c



  

  

  
[Cercetarea pedagogica. Maria Condor, E Condurache, AM Carmen nicolescu.
http://euromentor.ucdc.ro/nr_1/8%20-%20CERCETAREA%20PEDAGOGICA.pdf]
Cercetarea pedagogică este o strategie desfă urată în scopul surprinderii unor relaPii noi între
componentele acPiunii educaPionale i al elaborării unor soluPii optime de rezolvare a
problemelor indicate de procesul instructiv ± educativ în conformitate cu exigenPele sociale.
Rezultă, din definiPie, că cercetarea pedagogică are ca obiect de investigaPie fenomenul
educativ în toată complexitatea sa.
Din acest punct de vedere, cercetarea pedagogică are caracter prospectiv (adică vizează
dezvoltarea personalităPii elevului în perspectiva exigenPelor dezvoltării sociale i
proiectează tipul de personalitate necesar în viaPă (v. caracterul istoric al educaPiei).
Apoi, cercetarea pedagogică trebuie să fie continuu ameliorativă (adică cercetarea pedagogică
trebuie să determine, prin intervenPiile sale modelatoare, optimizarea actului pedagogic).
De asemenea, orice cercetarea pedagogică este interdisciplinară, dată fiind complexitatea
fenomenului investigat. Vor fi folosite i rezultatele cercetărilor tiinPifice




        
c
 
  
 este o acţiune de observare şi investigare, pe baza căreia cunoaştem,
ameliorăm sau inovăm fenomenul educaţional.
Cercetarea pedagogică poate fi:
fundamentală şi aplicativă observaţională sau experimentală spontană sau ştiinţifică
http://nutolera.com/2010/09/etapele-
[Bianca Marginean. Etapele cercetarii pedagogice. Sept. 24, 2010.
cercetarii-pedagogice

Inovarea în învăţământ se realizează prin:

generalizarea experienţei avansate experimentare

Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaştere, un mijloc de

experimentare, de verificare a ipotezelor şi de generalizare a experienţei pozitive.
Prin concluziile ei, cercetarea pedagogică contribuie la inovarea şi perfecţionarea procesului
de învăţământ şi de educaţie.
   este teoria ştiinţifică despre căile (metodele) sporirii eficacităţii cunoaşterii
umane.
Metoda este definita de A. Brimo ca fiind

      


 
 

 

 


 




  
 

 
Metoda constituie, astfel,
-V o tentativa de a utiliza ordinea in locul arbitrariului,
-V o modalitate prin care cunoasterea spontana, empirica, se va transforma in cunoastere
critica, gandirea devenind un instrument de cercetare.
Felul practic, procedural, in care se utilizeaza o metoda sau alta de cercetare se numeste

. Tehnica este, deci, o metoda in actiune.
Aceasta explica de ce in multe cazuri aceeasi denumire este folosita atat cu privire la metoda,
cat si pentru a desemna tehnica de realizare a acesteia.
Ca tip special de cercetare ştiinţifică,   
-V tinde spre o explicaţie şi o înţelegere normativă a activităţii de educaţie.
-V urmăreşte definirea şi argumentarea legilor şi principiilor care orientează acţiunea de
proiectare şi de realizare a educaţiei la nivel de sistem şi de proces.
-V reprezintă o activitate de conducere managerială a sistemului şi a procesului de
învăţământ proiectat şi realizat în mod special pentru reglarea ± autoreglarea acţiunii
educaţionale în contextul unor abordări intra ± inter şi trandisciplinare, deschise în
 direcţia perfecţionării şi autoperfecţionării permanente a subiectului şi a obiectului
educaţiei.
Promovarea cercetării ştiinţifice din perspectiva evoluţiei pedagogiei la nivel de comunitate şi
la nivelul cadrelor didactice asigură reglarea ± autoreglarea permanentă a sistemului şi a
procesului de învăţământ prin inovaţiile proiectate şi realizate în jurul unui nucleu
informaţional ± decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice aplicate sau aplicabile.
1.V þ
  



 
(a problemei de cercetat), care trebuie să respecte mai multe condiţii:
üV să aibă caracter original; să fie de actualitate sau de perspectivă;
üV prin rezolvare să contribuie la ameliorări sau la progresul teoretic sau practic;
‘V să fie aleasă cu rigurozitate şi să fie precis delimitată;
‘V să fie importantă sub aspect teoretic sau practic;
‘V să fie integrată într-un domeniu mai larg teoretico-metodologic;
‘V să servească unor priorităţi teoretico-metodologic sau practico-aplicative;
XV să poată fi verificată în situaţii educaţionale;
XV să asigure cunoaşterea ştiinţifică a fenomenului educaţional
XV să propună soluţii de ameliorare a fenomenului educaţional.
K  

