ROMÂNIA

Cele mai frumoase locuri

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
OVIDIU MORAR
România / Ovidiu Morar; graf.: Adrian Sorin Georgescu;
foto: Ovidiu Morar, Dan Ioan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu;
- Bucure[ti: ed.: NOI Media Print, 2007

ISBN 973-7959-55-8

I. Daniel Foc[a / Dana Voiculescu (text)

II. Georgescu, Adrian Sorin (graf)
III. Morar, Ovidiu (foto)
IV. Dinescu, Dan Ioan (foto)
V. Savu, Mircea (foto)
VI. ßtefan Petrescu (foto)
CUPRINS

Amprentele istoriei
4

Semnele credin]ei
48

Peisaje citadine
94

Spectacolul naturii
156
Amprentele istoriei
 Vestigiile de la Histria

Histria, al c`rei nume deriv` din denumirea greac` a Dun`rii Ruinele termelor romane

(Istros), a fost întemeiat` pe ]`rmul vestic al M`rii Negre la mijlocul

secolului al VII-lea î.Hr. (anul 657 î.Hr. dup` istoricul Eusebius) de
c`tre coloni[tii greci veni]i din Milet. Este cea mai veche colonie
greac` din vestul Pontului Euxin [i în acela[i timp cel mai vechi ora[
atestat de pe teritoriul României. Nu în ultimul rând Histria este unul
dintre cele mai mari situri arheologice ale ]`rii.
Cetatea a prosperat timp de un mileniu, începând din perioada
greac` [i pân` în epoca romano-bizantin`. Dezvoltarea economic`
a Histriei a intrat în declin atunci când golful în care se g`sea a
început s` se închid` cu nisip. Transformat` în ruine în anul 242 de
c`tre n`v`litori, cetatea a fost p`r`sit` definitiv în secolul al VII-lea.
S`p`turile arheologice începute în 1914 sub conducerea marelui
istoric [i arheolog Vasile Pârvan ofer` un bogat material
arheologic, o mare parte din acesta fiind expus în muzeul
amenajat în apropierea cet`]ii.

6
7
 Vestigiile daco-romane de la Sarmizegetusa

Pe culmea mun]ilor Or`[tie se afla în urm` cu peste 2000 de ani Forumul roman, fragment de capitel
de pilastru [i de corni[` sculptat`
un complex de fortifica]ii dacice (Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra
Ro[ie, Coste[ti, C`pâlna) dintre care Sarmizegetusa Regia a fost
cel mai important centru militar, religios [i politic al Daciei.
În jurul anului 107 d.Hr., dup` înfrângerea dacilor de c`tre
romani, capitala noii provincii romane s-a mutat la 40 km. de
ruinele cet`]ii Sarmizegetusa Regia [i a fost denumit` dup`
vechea capital` – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa. Ora[ul s-a dezvoltat pân` în anul 271 d.Hr. când
autorit`]ile romane s-au retras din Dacia. S-au p`strat pân` ast`zi
ruine ale amfiteatrului, forului, termelor, edificiilor publice [i
particulare, de un mare interes arheologic [i istoric.

Ulpia Traiana Samizegetusa:

amfiteatrul circular

8
9
 Aba]ia cistercian` de la Câr]a

Biserica evanghelic` de la Câr]a apar]ine unei foste aba]ii Din vechiul edificiu se mai
p`streaz` doar corul în care
cisterciene – ordin c`lug`resc catolic, originar din Fran]a. func]ioneaz` actuala biseric`
M`n`stirea a fost fondat` în anul 1202, [i ref`cut` între anii evanghelic`

1242 – 1250, dup` distrugerile cauzate de marea invazie t`tar`.

În 1474, regele Ungariei, Matei Corvin, o desfiin]eaz` ca
m`n`stire, edificiul trecând în administrarea bisericii catolice din
Sibiu. Ulterior, devine parohie evanghelic`. Este un monument
reprezentativ al goticului timpuriu din Transilvania, influen]ând
arhitectura medieval` din întreg sud-estul acestei provincii.
Aba]ia cistercian` Câr]a a de]inut un rol major în istoria politic`,
economic` [i cultural` a Transilvaniei medievale, pe tot parcursul
existen]ei sale.

10
 Cetatea ]`r`neasc` de la Râ[nov

Construit` în secolul al XIV-lea, cetatea a fost extins`, consolidat` dreapta:

Vedere de ansamblu
[i ref`cut` pân` în secolul al XVIII-lea. Situat` pe o stânc` înalt`
de 150 m, lâng` drumul comercial ce lega Transilvania de ¥ara stânga:
Zidurile exterioare
Româneasc`, cetatea a f`cut fa]` multor asedii, având rol de
ap`rare [i refugiu pentru locuitorii din zon`. În acest scop au fost
construite în incinta cet`]ii case mici care s` ad`posteasc`
popula]ia [i bunurile acestora, o [coal`, o capel`, un loc pentru
turme. Lipsa apei limita timpul de rezisten]` al cet`]ii în caz de
asediu; de aceea, în 1625 s-a început s`parea unei fântâni în
stânca din interiorul cet`]ii. Ast`zi este una dintre cele mai bine
conservate cet`]i din Transilvania. În ultimii ani, aceasta a fost
preluat` de un investitor privat care a restaurat-o, devenind un
obiectiv turistic foarte atractiv.

paginile 14-15
Detalii din interior

12
14
15
 Cetatea de la Slimnic

Pe drumul dintre Sibiu [i Media[, de la în`l]imea dealului satului Ruinele cet`]ii

Slimnic, ruinele cet`]ii domin` localitatea, constituind un element

pitoresc în peisajul natural al locului. Construc]ia ei a început în
secolul al XIV-lea [i a fost amplificat` pân` în secolul al XVI-lea.
Ini]ial fortifica]ia ad`postea o capel` gotic` în zona de nord, care
a fost transformat` într-un turn de ap`rare. Un edificiu trinavat
(biserica gotic` compus` din nav`, cor [i absid`) desparte
cetatea în dou` incinte distincte. O dat` cu ridicarea bazilicii,
fortifica]ia interioar` este reparat`, amplificat` [i prev`zut` cu
metereze [i turnuri de ap`rare pentru a rezista atacurilor. Cetatea
a f`cut fa]` mai multor asedii. În 1706, în timpul r`zboiului
curu]ilor, cetatea a fost incendiat` [i l`sat` în p`r`sire.

16
 Biserica fortificat` de la Prejmer
Turnul cu ceas al bisericii
Vedere de ansamblu
Biserica evanghelic` din Prejmer (Tartlau în limba german`),
realizat` într-un stil gotic cu influen]e cisterciene, a fost construit`
în secolul al XIII-lea. Din pictura ini]ial` ce acoperea întreaga
biseric` s-au mai p`strat doar dou` p`r]i de fresc`. Altarul gotic
triptic, pictat pe ambele p`r]i, dateaz` din anul 1450.
Edificiul este înconjurat de un zid fortificat înalt de 12 metri [i cu
o grosime de 3-4 metri. Acesta ad`poste[te 272 de camere
a[ezate ca ni[te faguri pe patru niveluri. Înc`perile serveau ca loc
de p`strare a proviziilor pe timp de pace, iar pe timp de asediu
deveneau [i locuin]e.
În interiorul ceta]ii se g`se[te un muzeu etnografic s`sesc cu
obiecte de cult, ve[minte, mobilier pictat, ceramic`.
19
 Locuin]e tip fagure adosate la zidul de incint`.
În timpul asediilor serveau ca ad`post pentru
întreaga comunitate, iar în timp de pace erau
utilizate ca spa]ii de depozitare

Vedere de interior. Bolt` cu

nervuri de teracot` [i orga în
fundal

Vedere de interior.
Decora]iuni gotice

20
 Cetatea de la Hunedoara

Castelul a fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unei fortifica]ii Vedere par]ial`: podul de
acces, sus]inut de patru
de piatr`. În 1409 regele Sigismund al Ungariei a d`ruit cetatea
piloni masivi de piatr`;
nobilului Voicu. Fiul acestuia, Iancu de Hunedoara, a f`cut se remarc` Turnul Por]ii [i
Turnul Buzdugan
schimb`ri radicale transformând cetatea într-un castel cu rol nu
numai de punct strategic înt`rit ci [i de locuin]` fastuoas`. Matei
Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, a reconstruit aripa nordic` a
castelului, iar în secolul al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a
adus modific`ri inspirate de Rena[terea târzie.
Edificiul, cunoscut [i sub denumirea de Castelul Huniazilor sau al
Corvine[tilor, este o construc]ie impun`toare, cu acoperi[uri
înalte [i divers colorate, cu turnuri [i turnule]e, ferestre [i
balcoane dantelate. Din punct de vedere arhitectural, castelul de
la Hunedoara îmbin` elemente specifice stilului renascentist, cu
caracteristici gotice [i baroce.
În prezent, în s`lile castelului se organizeaz` expozi]ii [i
spectacole de muzic` preclasic` [i de muzic` veche. Fragment din galeria neogotic`

22
 Cetatea Neam]

Cetatea Neam] a fost ridicat` în timpul domniei lui Petru I Vedere aerian`

Mu[at, fiind una dintre cele mai bine înt`rite cet`]i

medievale moldovene[ti. Locul amplas`rii cet`]ii asigura
mari posibilit`]i de ap`rare. Planul cet`]ii are aspect de
patrulater cu laturi inegale, construc]ia adaptându-se dup`
teren. Turnurile de ap`rare au fost încadrate direct în ziduri
[i nu plasate în exteriorul lor ca la celelalte cet`]i. În timpul
domniei lui ßtefan cel Mare zidurile au fost supraîn`l]ate, s-a
s`pat un nou [an] de ap`rare, mai adânc, flancat de patru
bastioane prev`zute cu creneluri [i ferestre înguste. Accesul
în cetate se face pe un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de
piatr`, a c`rui ultim` por]iune este mobil`.
Dup` 1717 cetatea î[i pierde importan]a defensiv`, iar în
1718 turcii ordon` d`râmarea ei.

