PROTECTIE INDIVIDUALA SI

RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

MODUL 1 - RESPECTAREA PRACTICILOR DE PROTECTIA

MUNCII - PERSONAL SAFETY
MODUL 2 - RELATIILE INTERUMANE EFICIENTE LA
BORDUL NAVEI
MODUL 3 - COMUNICAREA LA BORDUL NAVEI.
INSPECTIILE ISM
MODUL 4 - CONFORMAREA LA PROCEDURILE DE
URGENTA
MODUL5 - PREVENIREA POLUARII MEDIULUI MARIN
MODUL 6 - RESPONSABILITATI SOCIALE LA BORDUL
NAVEI
 PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

Sectiunea A-VI/1-4 din Conventia STCW '95 cu

amendamentele in vigoare, si
Curs model IMO 1.21

OBIECTIVE GENERALE:
- sa indeplineasca procedurile de urgenta
- sa fie capabil sa ia masuri pentru prevenirea poluarii mediului
marin
- sa respecte practicile de protectie a muncii
- sa inteleaga ordinele si sa fie inteles, in legatura cu indatoririle
de la bord
- sa contribuie la eficacitatea relatiilor umane de la bordul navei
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

MODUL 1

RESPECTAREA PRACTICILOR DE
PROTECTIA MUNCII - PERSONAL
SAFETY
Obiective:

La terminarea acestui modul, cursantii vor

fi capabili sa:
• cunoasca importanta familiarizarii cu
procedurile de SAFETY in raport cu
indatoririle si pozitia ierarhica de la bordul
navei.
• sa fie constienti de cele mai comune
riscuri de accidente de la bordul navei si
modalitati de reduce si evitare a acestora.
Modulul va fi structurat pe urmatoarele
secvente:

 Familiarizarea de la bordul navei

 Pericole si protectie

 Raniri si accidente ce pot aparea la bord

 Prevenirea ranirilor si accidentelor la bord

 Procedurile de SAFETY (protectie la bordul navei)

 Modalitati practice de SAFETY (siguranta-protectie)

la bordul navei
 Familiarizarea la bord - obiectiv

Cand se soseste la bordul

navei, este important, ca
fiecare membru de echipaj
sa se familiarizeze imediat
cu:
- ”procedurile de siguranta”,
- ”instructiuni de alarmare”,
- echipamente de salvare
- echipamentele PSI,
- zonele periculoase pe nava
- si indatoririle in functie de
pozitia ierarhica la bord.
 Familiarizarea la bord - obiectiv

Se vor prezenta modalitati

practice de informare,
instruire si folosire a
echipamentului de protectie
cat si a modului de lucru
 INFORMARE/ INSTRUIRE

Modalitati practice
de informare
si instruire,
folosire a
echipamentelor de protectie

ECHIPAMENT DE PROTECTIE
 Pentru evitarea situatiilor de risc pentru
sanatatea dvs.se recomanda studierea:
• informatii ref. riscurile pentru
sanatate
• informatii ref. precautiile de
respectat

Toate aceste documente se gasesc la

bordul navei,emise de producatorul
diferitelor materiale,cat si in codul
IMDG - Fisa MFAG.
Activitati la bord ce implica
proceduri speciale

 Intrarea in spatii
inchise

 Lucru la inaltime

 Lucru in zone
fierbinti

 Lucru in zone reci

 CELE MAI COMUNE RANIRI
LA MANEVRAREA MARFURILOR

• RANIRI DIN CAUZA

EXPUNERII LA SUBSTANTE
DAUNATOARE
• RANIRI LA DESCHIDEREA SI
INCHIDEREA CAPACELOR DE
MAGAZIE
• RANIRI LA INTRAREA IN
SPATIILE INCHISE SI IN
TANCURI
• RANIRI LA MANEVRAREA
MANICILOR.
 CELE MAI COMUNE
RANIRI / ACCIDENTE IN
BUCATARIE

• TAIETURI DE CUTIT
• ALUNECARI
• ARSURI
• DEGERATURI – IN
SPATIILE FRIGORIFICE
 CELE MAI COMUNE
RANIRI / ACCIDENTE
LEGATE DE PROTECTIA
CONTRA COROZIUNII

• CORP STRAIN IN OCHI

• RANIRI LA SABLAREA
ABRAZIVA
• RANIRI LA FOLOSIREA
CHIMICALELOR / DILUANTILOR
• CADERI
 CELE MAI COMUNE
RANIRI / ACCIDENTARI
LA OPERAREA MACARALELOR
SI BIGILOR

• OBIECTE IN CADERE
• EXPLOATAREA NECONTROLATA
A CARLIGELOR DE MACARA
• EXPLOARAEA NECONTROLATA
A VINCIURILOR
 CELE MAI COMUNE
RANIRI/ACCIDENTE
IN TIMPUL OPERATIUNILOR
DE VOPSIRE

• RANIRI CAUZATE DE
CADERI
• RANIRI TOXICE
• RANIRI DE LA
ECHIPAMENTUL DE INALTA
PRESIUNE
 CELE MAI COMUNE
RANIRI/ACCIDENTARI
IN TIMPUL OPERATIUNILOR
DE CURATARE A TANCURILOR

• OTRAVIREA CU GAZ

• RANIRI LA
CADERI/ALUNECARI

• RANIRI DIN CAUZA

LIPSEI DE OXIGEN
 CELE MAI COMUNE
RANIRI/ACCIDENTARI
PRODUSE IN SALA MASINI

• RANIRI LA
CADERI/ALUNECARI
• ARSURI CAUZATE DE ABURI,
HIDROCARBURI FIERBINTI
ETC.
• ARSURI LA CONTACTUL
CU CHIMICALELE
• RANIREA URECHILOR
CAUZATE DE ZGOMOT
• RANIRI LA CAP DIN CAUZA
SCULELOR SI A OBIECTELOR
IN CADERE
 CELE MAI COMUNE
RANIRI/ ACCIDENTARI
LA ACOSTARE / ANCORARE

• MAINI SI PICIOARE PRINSE

IN PARAME INTINSE
• RANIRI DIN CAUZA
FOLOSIRII INCORECTE A
PARAMELOR SI A BOTURILOR
DE LANT
• RANIRI DIN CAUZA
EXPLOATARII INCORECTE A
VINCIURILOR
• ARSURI CAUZATE DE
VINCIURILE CU ABURI
• RANIRI CAUZATE DE
PARAME SI SARME RUPTE
INFORMARE/INSTRUIRE INTRETINERE

PREVENIREA
RANIRILOR

RAPOARTE ULTERIOARE ECHIPAMENT DE PROTECTIE

CELE MAI COMUNE ACCIDENTARI CE SE POT
INTILNI LA BORDUL NAVEI
ARSURI
ZONA CAPULUI SI OCHII
DEGERATURI

RANIRI ALE CRANIULUI (CAPULUI)

SUBSTANTE TOXICE-DAUNATOARE
RANIRI DATORATE CADERII

RANIRI DATORATE ALUNECARII

RANIRE LA SPINARE SI SPATE
RANIRE A APARATULUI AUDITIV
LUXATII SAU TAIETURI LA BRAT,MAINI

LUXATII SAU TAIETURI LA MEMBRELE INFERIOARE

ECHIPAMENT DE PROTECTIE
INDIVIDUAL

Aceste echipamente
se vor purta zilnic la
toate activitatile de
lucru specific locului
de munca.
ECHIPAMENT DE PROTECTIE PENTRU
DIFERITE ACTIVITATI SPECIFICE

Centura+calauza

Centura ham

Palanc de ridicare

Aparat de respirat individual cu masca diferita de masca de praf

 Consecintele ridicarii
incorecte a unei greutati

CORECT
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE LA
BORDUL NAVEI

MODUL 2

CONTRIBUTIE LA
RELATIILE
INTERUMANE EFICIENTE
LA BORDUL NAVEI
 CE INSEAMNA RELATII INTERUMANE

1. La nivelul cel mai simplu, a te purta politicos

pentru ca oamenii sa te placa

• Sa fii sociabil, curtenitor, adaptabil;

• Sa respecti eticheta elementara;

• Sa eviti necazurile cu colegii.