 K


 
  
 
 

üV precizarea bibliografiei şi a surselor de documentare;
üV utilizarea metodelor de documentare: lectura ştiinţifică, fişe-conspect, pe probleme,
fişe de idei şi de citate respectând aparatul ştiinţific (autorul, anul, denumirea lucrării,
editura, paginile etc.);
üV elaborarea instrumentelor de cercetare: teste iniţiale, teste finale, proiecte didactice
experimentale, grafice, diagrame etc.
K




 
 




  
 
 


 



 K

 
 K
   
, respectând mai multe cerinţe:
üV ipoteza să anticipeze soluţia sau soluţiile;
üV să fie corect formulată şi să se bazeze pe date reale;
üV să dirijeze întregul proces de cercetare;
üV să poată fi completată pe parcursul cercetării;
üV să fie verificabilă în procesul educaţional;
üV să poată fi confirmată prin cercetare.
Ä


    


 


üV stabilirea etapelor de cercetare: preexperimentală (de constatare), etapa experimentală
şi finală;
‘V fixarea metodelor de cercetare, a tehnicilor şi mijloacelor;
‘V precizarea eşantionului de elevi şi a echipei de cercetare;
‘V stabilirea variabilelor independente şi dependente;
‘V fixarea modalităţilor de experimentare şi de culegere a datelor.
 
   
    
üV etapa preexperimentală, când se aplică testele iniţiale pentru a constata nivelul de la
care începe cercetarea;
üV etapa experimentală, când se aplică instrumentele de cercetare (proiecte didactice
etc.);
üV etapa finală când se aplică teste finale.
   
 
üV analiza, interpretarea şi sintetizarea datelor experimentale;
üV compararea rezultatelor obţinute prin experimentare, cu clasa de control şi a
rezultatelor obţinute prin tehnica rotaţiei grupelor (de control şi experimentare);
 üV verificarea ipotezei generale şi a ipotezelor parţiale;
üV confruntarea rezultatelor cercetării cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza
generală;
üV elaborarea unei lucrări ştiinţifice care să cuprindă: tema, motivarea alegerii acesteia,
scopul cercetării, metodologia cercetării (capitole, subcapitole), concluzii şi
bibliografia;
üV implementarea cercetării şi evaluarea rezultatelor.
c
  
  
üV  



Ä

üV

üV    
üV    K



üV    

 
üV 

 




 

üV 

   

üV 


üV     

üV



 

  


üV   


   
  
 

  
üV    


  







m     
este consemnată în fişe pe probleme şi subprobleme care cuprind:
autorul, titlul lucrării, locul apariţiei, anul, editura şi pagina. Fişele sunt de mai multe tipuri:
fişe de idei, de citate şi de sinteză, care cuprind şi judecăţi de evaluare a ideilor.
ï simplu, de adnotare sau informativ, conţine ideile de bază dintr-o lucrare.
c  ca formă mai complexă de rezumat, alături de referat, recenzie şi sinteză sunt de
asemenea folosite pentru informarea şi documentarea ştiinţifică.
D á    este utilizată pe scară largă pentru investigare şi culegere a datelor
experimentale, respectându-se unele cerinţe: formularea unui scop precis al observării,
alcătuirea unui plan de observare, înregistrarea fidelă a datelor (video, audio sau clasică),
clasificarea, compararea, raportarea şi interpretarea datelor. Observarea poate fi spontană,
ştiinţifică, de explorare şi de experimentare.
á   cuprinde:
üV prezentarea cazului;
üV analiza cazului;
üV propunerea de soluţii şi testarea acestora;
üV aplicarea soluţiei mai eficiente.
6
     
   care sunt: planificări, proiecte didactice, cataloage,
lucrări efectuate de elevi la disciplinele opţionale.
M    

