Sunteți pe pagina 1din 180

ROMÂNIA

Cele mai frumoase locuri

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României OVIDIU MORAR România / Ovidiu Morar; graf.: Adrian Sorin Georgescu; foto: Ovidiu Morar, Dan Ioan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu; - Bucure[ti: ed.: NOI Media Print, 2007

ISBN 973-7959-55-8

I. Daniel Foc[a / Dana Voiculescu (text)

II. Georgescu, Adrian Sorin (graf)

III. Morar, Ovidiu (foto)

IV. Dinescu, Dan Ioan (foto)

V. Savu, Mircea (foto)

CUPRINS

CUPRINS A A m m p p r r e e n n t t e

AAmmpprreenntteellee iissttoorriieeii

44
44

SSeemmnneellee ccrreeddiinn]]eeii

4488
4488

PPeeiissaajjee cciittaaddiinnee

P P e e i i s s a a j j e e c c

9944

i i s s a a j j e e c c i i t t

SSppeeccttaaccoolluull nnaattuurriiii

c i i t t a a d d i i n n e e 9

115566

A A m m p p r r e e n n t t e

AAmmpprreenntteellee iissttoorriieeii

A A m m p p r r e e n n t t e e

Vestigiile de la Histria

Histria, al c`rei nume deriv` din denumirea greac` a Dun`rii (Istros), a fost întemeiat` pe ]`rmul vestic al M`rii Negre la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. (anul 657 î.Hr. dup` istoricul Eusebius) de c`tre coloni[tii greci veni]i din Milet. Este cea mai veche colonie greac` din vestul Pontului Euxin [i în acela[i timp cel mai vechi ora[ atestat de pe teritoriul României. Nu în ultimul rând Histria este unul dintre cele mai mari situri arheologice ale ]`rii. Cetatea a prosperat timp de un mileniu, începând din perioada greac` [i pân` în epoca romano-bizantin`. Dezvoltarea economic` a Histriei a intrat în declin atunci când golful în care se g`sea a început s` se închid` cu nisip. Transformat` în ruine în anul 242 de c`tre n`v`litori, cetatea a fost p`r`sit` definitiv în secolul al VII-lea. S`p`turile arheologice începute în 1914 sub conducerea marelui istoric [i arheolog Vasile Pârvan ofer` un bogat material arheologic, o mare parte din acesta fiind expus în muzeul amenajat în apropierea cet`]ii.

arheologic, o mare parte din acesta fiind expus în muzeul amenajat în apropierea cet`]ii. Ruinele termelor

Ruinele termelor romane

arheologic, o mare parte din acesta fiind expus în muzeul amenajat în apropierea cet`]ii. Ruinele termelor
7

Vestigiile daco-romane de la Sarmizegetusa

Pe culmea mun]ilor Or`[tie se afla în urm` cu peste 2000 de ani un complex de fortifica]ii dacice (Sarmizegetusa, Blidaru, Piatra Ro[ie, Coste[ti, C`pâlna) dintre care Sarmizegetusa Regia a fost cel mai important centru militar, religios [i politic al Daciei. În jurul anului 107 d.Hr., dup` înfrângerea dacilor de c`tre romani, capitala noii provincii romane s-a mutat la 40 km. de ruinele cet`]ii Sarmizegetusa Regia [i a fost denumit` dup` vechea capital` – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Ora[ul s-a dezvoltat pân` în anul 271 d.Hr. când autorit`]ile romane s-au retras din Dacia. S-au p`strat pân` ast`zi ruine ale amfiteatrului, forului, termelor, edificiilor publice [i particulare, de un mare interes arheologic [i istoric.

Forumul roman, fragment de capitel de pilastru [i de corni[` sculptat`

Ulpia Traiana Samizegetusa:

amfiteatrul circular

Forumul roman, fragment de capitel de pilastru [i de corni[` sculptat` Ulpia Traiana Samizegetusa: amfiteatrul circular
9
9
9

Aba]ia cistercian` de la Câr]a

Biserica evanghelic` de la Câr]a apar]ine unei foste aba]ii cisterciene – ordin c`lug`resc catolic, originar din Fran]a. M`n`stirea a fost fondat` în anul 1202, [i ref`cut` între anii 1242 – 1250, dup` distrugerile cauzate de marea invazie t`tar`. În 1474, regele Ungariei, Matei Corvin, o desfiin]eaz` ca m`n`stire, edificiul trecând în administrarea bisericii catolice din Sibiu. Ulterior, devine parohie evanghelic`. Este un monument reprezentativ al goticului timpuriu din Transilvania, influen]ând arhitectura medieval` din întreg sud-estul acestei provincii. Aba]ia cistercian` Câr]a a de]inut un rol major în istoria politic`, economic` [i cultural` a Transilvaniei medievale, pe tot parcursul existen]ei sale.

Din vechiul edificiu se mai p`streaz` doar corul în care func]ioneaz` actuala biseric` evanghelic`

existen]ei sale. Din vechiul edificiu se mai p`streaz` doar corul în care func]ioneaz` actuala biseric` evanghelic`

Cetatea ]`r`neasc` de la Râ[nov

Construit` în secolul al XIV-lea, cetatea a fost extins`, consolidat` [i ref`cut` pân` în secolul al XVIII-lea. Situat` pe o stânc` înalt` de 150 m, lâng` drumul comercial ce lega Transilvania de ¥ara Româneasc`, cetatea a f`cut fa]` multor asedii, având rol de ap`rare [i refugiu pentru locuitorii din zon`. În acest scop au fost construite în incinta cet`]ii case mici care s` ad`posteasc` popula]ia [i bunurile acestora, o [coal`, o capel`, un loc pentru turme. Lipsa apei limita timpul de rezisten]` al cet`]ii în caz de asediu; de aceea, în 1625 s-a început s`parea unei fântâni în stânca din interiorul cet`]ii. Ast`zi este una dintre cele mai bine conservate cet`]i din Transilvania. În ultimii ani, aceasta a fost preluat` de un investitor privat care a restaurat-o, devenind un obiectiv turistic foarte atractiv.

dreapta:

Vedere de ansamblu

stânga:

Zidurile exterioare

paginile 14-15

Detalii din interior

turistic foarte atractiv. dreapta: Vedere de ansamblu stânga: Zidurile exterioare paginile 14-15 Detalii din interior 12
14
14
14
14
15
15
15

Cetatea de la Slimnic

Pe drumul dintre Sibiu [i Media[, de la în`l]imea dealului satului Slimnic, ruinele cet`]ii domin` localitatea, constituind un element

pitoresc în peisajul natural al locului. Construc]ia ei a început în secolul al XIV-lea [i a fost amplificat` pân` în secolul al XVI-lea. Ini]ial fortifica]ia ad`postea o capel` gotic` în zona de nord, care

a fost transformat` într-un turn de ap`rare. Un edificiu trinavat

(biserica gotic` compus` din nav`, cor [i absid`) desparte cetatea în dou` incinte distincte. O dat` cu ridicarea bazilicii,

fortifica]ia interioar` este reparat`, amplificat` [i prev`zut` cu metereze [i turnuri de ap`rare pentru a rezista atacurilor. Cetatea

a f`cut fa]` mai multor asedii. În 1706, în timpul r`zboiului

curu]ilor, cetatea a fost incendiat` [i l`sat` în p`r`sire.