Detalii de interior

24
 Cetatea Sucevei

Cetatea a fost construit` la sfâr[itul secolului al XIV-lea, în timpul Detalii de interior

domniei lui Petru I Mu[at care mut` re[edin]a domneasc`,

pentru aproape dou` secole (1388 – 1566) de la Siret la
Suceava. Cunoa[te o mare înflorire în timpul lui ßtefan cel Mare
care m`re[te incinta cet`]ii de piatr`, o înt`re[te cu ziduri înalte [i
groase, cu bastioane semicirculare [i l`rge[te [an]urile de
ap`rare, apoi restaureaz` înc`perile din interior (dormitoare,
paraclis, depozite de muni]ii [i de alimente), pentru solda]i [i
familia sa.
În anul 1675 din ordinul Por]ii otomane se dispune distrugerea
cet`]ii. Câ]iva ani mai târziu un puternic cutremur duce la
ruperea întregii laturi de nord. Ast`zi cetatea Sucevei, par]ial
restaurat`, este transformat` într-un mare muzeu în aer liber,
atrac]ie turistic` de prim` importan]` pentru cei interesa]i de
istoria medieval` a Moldovei. Vedere de ansamblu a
cet`]ii de scaun a Moldovei

26
27
 Castelul Bran

Cetatea Bran, ridicat` în jurul anului 1212 din lemn (probabil de c`tre dreapta:
Vedere de ansamblu
cavalerii teutoni) [i înlocuit` de sa[i în anul 1377 cu una din piatr`,
îndeplinea atât func]ii militare cât [i vamale. Între anii 1498 – 1877 stânga:
Detalii exterioare
cetatea a apar]inut Bra[ovului, având func]ii comerciale [i
administrative. În semn de recuno[tin]` pentru contribu]ia adus` la
realizarea Marii Uniri de la 1918, consiliul or`[enesc al Bra[ovului
doneaz` cetatea la 1 decembrie 1920, reginei Maria a României.
Între anii 1920 – 1927 Branul a devenit re[edin]a de var` a Familiei
Regale, cu alei de promenad`, lac, fântâni, terase. În 1938 Regina
Maria a l`sat prin testament castelul Bran cu întreg domeniul fiicei
sale, principesa Ileana.
În 1948 dup` expulzarea din ]ar` a Familiei Regale, castelul a fost
confiscat de regimul comunist. În 1956 a devinit Muzeu de Istorie [i
Art` medieval`, g`zduind colec]ii de mobilier de epoc` [i arme vechi.
paginile 30-31:
Detalii de interior

28
30
 Curtea Domneasc` de la Târgovi[te

Curtea Domneasc` de la Târgovi[te este cel mai bine conservat Turnul Chindiei (27m),
situat în partea de nord-vest
ansamblu aulic medieval din România. Realizat în etape între anii a Cur]ii Domne[ti
1396 – 1698 a fost re[edin]` [i scaun domnesc pentru 33 de
domni ai ¥`rii Române[ti. Ansamblul cuprinde: Palatul Domnesc
construit între secolele XV – XVII (ast`zi în ruine), Biserica
Domneasc` mare (1584) cu pictur` interioar` datând din anul
1697 (realizat` în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu,
con]ine cea mai ampl` galerie de portrete de domnitori români),
Biserica Domneasc` mic` sau Sf.Vineri (din secolul al XV-lea,
p`strat` pân` în prezent f`r` modific`ri), Turnul Chindiei (din
anul 1460, construit de Vlad ¥epe[), Casa B`la[a (1656) zidit` ca
azil pentru s`raci [i cas` de oaspe]i.
Palatul Domnesc era format din dou` corpuri de cl`diri, unul din
timpul lui Mircea cel B`trân, iar cel de-al doilea, mai mare, din
timpul lui Petru Cercel, cel care mut` în 1584 capitala ¥`rii Curtea Domneasc`: ruinele palatului
[i Biserica Domneasc` mare
Române[ti la Târgovi[te.

32
 Cula de la M`ld`re[ti

Cula este un termen de origine turc` (kule înseamn` turn de Vedere de ansamblu

ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc` fortificat`, cu unul

sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie.
Aceste mici cet`]i au fost construite înc` din primii ani ai secolului al
XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, ca protec]ie în fa]a
bandelor turce[ti.
Cula Greceanu face parte al`turi de cula Duca din complexul
muzeal M`ld`re[ti, fiind una dintre cele mai vechi construc]ii de
acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la
etajul superior. Acesta are elegante arcade trilobate sprijinite pe
coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii
brâncovene[ti. Zidul casei sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere.
Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul
central pe care se sprijin` tavanul boltit.
Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un
simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit` clas` social`. Vedere de interior

34
35
 Cetatea F`g`ra[

Cetatea F`g`ra[ a fost construit` pe un teren ml`[tinos, în anul Vedere de ansamblu

1310, din ordinul voievodului Ladislau Apor, ini]ial din lemn,

apoi în 1538 din piatr`. În secolul al XV-lea cetatea prezenta o
geometrie de tip patrulater neregulat, ap`rat` de un turn de tip
barbacan`. În secolul al XVI-lea cetatea s-a transformat în castel
voievodal cu o puternic` fortifica]ie exterioar`.
Secolul al XVII-lea a reprezintat momentul de maxim` evolu]ie a
cet`]ii, când aceasta ajunge aproape la forma actual`. Atunci
s-au construit bastioane, s-au f`cut etaj`ri, s-a umplut cu ap`
[an]ul din jurul fortifica]iei (prin legarea acestuia printr-un canal
secret de râul Olt), [i au avut loc transform`ri stilistice (încadrarea
castelului în estetica renascentist`).
În secolul al XVIII-lea austriecii preiau cetatea [i o transform`
în garnizoan`. Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat`
în muzeu.
Curtea interioar` [i unul din bastioane

36

Palatul Brâncoveanu, fa]ada de vest
Cuhnia sau buc`t`ria
domneasc`
Palatul Mogo[oaia
Palatul Mogo[oaia se afl` într-un frumos parc, la câ]iva kilometri
de Bucure[ti, pe malul lacului Mogo[oaia. Constantin
Brâncoveanu construie[te cl`direa în 1702 pentru fiul s`u ßtefan,
dup` modelul palatului de la Potlogi. Considerat o bijuterie
arhitectonic`, palatul îmbin` caracteristicile decorative
muntene[ti cu cele bizantine [i cu cele ale rena[terii italiene. Are
un plan regulat, rectangular [i trei niveluri: pivni]a (beciuri boltite,
cu calote semisferice), parterul [i etajul. Accesul la nivelul de
locuire se face din curtea de onoare prin intermediul unui foi[or
plasat în mijlocul fa]adei principale, care se sprijin` pe opt
coloane de piatr` [i are o balustrad` bogat decorat`. Atât
balconul cât [i camerele de la etaj au fost ini]ial decorate cu
stucaturi orientale [i picturi murale ce reprezentau membrii
familiei princiare [i scene istorice. Cel mai rafinat element de
arhitectur` al palatului este loggia, de inspira]ie vene]ian`, cu
39
arcade trilobate sprijinite pe coloane [i situat` pe fa]ada dinspre lac. Arhondaria [i loggia
Detalii arhitectonice
În perimetrul cur]ii interioare se afl` cuhnia [i ghe]`ria.
În 1912 palatul devine proprietate a principesei Martha Bibescu.
Aceasta reface palatul cu me[teri adu[i din Italia ce imprim`
cl`dirii un aspect vene]ian, placând fa]adele cu c`r`mid`
aparent`. Martha Bibescu reu[e[te în 1945 s` includ` palatul pe
lista monumentelor istorice, sc`pându-l astfel de confiscarea
regimului comunist.
În 1993, Ministerul Culturii a înfiin]at Centrul Na]ional Cultural de
la Mogo[oaia. Centrul g`zduie[te spectacole de teatru
(commedia dell’arte), concerte [i expozi]ii.