 constă în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii
unuia sau mai multor factori experimentali ± spre exemplu: introducerea instruirii cu
calculatorul. Experimentul se desfăşoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care
se experimentează, tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control), având aproximativ
acelaşi nivel de cunoştinţe şi tehnica rotaţiei factorilor, când grupa de control devine grupă
experimentală, iar aceasta grupă de control.
   reprezintă alegerea unui număr de subiecţi din populaţia şcolară ce urmează
a fi supuşi experimentării sau controlului cercetării. În aceste cazuri, se foloseşte numai
eşantionul experimental, testându-se înainte de experimentare, situaţia la care se porneşte.
[á    Testul este o probă precis determinată, ce implică o temă sau un grup de
sarcini. Aplicând testul la un eşantion (grup de referinţă) obţinem etalonul, sau tabelul de
notare, care este o scară cu repere numerice.
În funcţie de ceea ce măsurăm, întâlnim teste pedagogice (de cunoştinţe, deprinderi, abilităţi),
teste psihologice şi sociometrice, care măsoară relaţiile interpersonale din grup. Cerinţele unui
test sunt: validitatea (să poată măsura ceea ce ne propunem), etalonarea, pentru a corespunde
vârstei sau clasei de elevi testată), standardizarea, adică aplicarea şi corectarea uniformă
pentru toţi subiecţii, să permită exprimarea rezultatelor în unităţi de măsură şi să folosească
notarea dihotomică (răspuns corect sau greşit). Punctajul general al unui test rezultă din
totalul punctelor obţinute la itemii care-l compun.
! "        , convorbirea individuală sau în grup, ancheta
psihopedagogică şi studiul documentelor şcolare constituie tehnici eficiente pentru culegerea
şi interpretarea datelor necesare cercetării pedagogice. În aceste cazuri, se precizează
problema de cercetat, eşantionul şi indicatorii la care ne raportăm răspunsurile.
á 

     prin clasificarea şi ordonarea
acestora, folosind calculul statistic, curbele statistice de mărime, de distribuţie şi de corelaţie,
al cărei coeficient exprimă gradul de legătură între şiruri de măsuri corespunzătoare ± spre
exemplu, între inteligenţă şi randamentul şcolar s-a constat că există un coeficient de corelaţie
de 0,50.
á 
      , în care rezultatele se distribuie pe o scară cu mai
multe intervale. De exemplu, opinii sau atitudini: corecte, incorecte, mai puţin corecte etc.
Rezultatele la învăţătură la o clasă pot fi distribuite pe o scară cu 4 intervale de câte 5 puncte
fiecare sau pe o scară de calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient.
Instituţiile implicate în cercetarea educaţională sunt:
üV Institutul de Ştiinţe ale educaţiei ± Bucureşti;
üV §niversităţile prin departamentele de cercetare şi catedrele;
üV Învăţământul preuniversitar (cadrele didactice din învăţământul preuniversitar care,
pentru obţinerea gradului didactic I, sunt obligaţi să elaboreze o lucrare metodico-
ştiinţifică).
Õ! 


a) Descrierea-este nivelul superficial al cercetării şi urmează fazei documentării
b) Clasificarea datelor-se realizează prin categorisire sau clasificare şi utilizează conceptul
de categorie (clasă de obiecte sau fiinţe care reprezintă caracteristici comune şi permite
compararea cu alte clase care au propriile caracteristici)
c) Explicarea-corespunde funcţiei explicative a criminologiei şi vizează clarificarea naturii
şi cauzelor obiectului de studiu.
Teoria criminologică nu este doar o ipoteză verificată, ea reprezintă un ansamblu structurat de
concepte şi judecăţi de valoare care are ca scop explicarea sintetică a realităţii.
Cercetarea pedagogica este o actiune de observare si investigare, pe baza careia cunoastem,
amelioram sau inovam fenomenul educational. Nu toate fenomenele educationale pot fi
supuse unei experimentari riguroase (exemplu: formarea sentimentelor morale). Practica
educativa constituie, pentru cercetator, o sursa de cunoastere, un mijloc de experimentare, de
verificare a ipotezelor si de generalizare a experientei pozitive. În acest timp cercetarea
pedagogica, prin concluziile ei, contribuie la inovarea si perfectionarea procesului de
invatamant si de educatie.
"# 
1.V Bontas, I., Pedagogie, Bucuresti, Ed. All, 1998
2.V Ionescu, M., Radu, I.,(coord), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2001
3.V Voiculescu, E.,Aldea,D., Manual de pedagogie contemporana PII, Alba Iulia
4.V http://www.preferatele.com/docs/diverse/13/strategia-pedagogica16.php
5.V http://www.educativ.info/licee/metod1.html
6.V http://www.didactic.ro/index.php?cid=disciplina&did=10&what=planuri&pid=15221
&typ/
V