De remarcat este ca toate aceste calitati, de altfel

extrem de importante pentru succesul profesional,
pot sa fie doar de suprafata, fara convingere
personala.
CE INSEAMNA RELATII INTERUMANE

2. Exista si un al II-lea nivel mai complex, in care

relatiile interumane bune inseamna stabilirea si
mentinerea legaturilor in mai multe directii si cu
mai multe categorii de persoane:

• Sa stii cum sa rezolvi problemele dificile;

• Sa te descurci in caz de conflict;

• Sa lucrezi bine, avand sefi dominatori si/sau incorecti;

• Sa te cunosti si intelege pe tine insuti;

CE INSEAMNA RELATII INTERUMANE
• Sa stii sa comunici cu altii;

• Sa ai relatii bune cu colegii, cu prietenii, cu familia;

• Sa refaci o relatie de munca deteriorata (sa te impaci

dupa o cearta sau o racire a relatiilor);

• Sa te inveti a trai cu necazurile tale personale fara sa-i

deranjezi sau sa-i ranesti pe ceilalti

• Sa reusesti sa exprimi atitudinea cea mai adecvata in

timpul unei discutii cu un coleg de echipaj
(ex. disponobilitate, interes sau lipsa de interes, incurajare
sau descurajare, etc.)
ESENTIAL: RELATIILE INTERUMANE BUNE INSEAMNA
SA TRAIESTI SI SA LUCREZI IN ARMONIE CU CEILALTI

Intrebare: Trebuie sa va schimbati personalitatea

pentru a deveni mai bun in relatiile dvs. interumane?

Raspuns: Sunteti ceea ce sunteti si nu puteti deveni

altul. Totusi va puteti schimba multe din obiceiurile,
atitudinile si modul de comportare cand lucrati laolalta
cu alti oameni. Va puteti dezvolta personalitatea pe
care o aveti deja, devenind mai eficient in relatiile cu
semenii dvs.
ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

• In cadrul vietii si activitatii la bordul navei, pot aparea

erori in aprecierile interpersonale atat privind structura
personalitatii celuilalt, cat si referitor la evaluarea
randamentului profesional.
• Desi aceste erori ale perceptiei interpersonale sunt
neintentionate, fiind vorba de aprecieri sincere si de buna
credinta ale celor cale le comit, aceasta nu diminueaza
implicatiile negative si nu de putine ori, caracterul lor
perturbator.

Lucrari de specialitate in domeniu evidentiaza cele mai

relevante erori ale perceptiei interpersonale (Adrian
Neculau, 1996; Sofia Chirica, 1996, Stefan Boncu, 2002,
s.a.):
ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

1. EFECTUL HALLO: oamenii tind sa faca o evaluare

globala despre o anumita persoana.
Ex. daca o prima impresie este favorabila despre cineva,
exista tendinta de a exagera trasaturile sale pozitive si a
le minimaliza pe cele negative.

2. EROAREA PRIN VALORI SEMNIFICATIVE: persoana care

percepe va cauta sa identifice la celalalt anumite
trasaturi semnificative (ex. punctualitatea) si in functie
de prezenta sau absenta acestora, isi va forma despre
cel perceput o imagine globala, pozitiva sau negativa.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

3. ANALOGIA CU PROPRIA PERSOANA: cel care percepe,

considera ca ceilalti sunt la fel ca el.

4. EROAREA PRIN GENERALIZAREA DE LA O PERSOANA

SEMNIFICATIVA: cand cel perceput seamana, printr-o
trasatura oarecare, cu o persoana cunoscuta si importanta,
atunci i se vor atribui caracteristicile persoanei respective,
pozitive sau negative.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

5. PROIECTIA: cel care percepe, proiecteaza asupra celui

perceput o serie de caracteristici pe care cel din urma nu le
are:
• proiectia clasica (negativa): cel care percepe nu-si
constientizeaza propriile trasaturi negative, dar i le atribuie
celuilalt.
• proiectia similaritatii: cel care percepe presupune ca
cel perceput i se aseamana si, in consecinta, isi atribuie o
parte din calitatile si defectele proprii.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

6. GENERALIZAREA METAFORICA: deducerea trasaturilor de

personalitate direct din infatisarea fizica (ex. trasaturi fizice
fine subinteleg si sensibilitate, politete, delicatete).

7. GENERALIZARE PRIPITA: un comportament incidental poate

fi considerat relevant.

8. EXTENSIUNEA TEMPORALA: permanentizarea cognitiva a

unei stari psihice temporare, ex. o stare de iritare sau suras.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

9. SIMPLIFICARE EXAGERATA: cel care percepe, reduce

personalitatea celui perceput doar la cateva trasaturi
considerate esentiale.
Paradoxal, oamenii tind sa-i caracterizeze concis pe
ceilalti, dar se opun daca ei insisi sunt caracterizati sumar

10.EROAREA PRIN VALORIZAREA SURSEI DE INFORMATII

Valoarea informatiei despre “X” este in functie de valoarea
atribuita persoanei ce furnizeaza acea informatie (sugestia
prestigiului)
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

11. EROAREA DE SITUATIE

 un subiect perceput intr-o ambianta placuta este in
general caracterizat mai favorabil
12. PREJUDECATA: expresia exacerbata a prejudecatilor
colective, care pot lua forma discriminarilor rasiale,
etnice, religioase, etc.
13. STEREOTIPIA COGNITIVA: exemplu, calitatile barbatilor
si ale femeilor.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE
14. ERORILE DE VARSTA:
 cu cat diferenta de varsta dintre cei doi este mai mare, cu
atat aprecierile sunt mai subiective.
 in activitatile profesionale, varstnicii sunt votati mai
favorabil.
15.ERORILE DE STATUT PROFESIONAL: tendinta de a-i
atribui unei personae trasaturile specifice statutului
detinut
16.INERTIA PERCEPTIEI SOCIALE: tendinta de a aprecia un
individ sau un grup prin prisma comportamentului
anterior si nu in functie de valoarea prezenta.
 ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE
17.RADIEREA PRESTIGIULUI: admiterea superioritatii
legitime a unui om intr-un domeniu duce la presupunerea
nefondata ca el ar avea autoritate in orice domeniu
18.EROAREA PRIN EXAGERAREA DIFERENTELOR: persoana
care percepe ii apreciaza pe ceilalti in contrast cu felul
propriu de a fi, exagerand diferentele (ex. o persoana mai
agitata va fi exagerat perceputa pe aceasta dimensiune de
o persoana mai linistita).
19.EROAREA POZITIVA (EROAREA DE TOLERANTA):
tendinta unor personae de a exprima evaluari pozitive
despre ceilalti, mai des decat evaluari negative.
ERORI ALE PERCEPTIEI
INTERPERSONALE

20.PRUDENTA EXAGERATA (EROAREA DE EXIGENTA):

retinerea excesiva in recunoasterea si aprecierea
trasaturilor pozitive ale celorlalti.