Arhond`ria sau Vila Elchingen (secolul al XIX-lea),

vedere general`

40
41

Vedere general`
Statuia regelui Carol I (1866-1914)
Complexul Pele[
În anul 1873 într-un loc s`lbatic [i pitoresc, în apropierea
M`n`stirii Sinaia se încep lucr`rile pentru re[edin]a de var` a
principelui Carol I al României, pe un teren aflat în proprietatea
privat` a suveranului. Zece ani mai târziu are loc inaugurarea
oficial` a castelului, îns` lucr`rile de extindere [i transformare a
re[edin]ei regale continu` pân` în 1914. Sunt construite, al`turi
de Pele[, castelele Peli[or [i Foi[or, corpul de gard`, Economatul,
grajdurile regale, centrala electric`. Crea]ie a arhitec]ilor Wilhelm
Doderer, Johannes Schultz, Karel Liman [i a unor decoratori
prestigio[i ca J.D.Heymann din Hamburg, A.Bembé din Mainz,
Berhard Ludwig din Viena, castelul a jucat un rol important atât
din punct de vedere politic cât [i cultural, Familia Regal`
g`zduind aici mari arti[ti români.
Castelul este vizitabil înc` de pe vremea Regelui Carol I, putând
fi admirate: s`lile de arme, sala de consiliu, sala veche de muzic`,
sala maur`, salonul turcesc, sala de teatru, sufrageriile, sala
florentin`.
43
 Statui de la corpul de gard` [i turnul
cu ceas al castelului

44
 Alba Iulia – ora[ul Unirii

Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial, la Catedrala Încoron`rii

Vechiul Regat au fost alipite provinciile locuite majoritar de

români din Imperiile Austro-Ungar [i Rus. Regele Ferdinand I [i
regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia, la 15 octombrie
1922, ca suverani ai României Mari. Alba-Iulia a fost aleas` pentru
caracterul ei simbolic, de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul.
Catedrala Încoron`rii, numit` [i Catedrala Reîntregirii, de rit
ortodox, purtând hramul Sfintei Treimi, a fost construit` între anii
1921 – 1922, în stilul vechilor biserici din ¥ara Româneasc`, în
apropierea vechii catedrale romano-catolice. Are o turl` central`
flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de 58 metri
în`l]ime. Planurile apar]in arhitectului Victor Gh. Ieremia. Pictura
interioar` este semnat` de cunoscutul pictor Costin Petrescu.
Catedrala este, al`turi de Sala Unirii, un adev`rat simbol al
Marii Uniri.
Muzeul Unirii, Sala Unirii

46
47
Semnele credin]ei
 Biserica de la Densu[

Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, aflat` în apropierea vestigiilor Biserica Sf. Nicolae,
vedere dinspre est
capitalei Daciei romane, este una din cele mai vechi biserici de rit
ortodox din România. A fost ridicat` în secolul al XIII-lea cu piatr`,
marmur` [i coloane apar]inând ruinelor Ulpiei Traiana
Sarmizegetusa. Piatra roman` a fost folosit` atât ca element de
rezisten]` cât [i în scop ornamental. Pictura mural` din interiorul
bisericii decoreaz` absida altarului, pere]ii de r`s`rit ai naosului,
p`r]i ale stâlpilor centrali. În jurul anului 1443 biserica a fost
pictat` de ßtefan Zugravul, semn`tura lui p`strându-se pân`
ast`zi sub fereastra sud-estic` a absidei.
Unicat arhitectonic, biserica are un aspect straniu, forma sa
atipic` n`scând controverse printre istorici. Unii sunt de p`rere stânga:

c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat, Interiorul navei. Lespede cu
inscrip]ie roman`
adaptat cultului cre[tin, iar al]ii sus]in c` ar fi un mausoleu roman
transformat în biseric`. dreapta:
Curtea interioar`

50

Biserica m`n`stirii Cozia, vedere
dinspre sud-est
M`n`stirea Cozia, vedere de ansamblu
M`n`stirea Cozia
M`n`stirea Cozia, unul dintre cele mai vechi a[ez`minte monahale
române[ti, este ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân din anii
1387 – 1388. Vechiul s`u nume era Nucet. A[ezat` pe malul
Oltului, ceva mai în aval de defileul acestuia, Cozia a fost reparat`,
m`rit` [i înfrumuse]at` de domnitorul Neagoe Basarab (1517) [i de
paharnicul ßerban Cantacuzino (1706 – 1707). Corpurile de cl`dire
ale chiliilor închid incinta principal` pe trei laturi.
Biserica mare, în stil bizantin, este construit` din piatr` care
alterneaz` cu c`r`mida, fiind împodobit` la exterior cu sculpturi în
piatr`. Pridvorul, în stil brâncovenesc, a fost ad`ugat bisericii în anul
1707. L`ca[ul ad`poste[te osemintele lui Mircea cel B`trân [i pe
cele ale monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul.
Biserica bolni]ei, remarcabil` prin frumuse]ea arhitecturii sale, a fost
construit` de Radu Paisie în anii 1542 – 1543. În interior s-a
conservat bine pictura original` de secol XVI.
53
 Curtea interioar` [i biserica bolni]ei

54

Biserica m`n`stirii Putna,
v`zut` dinspre sud-est
Vedere aerian` dinspre nord-est
M`n`stirea Putna
Una dintre cele mai importante ctitorii ale voievodului ßtefan cel
Mare, M`n`stirea Putna ad`poste[te [i mormântul acestuia, fiind
gândit` de la început ca necropol` domneasc`. A[ezat` la 72 de
kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica m`n`stirii Putna
a fost ridicat` între 1466 [i 1469. S-au construit apoi Casa
Domneasc` (1473), chiliile, zidul de ap`rare cu turnurile aferente
[i Turnul Tezaurului, lucr`rile finalizându-se în anul 1481.
Biserica poart` hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost
recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii
1654 [i 1662. Singura construc]ie din vremea lui ßtefan, p`strat`
integral, este Turnul Tezaurului.
În biserica m`n`stirii se afl` mormintele lui ßtefan cel Mare,
Petru Rare[, precum [i cele ale altor domnitori [i doamne din
dinastia Mu[atinilor.
57
Ancadramente de ferestre. Detalii

59
 Biserica din P`tr`u]i

Cea mai mic` dintre ctitoriile lui ßtefan cel Mare este biserica Biserica din P`tr`u]i
(1487), vedere dinspre
P`tr`u]i, zidit` în anul 1487. Având hramul În`l]area Sfintei sud-vest
Cruci, biserica este în acela[i timp [i cea mai veche ctitorie a
voievodului p`strat` în forma ini]ial` [i singura destinat` a fi
m`n`stire de maici.
Arhitectura bisericii îmbin` elemente gotice, bizantine [i
renascentiste. Pictura interioar` a fost realizat` imediat dup`
ridicarea bisericii. Remarcabile sunt tabloul votiv din naos, ce-l
reprezint` pe voievod cu familia sa, [i ampla fresc` din pronaos
intitulat` Cavalcada sfin]ilor militari. Pictura exterioar` a fost
realizat` dup` anul 1550. Se p`streaz` fragmente din fresca ce
red` Judecata de Apoi.
Clopotni]a bisericii a fost construit` în secolul al XVIII-lea, având
puternice influen]e maramure[ene.
Cavalcada Sfintei Cruci.
Detaliu de pictur` mural` interioar`

60

Biserica m`n`stirii, v`zut`
dinspre sud-est
Arborele lui Iesei, fresc` pe peretele sudic
M`n`stirea Vorone]
A fost zidit` de ßtefan cel Mare în anul 1488. Biserica are hramul Sf.
Gheorghe [i este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`,
executat` ulterior, în anii 1534 – 1535, în timpul lui Petru Rare[.
Frescele, monumentale, sunt realizate pe un fond albastru deschis
(vestitul albastru de Vorone]). Fresca de pe fa]ada apusean` a
bisericii (1534 – 1535) prezint` Judecata de Apoi. Compozi]ia
acoper` tot peretele de vest al pridvorului. La realizarea pridvorului
s-a adoptat o solu]ie nemaiîntâlnit` pân` atunci, arhitectura sa fiind
vizibil subordonat` decorului pictat: peretele de vest este un perete
plin, nestr`puns de nici o deschidere.
În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor
închis, cu picturi exterioare executate de me[terul Marcu.
Pronaosul a fost pictat în 1550.
Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup`
1989, fiind în prezent monument UNESCO.
63
Tabloul Judecata de Apoi, fresc` pe peretele vestic;
intrarea în biseric`
 M`n`stirea Moldovi]a

Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre sus:

Detaliu din portal cu scena
Alexandru cel Bun, Petru Rare[ a ridicat actuala m`n`stire, Maica Domnului cu Pruncul
compus` din biserica cu hramul Buna Vestire, chilii [i casa
jos:
domneasc` în 1532. Întregul ansamblu este înconjurat de ziduri
Ni[ele ferestrelor cu scene
puternice, prev`zute cu turnuri de ap`rare. din Menologiu
Din punct de vedere arhitectonic, biserica p`streaz` tradi]ionalul
plan triconc, cu cinci înc`peri desp`r]ite prin pere]i plini, str`pun[i
cu u[i pe mijloc [i cu sistem de boltire separat` la fiecare înc`pere.
În 1612, mitropolitul Efrem a ref`cut incinta, ad`ugând alte
corpuri de cl`diri. Biserica, având toate caracterele arhitecturale
statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare, plus un
pridvor deschis, are picturi murale în fresc` realizate în anul
1537. Decora]iunile apar]in, ca stil, goticului târziu [i Rena[terii.
Face parte din patrimoniul UNESCO. Vedere dinspre sud:
pridvorul deschis al bisericii
[i muzeul m`n`stirii

66
67
 M`n`stirea Sucevi]a

M`n`stirea Sucevi]a este ctitorie a Movile[tilor - familie ce va da Incinta m`n`stirii

Moldovei doi domni: Ieremia [i Simion - din anii 1581 – 1601.

