii
Titlul onorific Maestru în Artă
Titlul onorific Om Emerit
212
Bibliografie
Ballesteros Angel. Diplomacia y Relaciones Internacionales – Madrid: Ministerio de
Asîntos Exteriores, 1995. – 366 p. Baldridge Letitia. Codul manierelor în faceri, Buc
ureşti: Intergraph S.R.L., 1995. – 430 p. BălănuŃă Mihai. Codul etic al funcŃionarului publ
Chişinău, 2000. – 16 p. Colaborează eficient cu străinii. Ghid european de comportament în
afaceri. – Bucureşti: Humanitas, 2001. – 230 p. Commer Heinz. Protocoll und Etikette für
Whirtschaft und Vervaltung. – Münich: Heyne Verlag, 1984.– 240 p. Denuell Sabine. Le
savoir vivre. Guide pratique des bons usages d’aujourd’hui – Paris: Larousse, 1992. – 31
9 p. Dussault Lous. Protocolul. Instrument de comunicare – Bucureşti: Galaxia, 1996.
– 393 p. Elias Norbert. La société de cour. – Paris: Calmann-Lévy, 1974. – 328 p. Gandouin
Jacques. Guide des bonnes manières et du protocole en Europe – Paris: Fixot, 1989. – 4
92 p. Génet Raoul. Traité de Diplomatie et de Droit Diplomatique – Paris: La Hachette,
1931, vol. I. – 400 p. Georgescu Toma, Caraiani Gheorghe. UzanŃe diplomatice şi proto
col în relaŃiile internaŃionale. – Bucureşti: Sylvi, 2002. – 292 p. Marinescu Aurelia. Codu
bunelor maniere astăzi. – Bucureşti: Humanitas, 1995. – 236 p. Masson Louise. PoliteŃea în
inte de toate. Cum să cucereşti lumea afacerilor. – Bucureşti: Polirom, 2004. – 240 p. McC
afree Mary Jane and Innis Pauline. Protocol. The Complete Handbook of Diplomatic
, Official and Social Usages – Washington Devon Publishing Company, 1995. – 401 p.
213
Transparency International – Moldova Pietkiewicz Edward. Eticheta managerului, Buc
ureşti: ALL EDUCATIONAL, 1999. – 192 p. Platon Mihai. FuncŃionarul public: Principii şi
norme comportamentale. – Chişinău, 1995. – 148 p. Serres Jean. Manuel pratique de protoc
ol – Paris: Edit. de la Bièvre, 1992. – 557 p. Seung Mok Yang. Korean Customs and Etiq
uette – Seoul, 1992. – 240 p. Simionescu Dan. Literatura românească de ceremonial. Condi
ca lui Gheorgachi 1762. – Bucureşti: FundaŃia Regele Carol I, 1939. – 334 p. Valci Grazi
a. Bunele maniere în Europa. Ghid al comportamentului civilizat. – Bucureşti: Grupul E
ditorial Corint, 2005. – 200 p. Verdinaş Verginia. Elemente de protocol. – Bucureşti: Lu
mina Lex, 2000. – 272 p. Vilarrubias Felio A. El protocolo en los actos de la admi
nistracion, de las corporaciones y de las empresas. – Universidad de Oviedo. Servi
cio Publicaciones, 1992. – 276 p. Idem. Tratado de Protocolo del Estado e Internac
ional – Oviedo: Nobel, 1994. – 324 p. Борунков А.Ф. Дипломатический протокол России. – Моск
214

Protocol Ceremonial Si Eticheta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocol Ceremonial Si Eticheta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CZU 341.75+342.

5 T 23 Această lucrare este realizată la comanda Transparency Interna

S-ar putea să vă placă și