Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea de Arhitectura Navala

PROIECT
MANAGEMENT

Profesor indrumator:
Prof. Dr.Ing. Carmen Gasparoti

Student:Lupascu Bogdan
Grupa. 2141

2014-2015
1

TEMA PROIECTULUI :
Realizarea unei fabrici de componente hidraulice

Inca din cele mai vechi timpuri omul a cautat sa-si usureze munca prin
diferite metode , una dintre acestea a fost automatizarea sistemelor , in prezent
automatizarile au atins un nivel foarte inalt fiind utilizate pe scara tot mai larga. In
mod frecvent apar elemente de automatizare din ce in ce mai performante si de o
precizie tot mai ridicata , prin urmare proiectul urmareste posibilitatea oricarei
persoande de a-si achizitiona cele mai performante elemente hidraulice la cel mai
avantajos pret.
In cadrul proiectului se urmaresc urmatoarele etape:
proiectarea de management a calitatii n urma auditului de evaluare pe baza
raportului ntocmit
instruirea echipei manageriale a fabricii
ntocmirea documentatiei
implementarea sistemului calitii definit prin documentele elaborate
OBIECTIVE STRATEGICE
educarea clientilor in folosirea produselor de ultima generatie
asigurarea calitaii produselor hidraulice printr-un sistem modern de
management al calitatii
creterea satisfactiei clientilor
cresterea calitatii productiei prin utilizarea celor mai performante utilaje de
productie
stabilirea unor verificari periodice si aplicarea unor actiuni permanente de
mbogatire a calitatii in cadrul fabricii
cresterea ncrederii clientilor existenti si potentiali prin oferirea unor servicii
calitative
PARTICIPANTII LA PROIECT

Universitatea Dunarea de Jos prin facultatile de Mecanica si de Nave

Ministerul Finantelor
Diferite IMM-uri din industria constructoare de masini
Ingineri in hidrodinamica , actionari sau automatica

BUGETUL PROIECTULUI: 100000 EUR

DURATA PROIECTULUI : 12 luni
ECHIPA DE PROIECT :
- Manager de proiect: Student Bogdan Lupascu
- Responsabil de calitatea produselor: Ing. Popescu Ion
- Economist responsabil cheltuieli: Ec. Georgescu Maria
- Informatician :Ing. Ionescu Gheorghe
- Inginer de conceptie : Ing. Stefanescu Vasile
CONSTRANGERI : financiare
Analiza SWOT
Automatizarea folosind elementele hidraulice face parte din cele mai
mai vechi tipuri de automatizari si toutusi printre cele mai performante si
mai mai puternice. Utilizarea unor componente hidraulice de calitatate face
ca produsul final sa fie unul performant si concurent.
Cuvantul hidraulic,- .adj ce inseamna: care functioneaza prin
presiunea apei sau a altor lichide. Hidraulica este stiinta care studiaza legile
de echilibru si de miscare ale lichidelor si aplicarea lor in tehnica.
Compania are propria echipa de conceptie a produselor , propria linie
de productie si distributie utilizand cea mai noua tehnologie de fabricatie .
La baza componentelor hidraulice stau materiale dintre cele mai bune:
oteluri inalt aliate ( cu Ni., Mg., Zn., Wf., Cu. ...) , Cupru ( aliat cu Ni., Mn.,
Mg., Al.) , Aluminiu si aliajele sale materiale ceramice si materiale
compozite.
Componentele hidraulice se vor supune legislatiilor pentru protectia
mediului existente in momentul de fata in vigoare astfel produsele rezultate
vor fi in cea mai mare parte reciclabile cu impact cat mai scazut asupra
mediului inconjurator , totodata produsele vor fi si dintre cele mai
performante supunandu-se standardele de calitete impuse de Uniunea
Europeana .
Fabrica urmand sa produca si sa comercializeze produse de serie si la
comanda pentru urmatoarea gama de hidraulice oferinduse spre
comercializare pompe hidraulice, motoare hidraulice, supape de sens,
rezistente, drosere si relee de comanda si de forta.
Componentele hidraulice se folosesc in prezent pentru aproape toate
actionarile atat de forta cat si de precizie avant un cost scazut de fabricatie
de intretinere si exploatare fiind printre cele mai utilizate si mai preferate in
4

domeniul constructiilor de masini, naval si aerian folosit pentru actionarea

de la distanta a unor agregate, pentru ridicare , pentru transfer , etc.
PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