Prima ctitorie a familiei, care a precedat actualului complex
m`n`stiresc, a fost o biseric` mai modest`, datând din preajma
anului 1581. Ulterior s-a construit l`ca[ul pe care îl vedem [i ast`zi.
M`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de
patrulater, înconjurat` cu ziduri înalte, înt`rite cu masive turnuri
de col] [i cu turnul por]ii. Bog`]ia frescelor care împodobesc atât
interiorul cât [i exteriorul bisericii este remarcabil`.
Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie,
înainte de 1596.
M`n`stirea face parte din patrimoniul UNESCO. paginile 72-73:
Portalul în stil gotic cu scena
Sfânta Treime, Scara Virtu]ilor
(Scara Sf.Ioan Climax), scene din
Genez`, reprezentate în registrul
Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-vest superior al fa]adei nordice

70
73
 M`n`stirea Curtea de Arge[

Biserica m`n`stirii a fost construit` între anii 1514 – 1517 de Biserica m`n`stirii, vedere
dinspre sud-est
Neagoe Basarab, pe locul uneia mai vechi, iar pictura mural` a
fost des`vâr[it` de c`tre Radu de la Afuma]i, între 1522 [i 1526,
pisania din 10 septembrie 1526 men]ionând numele lui
Dobromir zugravul.
În l`ca[ se afl` mormintele celor doi domni care l-au ctitorit.
Biserica Episcopal` are o mare valoare arhitectonic`, având o
ornamenta]ie bogat`, cu decora]iuni în piatr` sculptat`. Cele dou`
turle r`sucite sunt o caracteristic` a acestui monument.
La sfâr[itul secolului al XIX-lea, din ini]iativa Regelui Carol I, biserica
a fost ref`cut` de arhitectul Lecomte du Noüy cu unele modific`ri.
Necropol` regal`, biserica ad`poste[te mormintele regilor Carol I
[i Ferdinand I [i pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria.

Decora]iuni de piatr` sculptat`

74
 Pronaosul bisericii

Vedere de interior;
Iconostasul

76

Biserica m`n`stirii Sf.Trei Ierarhi,
vedere general` dinspre sud
Broderie de piatr` sculptat`. Detalii
M`n`stirea Trei Ierarhi
Biserica Trei Ierarhi din Ia[i (ini]ial biseric` de m`n`stire),
adev`rat` bijuterie arhitectural`, a fost zidit` între anii 1635 [i
1639. Ctitorul acestui monument singular este voievodul
Moldovei, Vasile Lupu, una dintre figurile cele mai importante ale
istoriei acestui principat, binef`c`tor [i ap`r`tor recunoscut al
Bisericii Ortodoxe din întreaga Peninsul` Balcanic`.
Ornamentele sculptate în piatr` acoper` în întregime
exteriorul bisericii, la început, sculpturile fine ale fa]adelor fiind
acoperite cu foi]` de aur. În secolul al XIX-lea, i se aduc o serie
de modific`ri cu ocazia restaur`rii întreprinse de arhitectul
francez Lecomte du Noüy.
În interior se g`sesc piatra funerar` a domnitorului Dimitrie
Cantemir (1710 – 1711) precum [i cea a lui Alexandru Ioan
Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866).
79
 M`n`stirea Agapia

A[ez`mântul a fost ctitorit în anii 1642 – 1644, de hatmanul Curtea interioar`, corpul de chilii

Gavriil, fratele domnitorului Vasile Lupu [i î[i trage numele de la

schitul sihastrului Agapie, din secolul al XIV-lea. Lucr`rile au fost
conduse de arhitectul Enache Ctisi, din Constantinopol. Mai
aproape de zilele noastre, în anii 1859 – 1862 s-au ad`ugat
proscomidiarul, diaconiconul [i un nou pridvor, cel vechi fiind
integrat pronaosului. De[i nu are o arhitectur` cu un stil specific,
biserica este valoroas` prin pictura ei, executat` de Nicolae
Grigorescu între 1858 [i 1861.
A[ez`mântul a fost restaurat de mai multe ori: între 1848 [i 1858,
când biserica a suferit mai multe transform`ri, în 1882 [i în 1903,
când s-a reînnoit toat` incinta [i s-au construit cl`diri anexe.
M`n`stirea are o valoroas` colec]ie de art` veche bisericeasc` [i
Bolta naosului, Iisus Hristos
obiecte de cult [i reprezint` un obiectiv turistic important al Pantocrator. Naosul bisericii,
nordului Moldovei. Sf. Ecaterina. Picturi murale
de Nicolae Grigorescu.

80
 Bisericile de lemn din Bude[ti

Biserica satului maramure[ean Bude[ti (Bude[ti-Josani) a fost Vedere de ansamblu

dinspre sud-vest
construit` din lemn de stejar în anul 1643, potrivit inscrip]iei
votive de la intrare, [i a fost restaurat` în cursul secolului al XVIII-lea,
dându-i-se hramul Sf. Nicolae. Are o arhitectur` specific`
bisericilor din Maramure[: plan rectangular, absid` poligonal`, o
turl` înalt`, cu acoperi[ ascu]it, deasupra naosului. Zidurile
interioare sunt decorate cu fresce în stil popular, naiv. Pictura
dateaz` din anul 1762.
De un interes arhitectural ceva mai redus este biserica din
Bude[ti-Susani, construit` în 1760, dar care a suferit modific`ri în
secolul al XIX-lea. În schimb, pictura interioar`, executat` de
cunoscutul me[ter zugrav Alexandru Ponehalski într-un stil rustic,
popular, constituie o valoare artistic` de patrimoniu.
Scen` din repertoriul
Patimilor lui Iisus - Drumul
Crucii, pictur` mural` din
interiorul bisericii

82
 M`n`stirea Hurezi

Paraclisul m`n`stirii v`zut Fondat` la sfâr[itul veacului al XVII-lea de domnitorul Constantin

din partea vestic`
Brâncoveanu, M`n`stirea Hurezi este una dintre cele mai
importante ctitorii ale sale [i un exemplu str`lucit de arhitectur` [i
art` brâncoveneasc`. Biserica mare poart` hramul Sfin]ilor
Împ`ra]i Constantin [i Elena. Construit` între 1691 – 1694,
aceasta con]ine cenotaful principelui, înmormântat la Bucure[ti,
în mare tain`, în biserica Sf. Gheorghe. Catapeteasma este din
lemn de tei. Policandrul a fost comandat la Viena. Frescele
prezint` o întreag` suit` de personaje istorice din epoc`, din
familiile Brâncovenilor, Cantacuzinilor [i Basarabilor. U[a de la
intrare are un chenar de marmur` sculptat`.
Incinta m`n`stirii cuprinde [i casa domneasc`, biblioteca,
corpurile chiliilor etc. Foi[orul lui Dionisie, cu coloane din piatr`,
este un element ad`ugat mai târziu (1753).

Curtea interioar`, corpul de chilii

85
Iisus Pantocrator, pictur` mural` din calota turlei
Judecata de Apoi, fresc` din pridvorul bisericii mari

86
Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc

87
88
 Catedrala romano-catolic` din Alba-Iulia
Detalii din zidul exterior
Vederi din interior [i din exterior
Catedrala romano-catolic` cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail
din Alba Iulia este construit` în a doua jum`tate a secolului al XIII-lea,
pe locul unei vechi biserici romanice distruse de invazia t`tar` din
1241. Ea a cunoscut mai multe modific`ri [i restaur`ri de-a
lungul secolelor. În absida principal` poate fi v`zut Sf. Arhanghel
Mihail, patronul bisericii, redat în dou` basoreliefuri de secol XIII,
pe ambii pere]i.
Interiorul ad`poste[te un sarcofag din piatr` sculptat` în care se
afl` osemintele lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei
[i vestit lupt`tor antiotoman.
Preluat` de protestan]i între anii 1550 – 1700, ea a redevenit
ulterior catolic`. În secolul al XX-lea s-au efectuat importante
restaur`ri.
Orga bisericii, din 1877, are nu mai pu]in de 2209 tuburi.
89
 Biserica fortificat` de la Biertan

Prima atestare a numelui localit`]ii dateaz` din 1283, într-un Vedere din interior, altarul
poliptic [i bolta bisericii decorat`
document privind impozitele cerute de capitulul romano-catolic cu nervuri din teracot`
din Alba Iulia preo]ilor catolici din comunit`]ile s`se[ti.
Zidit` între anii 1492 – 1515, biserica s`seasc` fortificat` de la
Biertan (cu hramul Sf. Maria) se caracterizeaz` printr-o îmbinare
reu[it` a goticului târziu cu unele elemente renascentiste.
Valoroase sunt, în primul rând, altarul poliptic, u[a sacristiei [i
ornamenta]ia sculptat` în piatr`. Altarul are 28 de panouri cu
scene biblice, executate rafinat, [i dateaz` din anul 1515. Tot
atunci a fost realizat` [i u[a sacristiei.
Biserica de la Biertan este una dintre cele mai valoroase biserici
fortificate s`se[ti din ]ara noastr`, inclus` în patrimoniul de art` [i
arhitectur` medieval` a Transilvaniei.