Ruinele cet`]ii

asedii. În 1706, în timpul r`zboiului curu]ilor, cetatea a fost incendiat` [i l`sat` în p`r`sire. Ruinele

Turnul cu ceas al bisericii

Vedere de ansamblu

Biserica fortificat` de la Prejmer

Biserica evanghelic` din Prejmer (Tartlau în limba german`),

realizat` într-un stil gotic cu influen]e cisterciene, a fost construit`

în secolul al XIII-lea. Din pictura ini]ial` ce acoperea întreaga

biseric` s-au mai p`strat doar dou` p`r]i de fresc`. Altarul gotic triptic, pictat pe ambele p`r]i, dateaz` din anul 1450.

Edificiul este înconjurat de un zid fortificat înalt de 12 metri [i cu

o grosime de 3-4 metri. Acesta ad`poste[te 272 de camere

a[ezate ca ni[te faguri pe patru niveluri. Înc`perile serveau ca loc

de p`strare a proviziilor pe timp de pace, iar pe timp de asediu deveneau [i locuin]e.

În interiorul ceta]ii se g`se[te un muzeu etnografic s`sesc cu

obiecte de cult, ve[minte, mobilier pictat, ceramic`.

În interiorul ceta]ii se g`se[te un muzeu etnografic s`sesc cu obiecte de cult, ve[minte, mobilier pictat,
Vedere de interior. Bolt` cu nervuri de teracot` [i orga în fundal Vedere de interior.

Vedere de interior. Bolt` cu nervuri de teracot` [i orga în fundal

Vedere de interior. Decora]iuni gotice

Locuin]e tip fagure adosate la zidul de incint`. În timpul asediilor serveau ca ad`post pentru întreaga comunitate, iar în timp de pace erau utilizate ca spa]ii de depozitare

asediilor serveau ca ad`post pentru întreaga comunitate, iar în timp de pace erau utilizate ca spa]ii

Cetatea de la Hunedoara

Vedere par]ial`: podul de acces, sus]inut de patru

piloni masivi de piatr`; se remarc` Turnul Por]ii [i

Turnul Buzdugan

schimb`ri radicale transformând cetatea într-un castel cu rol nu numai de punct strategic înt`rit ci [i de locuin]` fastuoas`. Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara, a reconstruit aripa nordic` a castelului, iar în secolul al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a adus modific`ri inspirate de Rena[terea târzie. Edificiul, cunoscut [i sub denumirea de Castelul Huniazilor sau al Corvine[tilor, este o construc]ie impun`toare, cu acoperi[uri înalte [i divers colorate, cu turnuri [i turnule]e, ferestre [i balcoane dantelate. Din punct de vedere arhitectural, castelul de la Hunedoara îmbin` elemente specifice stilului renascentist, cu caracteristici gotice [i baroce. În prezent, în s`lile castelului se organizeaz` expozi]ii [i spectacole de muzic` preclasic` [i de muzic` veche. Fragment din galeria neogotic`

Castelul a fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unei fortifica]ii de piatr`. În 1409 regele Sigismund al Ungariei a d`ruit cetatea nobilului Voicu. Fiul acestuia, Iancu de Hunedoara, a f`cut

În 1409 regele Sigismund al Ungariei a d`ruit cetatea nobilului Voicu. Fiul acestuia, Iancu de Hunedoara,

Cetatea Neam]

Cetatea Neam] a fost ridicat` în timpul domniei lui Petru I Mu[at, fiind una dintre cele mai bine înt`rite cet`]i medievale moldovene[ti. Locul amplas`rii cet`]ii asigura mari posibilit`]i de ap`rare. Planul cet`]ii are aspect de patrulater cu laturi inegale, construc]ia adaptându-se dup` teren. Turnurile de ap`rare au fost încadrate direct în ziduri [i nu plasate în exteriorul lor ca la celelalte cet`]i. În timpul domniei lui ßtefan cel Mare zidurile au fost supraîn`l]ate, s-a s`pat un nou [an] de ap`rare, mai adânc, flancat de patru bastioane prev`zute cu creneluri [i ferestre înguste. Accesul în cetate se face pe un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatr`, a c`rui ultim` por]iune este mobil`. Dup` 1717 cetatea î[i pierde importan]a defensiv`, iar în 1718 turcii ordon` d`râmarea ei.

Vedere aerian`

cetatea î[i pierde importan]a defensiv`, iar în 1718 turcii ordon` d`râmarea ei. Vedere aerian` Detalii de

Detalii de interior

cetatea î[i pierde importan]a defensiv`, iar în 1718 turcii ordon` d`râmarea ei. Vedere aerian` Detalii de

Cetatea Sucevei

Cetatea a fost construit` la sfâr[itul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Mu[at care mut` re[edin]a domneasc`, pentru aproape dou` secole (1388 – 1566) de la Siret la Suceava. Cunoa[te o mare înflorire în timpul lui ßtefan cel Mare care m`re[te incinta cet`]ii de piatr`, o înt`re[te cu ziduri înalte [i groase, cu bastioane semicirculare [i l`rge[te [an]urile de ap`rare, apoi restaureaz` înc`perile din interior (dormitoare, paraclis, depozite de muni]ii [i de alimente), pentru solda]i [i familia sa. În anul 1675 din ordinul Por]ii otomane se dispune distrugerea cet`]ii. Câ]iva ani mai târziu un puternic cutremur duce la ruperea întregii laturi de nord. Ast`zi cetatea Sucevei, par]ial restaurat`, este transformat` într-un mare muzeu în aer liber, atrac]ie turistic` de prim` importan]` pentru cei interesa]i de istoria medieval` a Moldovei.