-intensificarea automatizarilor in
toate domeniile
-existenta unor programe de
dezvoltare strategica
-disponobilitate spre modernizare
-asigurarea cu resurse
informationale, tehnico-materiale
si umane cu inalta calificare
-utilizarea celor mai noi tehnologii
in domeniul hidraulic
-inexistenta unor fabrici de profil
cu o linie de productie si de
distributie bine pusa la punct pe
teritoriul Romaniei
-satisfacerea standardelor de baza
ale UE
-resurse umane cu inalta calificare
pentru activitati de promovoare,
productie si conceptie

-inexistenta unui laborator foarte

performant de analiza a curgerii
fluidelor
- comunicare i feedback sczut
n
ceea ce privete asigurarea
calitii
-incapacitate manageriala in
folosirea resurselor interne, in
special umane
-implicare insuficienta a
personalului in vederea
conceptiei de noi componente si a
cercetarilor in domeniu;
-lipsa unei strategii pe plan
naional n managementul calitii
-motivare insuficienta a
personalului in cadru national
general

OPORTUNITATI

PERICOLE

-implicarea n proiecte de studii

hidrodinamice
-minimizarea costurilor produselor
-optimizarea componentelor prin
eliminarea pe cat posibil
pierderilor locale la curgerea
fluidului de lucru
-posibilitatea instituirii de
parteneriate si cooperari in
realizarea obiectivelor de calitate
-diversificarea surselor de
finantare a cercetarilor

- dependenta finantarii
modernizarilor, salarizarii si
cercetarii functie de vanzari
- posibilitatea plecarii
personalului calificat
-nesatisfacerea clientului final
datorita lipsei de experienta a
personalului
-lipsa de preluare a materialelor
de inalta calitate la un pret mic

METODA CAUZA EFECT APLICATA IN CADRUL PROIECTULUI DE

INFIINTARE A UNEI FABRICI DE COMPONENTE HIDRAULICE:
Efectul pe care doresc sa-l elimin sau sa-l diminuez folosind diagrama cauza-efect
este : intarziere in scoaterea pe piata a unei noi generatii de pompe hidraulice
Cauze posibile
1. Materie prima insuficienta

Subcauze
Inexistenta pe stoc a materiei la producatori
Distribuitorii intarzie cu materialul
Distanta mare de la care trebuie adusa
Costuri foarte ridicate a acesteia
Lipsa de standarde pe teritoriul Romaniei
Nedefinirea clara a limitelor de poluare in
domeniu pe teritoriul Romaniei
Fiind la inceput personalul nu stie exact unde
sa se adreseze
Motivare insuficienta
Insuficienta spatiului pentru depozitare
materiale si produse
Imposibilitatea de extindere
Limitarea personalului
Lipsa informatizarii
Lipsa unui plan de afaceri tipizat
Dezinformare cu privire la pasii ce trebuie
parcursi pentru scrierea unui proiect
Lipsa unui ghid concret pentru indrumare in
scrierea proiectului

2. Lipsa unei legislatii bine stabilite in

domeniu
3. Lipsa de comunicare intre departamente
4. Spatiu limitat

5. Procedurile de startare dureaza prea mult

LIPSA UNEI LEGISLATII

BINE STABILITE IN DOMENIU

MATERIE PRIMA
INSUFICIENTA
Inexistenta pe stoc
a materiei la producatori

Distribuitorii intarzie
cu materialul
Lipsa de standarde pe
teritoriul Romaniei

Distanta mare de la
care trebuie adusa

Nedefinirea clara a
limitelor de poluare

Costuri foarte ridicate

a acesteia

Intarziere in
scoaterea pe
piata a unei noi
generatii de
pompe
hidraulice
Lipsa informatizarii

Lipsa unui plan de afaceri tipizat

Insuficienta spatiului pentru
depozitare materiale si produse

Dezinformare cu privire la pasii Lipsa unui ghid concret

ce trebuie parcursi pentru
pentru indrumare
Imposibilitatea
scrierea unui proiect
in scrierea proiectulu
de extindere Limitarea personalului

PROCEDURILE DE STARTARE
DUREAZA PREA MULT

SPATIU LIMITAT

Metoda pareto:
Cauza
Inexistenta pe stoc a
materiei la producatori
C2 Lipsa informatizarii
C3 Costuri foarte ridicate a
acesteia
C4 Motivare insuficienta
C5 Distribuitorii intarzie cu
materialul
C6 Lipsa de standarde pe
teritoriul Romaniei
C7 Nedefinirea clara a
limitelor de poluare in
domeniu pe teritoriul
Romaniei
C8 Fiind la inceput personalul
nu stie exact unde sa se
adreseze
C9 Distanta mare de la care
trebuie adusa
C10 Insuficienta spatiului
C1