Vedere de ansamblu dinspre est

90

Turnuri de ap`rare [i turnul
por]ii cu intrarea boltit`
Biserica fortificat` de la Viscri
Aflat` într-o zon` retras`, rupt` de lume, biserica-cetate Viscri
(Deutsch-Weisskirch) a fost ini]ial o bazilic` romanic`,
transformat` ulterior în biseric`-hal`. Construc]ia acesteia a
început în secolul al XIII-lea, pe locul micii capele romanice
construit` de secui în anul 1100.
Fortificarea bisericii este realizat` în special pentru ap`rarea în
fa]a atacurilor turce[ti. Zidurile interioare sunt înt`rite cu trei
turnuri [i dou` bastioane. Cele dou` turnuri, cel de nord cu trei
niveluri, construit în 1630 [i cel de vest, cu patru niveluri,
construit în 1649, au coridoare de ap`rare cu parapet de
paiant` ce a fost apoi îmbr`cat în scânduri.
Vedere din curtea interioar`
93
Peisaje citadine

95
 Bucure[ti - Ateneul Român

Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Construit prin Vedere general`.
Statuia de bronz a poetului
contribu]ie public` (Da]i un leu pentru Ateneu!), dup` Mihai Eminescu, lucrare a
planurile arhitectului francez Albert Galleron [i ale arhitectului sculptorului Gh. Anghel
român C. B`icoianu. Cl`direa are un stil neoclasic, cu fronton [i
coloane ionice. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului
german Schwalbach. Sala mare de concerte este decorat` cu o
fresc` circular`, cu scene din istoria românilor, semnat` de
Costin Petrescu.
În interiorul cl`dirii, sunt expuse partiturile compozi]iilor lui
Enescu, viorile [i pianele sale, mobilierul original, biblioteca,
tablourile, gravuri, scrisori, programe, cronici, fotografii [i
documente legate de activitatea muzicianului.
În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. În prezent
cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat George Enescu. Vedere de interior. Rotonda
Ateneului, un mare vestibul
circular, dublat de un inel
format din 12 coloane

96
Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab,
regele Carol I [i domnul Matei Basarab); fronton [i coloane în stil ionic

98
 Bucure[ti - Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos, aflat` în centrul istoric, chiar în spatele Biserica v`zut` dinspre
curtea interioar`
Palatului Po[telor (actualul Muzeu Na]ional de Istorie) reprezint` o
adev`rat` bijuterie arhitectural`. A fost ctitorit` în 1724 de
ieromonahul grec Ioanichie, mitropolit al Stavropolei. Interven]iile
ulterioare, realizate în diferite etape au ad`ugat pridvorul, absidele
laterale [i turla de pe naos. Incinta cuprinde o clopotni]` [i o cl`dire
pe mai multe niveluri, fiind ridicat` la începutul secolului al XX-lea
dup` planurile arhitectului Ion Mincu. Are un frumos portic ce
ad`poste[te lespezi de mormânt [i cruci vechi.
Frumuse]ea [i armonia l`ca[ului sunt date [i de sculpturile în piatr`
care îi decoreaz` exteriorul, de frescele [i iconostasul originale,
precum [i de propor]iile sale, un exemplu des`vâr[it al arhitecturii
post-brâncovene[ti.

Curtea interioar`

100
 Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc

102
 Bucure[ti - Casa de Economii [i Consemna]iuni

Vedere general`. În planul Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`, CEC-ul (Casa de
secund, cl`direa modern` a
Bucharest Financial Plazza
Economii [i Consemna]iuni, denumit` în trecut Casa de
Depuneri, Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu
pe Calea Victoriei, pe locul unei vechi biserici (Sf. Ioan cel Mare)
din 1875. Devenit neînc`p`tor, acesta a fost demolat pentru a se
face loc actualului palat, construit între 1896 – 1900. Planurile
apar]in arhitectului francez Paul Gottereau. Palatul poart`
amprenta academismului francez [i a devenit un adev`rat simbol
al C`ii Victoriei din perioada ei de str`lucire. Holul central al
palatului este acoperit de o mare cupol` din sticl`. Din 1900
cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele f`r` a suferi
modific`ri.

Frontonul semicircular, detaliu

105
 Bucure[ti - Palatul Cantacuzino
Intrarea în palat îmbin` elemente
arhitecturale specifice
academismului francez cu influen]e
târzii rococo [i accente decorative
de Art Nouveau
Fragment din fa]ada palatului
cu decora]iuni din fier forjat
Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei (azi, Muzeul Muzicii),
este cunoscut [i sub numele de Casa cu Lei, deoarece intrarea
este str`juit` de doi lei din piatr`. A fost construit la începutul
secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul
barocului francez, cu elemente rococo. Deasupra intr`rii se
g`se[te blazonul familiei Cantacuzino cu vulturul bicefal bizantin.
Palatul a apar]inut prin]ului Gheorghe Grigore Cantacuzino-
Nababul, fost prim ministru [i primar al Bucure[tiului, unul dintre
cei mai boga]i oameni ai vremii sale. Imobilul a r`mas fiului s`u
Mihail (Mi[u), fost ministru al Justi]iei, [i so]iei acestuia, Maruca
Cantacuzino, rec`s`torit` mai târziu cu marele compozitor
George Enescu. Palatul Cantacuzino a fost o vreme, în perioada
interbelic`, sediul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri (Guvernul).
107
Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau
Muza cu harp`, detaliu din frontonul semicircular

108
 Bucure[ti - Palatul Parlamentului

Lucr`rile pentru construc]ia Casei Poporului s-au f`cut între 1984 Vedere dinspre cartierul Eroilor

[i 1989, pe un teren ob]inut din demolarea unei p`r]i a vechiului

Bucure[ti (inclusiv monumente de arhitectur` româneasc`
veche). La construirea ei au lucrat zi [i noapte circa 20 000 de
muncitori. A rezultat un edificiu imens, primul ca m`rime
(330 000 mp suprafa]` construit`) din Europa [i al doilea din
lume, dup` Pentagon. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje, fiind
în prezent sediul celor dou` Camere ale Parlamentului, al
Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al Muzeului Na]ional de
Art` Contemporan`.

pagina: 113
Fa]ada Muzeului Na]ional de Art`
Contemporan` situat în aripa dinspre
Vedere nocturn` Calea 13 septembrie

110
112
 Bucure[ti - Palatul Cotroceni

La sfâr[itul secolului al XVII-lea, domnitorul ßerban Cantacuzino Vedere exterioar` cu elemente

în stil brâncovenesc
ctitore[te M`n`stirea Cotroceni, a c`rei biseric` s-a p`strat pân` în
timpul lui Ceau[escu, care a demolat-o. În incint` au fost construite
casele domne[ti, folosite temporar în secolul al XIX-lea de Barbu
ßtirbey [i de Cuza Vod`.
Palatul Cotroceni a fost construit de Regele Carol I în 1893, devenind
re[edin]` permanent` a Regelui Ferdinand [i a Reginei Maria. Aceasta
din urm` a locuit aici pân` la moartea ei în 1938. Partea veche este
opera arhitectului francez Paul Gottereau. Aripa nordic` a fost
ref`cut`, dup` 1900, de c`tre arhitectul român Grigore Cerkez.
Azi, o parte a palatului este transformat` în Muzeul Na]ional
Cotroceni, iar o alta a redevenit, dup` 1990, re[edin]` a [efului
statului. Muzeul ad`poste[te valoroase colec]ii [i o parte din vechiul
mobilier al palatului, recuperat din locurile unde fusese dispersat
dup` plecarea Familiei Regale în exil.
Vedere interioar`: trapeza

114
 Bucure[ti - Muzeul Satului

Muzeul Satului din Bucure[ti, cu un amplasament cât se poate Construc]ii rurale autentice din
toate regiunile ]`rii
de pitoresc, pe malul lacului Her`str`u, este unul dintre cele mai
mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`. El
reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti, creat` [i
animat` de profesorul Dimitrie Gusti în perioada interbelic`.
Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936, prin aducerea a 30 de case
]`r`ne[ti din zona lor de origine [i amplasarea lor pe terenul de
lâng` lacul Her`str`u. În acest perimetru se g`sesc nu doar case,
ci chiar [i gospod`rii complete, cu construc]ii anexe, instala]ii
tehnice din lemn [i trei mori de vânt. Exist`, de asemenea, trei
biserici vechi.
În prezent muzeul de]ine numeroase case tradi]ionale, fiind cel
mai mare muzeu în aer liber din Europa.