Detalii de interior

Vedere de ansamblu a cet`]ii de scaun a Moldovei

cei interesa]i de istoria medieval` a Moldovei. Detalii de interior Vedere de ansamblu a cet`]ii de
27
27
27
27

Castelul Bran

Cetatea Bran, ridicat` în jurul anului 1212 din lemn (probabil de c`tre cavalerii teutoni) [i înlocuit` de sa[i în anul 1377 cu una din piatr`, îndeplinea atât func]ii militare cât [i vamale. Între anii 1498 – 1877 cetatea a apar]inut Bra[ovului, având func]ii comerciale [i administrative. În semn de recuno[tin]` pentru contribu]ia adus` la realizarea Marii Uniri de la 1918, consiliul or`[enesc al Bra[ovului doneaz` cetatea la 1 decembrie 1920, reginei Maria a României. Între anii 1920 – 1927 Branul a devenit re[edin]a de var` a Familiei Regale, cu alei de promenad`, lac, fântâni, terase. În 1938 Regina Maria a l`sat prin testament castelul Bran cu întreg domeniul fiicei sale, principesa Ileana. În 1948 dup` expulzarea din ]ar` a Familiei Regale, castelul a fost confiscat de regimul comunist. În 1956 a devinit Muzeu de Istorie [i Art` medieval`, g`zduind colec]ii de mobilier de epoc` [i arme vechi.

dreapta:

Vedere de ansamblu

stânga:

Detalii exterioare

paginile 30-31:

Detalii de interior

de epoc` [i arme vechi. dreapta: Vedere de ansamblu stânga: Detalii exterioare paginile 30-31: Detalii de
de epoc` [i arme vechi. dreapta: Vedere de ansamblu stânga: Detalii exterioare paginile 30-31: Detalii de
30
30
30

Curtea Domneasc` de la Târgovi[te

Curtea Domneasc` de la Târgovi[te este cel mai bine conservat

ansamblu aulic medieval din România. Realizat în etape între anii

1396 – 1698 a fost re[edin]` [i scaun domnesc pentru 33 de

domni ai ¥`rii Române[ti. Ansamblul cuprinde: Palatul Domnesc construit între secolele XV – XVII (ast`zi în ruine), Biserica

Domneasc` mare (1584) cu pictur` interioar` datând din anul

1697 (realizat` în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu,

con]ine cea mai ampl` galerie de portrete de domnitori români), Biserica Domneasc` mic` sau Sf.Vineri (din secolul al XV-lea, p`strat` pân` în prezent f`r` modific`ri), Turnul Chindiei (din anul 1460, construit de Vlad ¥epe[), Casa B`la[a (1656) zidit` ca azil pentru s`raci [i cas` de oaspe]i. Palatul Domnesc era format din dou` corpuri de cl`diri, unul din timpul lui Mircea cel B`trân, iar cel de-al doilea, mai mare, din timpul lui Petru Cercel, cel care mut` în 1584 capitala ¥`rii Române[ti la Târgovi[te.

Turnul Chindiei (27m), situat în partea de nord-vest a Cur]ii Domne[ti

Curtea Domneasc`: ruinele palatului [i Biserica Domneasc` mare

(27m), situat în partea de nord-vest a Cur]ii Domne[ti Curtea Domneasc`: ruinele palatului [i Biserica Domneasc`

Cula de la M`ld`re[ti

Cula este un termen de origine turc` (kule înseamn` turn de ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc` fortificat`, cu unul sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie. Aceste mici cet`]i au fost construite înc` din primii ani ai secolului al XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, ca protec]ie în fa]a bandelor turce[ti. Cula Greceanu face parte al`turi de cula Duca din complexul muzeal M`ld`re[ti, fiind una dintre cele mai vechi construc]ii de acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la etajul superior. Acesta are elegante arcade trilobate sprijinite pe coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii brâncovene[ti. Zidul casei sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere. Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul central pe care se sprijin` tavanul boltit. Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit` clas` social`.

Vedere de ansamblu

Vedere de interior

doar un simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit` clas` social`. Vedere de ansamblu Vedere de
35

Cetatea F`g`ra[

Cetatea F`g`ra[ a fost construit` pe un teren ml`[tinos, în anul 1310, din ordinul voievodului Ladislau Apor, ini]ial din lemn, apoi în 1538 din piatr`. În secolul al XV-lea cetatea prezenta o geometrie de tip patrulater neregulat, ap`rat` de un turn de tip barbacan`. În secolul al XVI-lea cetatea s-a transformat în castel voievodal cu o puternic` fortifica]ie exterioar`. Secolul al XVII-lea a reprezintat momentul de maxim` evolu]ie a cet`]ii, când aceasta ajunge aproape la forma actual`. Atunci s-au construit bastioane, s-au f`cut etaj`ri, s-a umplut cu ap` [an]ul din jurul fortifica]iei (prin legarea acestuia printr-un canal secret de râul Olt), [i au avut loc transform`ri stilistice (încadrarea castelului în estetica renascentist`). În secolul al XVIII-lea austriecii preiau cetatea [i o transform` în garnizoan`. Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat` în muzeu.

Vedere de ansamblu

Curtea interioar` [i unul din bastioane

Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat` în muzeu. Vedere de ansamblu Curtea interioar` [i unul din
Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat` în muzeu. Vedere de ansamblu Curtea interioar` [i unul din

Palatul Brâncoveanu, fa]ada de vest

Cuhnia sau buc`t`ria domneasc`

Palatul Mogo[oaia

Palatul Mogo[oaia se afl` într-un frumos parc, la câ]iva kilometri de Bucure[ti, pe malul lacului Mogo[oaia. Constantin Brâncoveanu construie[te cl`direa în 1702 pentru fiul s`u ßtefan, dup` modelul palatului de la Potlogi. Considerat o bijuterie arhitectonic`, palatul îmbin` caracteristicile decorative muntene[ti cu cele bizantine [i cu cele ale rena[terii italiene. Are un plan regulat, rectangular [i trei niveluri: pivni]a (beciuri boltite, cu calote semisferice), parterul [i etajul. Accesul la nivelul de locuire se face din curtea de onoare prin intermediul unui foi[or plasat în mijlocul fa]adei principale, care se sprijin` pe opt coloane de piatr` [i are o balustrad` bogat decorat`. Atât balconul cât [i camerele de la etaj au fost ini]ial decorate cu stucaturi orientale [i picturi murale ce reprezentau membrii familiei princiare [i scene istorice. Cel mai rafinat element de arhitectur` al palatului este loggia, de inspira]ie vene]ian`, cu

[i scene istorice. Cel mai rafinat element de arhitectur` al palatului este loggia, de inspira]ie vene]ian`,

arcade trilobate sprijinite pe coloane [i situat` pe fa]ada dinspre lac. În perimetrul cur]ii interioare se afl` cuhnia [i ghe]`ria. În 1912 palatul devine proprietate a principesei Martha Bibescu. Aceasta reface palatul cu me[teri adu[i din Italia ce imprim` cl`dirii un aspect vene]ian, placând fa]adele cu c`r`mid` aparent`. Martha Bibescu reu[e[te în 1945 s` includ` palatul pe lista monumentelor istorice, sc`pându-l astfel de confiscarea regimului comunist. În 1993, Ministerul Culturii a înfiin]at Centrul Na]ional Cultural de la Mogo[oaia. Centrul g`zduie[te spectacole de teatru (commedia dell’arte), concerte [i expozi]ii.

