UNIVERSITATEA ,, ALLEXANDRU IOAN CUZA IAŞI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

MASTER POLITICI ŞI MANAGEMENT ÎN EDUCAŢIE

Prezentarea unui principiu de intemeiere a unui cod de etica

profesionala

Conceptul de etica si etica profesionala

Cuvantul „etica” poate fi definit prin mai multe intelesuri diferite, dar si legate intre ele:
- in primul rand, etica este privita ca si disciplina ce se ocupa cu probleme morale ;
- in al doilea rand, cand auzim de probleme de etica si controverse, distingem si pe cele ce nu
sunt morale ;
- in al treilea rand, si cel mai des intalnit, cuvantul „etica” se utilizeaza cand se face referire la un
set de atitudini, obiceiuri ce au fost prezentate de o persoana in plan moral (se poate spune ca
etica lui Hitler a fost diferita de cea a lui Karl Marx);
- in al patrulea rand, acest cuvant poate fi utilizat ca sinonim la expresia „corect din punct de
vedere moral”; ca si exemplu: actiunile oamenilor si principiile pe care se bazeaza conduita lor
pot fi clasificate ca fiind „etice” (drepte, bune), ori ca nefiind etice (imorale), iar comportamentul
individului poate fi considerat ca fiind etic (decent, cu integritate morala) sau nefiind etic (fara
scrupule).
Pornindu-se de la definitia prezentata mai sus, putem spune ca acest cuvant deriva de la
grecescul „ethos”, ce inseamna „caracter”. In timp ce termenul de moralitate studiaza notiunile
de bine-rau din punct de vedere al comportamentului uman, etica se centralizeaza in studierea
modului si motivatiei pentru care oamenii actioneaza intr-o anumita maniera.
Plecandu-se de la conceptul de etica prezentat mai sus, etica profesionala preia principiile
generale ale eticii participante la nivel de anumite profesii. Etica profesionala include si
standarde de competenta pentru profesionistii din domenii diferite, la nivel pragmatic, dar si
ideal.
Codul de etică este un ansamblu coerent de reguli morale (interdicții sau obligații morale).
Regulile morale pot fi prezentate sub forma unor interdicții (nu trebuie să plagiezi) sau a
unor obligații morale (trebuie să îți tratezi cu respect colegii). Codurile de etică vor fi mai ales
utilizate ca instrumente instituționale pentru a le oferi membrilor unei comunități academice un
sistem de reguli care să îi ghideze, să știe ce este interzis din punct de vedere moral

1
 UNIVERSITATEA ,, ALLEXANDRU IOAN CUZA IAŞI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER POLITICI ŞI MANAGEMENT ÎN EDUCAŢIE
Din punct de vedere organizațional, comisiile de etică sunt cele care dezvoltă și
promovează o cultură integră. De cele mai multe ori, aceste comisii au ca prim obiectiv
dezvoltarea unui cod de etică, a unui ghid sau a unei broșuri.
Un cod de etică poate îndeplini mai multe funcții într-o universitate. În funcție de aceste
funcții, un cod poate fi: aspirațional; educativ; sau punitiv (sancționează abaterile de la cod).
Etica (la fel ca şi morala) se construieşte pe baza unor principii.
În cadrul fiecărei profesii există probleme specifice de morală, dar etica profesională are
importanţă, în primul rând, pentru profesiile al căror, obiect este omul. Astfel distingem etica
pedagogului, etica medicului, etica judecătorului etc. . În acest context, etica profesională este
determinată de particularităţile specifice ale unor profesii, de interesele corporative, de cultura
profesională etc. Oamenii care îndeplinesc funcţii profesionale similare sau identice îşi
elaborează tradiţii specifice şi se asociază în baza unor principii de solidaritate profesională, în
stare să păstreze reputaţia grupului profesional anumit.
Principiul integritatii
Integritatea este practica de a fi cinstit și de a arăta o aderență consecventă și fără
compromisuri la principii și valori etice și morale puternice. În etică, integritatea este considerată
drept onestitatea și veridicitatea sau exactitatea acțiunilor cuiva.
Cuvântul integritate a evoluat din adjectivul latin, însemnând întreg sau complet. În acest
context, integritatea este sensul interior al integralității care decurge din calități precum
onestitatea și consecvența caracterului. Această integralitate poate fi descrisă ca o consistență
internă, combinând credințe, cuvinte și acțiuni. Coerența este adesea legată de o situație cu
presiune externă pentru a revizui opinia sau acțiunea. În multe situații, există o presiune
puternică din partea autorităților, colegilor sau a opiniei comune pentru a fi de acord cu o
recomandare rivală sau cel puțin pentru a o accepta fără obiecții.Presiunea externă nu este
neapărat negativă, fiind o ispită, o oportunitate pozitivă, dar care implică abandonarea unor
credințe personale importante. Integritatea se manifestă prin exprimarea și urmarea unei poziții
personale.
În etică atunci când se discută despre comportament și moralitate, se spune că un individ
deține virtutea integrității, dacă acțiunile individului se bazează pe un cadru de principii
consecvent intern. Aceste principii trebuie să respecte uniform axiomele sau postulatele logice.
Se poate descrie o persoană ca având o integritate etică în măsura în care acțiunile, credințele,

2
 UNIVERSITATEA ,, ALLEXANDRU IOAN CUZA IAŞI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER POLITICI ŞI MANAGEMENT ÎN EDUCAŢIE
metodele, măsurile și principiile individului derivă dintr-un singur grup de valori. Prin urmare, o
persoană trebuie să fie flexibilă și dispusă să ajusteze aceste valori pentru a menține consecvența
atunci când aceste valori sunt contestate - cum ar fi atunci când rezultatul testului scontat nu este
în concordanță cu toate rezultatele observate. Deoarece o astfel de flexibilitate este o formă de
răspundere, este considerată o responsabilitate morală, precum și o virtute. Un sistem de valori
individual oferă un cadru în care individul acționează în moduri coerente și așteptate. Integritatea
poate fi văzută ca starea sau condiția de a avea un astfel de cadru și de a acționa congruent în
cadrul dat. Un aspect esențial al unui cadru consecvent este evitarea oricăror excepții
nejustificate pentru o anumită persoană sau grup - în special persoana sau grupul care deține
cadrul. În drept, acest principiu al aplicării universale impune și pe cei aflați în funcții de putere
oficială să poată fi supuși acelorași legi ca și pentru concetățeni. În etica personală, acest
principiu necesită ca cineva să nu acționeze conform oricărei reguli pe care cineva nu ar dori să o
vadă universal urmată. Conceptul de integritate implică o integralitate, un corpus cuprinzător de
credințe, denumit adesea o viziune asupra lumii. Acest concept de integralitate accentuează
onestitatea și autenticitatea, necesitând un act în orice moment, în conformitate cu viziunea
despre lume aleasă de individ.