Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(note de curs)
1.1 Introducere
Nava este privita ca un sistem complex ce indeplineste trei obiective
majore :
-Primul este destinat scopului navei de a transporta marfa sau a executa
servicii, ceea ce determina tipul de nava , zona de activitate .
-Al doilea obiectiv este legat de capacitatea navei de a naviga in conditii
optime sau speciale
-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de habitat si
sigurantei echipajului la bordul navei .
Toate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bord si de
punte .
Reglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt evidentiate
de norme , reguli impuse de Autoritatile nationale si internationale
(Registre de clasificare , SOLAS, IMO , etc.). Evident ca pentru fiecare
etapa exista reguli precise, delimitarea activitatii.
Din punt de vedere a cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul
expluatarii navei .
Din punct de vedere al locului : At . proiectare – santier – zona maritime
sau fluviala.
Participanti la proiect sunt : armatorul , executantul ( priect si exe.),
executantul serviciilor , beneficiar.
Legatura dintre acestia se regaseste contractual , cauzal si temporal
pentru fiecare faza .
Toate aceste elemente enumerate mai sus au impact asupra intalatiilor
navale (bd si pt )
Fazele principale de elaborare/fuctionare a instalatie sau a unui sistem
sunt :
proiectarea /avizare
executie / test (tehnic , etans )
commissioning (punerea in functiune )
test (shore , sea sau combinat) HAT si SAT
expluatare /revizii /reparatii /modernizare
Ca principiu derularea etapelor reprezinta incadrarea in sisteme de calitate,
proceduri , norme tehnice.
Ca factori implicati in etapele mai sus mentionate :
- finante
- informatie
- materiale/energie
- management/principii
Aceste elemente pot fi gasite total sau partial in fazele de
elaborare/functionare de mai sus.
←
1.2 Categorii
Instalatiile mai pot fi impartite in patru categorii :
-Inst . energetice – destinata:
propulsie nava, generare energie agregate, generare abur, generare
aer.
-Inst tubulaturi :
Ballast, santina, cargo lichid, fi-fi , sanitare, clima ,
-Inst punte :
Manevra-legare, ancorare, incrcare/descarcare, remorcaj, salvare, inst
speciale.
-Inst de navigatie :
Giro, satellite, loch, ultrason , radio, special (detectare /locatie )
1.5.Armaturi
Sunt elemente ale instalatiilor de reglaj al parametrilor , inchidere ,
deschidere.
Ele pot fi cu: cep (gate valve)(15-20 bar), ventil (globe valve) ,
future(butterfly), bila(ball valve), flotor, valvule special (valvule ac , valvule
cu arc, valvule de siguranta, valvule spada,
Alegerea lor se face in functie de presiunea instalatiei .
Cuplarea a mai multor armature se face in casete de distributie sau
manevra numite MANIFOLD.
Armaturile speciale : filtre, sorburi , oale de condens.
Armaturi de bordaj sunt elemente de clasa .
1.5.1 Actionarea armaturilor .
Datorita spatiului limitat sau a gradului de automatizare actionarea
armaturilor se face mechanic, hydraulic , pneumatic, electric.
Armaturile pot fi NORMAL INCHIS sau NORMAL DESCHIS.
-Actionarea mecanica prin tije, pirghii, se poate si automatiza(dubla)
-Actionarea electica se face cu ajutorul unui electromagnet sau
electromotor ce actioneaza tija armaturii , direct sau indirect.
-Actionarea hidraulica foloseste fluidul de transport sau circuit separat de
fluid.
-Actionarea pneumatica foloseste presiuni de pina la 30 bar
a) Reglarea presiunii-
Acestea pot fi :
-de siguranta
- de siguranta propriu-zisa
-de reglare cu mentinere constanta a presiunii de obicei intre 1,1 si 0,9 din
valoarea presiunii
Regulatoarele de presiune (presostate)
b) Reglarea temperaturii
- Semnalizare temperature extreme
- Siguranta
- Reglarea temperaturii
d) Reglarea viscozitatii :
Reglarea viscozitatii este necesara la motoarele principale care
functioneaza pe combustibil greu. Viscozitaea admisa este de 2-2,5 grade
Engler.
-Traductoare hidrostatice ,
Se bazeaza pe propietatea careia in cazul curgerii laminare a fluidului
caderea de presiune este proportioanala cu viscozitatea.
Pentru proportionalitate Re crt mai mic de 2300.
-Traductoare hidrodinamice – au la baza frecarea viscoasa intre doua discuri
la care primul este antrenat mechanic iar miscarea se transmite la al doilea
prin intermediul lichidului.
Traductoare cu cilindri concentrati se bazeaza pe frecarea viscoasa dintre
doi cilindri cu transmiterea turatiei . (grosimea stratului limita)
e) Rezervoare hidraulice .
In majoritea sisitemelor hidraulice pe nava se intilnesc rezervoarele
hidraulice sau tancuri de ulei .
Instalatii care sunt dotate cu rezervoare (power pack) , sunt inst capace
mecanice , inst guvernare , inst ancorare, inst manevra-legare , inst ulei
termal.
Sunt operatii de test presiune max .pe instalatii , sau operatii mecanice
(presa tub etambou ) care folosesc acest tip de instrument.