Arhond`ria sau Vila Elchingen (secolul al XIX-lea), vedere general`

Arhondaria [i loggia Detalii arhitectonice

Arhond`ria sau Vila Elchingen (secolul al XIX-lea), vedere general` Arhondaria [i loggia Detalii arhitectonice 40
41
41
41

Vedere general`

Statuia regelui Carol I (1866-1914)

Complexul Pele[

În anul 1873 într-un loc s`lbatic [i pitoresc, în apropierea M`n`stirii Sinaia se încep lucr`rile pentru re[edin]a de var` a principelui Carol I al României, pe un teren aflat în proprietatea privat` a suveranului. Zece ani mai târziu are loc inaugurarea oficial` a castelului, îns` lucr`rile de extindere [i transformare a re[edin]ei regale continu` pân` în 1914. Sunt construite, al`turi de Pele[, castelele Peli[or [i Foi[or, corpul de gard`, Economatul, grajdurile regale, centrala electric`. Crea]ie a arhitec]ilor Wilhelm Doderer, Johannes Schultz, Karel Liman [i a unor decoratori prestigio[i ca J.D.Heymann din Hamburg, A.Bembé din Mainz, Berhard Ludwig din Viena, castelul a jucat un rol important atât din punct de vedere politic cât [i cultural, Familia Regal` g`zduind aici mari arti[ti români. Castelul este vizitabil înc` de pe vremea Regelui Carol I, putând fi admirate: s`lile de arme, sala de consiliu, sala veche de muzic`, sala maur`, salonul turcesc, sala de teatru, sufrageriile, sala florentin`.

sala de consiliu, sala veche de muzic`, sala maur`, salonul turcesc, sala de teatru, sufrageriile, sala
Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului 44
Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului 44
Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului 44

Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului

Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului 44

Alba Iulia – ora[ul Unirii

Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial, la Vechiul Regat au fost alipite provinciile locuite majoritar de români din Imperiile Austro-Ungar [i Rus. Regele Ferdinand I [i regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia, la 15 octombrie 1922, ca suverani ai României Mari. Alba-Iulia a fost aleas` pentru caracterul ei simbolic, de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul. Catedrala Încoron`rii, numit` [i Catedrala Reîntregirii, de rit ortodox, purtând hramul Sfintei Treimi, a fost construit` între anii 1921 – 1922, în stilul vechilor biserici din ¥ara Româneasc`, în apropierea vechii catedrale romano-catolice. Are o turl` central` flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de 58 metri în`l]ime. Planurile apar]in arhitectului Victor Gh. Ieremia. Pictura interioar` este semnat` de cunoscutul pictor Costin Petrescu. Catedrala este, al`turi de Sala Unirii, un adev`rat simbol al Marii Uniri.

Catedrala Încoron`rii

Muzeul Unirii, Sala Unirii

este, al`turi de Sala Unirii, un adev`rat simbol al Marii Uniri. Catedrala Încoron`rii Muzeul Unirii, Sala
47
47
47
S S e e m m n n e e l l e e c

SSeemmnneellee ccrreeddiinn]]eeii

S S e e m m n n e e l l e e c c

Biserica de la Densu[

Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, aflat` în apropierea vestigiilor capitalei Daciei romane, este una din cele mai vechi biserici de rit ortodox din România. A fost ridicat` în secolul al XIII-lea cu piatr`, marmur` [i coloane apar]inând ruinelor Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. Piatra roman` a fost folosit` atât ca element de rezisten]` cât [i în scop ornamental. Pictura mural` din interiorul bisericii decoreaz` absida altarului, pere]ii de r`s`rit ai naosului, p`r]i ale stâlpilor centrali. În jurul anului 1443 biserica a fost pictat` de ßtefan Zugravul, semn`tura lui p`strându-se pân` ast`zi sub fereastra sud-estic` a absidei. Unicat arhitectonic, biserica are un aspect straniu, forma sa atipic` n`scând controverse printre istorici. Unii sunt de p`rere c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat, adaptat cultului cre[tin, iar al]ii sus]in c` ar fi un mausoleu roman transformat în biseric`.

Biserica Sf. Nicolae, vedere dinspre est

stânga:

Interiorul navei. Lespede cu inscrip]ie roman`

dreapta:

Curtea interioar`

Sf. Nicolae , vedere dinspre est stânga: Interiorul navei. Lespede cu inscrip]ie roman` dreapta: Curtea interioar`
Sf. Nicolae , vedere dinspre est stânga: Interiorul navei. Lespede cu inscrip]ie roman` dreapta: Curtea interioar`

Biserica m`n`stirii Cozia, vedere dinspre sud-est

M`n`stirea Cozia, vedere de ansamblu

M`n`stirea Cozia

M`n`stirea Cozia, unul dintre cele mai vechi a[ez`minte monahale române[ti, este ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân din anii 1387 – 1388. Vechiul s`u nume era Nucet. A[ezat` pe malul Oltului, ceva mai în aval de defileul acestuia, Cozia a fost reparat`, m`rit` [i înfrumuse]at` de domnitorul Neagoe Basarab (1517) [i de paharnicul ßerban Cantacuzino (1706 – 1707). Corpurile de cl`dire ale chiliilor închid incinta principal` pe trei laturi. Biserica mare, în stil bizantin, este construit` din piatr` care alterneaz` cu c`r`mida, fiind împodobit` la exterior cu sculpturi în piatr`. Pridvorul, în stil brâncovenesc, a fost ad`ugat bisericii în anul 1707. L`ca[ul ad`poste[te osemintele lui Mircea cel B`trân [i pe cele ale monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Biserica bolni]ei, remarcabil` prin frumuse]ea arhitecturii sale, a fost construit` de Radu Paisie în anii 1542 – 1543. În interior s-a conservat bine pictura original` de secol XVI.

fost construit` de Radu Paisie în anii 1542 – 1543. În interior s-a conservat bine pictura
Curtea interioar` [i biserica bolni]ei 54

Curtea interioar` [i biserica bolni]ei

Biserica m`n`stirii Putna, v`zut` dinspre sud-est

Vedere aerian` dinspre nord-est

M`n`stirea Putna

Una dintre cele mai importante ctitorii ale voievodului ßtefan cel Mare, M`n`stirea Putna ad`poste[te [i mormântul acestuia, fiind gândit` de la început ca necropol` domneasc`. A[ezat` la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica m`n`stirii Putna a fost ridicat` între 1466 [i 1469. S-au construit apoi Casa Domneasc` (1473), chiliile, zidul de ap`rare cu turnurile aferente [i Turnul Tezaurului, lucr`rile finalizându-se în anul 1481. Biserica poart` hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii 1654 [i 1662. Singura construc]ie din vremea lui ßtefan, p`strat` integral, este Turnul Tezaurului. În biserica m`n`stirii se afl` mormintele lui ßtefan cel Mare, Petru Rare[, precum [i cele ale altor domnitori [i doamne din dinastia Mu[atinilor.

mormintele lui ßtefan cel Mare, Petru Rare[, precum [i cele ale altor domnitori [i doamne din

Ancadramente de ferestre. Detalii

Ancadramente de ferestre. Detalii 59
Ancadramente de ferestre. Detalii 59
Ancadramente de ferestre. Detalii 59
Ancadramente de ferestre. Detalii 59

Biserica din P`tr`u]i

Cea mai mic` dintre ctitoriile lui ßtefan cel Mare este biserica P`tr`u]i, zidit` în anul 1487. Având hramul În`l]area Sfintei Cruci, biserica este în acela[i timp [i cea mai veche ctitorie a voievodului p`strat` în forma ini]ial` [i singura destinat` a fi m`n`stire de maici. Arhitectura bisericii îmbin` elemente gotice, bizantine [i renascentiste. Pictura interioar` a fost realizat` imediat dup` ridicarea bisericii. Remarcabile sunt tabloul votiv din naos, ce-l reprezint` pe voievod cu familia sa, [i ampla fresc` din pronaos intitulat` Cavalcada sfin]ilor militari. Pictura exterioar` a fost realizat` dup` anul 1550. Se p`streaz` fragmente din fresca ce red` Judecata de Apoi. Clopotni]a bisericii a fost construit` în secolul al XVIII-lea, având puternice influen]e maramure[ene.