116
118
119
 Bucure[ti - Muzeul ¥`ranului Român
Cl`direa Muzeului ¥`ranului
Român, realizat` în stil neo-
românesc
Vedere de interior
În anul 1912, pe locul fostei Monet`rii a Statului [i al Palatului
Mavrogheni de la cap`tul Podului Mogo[oaiei (Pia]a Victoriei) s-a
pus piatra de temelie a Muzeului de Art` Na]ional`, actualul
Muzeu al ¥`ranului Român. Arhitectul N. Ghika-Bude[ti a de]inut
conducerea proiectului [i a execut`rii lucr`rilor.
Cl`direa reprezint` o ilustrare admirabil` a stilului neoromânesc.
Ca form`, aminte[te de incintele monastice, cu arcade, foi[or [i
c`r`mid` aparent`. Turnul central, înalt [i masiv, devenit un
punct de reper al C`ii Victoriei, duce cu gândul la vechile
clopotni]e de m`n`stire. În interior spa]iile sunt largi,
monumentale, punând în valoare colec]iile etnografice,
amenajate într-un stil original de fostul director al muzeului,
pictorul Horia Bernea. Pentru valoarea expunerii muzeistice,
institu]ia a primit în 1996 titlul EMYA (European Museum of the
Year Award).
121
 Bra[ov - Pia]a Sfatului

Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa Casa Sfatului, Biserica Adormirea
Maicii Domnului [i Biserica Neagr`
Sfatului. Apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. Cl`dirii
i s-au adaugat noi construc]ii în 1573. Alte lucr`ri au fost impuse
dup` pr`bu[irea turnului la 1662. Marele incendiu din 1689 a
provocat de asemenea distrugeri însemnate.
De-a lungul timpului a suferit diverse modific`ri, mai ales între
1770 [i 1774, când i s-a imprimat un stil baroc. Turnul, cu rol de
supraveghere a ora[ului, a fost construit între anii 1525 – 1528.
Are o în`l]ime de 58 de metri. La început cl`direa apar]inea
breslei cojocarilor, pentru ca mai târziu s` devin` sediul Sfatului
ora[ului Bra[ov. În prezent, aici s-a amenajat Muzeul Jude]ean
de Istorie.

Casa Sfatului.
Detaliu de fa]ad`: stema ora[ului

122
123

Statuia c`rturarului [i tipografului
Johaness Honterus (1489-1549),
realizat` de scuptorul berlinez
Haro Magnussen în 1898.
Vedere panoramic`.
În centru, Biserica Neagr`
Bra[ov - Biserica Neagr`
Biserica Neagr` din Bra[ov este cea mai r`s`ritean` catedral`
gotic` a Europei, fiind una dintre cele mai mari. A fost construit`
în secolele XIV – XV. Construc]ia bisericii în stil gotic a început în
anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, pe locul unei
str`vechi biserici în stil romanic din prima jum`tate a secolului al
XIII-lea. Ea poart` hramul Sf. Maria, dar este cunoscut` mai ales
sub numele de Biserica Neagr` dup` incendiul din 1689, care i-a
înnegrit zidurile. Ferestrele, înalte [i înguste, au ancadramente
gotice din piatr`, iar contraforturile exterioare sunt împodobite cu
statui. În interior se g`se[te o org` de mari dimensiuni [i o valoroas`
colec]ie de covoare orientale vechi din secolele XV – XVIII. Clopotul
de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone.
125
 Cluj – Pia]a Unirii

Catedrala romano-catolic` Catedrala romano-catolic` Sf. Mihail (secolele XIV – XV), în stil
Sfântul Mihail.
gotic, este un adev`rat simbol al Clujului. Este o biseric` tip
Vedere de ansamblu
hal` c`reia i s-a adosat în 1860 un turn neogotic. În 1902, în
fa]a catedralei a fost amplasat grupul statuar din bronz al
regelui Ungariei, Matei Corvin. El apar]ine sculptorului clujean
Iános Fadrusz.
Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Ca burg
medieval, Clujul (Klausenburg, Kolozsvár) este atestat
documentar din secolele XII – XIII. Dup` 1241, aici s-au a[ezat
sa[ii, care au devenit majoritari. Mai târziu, ca ora[ al Imperiului
Austriac, Clujul va de]ine un loc important, fiind capitala
Transilvaniei. Din decembrie 1918, acesta într` în hotarele
României Mari.

Detalii din grupul statuar Matei Corvin

127
 Constan]a - Cazinoul

Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis, colonie Cazinoul.

Detalii de arhitectur`
greceasc` – a cunoscut, de-a lungul istoriei, st`pânirea bizantin`, exterioar` [i interioar`
genovez` [i otoman`, iar din 1878 este cel mai însemnat port
românesc la Marea Neagr`. Ca obiective, re]in aten]ia Marea
Moschee Carol I, Geamia Hunchiar, Muzeul de Istorie [i
Arheologie, statuia poetului roman Ovidiu, exilat aici de
împ`ratul Augustus, edificiul roman cu mozaic.
Un alt obiectiv turistic al Constan]ei este Muzeul Marinei Române,
de]in`tor al unor exponate de mare valoare istoric` [i
documentar`. Atrag aten]ia de asemenea Muzeul de Art`
Popular`, aflat în cl`direa veche a Po[tei [i Acvariul, situat vis-à-vis
de Cazino.
Cazinoul de pe faleza ora[ului a fost construit în 1909, dup`
planurile arhitectului francez Daniel Renard, în stil Art Nouveau,
fiind o adev`rat` emblem` a Constan]ei. Cazinoul.
Vedere general`

128
129
 Ia[i - Palatul Culturii

Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar din secolul al XIV-lea când Statuia ecvestr` a lui ßtefan cel Mare;
în plan secund, Palatul Culturii
era doar un târg. În secolul al XVI-lea devine capital` a Moldovei
pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc` în 1859. Ia[iul
redevine capital` – a României – între 1916 [i 1918, când
Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale.
În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii, simbol
al Ia[iului la începutul secolului al XX-lea. Construc]ia a fost
executat` între anii 1905 [i 1907, în stil neogotic, pe locul
vechiului palat domnesc. Aici se g`sesc câteva muzee ale Ia[iului:
Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel de ßiin]ele Naturii,
Muzeul Tehnic.
Ora[ul este bogat în case memoriale, incluse în circuitul
muzeistic: casa Vasile Pogor, bojdeuca Ion Creang`, casele
memoriale George Topârceanu, N. Gane, Mihai Codreanu,
Mihail Sadoveanu, casa Dosoftei [i altele.
Palatul Culturii

130
 Media[ - Biserica evaghelic`

Burgul medieval a fost fondat în secolul al XIII-lea. Puternic Centrul vechi din Media[.
În plan secund biserica
fortificat de regele Matei Corvin, ora[ul cade în mâinile lui Petru Sf. Margareta cu Turnul
Rare[, pentru scurt` vreme, în anul 1529. Din vechea cetate s-au Trompe]ilor

p`strat par]ial câteva fortifica]ii: por]iuni de ziduri [i turnurile

pietrarilor, fierarilor [i aurarilor.
Un monument important este biserica evanghelic` fortificat`
Sf. Margareta. Aceasta a fost zidit` în secolele XV – XVI. Turnul cu
ceas (Turnul Trompe]ilor), de peste 70 de metri în`l]ime, dateaz` de
la mijlocul secolului al XV-lea. În interiorul bisericii se g`se[te o veche
cristelni]` de bronz, datând din secolul al XIV-lea.
Un alt obiectiv interesant al Media[ului este Muzeul Municipal, cu
expozi]ii permanente – expozi]ia de arheologie [i istorie, precum
[i cea din casa memorial` St. L. Roth. Exist` [i expozi]ii temporare,
cu caracter tematic.
Turnul cu ceas (Turnul
Trompe]ilor), detaliu

132
 Oradea - Centrul istoric

Ora[ul era un important centru militar [i administrativ înc` din Palatul Prim`riei, construit
dup` planurile arhitectului
secolele XIII–XIV. Ora[ul este bogat în monumente de Rimonoczy Kalman, în
arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea perioada 1902-1903, cu
puternice elemente
mai mare biseric` în stil baroc din ]ara noastr`), Palatul episcopal
Jugendstil
cu 365 de ferestre (în stil baroc, de secol XVIII), Biserica cu lun`
(catedral` ortodox`, de secol XVIII), muzeele memoriale Ady
Endre [i Iosif Vulcan, cetatea medieval`.
Pasajul Vulturul Negru dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i:
Jakob Dezsö [i Komor Marcell). Atrag aten]ia frumoasele vitralii în
stil Jugendstil.
Sub Pasajul Vulturul Negru, o trup` de arti[ti p`pu[ari îi încânt`
pe micii spectatori cu pove[tile lor puse în scen`.