21.EROAREA DE DISTANTA PSIHOSOCIALA: distanta

psihologica mai mare face ca aprecierile sa devina, in
genral, mai critice.
DINAMICA FORMARII
ECHIPEI Relatiile dintre statut, rol, persoana, comportament
(dupa G. Allport )
MODELE ALE DEZVOLTARII GRUPULUI
modelul dezvoltarii grupului (dupa Tuckman)

Matur
(eficient,
eficace)

Posibil
esec

Posibil
Posibil esec
esec
Imatur
(ineficient, Formare Rabufnire Destramare
Normar e Perfomare
ineficace)
MODELUL DEZVOLTARII GRUPULUI
(dupa Saint - Arnaud)

NASTERE CRESTERE MATURITATE

Perceptia unei Proces de
tinte comune productie Obiective
Participare
atinse
ADUNARE DE
INDIVIZI

reziduala
Energie

Proces de
autoreglare Consens

Comunicare
Resurse
Relatii intre Proces de utilizate
membri solidaritate
CELE TREI FUNCTII ALE GRUPULUI

3
RELATIILE DE PUTERE INTR-O
ORGANIZATIE

(dupa Ion Stancioiu , Gh.

Militaru)
COEZIUNEA GRUPULUI

Coeziunea are o valoare integrativa pentru entitatea

grupala, facilitand comunicarea, cooperarea, aparitia
sentimentelor de incredere, implicarea, dar poate avea
in unele situatii si consecinte negative.
Reproducem dupa Greenberg si Baron (1993), dupa
Mielu Zlate – “Tratat de psihologie organizational –
manageriala”, p. 481, o figura in care sunt sintetizate,
pe de o parte, cauzele generatoare de coeziune, iar, pe
de alta parte, consecintele pozitive si negative ale
coeziunii.
 DETERMINANTII SI EFECTELE COEZIUNII
CAUZE CONSECINTE
Debut dificil

Amenintare
externa
COEZIUNEA
GRUPULUI
Timp petrecut
impreuna

Grupuri mici NEGATIVE

Istoria
succesului
SFATURI PENTRU OAMENI
INTELEPTI

 A fi impreuna este un inceput; a ramane impreuna

este un progres; a lucra impreuna este un success.
 Oamenii care nu fac niciodata mai mult decat ceea
ce reprezinta echivalentul salariului lor, nu vor fi
niciodata platiti cu mai mult decat ceea ce reprezinta
contravaloarea muncii lor.
 Lucrand impreuna, scoatem in evidenta nu numai ce
este bun in noi toti, ci si ceea ce este bun in fiecare
dintre noi.
 Important: Nu sa fii perceput ca cel mai vizibil ci ca
cel mai capabil
SFATURI PENTRU OAMENI
INTELEPTI

 Elbert Hubbard: Un dram de loialitate valoreaza cat

o gramada de inteligenta

 fii loial fata de tine insuti (sa muncesti pentru a-ti

mentine o imagine de sine sanatoasa)

 fii loial fata de cei alaturi de care traiesti si

muncesti (loalitate=onestitate + amabilitate)

 fii loial firmei pentru care lucrezi (sustineti-va

firma, sau mergeti sa lucrati pentru o firma pe care o
puteti sustine).
PRINCIPII DE MANAGEMENT
AL CONFLICTELOR
1. Mentinerea unei relatii pozitive pe perioada
conflictului prin:
• ascultare activa,
• utilizarea intrebarilor deschise pentru
clarificarea mesajelor.

2. Diferentierea dintre evenimente, comportament si

interpretarea lor, evaluarea diferitelor optiuni.

3. Focalizarea pe problema, nu pe persoana, folosirea

unor termeni concreti, specifici, comportamentali in
descrierea situatiei si in general, utilizarea unui limbaj
adecvat (“A aparut o problema…….”
Nu “Tu ai creat o problema…..” )
 PRINCIPII DE MANAGEMENT
AL CONFLICTELOR
4. Utilizarea comunicarii directe, fara a reactiona cu propriile
argumente,solicitarea informatiilor pentru intelegerea situatiei,
evitarea invinovatirii si etichetarii interlocutorului,
evaluarea impactului conflictului asupra relatiei sau
grupului.
5. Identificarea barierelor in rezolvarea conflictului. Acestea
ar putea fi: judecarea persoanei si nu evaluarea mesajului,
cautarea de contraargumente, reactia prematura, ascultarea
interlocutorului pentru a identifica greseli si nu pentru a
intelege mesajul, convingerea ca monopolul asupra
adevarului il detin numai anumite persoane.
6. Utilizarea deprinderilor de rezolvare a problemelor in abordarea
conflictului.
CONVINGERI ERONATE DESPRE
CONFLICTE
1. Conflictul se rezolva de la sine, cu trecerea timpului.
2. Confruntarea intr-o problema, este intotdeauna
3. Prezenta unui conflict este semnul unui
management prost al grupului.
4. Conflictul este intotdeuna negativ si distructiv.
5. Conflictul aparut intr-un grup de munca este semn
de neimplinire si neimplicare a managerului.
6. Conflictul nu se rezolva decat printr-un compromis,
respectiv cineva trebuie sa piarda.
7. A avea un conflict este semn de slabiciune si
vulnerabilitate.
EFECTE POZITIVE ALE
CONFLICTULUI

1. creste motivatia pentru schimbare;

2. imbunatateste identificarea problemelor si
solutiilor;
3. creste coeziunea unui grup dupa solutionarea
comuna a conflictelor;
4. creste capacitatea de adaptare la realitate;
5. ofera o oportunitate de cunoastere si dezvoltare
de deprinderi
6. dezvolta creativitatea
EFECTE NEGATIVE ALE
CONFLICTULUI

1. scade implicarea in activitate;

2. diminueaza sentimental de incredere in sine;
3. polarizeaza pozitiile si duce la formarea de
coalitii;
4. dileme morale
5. dificultati in luarea deciziilor
COMPORTAMENTE CONTRAINDICATE

1. Se cere munca in echipa, dar se recompenseaza

contributia individuala
2. Se cere asumare de riscuri, dar se
recompenseaza lipsa greselilor
3. Se cere feed-back, dar se recompenseaza
absenta criticilor.
4. Se cere dinamism, dar se recompenseaza
actiunile conservatoare
SFATURI PRIVIND DIMINUAREA
EFECTELOR EMOTIONALE NEGATIVE
ALE CONFLICTELOR

• Ascultati punctual de vedere al celeilalte personae

Nu trebuie sa fiti de acord cu ceea ce se spune, dar
trebuie sa ascultati punctul de vedere expus. Din cand
in cand, parafrazati sau rezumati cele expuse, pentru a
va demonstra interesul si a-i arata ca ascultati ce
spune.