Biserica din P`tr`u]i (1487), vedere dinspre sud-vest

Cavalcada Sfintei Cruci.

Detaliu de pictur` mural` interioar`

Biserica din P`tr`u]i (1487), vedere dinspre sud-vest Cavalcada Sfintei Cruci. Detaliu de pictur` mural` interioar` 60

Biserica m`n`stirii, v`zut` dinspre sud-est

Arborele lui Iesei, fresc` pe peretele sudic

M`n`stirea Vorone]

A fost zidit` de ßtefan cel Mare în anul 1488. Biserica are hramul Sf. Gheorghe [i este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`, executat` ulterior, în anii 1534 – 1535, în timpul lui Petru Rare[. Frescele, monumentale, sunt realizate pe un fond albastru deschis (vestitul albastru de Vorone]). Fresca de pe fa]ada apusean` a bisericii (1534 – 1535) prezint` Judecata de Apoi. Compozi]ia acoper` tot peretele de vest al pridvorului. La realizarea pridvorului s-a adoptat o solu]ie nemaiîntâlnit` pân` atunci, arhitectura sa fiind vizibil subordonat` decorului pictat: peretele de vest este un perete plin, nestr`puns de nici o deschidere. În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor închis, cu picturi exterioare executate de me[terul Marcu. Pronaosul a fost pictat în 1550. Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup` 1989, fiind în prezent monument UNESCO.

în 1550. Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986, ea a fost reînfiin]at` dup` 1989, fiind în
Tabloul Judecata de Apoi , fresc` pe peretele vestic; intrarea în biseric`

Tabloul Judecata de Apoi, fresc` pe peretele vestic; intrarea în biseric`

Tabloul Judecata de Apoi , fresc` pe peretele vestic; intrarea în biseric`

M`n`stirea Moldovi]a

Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre Alexandru cel Bun, Petru Rare[ a ridicat actuala m`n`stire, compus` din biserica cu hramul Buna Vestire, chilii [i casa domneasc` în 1532. Întregul ansamblu este înconjurat de ziduri puternice, prev`zute cu turnuri de ap`rare. Din punct de vedere arhitectonic, biserica p`streaz` tradi]ionalul plan triconc, cu cinci înc`peri desp`r]ite prin pere]i plini, str`pun[i cu u[i pe mijloc [i cu sistem de boltire separat` la fiecare înc`pere. În 1612, mitropolitul Efrem a ref`cut incinta, ad`ugând alte corpuri de cl`diri. Biserica, având toate caracterele arhitecturale statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare, plus un pridvor deschis, are picturi murale în fresc` realizate în anul 1537. Decora]iunile apar]in, ca stil, goticului târziu [i Rena[terii. Face parte din patrimoniul UNESCO.

sus:

Detaliu din portal cu scena

Maica Domnului cu Pruncul

jos:

Ni[ele ferestrelor cu scene din Menologiu

Vedere dinspre sud:

pridvorul deschis al bisericii [i muzeul m`n`stirii

Menologiu V e d e r e d i n s p r e s u
67
67

M`n`stirea Sucevi]a

M`n`stirea Sucevi]a este ctitorie a Movile[tilor - familie ce va da Moldovei doi domni: Ieremia [i Simion - din anii 1581 – 1601. Prima ctitorie a familiei, care a precedat actualului complex m`n`stiresc, a fost o biseric` mai modest`, datând din preajma anului 1581. Ulterior s-a construit l`ca[ul pe care îl vedem [i ast`zi. M`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de patrulater, înconjurat` cu ziduri înalte, înt`rite cu masive turnuri de col] [i cu turnul por]ii. Bog`]ia frescelor care împodobesc atât interiorul cât [i exteriorul bisericii este remarcabil`. Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie, înainte de 1596. M`n`stirea face parte din patrimoniul UNESCO.

Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-vest

Incinta m`n`stirii

paginile 72-73:

Portalul în stil gotic cu scena

Sfânta Treime, Scara Virtu]ilor

(Scara Sf.Ioan Climax), scene din

Genez`, reprezentate în registrul superior al fa]adei nordice

Scara Virtu]ilor (Scara Sf.Ioan Climax), scene din Genez` , reprezentate în registrul superior al fa]adei nordice
73
73
73

M`n`stirea Curtea de Arge[

Biserica m`n`stirii a fost construit` între anii 1514 – 1517 de Neagoe Basarab, pe locul uneia mai vechi, iar pictura mural` a fost des`vâr[it` de c`tre Radu de la Afuma]i, între 1522 [i 1526, pisania din 10 septembrie 1526 men]ionând numele lui Dobromir zugravul. În l`ca[ se afl` mormintele celor doi domni care l-au ctitorit. Biserica Episcopal` are o mare valoare arhitectonic`, având o ornamenta]ie bogat`, cu decora]iuni în piatr` sculptat`. Cele dou` turle r`sucite sunt o caracteristic` a acestui monument. La sfâr[itul secolului al XIX-lea, din ini]iativa Regelui Carol I, biserica a fost ref`cut` de arhitectul Lecomte du Noüy cu unele modific`ri. Necropol` regal`, biserica ad`poste[te mormintele regilor Carol I [i Ferdinand I [i pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria.

Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-est

pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria. Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-est Decora]iuni de piatr` sculptat`

Decora]iuni de piatr` sculptat`

pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria. Biserica m`n`stirii, vedere dinspre sud-est Decora]iuni de piatr` sculptat`
Vedere de interior; Iconostasul Pronaosul bisericii 76

Vedere de interior; Iconostasul

Pronaosul bisericii

Vedere de interior; Iconostasul Pronaosul bisericii 76

M`n`stirea Trei Ierarhi

Biserica m`n`stirii Sf.Trei Ierarhi, vedere general` dinspre sud

Biserica Trei Ierarhi din Ia[i (ini]ial biseric` de m`n`stire), adev`rat` bijuterie arhitectural`, a fost zidit` între anii 1635 [i 1639. Ctitorul acestui monument singular este voievodul Moldovei, Vasile Lupu, una dintre figurile cele mai importante ale istoriei acestui principat, binef`c`tor [i ap`r`tor recunoscut al Bisericii Ortodoxe din întreaga Peninsul` Balcanic`. Ornamentele sculptate în piatr` acoper` în întregime exteriorul bisericii, la început, sculpturile fine ale fa]adelor fiind acoperite cu foi]` de aur. În secolul al XIX-lea, i se aduc o serie de modific`ri cu ocazia restaur`rii întreprinse de arhitectul francez Lecomte du Noüy. În interior se g`sesc piatra funerar` a domnitorului Dimitrie Cantemir (1710 – 1711) precum [i cea a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866).