Cl`diri din centrul vechi

134
 Palatul Vulturul Negru; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil

136

Catedrala Evanghelic`
dominat` de turnul-clopotni]`
pe [apte niveluri, cu o în`l]ime
de peste 70 m.
Interiorul bisericii. Vedere spre altar
Sibiu - Catedrala evanghelic`
Sibiul (Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru
prima dat` în secolul al XII-lea, ca ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate
succesiv, au cuprins ora[ul de sus [i ora[ul de jos, în jurul
nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet.
Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al
XV-lea, burgul a rezistat gra]ie fortifica]iilor sale.
Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public
(prima [coal` deschis` în 1330, gimnaziul iezuit în 1692 –
ulterior gimnaziu maghiar [i actualmente Colegiul Gh. Laz`r),
colec]ii [i biblioteci bogate. Muzeul Brukenthal dispune de
colec]ii de art`, art` popular`, istorie, [tiin]ele naturii [i de o
valoroas` bibliotec`.
Lucr`rile unor arti[ti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann,
Johann Martin Stock [i Frans Neuhauser se mai pot vedea [i
ast`zi vizitând diferite locuri din ora[.
139
 Sibiu - Pia]a Mare

În Pia]a Mare era centrul burgului medieval, loc de adun`ri [i centru

negustoresc. Adev`rat simbol al ora[ului, Turnul Sfatului a fost în`l]at în 1588 pe
locul unuia mai vechi, din secolele XIII –XIV, pr`bu[it la un cutremur. În anul
1550, în Pia]a Mare a fost instalat stâlpul infamiei, un monument gotic ce avea
în vârf statuia lui Roland, realizat` de sculptorul Onoforius. Tot în Pia]a Mare se
g`sesc [i alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` Sf. Treime (secolul al
XVIII-lea), Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa Reussner (secolele XV – XVIII),
Palatul Brukenthal (secolul al XVIII-lea).
 Sibiu - Pia]a Mic`

Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de Turnul Sfatului (1370)

Circulus parvus) este înconjurat` de valoroase monumente de

arhitectur`: vechea farmacie La Ursul Negru – prima din ]ara
noastr` (ast`zi Muzeul Farmaciei – cl`dire din secolele XV – XVI),
Casa Artelor (fosta Hal` a M`celarilor – secolul al XV-lea),
restaurantul La Turn (secolele XV – XVI), Turnul Sc`rii Aurarilor
(secolele XV – XVI, pe sub care se trece în Pasajul Aurarilor – în
trepte – spre Pia]a Aurarilor), Casa Hannes (în care s-a amenajat
Muzeul de Etnografie Universal` Franz Binder – cl`dire din
1867). În apropiere, o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul de
Etnografie S`seasc` Emil Sigerus.
Al`turi de Pia]a Mare [i Pia]a Huet, Pia]a Mic` constituie inima
ora[ului vechi, conservând un adev`rat tezaur de arhitectur`
Cl`dirile medievale p`strate
medieval` transilv`nean`. în forma original`. În
partea dreapt` se remarc`
Casa Luxemburg

142

Turnul cu ceas, vedere dinspre
Ora[ul de Jos
Turnul cu ceas, detalii
Sighi[oara - Cetatea
Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` în secolul al XIII-lea, de
c`tre coloni[tii sa[i. Prima cetate – men]ionat` la 1280 – a fost
ridicat` pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru
locuitorii unei a[ez`ri de la poalele dealului. Dispunea de
fortifica]ii, din care s-au mai p`strat por]iuni de ziduri [i turnuri
de ap`rare.
Turnul cu ceas, adev`rat` emblem` a ora[ului, dateaz` din
secolul al XIV-lea. Cu o în`l]ime de 64 m, el poart` pecetea
stilului baroc, fiind ref`cut dup` marele incendiu din 1676.
Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate dinainte de marele
incendiu este Casa Vlad Dracul, în care se presupune c` ar fi
locuit principele valah cu acest nume.
145
 Târgu Jiu - Ansamblul monumental

Ora[ul re]ine aten]ia vizitatorului în primul rând printr-o original`

colec]ie de sculpturi. Este vorba de lucr`ri semnate de Constantin
Brâncu[i, cel mai cunoscut sculptor român (1876 – 1957),
n`scut în satul Hobi]a în apropiere de Târgu Jiu. Mai multe
grupuri de sculpturi au fost realizate de el aici, spre sfâr[itul
anilor ‘30, în memoria osta[ilor români c`zu]i în primul r`zboi
mondial: Masa T`cerii, Aleea scaunelor, Poarta s`rutului,
Coloana f`r` sfâr[it [i Masa festiv` (variant` la scar` redus` a
Mesei T`cerii).
Monumentele au fost dispuse pe axa ora[ului, într-o succesiune
care nu este întâmpl`toare, ci simbolizeaz` momentele esen]iale
Ansamblul sculptural Brâncu[i:
ale vie]ii. Masa T`cerii, lucrat` în calcar,
Coloana f`r` sfâr[it aminte[te de ciopliturile masive din lemn cu cu cele dou`sprezece scaune,
Coloana f`r` sfâr[it, un
motive romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor ]`r`ne[ti adev`rat axis mundi [i Poarta
gorjene. S`rutului construit` din
traventin de Banpotoc

148
Târgu Mure[ - Palatul Prefecturii [i Palatul Culturii

Palatul Prefecturii, vedere Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii

general`
1905 – 1907, ca sediu al vechii Prim`rii. Poart` amprenta stilului
Jugendstil. Turnul ei, înalt de 60 de metri, a îndeplinit la început
rolul de foi[or de foc al ora[ului.
Palatul Culturii a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc`
prin decora]iile sale deosebite: fresce, basoreliefuri, acoperi[ din
majolic` bleu-alb-roz, mozaic monumental. Holul este decorat cu
oglinzi vene]iene. Sala Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare
artistic`. Cl`direa are trei etaje, iar fa]ada se face remarcat` prin
decora]iunile sale deosebite, în special mozaicul realizat dup`
desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch.
Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului
Târgu Mure[.
Palatul Culturii, detalii exterioare
cu elemente arhitecturale
specifice Jugendstil

151
 Timi[oara - Centrul istoric

Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la 1212. Pia]a Unirii, Catedrala
romano-catolic` [i statuia
Dup` cucerirea Belgradului în 1521, Timi[oara a fost fortificat` Sf.Treimi
rapid de arhitec]i italieni. Se [tie c` cel pu]in 3 turnuri de poart`
au fost transformate în acel timp.
În 1716, Timi[oara a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu
de Savoya. Turcii au fost alunga]i [i ora[ul a intrat în componen]a
Imperiului habsburgic pentru dou` secole, fiind colonizat masiv
cu germani catolici ([vabi). Tot de la începutul secolului al XVIII-
lea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale Timi[oarei, care i-au
imprimat acesteia un aspect baroc.
Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946, de
c`tre regele Mihai I, în prezen]a primului ministru.

Pia]a Unirii [i statuia Sf.Treimi

152
Pia]a Victoriei, detalii exterioare ale cl`dirilor,
Palatul Dauerbach, fa]ada dinspre parc Catedrala mitropolitan`, cu hramul Trei Ierarhi
Spectacolul naturii
 Bucovina

Bisericile [i m`n`stirile bucovinene dateaz` din vremea primilor Peisaj din zona
m`n`stirii Sucevi]a
Mu[atini, cunoscând o epoc` de mare str`lucire artistic` în
timpul voievozilor ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Din epoca lui
Rare[ d`inuiesc multe dintre frescele exterioare ale celor mai
cunoscute biserici [i m`n`stiri din nordul Moldovei.
¥ara Fagilor, Bucovina are un relief diversificat în care predomin`
în`l]imile blânde [i v`ile ad`postite, în care sunt amplasate de
obicei localit`]ile. Me[te[ugurile tradi]ionale, în special ol`ritul [i
prelucrarea lemnului, au fost practicate pân` azi. Ou`le
încondeiate de Pa[ti sunt vestite în întreaga ]ar`, dar [i peste
hotare, pentru valoarea lor artistic`.
Frumuse]ea natural` a regiunii [i numeroasele obiective istorice,
cu valoare universal` (în special m`n`stirile), fac din Bucovina o
destina]ie turistic` de prim` importan]`.
Case tradi]ionale din
Bucovina

158
 Culoarul Ruc`r-Bran

Culoarul Ruc`r-Bran str`bate Carpa]ii Meridionali, legând Vederi din zona Ruc`r-Bran

Muntenia de Transilvania. Se întinde între localit`]ile Bran – cu

celebrul castel de aici – [i Ruc`r – aceasta din urm` vestit` pentru
tradi]iile sale populare p`strate intacte. Portul popular de Ruc`r s-a
p`strat de secole aproape neschimbat, iar obiceiurile de aici sunt
vii [i autentice. Natura este generoas`, iar peisajele, excep]ionale.
Agroturismul a cunoscut o dezvoltare puternic` în zon`, în
localit`]i precum Fundata, ßirnea sau Moeciu. Aceste localit`]i
ofer` locuri de cazare pe tot timpul anului, în pensiuni pl`cute,
iar posibilit`]ile de drume]ie sunt nenum`rate. Ocupa]ia
tradi]ional` a locuitorilor este p`storitul, motiv pentru care
delicioasele brânzeturi produse pe aceste meleaguri reprezint` o
adev`rat` atrac]ie culinar` pentru turi[ti.

Fundata, Mun]ii Bucegi

160
161
 Mun]ii Piatra Craiului

Parcul Na]ional Piatra Craiului, situat în Carpa]ii Meridionali, în Iarna în rezerva]ia natural`
Mun]ii Piatra Craiului
jude]ele Arge[ [i Bra[ov, cuprinde Masivul Piatra Craiului [i aria
Cheilor Dâmbovi]ei [i a Cheilor Dâmbovicioarei. De un pitoresc
deosebit, parcul ad`poste[te o multitudine de specii floristice [i
faunistice valoroase.
Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu mun]ii din jur (F`g`ra[,
Iezer, Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`, remarcându-se prin
a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin
altitudinea sa maxim` de 2238 metri. Piatra Craiului
impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast`
calcaroas` din România, care îi confer` o alur` spectaculoas`.
Versan]ii abrup]i reprezint` o destina]ie frecvent` pentru alpini[ti,
iar ascensiunea este din plin r`spl`tit` prin priveli[tea mirific` ce
se descoper` privirilor de pe creast`.

