MODIFICĂRILE COGNITIVE ȘI

MORFOLOGICE CEREBRALE LA
VÂRSTNICI

C U R S F I Z I O L O G I A VÂ R S T N I C U L U I
DR. CRISTIAN SCHEAU
2021
MODIFICĂRI ALE FUNCȚIEI COGNITIVE
LA VÂRSTNICI

• Funcții cognitive de bază

• Atenția
• Memoria de lucru
• Memoria de termen lung
• Percepția
• Funcții cognitive de nivel înalt
• Vorbirea și limbajul
• Luarea deciziilor
• Controlul executiv
Brain Aging: Models, Methods, and Mechanisms.
Riddle DR, editor.
Boca Raton (FL): CRC Press/Taylor & Francis; 2007.
 ATENȚIA LA VÂRSTNICI

• Atenția selectivă
• = capacitatea de a focaliza concentrarea pe anumiți stimuli cu
ignorarea altora
• la vârstnic este redusă prin capacitatea globală de procesare a
informației
• nu pare să fie implicat un deficit de atenție selectivă propriu-zis
• Atenția distributivă
• = capacitatea de a procesa două sau mai multe surse de informație
simultan
• numărul și gradul de atenție solicitat prin diviziunea atenției afectează
mai mult vârstnicul decât adulții tineri; vârstnicul comută atenția de la
o sursă la alta mai greu; se pare că exercițiile aerobe, antrenamentul și
statusul cardiovascular pot îmbunătăți performanțele la vârstnic
• Atenția susținută
• în general, nu este afectată semnificativ la vârstnici
 ATENȚIA LA VÂRSTNICI
• Vârstnicii sunt afectați semnificativ de sarcini suplimentare care
necesită distribuția atenției sau comutarea acesteia de la un
stimul la altul
• ! condusul autoturismului este o sarcină ce presupune comutarea atenției în
raport cu mediul înconjurător și studiile arată că vârstnicii prezintă rată de
accidente mai mare
• Performanța de a executa sarcini care necesită atenție selectivă
este relativ păstrată, și deși sunt mai lenți decât adulții tineri, nu
par să fie afectați de distragerea atenției
• Vârstnicii pot menține atenția concentrată pentru un interval de
timp
• Impactul îmbătrânirii asupra atenției este asupra controlului
flexibil al atenției, funcție asociată cortexului frontal; aceasta poate
fi îmbunătățită prin antrenament și status cardiovascular bun
MEMORIA DE LUCRU LA VÂRSTNICI

• Memoria de lucru este un sistem de capacitate limitată ce

implică manipularea activă a informației menținută în atenția
focală (cu distribuția atenției pe mai multe surse)
• Vârstnicii au afectată funcția memoriei de lucru
• Diferă de memoria de scurtă durată, aceasta nefiind afectată
la vârstnic
• Manipularea și actualizarea informației în memoria de lucru
se face în cortexul prefrontal dorsolateral (stânga – sarcini
verbale, dreapta – sarcini spațiovizuale)
• Studii neuroimagistice arată ca ariile exacte implicate sunt
diferite între tineri și vârstnici, sugerând diferențe între
modul în care funcționează memoria de lucru
 TEORIILE AFECTĂRII MEMORIEI DE
LUCRU LA VÂRSTNICI
• Afectarea atenției
• presupun reducerea resurselor de procesare (atenție) și
reducerea energiei mentale
• Afectarea vitezei de procesare a informației
• afectează o varietate de sarcini cognitive, inclusiv memoria de
lucru
• Afectarea controlului inhibitiv
• incapacitatea de a suprima informații irelevante în memoria
de lucru îi scade capacitatea, întârziind accesul la informațiile
relevante
• „spațiul de lucru” pentru stimulii noi este redus
• există interferențe produse de informații irelevante
 MEMORIA DE LUNGĂ DURATĂ LA
VÂRSTNICI