%
26

% cumulat
26

20
18

46
64

16
4

80
84

87

90

92

94

95

pentru depozitare materiale

si produse
C11 Imposibilitatea de
extindere
C12 Lipsa unui plan de afaceri
tipizat
C13 Dezinformare cu privire la
pasii ce trebuie parcursi
pentru scrierea unui
proiect
C14
Limitarea personalului
C15 Dezinformare cu privire la
pasii ce trebuie parcursi
pentru scrierea unui
proiect

96

97

98

1
1

99
100

Proiectarea planului pe obiective operationale

05.10.2009

1. Orientarea

1. Conferin de pres

Realizarea materialelor

Ineria

Periodic,

clientilor

marcnd startul

de prezentare i

instituional a

prin sondaje

catre

programului

diseminare: filme

partenerilor

de opinie

documentare i de

Mentalitatea de

desene animate,

laissez faire a

prezentri interactive

cetenilor

n PowerPoint (cu

Dificulti n

4. Dezbateri publice pe

ntrebri i rspunsuri

realizarea unui

plan judeean privind

pe teme de reciclare a

feed-back cu

produsele noastre

maculaturii), materiale

societatea civil

pe suport de hrtie,

Numrul mic de

Suma estimat: 8000

posturi TV care

RON.

public tiri din

produsele
realizate de
companie

2. Emisiuni i interviuri
n zone neigienizate
3. Prezentarea n pres de
reclame si oferte

judeul Galati
05.11.2009

Instiintarea a

minim 30%

01.04.2010

dintre

5. Alegerea lectorilor i
specialitilor implicai
6. Conferin de pres de

Costuri de deplasare n

Numarul mare de

Evaluare

unitile de

companii de

prin

invmnt, punerea la

distributie

incercarea

existante

de

distribuitori

prezentarea produselor

dispoziie a

de produsele

companiei

echipamentului de

achiztionare

prezentare din dotarea

a produselor

compartimentului de

noastre de la

oferite de

7. Periodic, comunicate

companie si

de pres care prezint

oferirea de

proiectele companiei

PR precum i

diferiti

brosuri

8. Prezentarea

elaborarea de materiale

distribuitori.

informative si

realizrilor

de prezentare a

de

programului pe site-ul

stadiului de

componente

organizaiei

implementare a

specimen

programului
(fotoalbume, filme).
Suma estimat: 25.000
RON.

Calendarul campaniei (diagrama GANTT)

Un instrument de mare utilitate n analiza drumului critic l constituie graficul calendaristic
tip Gantt, aprut la nceputul secolului. Graficul (diagram) Gantt exprim la scara timpului, prin
linii orizontale, durata activitilor, i prin linii ntrerupte (de exemplu) rezervele de timp.
Graficul Gantt presupune divizarea aciunii complexe pe care o reprezint proiectul, n pri
componente (activiti) i ealonarea acestora n timp, innd seama de succesiunea tehnologic,
termene impuse, resurse etc.
Dac este ntocmit n urma unei analize temeinice, graficul Gantt ofer informaii bogate i
extrem de sugestiv prezentate, privind desfurarea lucrrilor, precum i o serie de informaii
derivate, privind ealonarea resurselor (for de munc, materii prime, materiale, fonduri
bneti). Aceste avantaje scad dac, datorit fie amplorii aciunii considerate, fie nivelului de
detaliere dorit, numrul activitilor ce compun graficul Gantt crete mult, ajungnd la cteva
sute sau mii.
Graficul Gantt exprim la scara timpului un program de ordonanare. Astfel, avem graficul
Gantt la termenele cele mai devreme sau graficul Gantt la termenele cele mai trzii.
Pentru trasarea graficului Gantt se procedeaz astfel:
Pasul 1. Se ordoneaz activitile proiectului cresctor conform unui program de ordonanare.
Pasul 2. Se reprezint activitile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activitilor
(axa orizontal fiind axa timpului), fiecare bar ncepnd de la momentul de ncepere al
activitii corespunztoare;
Pasul 3. Se marcheaz fiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numerele de ordine ale
evenimentelor de la extremiti deasupra barei corespunztoare.
Pasul 4. Rezerva total de timp se figureaz cu linie ntrerupt, adiacent cu durata activitii,
dup sau nainte (dup tipul programului).
Pasul 5. Pe fiecare linie orizontal se obinuiete s se figureze o singur activitate, iar aceasta
s fie imprimat de sus n jos i de la stnga la dreapta.