• Puneti intrebari
Fara intrebari agresive sau acuzatii, puneti intrebari
pana cand va lamuriti.
SFATURI PRIVIND DIMINUAREA
EFECTELOR EMOTIONALE NEGATIVE
ALE CONFLICTELOR

• Nu va enervati
Pastrati-va calmul si nu uitati ca fiecare considera
pozitia sa ca fiind justificata. Acceptati dreptul celuilalt
de a nu fi de accord cu dvs.

• Comunicati-va punctual de vedere in mod clar si

detaliat:
Lasati cealalta persoana sa vorbeasca prima si veti fi in
avantajul celui care vorbeste al doilea.
SFATURI PRIVIND DIMINUAREA
EFECTELOR EMOTIONALE NEGATIVE
ALE CONFLICTELOR
• Insistati asupra problemelor si comportamentelor si
nu asupra emotiilor sau aluziilor
Atrageti atentia asupra evidentelor si nu a deductiilor. Cea
mai grea si mai importanta realizare este atunci cand
ambele parti inteleg faptul ca neintelegerea consta intr-o
problema pe care trebuie sa o rezolve impreuna si nu in
faptul ca fiecare este o problema pentru celalalt.

• Discutati situatia prezenta

Nu insistati asupra trecutului si nu dezgropati vechi
animozitati.
SFATURI PRIVIND DIMINUAREA
EFECTELOR EMOTIONALE NEGATIVE
ALE CONFLICTELOR
• Concentrati-va asupra viitorului
Este mai util sa intrebati “Ce putem face pentru ca lucruri
de genul asta sa nu se mai repete?” decat “Cum am ajuns
in situatia aceasta?”

• Asumati-va partea de vina in conflictul respectiv

Recunoasterea de catre fiecare a unei parti din vina poate
uneori sa incheie ostilitatile pe loc.
SFATURI PRIVIND DIMINUAREA
EFECTELOR EMOTIONALE NEGATIVE
ALE CONFLICTELOR

• Rezumati necesitatile si dorintele ambelor parti

Adoptati o atitudine creativa in explorarea optiunilor si in
gasirea solutiilor echitabile.

• Mentineti canalele de comunicare deschise

Planificati o noua intalnire, la scurt timp, pentru a vedea
in ce masura solutiile gasite sunt eficiente.
DACA VRETI SA TINETI SUB CONTROL
PROPRIA SUPARARE
• Recunoasteti faptul ca un schimb de cuvinte la manie
poate schimba prea putin opiniile.
• Admiteti ca nimeni nu va poate face sa va enervati,
dumneavoastra singur va montati.
• Cu cat ramaneti mai mult calm si stapan pe emotiile
dsv., cu atat este mai probabil sa aveti castig de cauza.
• Invatati sa deveniti un observator al propriei vieti.
• Incepeti sa aveti o reactie pozitiva fata de cei din jur;
nu va mai situati in defensiva.
• Distantati-va de cei care va pot irita si care par sa o
faca ori de cate ori au ocazia.
 SFATURI UTILE PENTRU OAMENI
INTELEPTI
Singurele lucruri care evolueaza de la sine
intr-o organizatie, sunt:
 dezordinea
 frictiunile
 greselile profesionale

• Critica fapta si nu pe cel care a facut-o.

• Fa ca persoana in cauza sa obtina mai mult,

dar fara a-i pune sub semnul intrebarii valoarea sa personala.
SFATURI UTILE PENTRU OAMENI
INTELEPTI

• Asigura-l ca ii respecti si apreciezi posibilitatile si

de aceea, o munca necorespunzatoare acestor
posibilitati este de neconceput.

 Lauda in public, critica in particular.

 Paul Richter: Un om accepta contrazicerea si sfatul

mult mai usor decat s-ar putea crede, dar nu va
suporta ca acestea sa-i fie administrate in mod violent,
chiar daca sunt fundamentale. Inimile sunt ca florile:
ele raman deschise picaturilor de roua, dar se inchid la
rapaiala de ploaie.
EPILOG

George Washinton:
Cat de departe ajungi in viata, depinde de cateva
lucruri:
 sa fii blajin cu tinerii
 sa fii milos cu cei in varsta
 sa fii intelegator cu cei ce se straduiesc
 sa fii tolerant cu cel slab si cu cel puternic pentru
ca intr-o zi in viata, vei fi fost toate acestea.
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

MODUL: 3
COMUNICAREA LA BORDUL NAVEI.
INSPECTIILE ISM
DEFINITIA COMUNICARII

PROCESUL ESENTIAL PRIN CARE ARE

LOC UN SCHIMB DE MESAJE IN
VEDEREA REALIZARII SCOPULUI SI
OBIECTIVELOR PLANIFICATE.
ELEMENTELE PROCESULUI DE
COMUNICARE

 EMITATORUL
 MESAJUL
 CODUL
 CANALUL DE TRANSMITERE
 MIJLOACELE DE TRANSMITERE
 RECEPTORUL
 CONTEXTUL
ETAPELE PROCESULUI DE
COMUNICARE

 CODIFICAREA
 TRANSMITEREA
 DECODIFICAREA
 FILTRAREA
( INTERPRETAREA)
 FEEDBACK-UL
 FORMELE
COMUNICARII

 COMUNICARE INTERPERSONALA /
ORGANIZATIONALA
 COMUNICARE FORMALA / INFORMALA
 COMUNICARE PE ORIZONTALA / VERTICALA/
DIAGONALA
 COMUNICARE VERBALA / PARA-VERBALA /
NON-VERBALA
TEHNICI DE COMUNICARE
INTERPERSONALA (I)
 RAPORTUL INTERPERSONAL
 SPATIUL PERSONAL / ZONELE
DE SIGURANTA
 PRIVIREA SI CONTROLUL VIZUAL
 STRANGEREA DE MANA
 ZAMBETUL
 POSTURA SI GESTURILE
 AMBIANTA
TEHNICI DE COMUNICARE
INTERPERSONALA (II)
 PRIMA IMPRESIE (4’)
 CAUTAREA UNEI ANCORE
 EVITAREA RASPUNSULUI
NEGATIV
 PROVOCAREA
RASPUNSULUI POZITIV
 FORMULAREA POZITIVA
 TACEREA SEMNIFICATIVA
BARIERELE DE PERCEPTIE

 SELECTIVITATEA
 EROAREA DE ATRIBUIRE
 EFECTUL “HALO”
 STEREOTIPIA
 EVALUAREA ANTICIPATIVA / STATICA
 PIERDEREA CONCENTRARII
 PROIECTAREA
 APARAREA
 AUTOAPRECIEREA
 POLARIZAREA
BARIERELE DE EXPRIMARE

 PROBLEMELE SEMANTICE
 COMPLEXITATEA MESAJULUI
 AGLOMERAREA MESAJELOR
 SCURT - CIRCUITUL
BARIERELE CONTEXTUALE

 FACTORII EXTERNI
 STATUTUL SI CREDIBILITATEA
INTERLOCUTORILOR
EFICIENTIZAREA COMUNICARII

 CONSTIENTIZARE
 ASCULTARE
REFLEXIVA
 CLARITATE
 CONCILIERE
 ASERTIVITATE
 EMPATIE
TEHNICI DE PERFECTIONARE A
COMUNICARII ORGANIZATIONALE