• Există un declin incontestabil al memoriei de lungă

durată la vârstnic
• O provocare o reprezintă diferențierea declinului
memoriei din îmbătrânirea fiziologică de cea a
îmbătrânirii patologice (boala Alzheimer)
• Memoria de lungă durată presupune recuperarea
unor informații care nu mai sunt disponibile sau
menținute într-un stadiu activ
• Se pot pierde informații relativ recente sau stocate în
urmă cu mai mulți ani
 MEMORIA DE LUNGĂ DURATĂ LA
VÂRSTNICI

• Memoria de lungă durată

• episodică
• semantică
• autobiografică
• procedurală
• implicită
• prospectivă
 MEMORIA EPISODICĂ

• = memoria specifică unor evenimente dintr-un anumit

spațiu și timp
• este cea mai avansată formă de memorie și se dezvoltă
ultima dpdv ontogenetic
• cea mai afectată de injurii cerebrale și de
îmbătrânirea fiziologică
• pot fi întâlnite probleme la codarea, stocarea sau
recuperarea informației
 MEMORIA EPISODICĂ

• Afectarea codării informației

• vârstnicii percep și codează mai puțină informație,
cu mai puține detalii, a.î. episodul e mai puțin
distinct
• de asemenea, percep mai puține detalii periferice
conexe, sau legate de contextul episodului (acestea
ar putea necesita atenție distributivă)
• depinde de cortexul prefrontal
• ex: uită unde au parcat mașina
 MEMORIA EPISODICĂ

• Afectarea stocării informației

• la vârstnic, gradul redus de integrare în contextul
spațio-temporal duce la o consolidare deficitară
• consolidarea este modulată de conexiunile cu
diferite aspecte ale experienței evenimentului
• depinde de cortexul temporal medial (hipocamp)
 MEMORIA EPISODICĂ

• Afectarea recuperării informației

• rememorarea este dependentă cel puțin parțial de
codarea informației
• procesul recuperării informaței poate fi afectat
direct de îmbătrânire
• deficitul este maxim la rememorarea liberă, dar
poate fi atenuat dacă s-au utilizat directive la
codarea și la recuperarea informației
• depinde atât de cortexul prefrontal cât și de cel
temporal medial (hipocamp)
 MEMORIA SEMANTICĂ

• Se referă la gradul de cunoștințe generale despre lume

(„capitala Ungariei este Budapesta”)
• Informația nu este legată de locul și momentul în care a
fost învățată
• Nu este în general afectată de îmbătrânirea normală, ci
în mod paradoxal, adesea depășește pe cea a tinerilor
• Chiar dacă accesul poate să fie uneori mai lent, sistemul
de organizare nu se modifică cu vârsta
• Stocarea are loc în multiple regiuni din neocortexul
posterior
 MEMORIA AUTOBIOGRAFICĂ

• include amintiri episodice și semantice din trecutul personal

• cele mai recente sunt cel mai ușor de rememorat, cele mai
îndepărtate fiind cel mai dificil de rememorat
• există un declin constant în capacitatea de retenție din prezent
până în trecutul îndepărtat cu o excepție: perioada 15-25 ani
(emoționalitatea amintirilor)
• gradul de complexitate al amintirilor scade cu vârsta, astfel
tinerii rememorează cu mai multe detalii amintiri de tip
autobiografic
• evenimente foarte traumatizante, publice și emoționale sunt
rememorate similar la tineri și vârstnici (9/11, Prințesa Diana)
 MEMORIA PROCEDURALĂ

• Pentru îndemânări și activități procedurale

ex: mersul pe bicicletă, cântatul la pian, cititul unei cărți
• Se dobândesc mai lent, prin exercițiu repetat
• Particularități la vârstnic:
• Achiziție normală atât în domeniul motor cât și cognitiv
• Menține îndemânările dobândite pentru tot restul vieții
• Dacă dobândesc un nivel înalt de expertiză declinul performanței este
foarte redus
• Se adaptează la un anumit tip de disfuncție (ex: în scrisul la calculator
prezintă mișcări mai lente ale degetelor, dar scanează mai mult în avans
textul pentru a compensa și păstrează viteza globală de scriere)
• Depinde de mai multe regiuni cerebrale, în special ganglioni
bazali și cerebel
 MEMORIA IMPLICITĂ