Acestea au ca scop :
Egalarea diferentei instantanee dintre cantitatea de lichid absorbita si cea
refulata
Conduce energia termica rezultata prin frecari
Separa aerul , apa si impuritatile mecanice
Inaltimea lichidului trebuie sa fie aprox. 80-90% din inaltimea rezervorului .
Conducta de aspiratie trebuie sa fie tesita la 45 grade , situate la 30 mm de
fundul rezervorului .
Conducta de retur trebuie sa fie tesita la capat.
Celel doua conducte trebuia sa fie cit mai departate intre ele.
Temperatura nu trebuie sa depasesca 50 grade C. Se poate face racirea
sau inclazirea uleiului din rezervor. Rezervorul se inspecteaza tehnic si
etans .
Adesea pe capacul de inchidere se monteaza pompe, distribuitoare,
ventile de presiune , filter.
Protectia tevilor :
Protectia se face in mod general prin doua procedee:
a) vopsire si b) acoperire metalica si c) uleiere
a) Vopsirea se face in sistemul adecvat instalatiei respective repective. Se
folosesc vopsele cu unu si doua componente, Tubulatura in tancurile de ulei
si combustibil nu se vopseste.
b) Acoperirea metalica se face cu zinc prin procedee de decapare spalare
neutralizare si acoperire in baia de zinc a tevilor. Stratul de acoperire este in
jurul valorii de 80-100 microni conf Normei europene 1461.
Daca din motive tehnice tevile galvanizate se vopsesc se aplica initial un strat de
vopsea de legatura (tie coat)care creeaza aderenta pe zinc.
In anumite cazuri locale se aplica la rece statul de zinc prin spraiere sau vopsire.
c) Uleierea de face prin speierea la interior a tevii cu ulei dupa decaparea ei in
atelier.
ACTUATORI
Pentru dezvoltarea fortelor si momentelor si realizarea miscarilor in sistemele
mecatronice se utilizeaza sisteme de actionare de cele mai diferite tipuri si forme de
energie. Pentru cuprinderea tuturor acestor dispozitive tehnice intr-o singura
notiune, se utilizeaza, termenul de actuator (de la v.eng „to act” = a actiona).
Definitie:
In general, prin actuator se intelege un subansamblu care converteste o forma de
energie (electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica.
Structura acestuia nu mai poate fi descompusǎ in sub-structuri decat cu riscul de a
pierde capacitatea de generare a miscarii.
Scop :
Miscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru
un anumit scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu
miscarea obtinuta de la alti actuatori.
Actionarea propriu-zisa este obtinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor,
interactiune mecanica si deformatii limitate.
.
Termenul I :
-Crestere de energie cinetica
-Crestere de energie piezo
-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime
Termen II:
– pierderea hidraulica pe instalatie
Se face notatia
Hv –sarcina vacuumetrica
ha- pierderea de sarcina intre punctele O si A.
Sau
zona III
Regim patratic sau regimul automodelarii turbulente . Pentru fiecare ε, λ
devine constant , independent de numarul Re.
Formula lui Prandtl :
ec.20 si 21
Se face notatia :
Ec devine: h=sQ²
Pierderile hidraulice depind de debit . Factorul “s” este o functie de λ
Deci” s” functie de Re.
In cazul automodelarii λ nu mai depinde de Re, ci numai de rugozitate .
In acest caz nici “s” nu mai depinde de Re. (vezi zona III)
In cazurile practice regimul in care se merge cu s=constant e foarte des.
Caracteristica tubulaturii fiind o parabola de gradul 2.
-Tubulatura Serie
Daca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vedere
geometric , lungime si diametru .
Se determina valoarea pierderii hidraulice pe aceasta tubulatura
Exista tripla egalitate :
Q₁=Q₂=Q=constant
Deci
Si facind notatia :
-Tubulatura paralel
Rezulta :
51-52 = 5a
57-5a=7a
46-36=6b
6b-76=7b
7a-7b=7A
87-7A=Rezultanta
Exista cazuri in care avem tubulatura complexa cuplata.
Se considera o tubulatura sub forma schemei de mai jos :
Prb 1. Ramura b are conditii de cuplare deoarece in punctul I trebuie sa
se realizeze o sarcina de pozitie ρgz . Sarcina geodezica determina o
translatie a caracteristicii instalatiei cu distanta ρgz, tocmai echivalentul
sarcinii de pozitie. Tronsoanele 1a si 1b se cupleaza in paralel .
Pe tronsonul b apa nu circula daca valoarea este sub ρgz
Prb 2.
Daca la capatul tubulaturii trebuie sa se realizeze o anumita presiune ,
pompa va trebui sa asigure o sarcina suplimentara egala cu pierderile pe
tubulatura plus sarcina pentru invingerea presiunii de la capatul
tubulaturii.
Se reprezinta graficul H-Q, iar caracteristica se traseaza de la H=p.
Fig. 2.14
Din ec:
Ec devine:
(pierderi dinamice)
si
Sumar :
Marimi specifice
Sarcina
Puterea
Pierderea de sarcina (liniar ,local)
Rugozitatea
Sarcina vacumetrica
NSPH (net positive suction head)-rezerva de cavitatie
Zone –Nicuradze
Caracteristica hidrodinamica “s “(depinde doar de rugozitate)
Tubulatura serie- paralel-complexa
Caracteristica totala