 ASCULTARE ACTIVA (RELATII DIRECTE SI

DESCHISE
 COMUNICARE MOBILA (PARTENERIAT
CONDUCERE – ANGAJATI)
MODALITATI DE COMUNICARE
ORGANIZATIONALA

 UNIDIRECTIONALA (RAPORT,ORDIN,
CIRCULARA, FAX, TELEX)
 BIDIRECTIONALA (SEDINTA,
DEZBATERE, INSTRUCTAJ)
MESAJUL COMPLET

NIVEL
DE
NIVEL
ATITUDINE DE
(70%) CONTINUT
(30%)
• MUSCHI • CUVINTE
• RESPIRATIE
• EXPRESIE FACIALA
• GESTURI
• TONUL VOCII
ANALIZA
COMUNICATIV - COMPORTAMENTALA

COMPORTAMENT:
 ASERTIV-
CONSTRUCTIV
 ASERTIV-OBIECTIV
 PASIV-EVAZIV
 AGRESIV-DISTRUCTIV
STILURI PERSONALE DE COMUNICARE (1)

 CENTRAT PE PROCES

 ANALITIC  REACTIE LENTA

 NEVOIE DE ADEVAR
SI PERTINENTA
STILURI PERSONALE DE COMUNICARE (2)

 CENTRAT PE PERSOANA
 AMABIL  REACTIE MODERATA

 NEVOIE DE ACCEPTARE
STILURI PERSONALE DE COMUNICARE (3)

 CENTRAT PE INTERACTIUNE

 REACTIE VIE
 EXPRESIV
 NEVOIE DE STIMULARE
STILURI PERSONALE DE COMUNICARE (4)

 CENTRAT PE SARCINA

 DIRECTIV  REACTIE RAPIDA

 NEVOIE DE REZULTATE
STILURI PERSONALE DE COMUNICARE (5)

 FLEXIBIL  VERSATILITATE
(SITUATIE/PARTENER)
COMPETENTA DE COMUNICARE

 LINGVISTICA
 SOCIO-CULTURALA
 ENCICLOPEDICA / REFERENTIALA
 GENERICA (GENURI DISCURSIVE)
INSPECTIILE ISM
COMUNICAREA LA BORDUL NAVELOR
CU ECHIPAJE MULTINATIONALE

 FACTOR DE SIGURANTA SI COEZIUNE

A ECHIPAJULUI
 LIMBAJ COMUN IN CONTEXTUL
INDATORIRILOR ZILNICE SI AL
SITUATIILOR CRITICE (LIMBA ENGLEZA:
SMCP)
INSPECTIILE ISM
PROCEDURI SI MASURI SPECIFICE
IN CONTEXTUL COMUNICARII

 PROCEDURI SI INSTRUCTIUNI SCRISE

CLAR SI SIMPLU
 APLICAREA POLITICII COMPANIEI
 MASURI CORECTIVE PENTRU
EFICIENTIZAREA COMUNICARII LA BORD
 INSTRUIREA ECHIPAJULUI
 VERIFICAREA RESPECTARII CERINTELOR
SPECIFICE
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI
EXEMPLE DE MESAJE ADECVATE (1)
 Pentru a preveni reactia defensiva:
PUTETI SA-MI EXPLICATI CUM S-A PRODUS
ACEST INCIDENT?

 Pentru validarea interlocutorului:

SA DISCUTAM DESPRE ACEASTA
MANEVRA.
DVS. CE PARERE AVETI?
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI
EXEMPLE DE MESAJE ADECVATE (2)

• Pentru criticarea unei atitudini:

M-ATI INTRERUPT DE TREI ORI IN

TIMP CE VA EXPLICAM IN CE
CONSTA NECONFORMITATEA , CEEA
CE MI-A CREAT IMPRESIA CA NU
ASCULTATI CE VA SPUN.
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI
EXEMPLE DE MESAJE ADECVATE (3)

• Pentru sustinerea emotionala a

interlocutorului:

VA INTELEG, DEOARECE SI EU AM
LUCRAT PE ACEST TIP DE NAVA
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI
EXEMPLE DE MESAJE ADECVATE (4)

 Pentru tatonarea unei probleme sensibile:

DE CE CREDETI ACEST LUCRU?

 Pentru prevenirea unor posibile bariere

psihologice:
MA INTERESEAZA IDEILE DVS.
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI

 IMPORTANTA UNOR ORDINE CLARE,

SCURTE SI PRECISE
 PERICOLUL DE A CREDE PE CUVANT,
FARA A VERIFICA
 IMPORTANTA CLARIFICARII
INSTRUCTIUNILOR, UTILIZAND
INTREBARI DIRECTE,PRECEDATE DE:
CINE? CE? UNDE? CAND? CUM? DE CE?
INSPECTIILE ISM:
CULTURA SIGURANTEI
CARACTERISTICILE INFORMATIEI

 EXACTA (VERIFICAREA VERIDICITATII)

 ADECVATA (UTILA RECEPTORULUI)
 OPORTUNA (LA MOMENTUL POTRIVIT)
 EFICACE (EFECT SUPERIOR EFORTULUI
DE OBTINERE)
SINTEZA
COMUNICAREA INTERPERSONALA
 INFLUENTEAZA CONSTANT CONSTIINTA
DE SINE, DUPA CUM IDENTITATEA SI
POZITIILE INTERLOCUTORILOR
INFLUENTEAZA COMUNICAREA

“ IL SUFFIT QU’AUTRE ME REGARDE

POUR QUE JE SUIS CE QUE JE SUIS”
(Jean Paul SARTRE)
SINTEZA
COMUNICAREA ORGANIZATIONALA

 PROCES PRIN CARE O IDEE ESTE

TRANSFERATA DE LA O SURSA LA
UN RECEPTOR, CU INTENTIA DE A
SCHIMBA COMPORTAMENTUL
ACESTUIA
(ROGERS & ROGERS)
 SINTEZA
COMPETENTA DE COMUNICARE

 CUNOASTEREA (PRACTICA SI NU
NEAPARAT EXPLICITA)A REGULILOR
PSIHOLOGICE, CULTURALE SI SOCIALE
CARE GUVERNEAZA UTILIZAREA
VORBIRII INTR-UN CADRU SOCIAL
(D. COSTE & R. GALISSON)
SINTEZA
COMUNICAREA INTERCULTURALA
LA BORDUL NAVEI
 CULTURA DE SCHIMB = TARAMUL DE
GRANITA / ZONA TAMPON IN CARE
CULTURILE AFLATE IN CONTACT SE
AMESTECA SI SE COMBINA, IAR
PARTILE NU ACTIONEAZA EXACT CUM
AR PROCEDA IN ARIA PROPRIEI
CULTURI, UNDE SE IMPLEMENTEAZA
LEX LOCI
 SINTEZA
MANAGEMENTUL COMUNICARII
PRIN SONDAJ

 ASCULTAREA ACTIVA
 FEEDBACK-UL CONSTRUCTIV
 CANALELE ASCENDENTE
 INTELEGEREA DIFERENTELOR
CULTURALE
 ORGANIZAREA SPATIULUI
 UTILIZAREA TEHNOLOGIEI
PERFORMANTE
SINTEZA
ROLUL COMUNICARIII

 FUNCTIONAREA ADECVATA A
ORGANIZATIILOR, ATINGEREA
OBIECTIVELOR INDIVIDUALE, DE
GRUP SI ORGANIZATIONALE ,
SUCCESUL
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