• = act comportamental bazat pe o experiență

anterioară, în absența amintirii explicite și conștiente
a episodului precedent
ex: semnatul numelui, pieptănatul, încuiatul ușii, spălatul pe dinți
• Înregistrarea și stocarea memoriei implicite depind de
tipul de stimul și aria senzorială implicată
• În general se păstrează cu vârsta
• Depinde de mai multe regiuni cerebrale, în special
cortexul frontal și temporal de partea stângă
 MEMORIA PROSPECTIVĂ

= amintirea lucrurilor care trebuie făcute în viitor

ex: prezentarea la programări, plătitul facturilor, citit apometrele
• Vârstnicii realizează bine sarcinile zilnici, prin intermediul
ajutoarelor externe (calendare, agende etc)
• Unele sarcini habituale nu au context ambiental și pot fi dificile
(ex: de luat pastilele la ora potrivită a zilei)
• Într-o oarecare măsură se bazează și pe memoria de lucru și
respectiv pe atenția distributivă, ambele putând fi afectate cu
vârsta
 MODIFICĂRI ALE PERCEPȚIEI LA
VÂRSTNICI
• Percepția = un set de procese ce apare înainte de cunoaștere
(cogniție), cu care este într-o relație de interdependență
• Percepția este redusă la vârstnici, influențată și de deficitele
senzoriale și de degenerarea neuronală globală
• Corectarea și recuperarea funcției vizuale și auditive
(ochelari, aparat auditiv, protezare etc) duc la o recuperare
importantă a funcției cognitive perceptuale
• O componentă a procesului de percepție și cogniție este
atenția, al cărei declin le afectează negativ
• Degradarea abilităților senzoriale și de percepție afectează
semnificativ vârstnicii, izolându-i (auz: interacțiuni sociale,
văz: mobilitate)
FUNCȚIILE COGNITIVE SUPERIOARE

Vorbirea și limbajul
• Intacte la vârstnici în condiții normale
• Timpul de procesare poate fi mai lent decât la tineri
• Discursul se îmbunătățește cu vârsta (structură, narație,
elaborare)
• Vocabularul este în general mai bogat, dar pot avea
dificultăți ocazional în a își aminti un cuvânt – totuși folosesc
cu ușurință circumlocuțiuni
• Deficitul de auz poate afecta conversația, deși folosesc
contextul pentru interpretare
• Pot prezenta dificultăți la influx rapid de text/cuvinte, mai
ales în interpretarea sensului frazelor la cadență rapidă
FUNCȚIILE COGNITIVE SUPERIOARE

Luarea deciziilor
• Potențial afectată de limitele atenției și memoriei de lucru
• Expertiza și cunoștiințele relevante despre domeniul respectiv
compensează reducerea relativă a resurselor de procesare la
vârstnic
• Se bazează mai degrabă pe experiențe anterioare și mai puțin pe
informații noi legate de decizia respectivă, dar în general ajung la
aceleași concluzii ca și tinerii pe domenii comune uzuale (sănătate,
achiziții etc)
• Pot să se bazeze pe opinia experților mai frecvent decât tinerii,
dar îi expune la riscul de fraudă
• Declinul memoriei episodice poate să afecteze funcția decizională
(ex: au auzit de o ofertă bună sau un produs de calitate, dar nu își
mai amintesc de unde au auzit)
FUNCȚIILE COGNITIVE SUPERIOARE