10

Componente hidraulice

(1,2) = A
(1,3) = B
(3,4) = D

A
B
D
E
C

(3,5) = E
(2,4) = C

(5,6) = G

(4,6) = F
1
(1,3) = B

10 11 12

10 11 12

B
D

(3,4) = D
(1,2) = A

A
C

(2,4) = C
E

(3,5) = E

F
G

(5,6) = G

PLANUL MEDIA
Numrul foarte mare de posturi TV i publicaii regionale va lrgi aria angajamentelor de tip
mass-media. Pe durata campaniei se impune oricum echipei o folosire intensiv a canalelor
media existente. Au fost identificate 3 cotidiene, o revist, 3 posturi Radio i 4 posturi de
televiziune la nivelul judeului, la care se mai adaug un post de televiziune cu cuprindere
regional i 3 colaboratori ai ageniilor de pres i ai cotidianelor centrale.
Pentru evenimentele de rutin i cele previzibile, calendarul media arat dup cum
urmeaz:

Tabel Planul media

11

Sptmna
Media

Ora

ProTV

8 10
10 12
12 17
17 - 20
8 10
10 12
12 17
17 - 20
8 10
10 12
12 17
17 - 20
8 10
10 12
12 17
17 - 20
8 10
10 12
12 17
17 - 20
8 10
10 13
13 20
8 10
10 13
13 20
8 10
10 13
13 20

Galati
Antena 1
Galati
TV Braila

TV Galati

Preuniversi
taria TV
Radio
Unison
Radio ZU

Radio
EUROPA
FM
Ziarul

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21...

x
x

x
x

x
x
x

x
x

x
x
x

x
x
x

x
x
x

x
x

x
x
x
x
x

x
x

Viata libera
Ziarul
Monitorul
Revista

Libertatea
Ziarul

adevarul

Bugetul necesar
Tabelul 4. Bugetul campaniei
Categoria de buget
1. Cheltuieli cu echipa de

Total RON

campanie (diurne, indemnizaii)

2. Transport
3. Asisten extern
4. nchiriere echipamente

12

5000

% din buget
4%

3000
10000
4000

3%
9%
3%

multimedia
5. Consumabile
6. Cheltuieli regie (telefon,
electricitate, nclzire)
7. Altele
Total cheltuieli directe

1500
48000

1%
42%

45000
116500

38%
100%

Echipa de campanie
Echipa de campanie este alctuit din 5 specialiti PR dintre care unul va fi purttor de
cuvnt, 1 specialist multimedia i comunicare, 2 lectori, 1 specialist n sociologie i PR. De
asemenea pentru buna cerulare a campaniei vor fi necesari i un contabil, un ofer, o secretar
responsabil cu pstrarea documentaiei, colectarea datelor, pregtirea materialelor diverse
pentru analiz etc. Echipa lrgit va cuprinde i partenerii din cadrul programului: consilieri
media, colaboratori externi, membri ai unor diverse ONG-uri consacrate proteciei mediului etc.

Modalitati de evaluare
Evaluarea programului trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri:
Ce impact a avut campania?
A creat campania atitudini de rspuns din partea publicului int? (ecocivism)
A schimbat mentaliti i obiceiuri?
Elementele de rspuns, sau indicii cuantificabili care pot genera rspunsuri la aceast
ntrebare pot fi:
-

numrul participanilor la campanie

numarul distribuitorilor inscrisi

Analiza coninutului mass-media referitor la receptarea mesajului (favorabil

nefavorabil)

Numrul de persoane adulte participante la dezbateri

Dar poate cel mai elocvent indice al reuitei programului i al schimbrii mentalitii i
atitudinilor fa de mediul nconjurtor este numrul de coli care continu proiectele colare de
reciclare ncepute n timpul implementrii programului de educaie ecologic. Aceast
continuitate ar dovedi c n aceste medii, proiectul de reciclare a deeurilor de hrtie nu a fost
doar o alogenie impus, ci o necesitate care decurge dintr-o contiin educat nspre efectele
aciunii imediate.
13

14