MODUL: 4
CONFORMAREA LA PROCEDURILE
DE URGENTA
REGULAMENTE

 ISM CODE
 MARPOL 73/78
 SOLAS
 STCW
SITUATII DE URGENTA

 COLIZIUNE
 ESUARE
 SCURGERI
 INCENDIU
 “ ENGINE BREAKDOWN”
SITUATII DE URGENTA

 BLACK-OUT ON BRIDGE
 VREME REA
 TERORISM/PIRATERIE
 CONFLICTE LA BORD
 EPIDEMII
ATRIBUTIUNI PRIVIND PASAGERII

 ALERTAREA PASAGERILOR
 VERIFICAREA IMBRACAMINTII
(CORESPUNZATOR CONDITIILOR METEO)
 VERIFICAREA IMBRACARII CORECTE
A VESTEI DE SALVARE
 VERIFICAREA / APELUL
 MENTINEREA ORDINEI
PLANURI

 SAFETY PLAN
 EMERGENCY PLAN
 FIRE CONTROL PLAN
 GENERAL ARRANGEMENT PLAN
 MAN OVER BOARD ISTRUCTIONS
 OIL POLLUTION EMERGENCY PLAN
ROLURI

 DENUMIREA ROLULUI
 SEMNALUL DE ALARMA
 NUMELE SI PRENUMELE
 POSTURILE DE ADUNARE / ACTIUNE
 FUNCTIA IN CARE ACTIONEAZA FIECARE
PARTICIPANT
 ATRIBUTIUNI SPECIFICE (MIJLOACE DE
SUBORDONARE, COMUNICARE , ETC.)
 EXERCITII DE ROLURI

 CUNOASTEREA ROLULUI
 INSUSIREA MODULUI DE
ACTIUNE
 AUTOMATIZAREA
COMPORTAMENTELOR
INFORMATII ECHPAMENT PROTECTIE

 MANUALUL DE INSTRUCTIUNI
 MANUALUL DE SIGURANTA AL COMPANIEI
 SOLAS
 INSTRUCTIUNI SI ANTRENAMENTE
 PROCEDURI IN SITUATII DE URGENTA

LA DESCOPERIREA UNEI SITUATII DE

URGENTA, TREBUIE SA DATI IMEDIAT ALARMA.
IN FUNCTIE DE URGENTA , EXISTA TIPURI
VARIATE DE PLANURI PENTRU PROCEDURILE
CE TREBUIE URMATE LA DESCOPERIREA UNUI
POTENTIAL PERICOL

• INCENDIU

• COLIZIUNE

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 PROCEDURI IN CAZ DE INCENDIU
• ACTIVATI SEMNALUL DE
ALARMA LA DETECTAREA UNUI
INCENDIU, INDIFERENT CAT DE
MIC PARE.
• INCERCATI SA STINGETI
INCENDIILE MICI CU
STINGATOARE, PATURI ETC.
DACA ACEST LUCRU NU ESTE
POSIBIL IN PRIMELE MINUTE,
INCHIDETI VENTILATIA PENTRU
A IMPIEDICA AERUL SA AJUNGA
LA FOC.
• NU DESCHIDETI USILE SAU GURILE DE MAGAZIE DIN ZONELE UNDE NU
PARE SA FIE FUM DECAT DACA PURTATI ECHIPAMENT DE PROTECTIE
SI ECHIPAMENT DE STINGERE ANTIINCENDIU.
• RETINETI CA UN FOC MOCNIT POATE PRODUCE GAZ TOXIC INVIZIBIL.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 PROCEDURI IN CAZ DE COLIZIUNE
• DATI ALARMA SI INDREPTATI-VA
CATRE LOCURILE DE ADUNARE SAU
PROCEDATI ASA CUM VI SE ORDONA
IN SISTEMUL DE COMUNICATIE AL
NAVEI.

• URMATI ORDINELE SI PROCEDURILE

DE RUTINA ASA CUM AU FOST
PRACTICATE IN TIMPUL EXERCITIILOR
SI ASA CUM ESTE INDICAT
IN LINIILE DIRECTOARE ALE
MANUALULUI DE CONTINGENTA
SI SOPEP

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
PROCEDURI LA AUZUL
SEMNALULUI DE ALARMA
IN EVENTUALITATEA UNEI ALARME DE URGENTA A FOST DAT,
TOTI MEMBRII ECHIPAJULUI TREBUIE SA URMEZE PROCEDURILE COMPANIEI
SI SA SE INTALNEASCA LA LOCURILE LOR DE ADUNARE.

• INCENDIU

• COLIZIUNE

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
PROCEDURI LA AUZUL SISTEMULUI DE ALARMA
• DE INCENDIU
• IN CAZ DE ALARMA, ESTE
IMPORTANT CA TOATA LUMEA SA
SE ADUNE CAT DE REPEDE
POSIBIL PENTRU A AFLA DACA
LIPSESTE CINEVA.
• RAPORTATI IMEDIAT DACA
LIPSESTE CINEVA.
• DACA NAVA ESTE IN PORT, CHEMATI IMEDIAT POMPIERII PORTUARI.

• ESTE DATORIA FIECARUI MEMBRU AL ECHIPAJULUI SA STIE UNDE SE AFLA

TOATE ECHIPAMENTELE, STINGATOARELE DE MANA, MANICILE SI
IESIRILE DE URGENTA.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 PROCEDURI LA AUZUL
SISTEMULUI DE ALARMA
•DE COLIZIUNE
• TOTI MEMBRII ECHIPAJULUI
TREBUIE SA SE INTALNEASCA LA
BARCA DE SALVARE DESEMNATA,
PURTAND IMBRACAMINTE
CALDUROASA CORESPUNZATOARE.
DE ASEMENEA, TREBUIE SA POARTE
VESTE DE SALVARE INAINTE DE
PREGATIREA BARCILOR PENTRU
LANSARE.
• RAPORTATI DACA LIPSESTE CINEVA !
• INFORMATI-L PE COMANDANTUL BARCII CAND ORDINELE LUI AU
FOST EXECUTATE. PLUTELE DE SALVARE TREBUIE PREGATITE IN
CONFORMITATE CU ORDINELE COMANDANTULUI BARCII.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 PROCEDURI IN CAZ DE COLIZIUNE
PREGATIRE SI EXERCITII
LA BORDUL NAVEI SE EXECUTA
DIFERITE TIPURI DE ANTRENAMENTE
SI EXERCITII.