Broderie de piatr` sculptat`. Detalii

a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866). Broderie de piatr`
a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866). Broderie de piatr`

M`n`stirea Agapia

A[ez`mântul a fost ctitorit în anii 1642 – 1644, de hatmanul Gavriil, fratele domnitorului Vasile Lupu [i î[i trage numele de la schitul sihastrului Agapie, din secolul al XIV-lea. Lucr`rile au fost conduse de arhitectul Enache Ctisi, din Constantinopol. Mai aproape de zilele noastre, în anii 1859 – 1862 s-au ad`ugat proscomidiarul, diaconiconul [i un nou pridvor, cel vechi fiind integrat pronaosului. De[i nu are o arhitectur` cu un stil specific, biserica este valoroas` prin pictura ei, executat` de Nicolae Grigorescu între 1858 [i 1861. A[ez`mântul a fost restaurat de mai multe ori: între 1848 [i 1858, când biserica a suferit mai multe transform`ri, în 1882 [i în 1903, când s-a reînnoit toat` incinta [i s-au construit cl`diri anexe. M`n`stirea are o valoroas` colec]ie de art` veche bisericeasc` [i obiecte de cult [i reprezint` un obiectiv turistic important al nordului Moldovei.

Curtea interioar`, corpul de chilii

Bolta naosului, Iisus Hristos Pantocrator. Naosul bisericii, Sf. Ecaterina. Picturi murale de Nicolae Grigorescu.

Bolta naosului, Iisus Hristos Pantocrator . Naosul bisericii, Sf. Ecaterina . Picturi murale de Nicolae Grigorescu.
Bolta naosului, Iisus Hristos Pantocrator . Naosul bisericii, Sf. Ecaterina . Picturi murale de Nicolae Grigorescu.

Bisericile de lemn din Bude[ti

Biserica satului maramure[ean Bude[ti (Bude[ti-Josani) a fost construit` din lemn de stejar în anul 1643, potrivit inscrip]iei votive de la intrare, [i a fost restaurat` în cursul secolului al XVIII-lea, dându-i-se hramul Sf. Nicolae. Are o arhitectur` specific` bisericilor din Maramure[: plan rectangular, absid` poligonal`, o turl` înalt`, cu acoperi[ ascu]it, deasupra naosului. Zidurile interioare sunt decorate cu fresce în stil popular, naiv. Pictura dateaz` din anul 1762. De un interes arhitectural ceva mai redus este biserica din Bude[ti-Susani, construit` în 1760, dar care a suferit modific`ri în secolul al XIX-lea. În schimb, pictura interioar`, executat` de cunoscutul me[ter zugrav Alexandru Ponehalski într-un stil rustic, popular, constituie o valoare artistic` de patrimoniu.

Vedere de ansamblu dinspre sud-vest

Scen` din repertoriul

Patimilor lui Iisus - Drumul

Crucii, pictur` mural` din interiorul bisericii

dinspre sud-vest Scen` din repertoriul Patimilor lui Iisus - Drumul Crucii , pictur` mural` din interiorul

8282

Paraclisul m`n`stirii v`zut din partea vestic`

Curtea interioar`, corpul de chilii

M`n`stirea Hurezi

Fondat` la sfâr[itul veacului al XVII-lea de domnitorul Constantin Brâncoveanu, M`n`stirea Hurezi este una dintre cele mai importante ctitorii ale sale [i un exemplu str`lucit de arhitectur` [i art` brâncoveneasc`. Biserica mare poart` hramul Sfin]ilor Împ`ra]i Constantin [i Elena. Construit` între 1691 – 1694, aceasta con]ine cenotaful principelui, înmormântat la Bucure[ti, în mare tain`, în biserica Sf. Gheorghe. Catapeteasma este din lemn de tei. Policandrul a fost comandat la Viena. Frescele prezint` o întreag` suit` de personaje istorice din epoc`, din familiile Brâncovenilor, Cantacuzinilor [i Basarabilor. U[a de la intrare are un chenar de marmur` sculptat`. Incinta m`n`stirii cuprinde [i casa domneasc`, biblioteca, corpurile chiliilor etc. Foi[orul lui Dionisie, cu coloane din piatr`, este un element ad`ugat mai târziu (1753).

corpurile chiliilor etc. Foi[orul lui Dionisie, cu coloane din piatr`, este un element ad`ugat mai târziu
Iisus Pantocrator , pictur` mural` din calota turlei Judecata de Apoi , fresc` din pridvorul

Iisus Pantocrator, pictur` mural` din calota turlei

Judecata de Apoi, fresc` din pridvorul bisericii mari

Iisus Pantocrator , pictur` mural` din calota turlei Judecata de Apoi , fresc` din pridvorul bisericii
Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc 87
Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc 87

Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc

Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc 87
88
88
88
88
88
88

Catedrala romano-catolic` din Alba-Iulia

Detalii din zidul exterior

Catedrala romano-catolic` cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail din Alba Iulia este construit` în a doua jum`tate a secolului al XIII-lea, pe locul unei vechi biserici romanice distruse de invazia t`tar` din 1241. Ea a cunoscut mai multe modific`ri [i restaur`ri de-a lungul secolelor. În absida principal` poate fi v`zut Sf. Arhanghel Mihail, patronul bisericii, redat în dou` basoreliefuri de secol XIII, pe ambii pere]i. Interiorul ad`poste[te un sarcofag din piatr` sculptat` în care se afl` osemintele lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei [i vestit lupt`tor antiotoman. Preluat` de protestan]i între anii 1550 – 1700, ea a redevenit ulterior catolic`. În secolul al XX-lea s-au efectuat importante restaur`ri. Orga bisericii, din 1877, are nu mai pu]in de 2209 tuburi.