162
163
 Miracolul din adâncuri

Emil Racovi]`, om de stiin]` multilateral, a creat in 1907 o Pe[tera Rece, Mun]ii Apuseni.
Stalactite fistulare de 2,5 metri de
disciplina nou`, biospeologia, iar în 1920 a fondat la Cluj primul extrem` fragilitate
Institut de Speologie din lume. Anima]i de spiritul iscoditor al
mentorului lor, urma[ii lui Racovi]` au trecut la explorarea
intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor, num`rul
de pe[teri descoperite a crescut de la cca. 500, cât a fost paginile: 166-167
mo[tenirea lui Racovi]`, la peste 12.000 în prezent, cifr` care ne Bazinele Cadânelor, sistemul
Topolni]a-Epuran, Podi[ul Mehedin]i.
plaseaz` în plutonul de top al Europei. Multe dintre aceste
Apele au inundat o p`dure de
pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri, adânci de câteva sute de stalagmite, formând o delt` mineral`
metri, ascund s`li uria[e, râuri [i lacuri subterane, minerale rare, subp`mântean`

fosilele unor specii de mult disp`rute, urme ale vie]uirii oamenilor

începând din paleolitic pân` în evul mediu. O adev`rat`
dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune, cu un
mare poten]ial [tiin]ific, turistic [i explorativ. Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara,
Madone, sfin]i [i altare de ghea]`
cresc sub cupola arcuit` a s`lii

164
 ßoseaua Transf`g`r`[anului

ßoseaua Transf`g`r`[anului, construit` între anii 1970 – 1974, Vederea sec]iunii dintre lacul
Bâlea [i cascada Bâlea de pe
traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali, pornind din
versantul nordic al
Transilvania (localitatea Câr]i[oara) c`tre sud, spre Muntenia, mun]ilor F`g`ra[
înspre Curtea de Arge[. Drumul, pres`rat de tuneluri [i viaducte,
este închis de la sfâr[itul lunii octombrie pân` în luna iunie din
cauza z`pezii care acoper` drumul.
ßoseaua merge la început paralel cu râul Câr]i[oara, trece pe
lâng` cascada Bâlea (40 m în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea, cel
mai înalt lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. În zon` se mai g`sesc
lacurile glaciare: Capra, C`pri]a [i C`l]un. Pe versantul sudic al
F`g`ra[ilor, cascada Capra impreun` cu lacul [i barajul Vidraru
sunt alte obiective spectaculoase. Lacul Vidraru ofer` multe
posibilit`]i de agrement [i de cazare confortabil` în cabanele de
pe mal (Casa Arge[an`, Valea cu Pe[ti, Cump`na [i altele).
Cascada Capra de pe versantul
sudic al F`g`ra[ilor

168
169
170

Dun`rea la Cazane, chipul lui
Decebal sculptat în munte [i
ruinele ceta]ii Tri-Kule
Defileul Dun`rii
Defileul Dun`rii, numit [i Cazane (circa 45 km lungime în total),
formeaz` o unitate geomorfologic` bine individualizat`,
împ`r]it` în dou` por]iuni distincte: Cazanele Mari [i Cazanele
Mici, cu un peisaj natural spectaculos.
Cazanele Mari au o lungime de 3,8 km [i sunt formate din Dealul
Ciucaru Mare, ai c`rui pere]i abrup]i m`rginesc latura stâng` a
fluviului, [i din Dealul ßtirbatul Mare, situat pe teritoriul Serbiei. De
pe platoul Ciucarului Mare se deschide o ampl` [i spectaculoas`
perspectiv` asupra Cazanelor Mari.
Între bazinetul Dubovei [i Ogradena se g`sesc Cazanele Mici.
Flora din zona Cazanelor cuprinde multe elemente
submediteraneene în amestec cu cele central-europene, precum [i
specii ocrotite, cum ar fi tisa (Taxus baccata), monument al naturii.
Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafa]`
cât [i de adâncime (au fost identificate 7 pe[teri, dintre care cea
mai important` este pe[tera Ponicova).
171
 Mun]ii Apuseni

Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali) situa]i între v`ile Some[ului [i

Mure[ului, nu dep`[esc altitudinea de 1849 m (Vf. Cucurbata
Mare). Forma]i din roci calcaroase, Apusenii ofer`, gra]ie acestei
structuri geologice, o varietate de peisaje [i de forma]iuni naturale
inedite: pe[teri (Sc`ri[oara, Pe[tera Ur[ilor etc), izvoare subterane
[i defilee spectaculoase. În`l]imile blânde [i pantele domoale sunt
o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni.
Regiunea, preponderent rural` [i cu a[ez`ri rare, este locuit` de
mo]i, munteni cu obiceiuri ancestrale, ale c`ror ocupa]ii
tradi]ionale sunt p`storitul, prelucrarea lemnului [i mineritul.
Unele mine de aici, de unde se extrage aur [i alte metale
neferoase, au început s` fie exploatate sistematic înc` de pe
vremea romanilor, aceast` ocupa]ie cu îndelung` tradi]ie
continuând [i ast`zi.

Peisaje din mun]ii Apuseni

172
 Maramure[

Maramure[ul are un relief variat, dominat de în`l]imile mun]ilor Muzeul Satului din
Sighetul Marma]iei,
Gutâi, ¥ible[, Maramure[ului [i Rodnei. Între ace[tia, arhitectur` ]`r`neasc`
Depresiunea Maramure[ului este traversat` de v`ile Izei, Vi[eului specific` regiunii

[i Marei. De-a lungul lor, o civiliza]ie veche [i înfloritoare s-a

dezvoltat organic, cu o crea]ie material` dominat` de un spirit
profund religios. Folosind cu prec`dere lemnul în construc]ia
bisericilor înalte [i zvelte, acoperite cu [indril` [i pictate în interior,
maramure[enii [i-au p`strat, în mijlocul influen]elor str`ine,
nealterat` credin]a cre[tin-ortodox`, obiceiurile str`vechi [i
frumoasele lor costume populare, pe care le poart` [i ast`zi
la s`rb`tori.
Maramure[ul se poate mândri [i cu resurse minerale foarte
bogate (aur, argint, cupru, plumb). Din punct de vedere istoric,
etnografic [i turistic, regiunea este împ`r]it` în patru zone: ¥ara
Maramure[ului, ¥ara L`pu[ului, ¥ara Chioarului [i Baia Mare.

174
175
 Delta Dun`rii

Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`, La pescuit pe

canalele Dun`rii
Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei [i faunei,
cu peisaje nealterate de interven]ia omului. Întins` între bra]ele
Dun`rii – Chilia, Sulina [i Sf. Gheorghe – pe aproximativ
5000 kmp, Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere
geologic, format de aluviunile depuse de fluviu la v`rsarea sa
în Marea Neagr`.
Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o
multitudine de specii vegetale (cele mai r`spândite sunt trestia,
salcia alb` [i rogozul) [i animale. Prim`vara [i toamna pot fi
întâlnite nu mai pu]in de 300 de specii de p`s`ri, multe
migratoare, care poposesc în Delt`. Nu în ultimul rând, Delta
este un adev`rat paradis pentru pescari, num`rul speciilor de
pe[ti fiind foarte mare. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dun`rii,
cea mai nou` form` de relief din România, ferit` de
industrializare, printre rezerva]iile biosferei. Colonie de pelicani

176
177
 Litoralul M`rii Negre

În totalitatea lui, litoralul românesc al M`rii Negre are o lungime Sta]iunea Mamaia

de 245 km [i se întinde între bra]ul Chilia, la nord, [i grani]a cu

Bulgaria, la sud. Partea cu poten]ial turistic este situat` între
Capul Midia, la nord, [i Vama Veche, la sud, cea mai mare
parte a sta]iunilor aflându-se la sud de Constan]a. Unele
dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia, Eforie
Sud/Carmen Sylva), altele sunt construite dup` al doilea r`zboi
mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Sta]iunile litoralului
dispun de factori naturali de cur`, cum sunt aerosolii din
atmosfer` sau n`molul.
Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt
Constan]a [i Mangalia, cu obiective istorice interesante (greco-
romane, bizantine, genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de
cazare moderne. Totodat`, acestea sunt [i cele mai importante
porturi maritime române[ti. Plaja [i hoteluri din
sta]iunea Olimp

178
 Text
Daniel Foc[a
Dana Voiculescu

Fotografii
Dan Ioan Dinescu
Mircea Savu
Ovidiu Morar

Fotografii aeriene
ßtefan Petrescu

Redactare [i legende
Irina Spirescu

Concep]ie grafic`
Adrian Sorin Georgescu

DTP
Enciu Roxana

Coordonator proiect
Ovidiu Morar
Arpad Harangozo

Mul]umim domnului Cristian Lascu pentru sprijinul acordat

la realizarea sec]iunii “Miracolul din adâncuri”

© NOI Media Print

B-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18
Bloc Dalles, Bucure[ti
Tel.: 021 222 79 72
Fax: 021 202 91 82
e-mail: nmp@nmp.ro
Tip`rit la R. A. MONITORUL OFICIAL