• EXERCITII CU BARCILE, EXERCITI IN CAZ DE

INCENDIU SI EXERCITII IN CAZ DE POLUARE
• EXERCITIU IN CAZ DE “OM LA APA”
• ANTRENAMENT LA LOCUL DE MUNCA
• ANTRENAMENT PENTRU UN GRAD SUPERIOR
• INSTRUIRE ASISTATA DE COMPUTER
• JURNAL DE OBSERVATII
• EXERCITII DE INSTRUIRE

_______________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
 RESPONSABILITATI PENTRU
INSTRUIREA LA BORD
RESPONSABILITATEA PENTRU
INSTRUIREA LA BORD APARTINE
IN PRIMUL RAND

• COMANDANTULUI SI OFITERILOR
SUPERIORI
COMANDANTUL SUPRAVEGHEAZA TOATE
ACTIVITATILE DE INSTRUIRE CONFORM:
• DIRECTIVELOR SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL COMPANIEI
• CERINTELOR STATULUI DE PAVILION
COMANDANTUL ESTE INCURAJAT SA
DELEGE ACTIVITATILE DE
ANTRENAMENT SI INSTRUIRE
CELORLALTI MEMBRI AI ECHIPAJULUI,
INCLUSIV OFITERILOR INFERIORI SI
PERSONALULUI NEBREVETAT.
_______________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

MODUL: 5
PREVENIREA POLUARII
MEDIULUI MARIN
Obiective:

La terminarea acestui modul, cursantii vor

fi capabili sa:
• cunoasca importanta masurilor ce trebuie
luate pentru a preveni poluarea mediului
marin
• sa fie constienti de cele mai comune riscuri
de poluare ce pot afecta buna desfasurare
a activitatii comerciale.
Dispozitii generale

 Definirea si explicarea termenului de poluare.

 Poluarea cauzata de activitatea umana si de

natura.

 Prezentarea surselor principale ale poluarii

marine.
Dispozitii generale

 Cauzele ce duc la poluarea marina datorata

navelor.
 Efectele poluarii operationale sau
accidentale a mediului marin
 Impactul poluarii asupra vietii marine si
lantului trofic.
 Masuri internationale pentru prevenirea
poluarii, evitarea poluarii si retinerea
poluantilor
 Conventia MARPOL 73/78
ANEXA I MARPOL 73/78

 Dispozitii generale, aplicare,

vizite si inspectii, eliberare
certificate.

 Tancuri de balast separat, de

balast curat si spalarea cu titei.

 Prevenirea poluarii cu
hidrocarburi in caz de coliziune
si esuare
Conventia MARPOL 73/78
ANEXA I

 Instalatii de supraveghere si
control al hidrocarburilor si
echipamente de filtrare.

 Jurnalul de inregistrare a
hidrocarburilor (O.R.B.)

 Plan de urgenta la bord

contra poluarii cu
hidrocarburi
Conventia MARPOL 73/78
ANEXA II

Reguli pentru controlul poluarii

cu substante lichide nocive in vrac:

• Dispozitii generale, aplicare

• Clasificarea lichidelor nocive

• Instalatii de colectare si instalatii de descarcare a

marfurilor in terminale

• Jurnalul de inregistrare a marfurilor lichide in vrac

Conventia MARPOL 73/78
Anexa III
Reguli pentru prevenirea poluarii
cu substante daunatoare
sub forma ambalata

• Aplicarea, ambalarea si
documente

• Stivuirea si separarea
(segregarea) lor
Conventia MARPOL 73/78
Anexa IV

Reguli pentru prevenirea

poluarii cu ape uzatre
de la nave

• Dispozitii generale, vizite,

eliberare certificate

• Descarcarea de ape uzate

si instalatii de colectare
Conventia MARPOL 73/78
Anexa V

Reguli pentru
prevenirea poluarii cu
gunoaie de la nave

• Evacuarea gunoiului si
instalatii de colectare

• Afise si planuri de
administrare a gunoiului si
inregistrarea operatiunilor
de descarcare
Conventia MARPOL 73/78
Anexa VI
Reguli pentru prevenirea
poluarii atmosferei de
catre nave

• Dispozitii generale, exceptii,

inspectii, certificate

• Substante care reduc stratul

de ozon

• Oxizi de azot (NOX), oxizi de

sulf (SOX) si compusi organici
volatili
 Conventia MARPOL 73/78
Anexa VI

Reguli pentru
prevenirea poluarii
atmosferea de catre
nave

• Instalatii de colectare

• Calitatea combustibilului
Protectia mediului marin - Legislatie

 Responsabilitatile
comandantului si ale ofiterilor
de la bord privind protectia
mediului marin

 Raportarea incidentelor de poluare

 Efectuarea exercitiilor la bord cu

privire la cazurile de poluare

 Continutul planului de urgenta

SOPEP
Protectia mediului marin - Legislatie

 Controlul, constatarea si sanctionarea cazurilor

de poluare

 Aplicarea amenzilor
PROTECTIE INDIVIDUALA SI
RESPONSABILITATI SOCIALE LA BORDUL
NAVEI

MODULUL 6

RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

CERONAV PSSR NEBREVETATI -

MODULUL 1
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

 SCOPUL:

 1. INDEPLINIREA CERINTELOR MINIME

OBLIGATORII PENTRU NAVIGATORI

 2. FAMILIARIZAREA SI INSTRUIREA DE BAZA IN

SIGURANTA NAVIGATIEI, IN ACORD CU
SECTIUNEA VI/1 A CODULUI STCW
RESPONSABILITATI SOCALE
LA BORDUL NAVEI

 OBIECTIVE:

 1. INDEPLINIREA PROCEDURILOR DE URGENTA

 2. MASURI PENTRU PREVENIREA POLUARII
MEDIULUI MARIN
 3. RESPECTAREA PRACTICILOR DE PROTECTIE A
MUNCII
 4. INTELEGEREA ORDINELOR SI SA FIE INTELES IN
LEGATURA CU INDATORIRILE DE LA BORDUL
NAVEI
 5. CONTRIBUTIA LA EFICACITATEA RELATIILOR
UMANE DE LA BORDUL NAVEI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

 6. REALIZAREA UNOR PRACTICI SIGURE IN

EXPLOATAREA NAVEI SI A UNEI AMBIANTE DE
LUCRU FARA PERICOLE

 7. STABILIREA DE MASURI DE SIGURANTA

IMPOTRIVA TUTUROR RISCURILOR
INDENTIFICATE

 8. IMBUNATATIREA CONTINUA A COMPETENTEI

PERSONALULUI DE LA USCAT SI DE PE MARE
ASPECTELE URMARITE LA BORDUL NAVEI

 1. RESPECTAREA POLITICII COMPANIEI

 2. RESPECTAREA REGULILOR SI A
REGLEMENTARILOR CE GUVERNEAZA CERINTELE
STATULUI SUB A CARUI PAVILION SE NAVIGA

 3. ASCULTAREA, DISCIPLINA, URMARIREA

ORDINELOR SI DISPOZITIILOR SUPERIORILOR
RESPONSABILITATILE ECHIPAJULUI

 1. RESPONSABILITATE SOCIALA FATA DE SINE,

FATA DE COLEGI, FATA DE COMPANIE SI FATA DE
MEDIU

 2. DREPTUL LA CONVINGERILE SALE

 3. DREPTUL DE A-SI EXPRIMA ACESTE

CONVINGERI
RESPONSABILITATILE ECHIPAJULUI

 4. DREPTUL DE A CERE CUIVA ATATA VREME CAT

POATE APRECIA CA CELALALT ARE DREPTUL DE A
SPUNE “NU”

 5. DREPTUL DE A CLARIFICA O COMUNICARE

PENTRU IMBUNATATIREA RELATIILOR
INTERPERSONALE
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

 TREBUIE SA SE TINA CONT DE URMATOARELE

ASPECTE :