Controlul executiv
• = factor multicomponent alcătuit dintr-o serie de procese
implicate în planificare, organizare, coordonare,
implementare și evaluare de activități care nu sunt de rutină
• Rol în atribuirea de resurse, inhibiția distragerilor și
informațiilor irelevante, formularea de strategii pentru codare
și recuperare de amintiri, luare de decizii etc
• Important pentru activități noi, ne-experimentate anterior
• Capacitate diminuată la vârstnici prin declinul preferențial
al funcției și volumului cerebral în regiunile cheie
• Depinde de cortexul prefrontal și de conexiunile acestuia cu
ariile corticale posterioare
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Prezintă provocări specifice:

• Diferențierea dintre modificări normale cu vârsta și
patologie
• Nefrotoxicitatea substanței de contrast
• Dificultatea în a menține poziția de examinare pentru un
timp îndelungat
• Deformări ale scheletului osos ce fac imposibile pozițiile de
examinare sau modifică anatomia locală
• Aparat auditiv, implanturi, tije, proteze, pacemaker –
contraindicate la rezonanță magnetică
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
Modificări morfologice ale sistemului nervos care
îmbătrânește:
1. Scăderea volumului cerebral
2. Scăderea ariei corticale prin extinderea șanțurilor,
aplatizarea girusurilor
3. Creșterea volumului ventriculilor cerebrali
4. Modificarea raportului subst. cenușie/subst. albă
5. Hidratarea țesutului cerebral este mai mare după 70 ani
dar scade la vârste înaintate
6. Depopularea neuronală este variabilă și inegală
7. Nervii periferici: scad fibrele groase în radăcinile
posterioare lombo-sacrale
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
1. Scăderea volumului cerebral

A Longitudinal Study of Brain Volume Changes in Normal Aging Using Serial Registered Magnetic
Resonance Imaging, Rachael I. Scahill, MA; Chris Frost, MA, DipStat; Rhian Jenkins, BSc; Jennifer L. Whitwell, BA; Martin N.
Rossor, MD, FRCP; Nick C. Fox, MD, MRCP, Arch Neurol. 2003;60(7):989-994. doi:10.1001/archneur.60.7.989.
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
2. Scăderea ariei corticale (atrofia corticală)
Global Cortical Atrophy scale
• 0 – fără atrofie
• 1 – atrofie ușoară (deschiderea șanțurilor)
• 2 – atrofie moderată (șanțuri în întregime largi)
• 3 – atrofie severă (îngustarea girusurilor)
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

3. Creșterea volumului ventriculilor cerebrali

• Studii bi- sau tridimensionale de CT sau IRM pot
cuantifica dimensiunile/volumul ventriculilor cerebrali
• Dimensiunea ventriculilor cerebrali crește pe seama
atrofiei cerebrale parenchimatoase dar și consecutiv
pierderii neuronale
• Nu există sisteme clare de cuantificare (gradare) a
„dilatației ventriculare” întrucât dinamica creșterii
volumului sistemului ventricular poate varia foarte mult
între populații
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
3. Creșterea volumului ventriculilor cerebrali

A Longitudinal Study of Brain Volume Changes in Normal Aging Using Serial Registered Magnetic
Resonance Imaging, Rachael I. Scahill, MA; Chris Frost, MA, DipStat; Rhian Jenkins, BSc; Jennifer L. Whitwell, BA; Martin N.
Rossor, MD, FRCP; Nick C. Fox, MD, MRCP, Arch Neurol. 2003;60(7):989-994. doi:10.1001/archneur.60.7.989.
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
3. Creșterea volumului ventriculilor cerebrali
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

4. Modificarea raportului S. cenușie/S. albă

• Există un declin clar al volumului substanței albe față de
cel al substanței cenușii la vârstnici
• Această disproporție este mai evidentă la nivel prefrontal
• Mecanismele care determină aceste pierderi neuronale nu
sunt elucidate; se presupune că radicalii liberi produc
avarii la nivelul mielinei (ce conține fosfolipide
peroxidabile)
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

4. Modificarea raportului S. cenușie/S. Albă

Evaluarea se face comparativ, fiecare emisfer pe rând, pe
imagini centrate la nivelul lobilor frontali sau parietali
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