Vederi din interior [i din exterior

importante restaur`ri. Orga bisericii, din 1877, are nu mai pu]in de 2209 tuburi. Vederi din interior
importante restaur`ri. Orga bisericii, din 1877, are nu mai pu]in de 2209 tuburi. Vederi din interior

Biserica fortificat` de la Biertan

Prima atestare a numelui localit`]ii dateaz` din 1283, într-un document privind impozitele cerute de capitulul romano-catolic din Alba Iulia preo]ilor catolici din comunit`]ile s`se[ti. Zidit` între anii 1492 – 1515, biserica s`seasc` fortificat` de la Biertan (cu hramul Sf. Maria) se caracterizeaz` printr-o îmbinare reu[it` a goticului târziu cu unele elemente renascentiste. Valoroase sunt, în primul rând, altarul poliptic, u[a sacristiei [i ornamenta]ia sculptat` în piatr`. Altarul are 28 de panouri cu scene biblice, executate rafinat, [i dateaz` din anul 1515. Tot atunci a fost realizat` [i u[a sacristiei. Biserica de la Biertan este una dintre cele mai valoroase biserici fortificate s`se[ti din ]ara noastr`, inclus` în patrimoniul de art` [i arhitectur` medieval` a Transilvaniei.

Vedere din interior, altarul poliptic [i bolta bisericii decorat` cu nervuri din teracot`

Vedere de ansamblu dinspre est

din interior, altarul poliptic [i bolta bisericii decorat` cu nervuri din teracot` Vedere de ansamblu dinspre

Turnuri de ap`rare [i turnul por]ii cu intrarea boltit`

Biserica fortificat` de la Viscri

Aflat` într-o zon` retras`, rupt` de lume, biserica-cetate Viscri (Deutsch-Weisskirch) a fost ini]ial o bazilic` romanic`, transformat` ulterior în biseric`-hal`. Construc]ia acesteia a început în secolul al XIII-lea, pe locul micii capele romanice construit` de secui în anul 1100. Fortificarea bisericii este realizat` în special pentru ap`rarea în fa]a atacurilor turce[ti. Zidurile interioare sunt înt`rite cu trei turnuri [i dou` bastioane. Cele dou` turnuri, cel de nord cu trei niveluri, construit în 1630 [i cel de vest, cu patru niveluri, construit în 1649, au coridoare de ap`rare cu parapet de paiant` ce a fost apoi îmbr`cat în scânduri.

Vedere din curtea interioar`

au coridoare de ap`rare cu parapet de paiant` ce a fost apoi îmbr`cat în scânduri. Vedere
P P e e i i s s a a j j e e c

PPeeiissaajjee cciittaaddiinnee

P P e e i i s s a a j j e e c c

Bucure[ti - Ateneul Român

Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Construit prin contribu]ie public` (Da]i un leu pentru Ateneu!), dup` planurile arhitectului francez Albert Galleron [i ale arhitectului

român C. B`icoianu. Cl`direa are un stil neoclasic, cu fronton [i coloane ionice. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului german Schwalbach. Sala mare de concerte este decorat` cu o fresc` circular`, cu scene din istoria românilor, semnat` de Costin Petrescu. În interiorul cl`dirii, sunt expuse partiturile compozi]iilor lui Enescu, viorile [i pianele sale, mobilierul original, biblioteca, tablourile, gravuri, scrisori, programe, cronici, fotografii [i documente legate de activitatea muzicianului. În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. În prezent cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat George Enescu. Vedere de interior. Rotonda

Vedere general`. Statuia de bronz a poetului Mihai Eminescu, lucrare a sculptorului Gh. Anghel

Ateneului, un mare vestibul circular, dublat de un inel format din 12 coloane

lucrare a sculptorului Gh. Anghel Ateneului, un mare vestibul circular, dublat de un inel format din
Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab, regele Carol I [i domnul
Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab, regele Carol I [i domnul
Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab, regele Carol I [i domnul

Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab, regele Carol I [i domnul Matei Basarab); fronton [i coloane în stil ionic

în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab, regele Carol I [i domnul Matei Basarab); fronton [i coloane în

Bucure[ti - Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos, aflat` în centrul istoric, chiar în spatele Palatului Po[telor (actualul Muzeu Na]ional de Istorie) reprezint` o adev`rat` bijuterie arhitectural`. A fost ctitorit` în 1724 de ieromonahul grec Ioanichie, mitropolit al Stavropolei. Interven]iile ulterioare, realizate în diferite etape au ad`ugat pridvorul, absidele laterale [i turla de pe naos. Incinta cuprinde o clopotni]` [i o cl`dire pe mai multe niveluri, fiind ridicat` la începutul secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului Ion Mincu. Are un frumos portic ce ad`poste[te lespezi de mormânt [i cruci vechi. Frumuse]ea [i armonia l`ca[ului sunt date [i de sculpturile în piatr` care îi decoreaz` exteriorul, de frescele [i iconostasul originale, precum [i de propor]iile sale, un exemplu des`vâr[it al arhitecturii post-brâncovene[ti.

Biserica v`zut` dinspre curtea interioar`

Curtea interioar`

exemplu des`vâr[it al arhitecturii post-brâncovene[ti. Biserica v`zut` dinspre curtea interioar` Curtea interioar` 100
Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc 102
Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc 102
Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc 102

Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc

Bucure[ti - Casa de Economii [i Consemna]iuni

Vedere general`. În planul secund, cl`direa modern` a Bucharest Financial Plazza

Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`, CEC-ul (Casa de Economii [i Consemna]iuni, denumit` în trecut Casa de Depuneri, Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu pe Calea Victoriei, pe locul unei vechi biserici (Sf. Ioan cel Mare) din 1875. Devenit neînc`p`tor, acesta a fost demolat pentru a se face loc actualului palat, construit între 1896 – 1900. Planurile apar]in arhitectului francez Paul Gottereau. Palatul poart` amprenta academismului francez [i a devenit un adev`rat simbol al C`ii Victoriei din perioada ei de str`lucire. Holul central al palatului este acoperit de o mare cupol` din sticl`. Din 1900 cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele f`r` a suferi modific`ri.

Frontonul semicircular, detaliu

1900 cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele f`r` a suferi modific`ri. Frontonul semicircular, detaliu

Intrarea în palat îmbin` elemente arhitecturale specifice academismului francez cu influen]e târzii rococo [i accente decorative de Art Nouveau

Fragment din fa]ada palatului cu decora]iuni din fier forjat

Bucure[ti - Palatul Cantacuzino

Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei (azi, Muzeul Muzicii), este cunoscut [i sub numele de Casa cu Lei, deoarece intrarea este str`juit` de doi lei din piatr`. A fost construit la începutul secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul barocului francez, cu elemente rococo. Deasupra intr`rii se g`se[te blazonul familiei Cantacuzino cu vulturul bicefal bizantin. Palatul a apar]inut prin]ului Gheorghe Grigore Cantacuzino- Nababul, fost prim ministru [i primar al Bucure[tiului, unul dintre cei mai boga]i oameni ai vremii sale. Imobilul a r`mas fiului s`u Mihail (Mi[u), fost ministru al Justi]iei, [i so]iei acestuia, Maruca Cantacuzino, rec`s`torit` mai târziu cu marele compozitor George Enescu. Palatul Cantacuzino a fost o vreme, în perioada interbelic`, sediul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri (Guvernul).