 1. NEVOILE COMPANIEI

 2. NEVIOLE SOCIALE ALE FIECARUI MEMBRU

DIN ECHIPAJ

 3. NEVOILE NAVEI
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

 4. ASCULTAREA, DISCIPLINA SI URMAREA

ORDINELOR SUPERIORILOR

 5. RESPECTAREA POLITICII COMPANIEI ASA CUM

ESTE STIPULAT IN MANUALELE DE SIGURANTA,
REGULILE SI REGLEMENTARILE CE GUVERNEAZA
CERINTELE STATULUI DE PAVILION
RESPONSABILITATI SOCIALE
LA BORDUL NAVEI

 6. RESPECTAREA PERMANENTA A POLITICII DE

SIGURANTA SI PROTECTIE A MEDIULUI

 7. ASISTAREA MARINARILOR AFLATI IN:

1. SINISTRE,
2. OPERATIUNI DE CAUTARE SI SALVARE
3. OPERATIUNI DE REDUCERE A POLUARII
MEDIULUI MARIN
ECHIPAJUL TREBUIE SA CUNOASCA, SA
IMPLEMENTEZE URMATORELE PROBLEME

 1. PRICIPAREA LA ACTIVITATEA NAVIGATIEI ESTE

OBTINEREA DE PROFIT

 2. ECHIPAJUL TREBUIE SA-SI INDEPLINEASCA

TOATE INDATORIRILR CU SINCERITATE SI
MAXIMUM DE RANDAMENT
ECHIPAJUL TREBUIE SA CUNOASCA, SA
IMPLEMENTEZE URMATOARELE PROBLEME

 4. CLARIFICAREA OBIECTIVELOR COMUNE, ASTFEL

INCAT ORICE DUBIU SA-SI GASEASCA
REZOLVAREA PRIN EXPLICAREA CLARA A CEEA CE
ECHIPAJUL INCEARCA SA REALIZEZE.

 5. METODELE SI MIJLOACELE SUNT IMPORTANTE,

OBIECTIVUL PRINCIPAL FIIND OBTINEREA UNOR
REZULTATE EFICIENTE.
ECHIPAJUL TREBUIESA CUNOASCA, SA
IMPLEMENTEZE URMATOARELE PROBLEME

 6. ASUMAREA NU DOAR A PROBLEMELOR

GENERALE CI SI REZOLVAREA
PROBLEMELOR PERSONALE, CAT SI
EXISTENTA PROCEDURILOR DE LUCRU
CARE SA FIE INTELESE SI RESPECTATE DE
TOTI CEI DE LA BORD.

 7. COMPETITIVITATEA LA BORD ESTE

DAUNATOARE.
CONDITII DE ANGAJARE

 CONDITIILE DE ANGAJARE NECESITA EXISTENTA

OBLIGATIILOR ANGAJATORULUI SI OBLIGATIILE
ANGAJATULUI, CARE SUNT CUPRINSE IN CELE 2
TIPURI DE CONTRACT:

 CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA

 CONTRACTUL INDIVIDUAL DE AMBARCARE

CONTRACT COLECTIV DE AMBARCARE

 TREBUIE SA :

 ASIGURE CONDITIILE NECESARE PENTRU

DESFASURAREA EFICIENTA A ACTIVITATII
COMPANIEI, IN CADRUL UNOR RELATII DE MUNCA
ECHITABILE

 STABILEASCA DREPTURILOR SALARIATILOR SI A

OBLIGATIILOR ACESTORA CU PRIVIRE LA
EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA

 INCETAREA ACESTUI CONTRACT

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

 TREBUIE SA CUPRINDA DATE DESPRE :

1. CONDITII DE MUNCA, PROTECTIA MUNCII,

SALARIZARE
2. TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA
3. ALTE MASURI DE PROTECTIE SOCIALA A
SALARIATIILOR SI ACORDARE DE FACILITATI
ACESTORA
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

4. FORMAREA PROFESIONALA

5. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR

6. DISCIPLINA, PROCEDURI DE SANCTIONARE A

CAZURILOR DE INDISCIPLINA SI A PLANGERILOR
CONDITII DE ANGAJARE
CERINTE NATIONALE SI INTERNATIONALE

 PERSONALUL NAVIGANT PE PERIOADA

EXECUTARII CONTRACTULUI PE NAVE CARE
ARBOREAZA PAVILIONUL ALTOR STATE,
BENEFICIAZA DE CONTRACTE DE MUNCA
ACCEPTATE DE FEDERATIA INTERNATIONALA A
LUCRATORILOR DIN TRANSPORTURI (ITF)
DREPTURILE PERSOANEI ANGAJATE

 1. SA FIE RETRIBUITA IN RAPORT CU CANTITATEA,

CALITATEA SI IMPORTANTA MUNCII PE CARE O
DESFASOARA
 2. SA I SE ASIGURE STABILITATEA IN MUNCA,
CONTRACTUL DE MUNCA NEPUTAND SA INCETEZE
SAU SA FIE MODIFICAT DECAT IN CAZURI
PREVAZUTE DE LEGE
 3. SA BENEFICIEZE DE CONDITIILE CREATE PRIN
REGLEMETARILE LEGALE, INCLUSIV DE CONCEDII
DE STUDII, PENTRU RIDICAREA PREGATIRII
PROFESIONALE
 DREPTURILE PERSOANEI ANGAJATE

 4. SA BENEFICIEZE DE CONDITII DE MUNCA

CORESPUNZATOARE, DE PROTECTIE A MUNCII, DE
ASISTENTA MEDICALA GRATUITA, DE
INDEMNIZATIE DE ASIGURARI SOCIALE IN CAZ DE
PIERDERE TEMPORARA A CAPACITATII DE MUNCA.

 5. SA I SE ASIGURE REPAOS SAPTAMANAL SI

CONCEDIU DE ODIHNA ANNUAL PENTRU
REFACEREA CAPACITATII DE MUNCA
OBLIGATIILE PERSOANEI ANGAJATE

 1. SA RESPECTE ORDINEA SI DISCIPLINA

LA LOCUL DE MUNCA
 2. SA APERE PATRIMONIU UNITATII
 3. SA REALIZEZE SARCINILE CE DECURG
DIN FUNCTIA SI POSTUL DETINUT
 4. SA RESPECTE PROGRAMUL DE LUCRU, SA
FOLOSEASCA INTEGRAL SI CU EFICIENTA
TIMPUL DE MUNCA
OBLIGATIILE PERSOANEI ANGAJATE

 5. SA ASIGURE REALIZAREA LUCRARILOR

INCREDINTATE IN CONDITII DE CALITATE

 6. SA URMEZE CURSURILE DE PERFECTIONARE

ORGANIZATE SAU RECOMANDATE DE UNITATE

 7. SA RESPECTE NORMELE DE CONDUITA IN

RELATIILE CU CEILALTI MEMBRII AI
COLECTIVULUI.
CONSUMUL DE ALCOOL

 ALCOLISMUL = UNA DIN CELE MAI

RASPANDITE TOXICOMANII, CONSTANT IN
CONSUMUL EXAGERAT DE ALCOOL CU EFECTE
DISTRUCTIVE SI DEZORGANIZATOARE
ASUPRA INDIVIDULUI

 CONSUMUL DE ALCOOL ESTE STRICT INTERZIS

LA BORDUL NAVEI
 CONSUMUL DE DROGURI

 DROGURILE CAUZEAZA
PRODUCEREA DEPENDENTEI, CU
CONSECINTE IN:
 TULBURARI ALE CREIERULUI,
 STOP CARDIAC,
 VIOLENTA SI SUICID.