4. Modificarea raportului S. cenușie/S. albă

Prefrontal Gray and White Matter Volumes in Healthy Aging and Alzheimer Disease, David H. Salat, BA;
Jeffrey A. Kaye, MD; Jeri S. Janowsky, PhD, Arch Neurol. 1999;56(3):338-344. doi:10.1001/archneur.56.3.338.
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

5. Creșterea hidratării țesutului cerebral

• Aceste modificări sunt puse pe seama creșterii degenerării
neuronale dependente de vârstă, precum și modificări ale
mielinizării.
• Gradul de hidratare poate fi cuantificat prin IRM folosind
secvența de difuzie (DWI) ce măsoară coeficienții de
difuzibilitate a moleculelor de apă la nivelul spațiului
extracelular.
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

5. Creșterea hidratării țesutului cerebral

 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
6. Depopularea neuronală
• Studii ce au apărut încă din anii 50 demonstrează că pierderea
neuronală este un rezultat invariabil al îmbătrânirii normale (în
zonele neocorticale și anumite porțiuni ale hipocampului se pierd 25-
50% din neuroni)
• Dezvoltarea unor metode noi de cuantificare numerică a neuronilor au
adus date noi, surprinzătoare, ce arată că îmbătrânirea normală nu
depinde de depopularea neuronală în contextul vârstei în ceea ce
privește regiunile hipocampică și neocortextul, întrucât scăderea
numărului neuronal nu produce în mod direct o disfuncționalitate la
acest nivel; acest lucru se datorează complexității structurale a
circuitelor neuronale
• Bărbații pierd cu 10% mai mulți neuroni în procesul îmbătrânirii,
modificari ce par a fi legate de estrogen (protejează împotriva
evenimentelor de tip neurodegenerativ)
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

7. Grosimea filetelor nervilor periferici

Atrofia nervilor periferici și defibrilarea mielinei cu separarea
lamelelor la pacient tânăr (a) și vârstnic (b)
NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

• Diferențierea între îmbătrânirea normală și cea

patologică (demențe) reprezintă o provocare
importantă
• Se încearcă introducerea și folosirea scorurilor ce
pot obiectiva modificările și identifica
îmbătrânirea anormal de accelerată
• Este foarte importantă corelația cu examenul
clinic, psihologic și datele din partea
aparținătorilor care sa furnizeze informații despre
starea pacientului și declinul cognitiv
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Parametru Demența Demența Demența

Alzheimer vasculară fronto-
temporală
Atrofie hipocampică +++ ++ ++
Atrofie temporală ++ + +++
Atrofie frontală - + +++
Atrofie parietală ++ + -
Imagini lacunare - +++ -
Leziuni ale substanței - +++ -
albe
Infarcte strategice - +++ -
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
Scara MTA (atrofie de lob temporal medial)
0 – fără atrofie
1 – lărgirea fisurii coroidale
2 – lărgirea cornului temporal ventricular
3 – pierdere moderată de volum hipocampic
(scădere a înălțimii)
4 – pierdere severă a volumului hipocampic

< 75 ani: scor 2 sau mai mare este anormal

> 75 ani: scor 3 sau mai mare este anormal
NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Repetarea examinărilor imagistice la intervale relativ

scurte de timp poate fi utilă pentru cuantificarea gradului
de îmbătrânire cerebrală
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Semne complementare pot ajuta la clarificarea diagnosticului:

ocluzia vasculară și infarctele focale trădează prezența
demenței vasculare
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Teste de medicină nucleară (fluro-dezoxiglucoză =

FDG-PET CT) pot cuantifica metabolismul cerebral și
suprapune o hartă metabolică peste imaginile de CT
 NEUROIMAGISTICA LA VÂRSTNIC

Spectroscopia de Rezonanță Magnetică poate aduce detalii

noi privind compoziția moleculară a creierului în diverse
compartimente. Se constată un declin al N-acetil-
aspartatului (marker al troficității neuronale normale) cu
vârsta.