Palatul Cantacuzino a fost o vreme, în perioada interbelic`, sediul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri (Guvernul). 107
Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau Muza cu harp`, detaliu din

Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau

Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau Muza cu harp`, detaliu din frontonul

Muza cu harp`, detaliu din frontonul semicircular

Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau Muza cu harp`, detaliu din frontonul

Bucure[ti - Palatul Parlamentului

Lucr`rile pentru construc]ia Casei Poporului s-au f`cut între 1984 [i 1989, pe un teren ob]inut din demolarea unei p`r]i a vechiului Bucure[ti (inclusiv monumente de arhitectur` româneasc` veche). La construirea ei au lucrat zi [i noapte circa 20 000 de muncitori. A rezultat un edificiu imens, primul ca m`rime (330 000 mp suprafa]` construit`) din Europa [i al doilea din lume, dup` Pentagon. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje, fiind în prezent sediul celor dou` Camere ale Parlamentului, al Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`.

Vedere dinspre cartierul Eroilor

Vedere nocturn`

pagina: 113

Fa]ada Muzeului Na]ional de Art` Contemporan` situat în aripa dinspre Calea 13 septembrie

Vedere nocturn` pagina: 113 Fa]ada Muzeului Na]ional de Art` Contemporan` situat în aripa dinspre Calea 13
112
112

Bucure[ti - Palatul Cotroceni

La sfâr[itul secolului al XVII-lea, domnitorul ßerban Cantacuzino ctitore[te M`n`stirea Cotroceni, a c`rei biseric` s-a p`strat pân` în timpul lui Ceau[escu, care a demolat-o. În incint` au fost construite casele domne[ti, folosite temporar în secolul al XIX-lea de Barbu ßtirbey [i de Cuza Vod`. Palatul Cotroceni a fost construit de Regele Carol I în 1893, devenind re[edin]` permanent` a Regelui Ferdinand [i a Reginei Maria. Aceasta din urm` a locuit aici pân` la moartea ei în 1938. Partea veche este opera arhitectului francez Paul Gottereau. Aripa nordic` a fost ref`cut`, dup` 1900, de c`tre arhitectul român Grigore Cerkez. Azi, o parte a palatului este transformat` în Muzeul Na]ional Cotroceni, iar o alta a redevenit, dup` 1990, re[edin]` a [efului statului. Muzeul ad`poste[te valoroase colec]ii [i o parte din vechiul mobilier al palatului, recuperat din locurile unde fusese dispersat dup` plecarea Familiei Regale în exil.

Vedere exterioar` cu elemente în stil brâncovenesc

Vedere interioar`: trapeza

plecarea Familiei Regale în exil. Vedere exterioar` cu elemente în stil brâncovenesc Vedere interioar`: trapeza 114

Bucure[ti - Muzeul Satului

Muzeul Satului din Bucure[ti, cu un amplasament cât se poate de pitoresc, pe malul lacului Her`str`u, este unul dintre cele mai

mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`. El reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti, creat` [i animat` de profesorul Dimitrie Gusti în perioada interbelic`. Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936, prin aducerea a 30 de case ]`r`ne[ti din zona lor de origine [i amplasarea lor pe terenul de lâng` lacul Her`str`u. În acest perimetru se g`sesc nu doar case,

ci chiar [i gospod`rii complete, cu construc]ii anexe, instala]ii

tehnice din lemn [i trei mori de vânt. Exist`, de asemenea, trei

biserici vechi.

În prezent muzeul de]ine numeroase case tradi]ionale, fiind cel

mai mare muzeu în aer liber din Europa.

Construc]ii rurale autentice din toate regiunile ]`rii

fiind cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Construc]ii rurale autentice din toate regiunile
118
118
119
119
119
119

Bucure[ti - Muzeul ¥`ranului Român

Cl`direa Muzeului ¥`ranului Român, realizat` în stil neo- românesc

Vedere de interior

În anul 1912, pe locul fostei Monet`rii a Statului [i al Palatului Mavrogheni de la cap`tul Podului Mogo[oaiei (Pia]a Victoriei) s-a pus piatra de temelie a Muzeului de Art` Na]ional`, actualul Muzeu al ¥`ranului Român. Arhitectul N. Ghika-Bude[ti a de]inut conducerea proiectului [i a execut`rii lucr`rilor. Cl`direa reprezint` o ilustrare admirabil` a stilului neoromânesc. Ca form`, aminte[te de incintele monastice, cu arcade, foi[or [i c`r`mid` aparent`. Turnul central, înalt [i masiv, devenit un punct de reper al C`ii Victoriei, duce cu gândul la vechile clopotni]e de m`n`stire. În interior spa]iile sunt largi, monumentale, punând în valoare colec]iile etnografice, amenajate într-un stil original de fostul director al muzeului, pictorul Horia Bernea. Pentru valoarea expunerii muzeistice, institu]ia a primit în 1996 titlul EMYA (European Museum of the Year Award).

Pentru valoarea expunerii muzeistice, institu]ia a primit în 1996 titlul EMYA (European Museum of the Year

Bra[ov - Pia]a Sfatului

Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa Sfatului. Apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. Cl`dirii i s-au adaugat noi construc]ii în 1573. Alte lucr`ri au fost impuse dup` pr`bu[irea turnului la 1662. Marele incendiu din 1689 a provocat de asemenea distrugeri însemnate. De-a lungul timpului a suferit diverse modific`ri, mai ales între 1770 [i 1774, când i s-a imprimat un stil baroc. Turnul, cu rol de supraveghere a ora[ului, a fost construit între anii 1525 – 1528. Are o în`l]ime de 58 de metri. La început cl`direa apar]inea breslei cojocarilor, pentru ca mai târziu s` devin` sediul Sfatului ora[ului Bra[ov. În prezent, aici s-a amenajat Muzeul Jude]ean de Istorie.

Casa Sfatului, Biserica Adormirea Maicii Domnului [i Biserica Neagr`

Casa Sfatului. Detaliu de fa]ad`: stema ora[ului

Sfatului, Biserica Adormirea Maicii Domnului [i Biserica Neagr` Casa Sfatului. Detaliu de fa]ad`: stema ora[ului 122
123
123
123

Statuia c`rturarului [i tipografului Johaness Honterus (1489-1549), realizat` de scuptorul berlinez Haro Magnussen în 1898.

Vedere panoramic`. În centru, Biserica Neagr`

Bra[ov - Biserica Neagr`

Biserica Neagr` din Bra[ov este cea mai r`s`ritean` catedral` gotic` a Europei, fiind una dintre cele mai mari. A fost construit` în secolele XIV – XV. Construc]ia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului Thomas Sander, pe locul unei str`vechi biserici în stil romanic din prima jum`tate a secolului al XIII-lea. Ea poart` hramul Sf. Maria, dar este cunoscut` mai ales sub numele de Biserica Neagr` dup` incendiul din 1689, care i-a înnegrit zidurile. Ferestrele, înalte [i înguste, au ancadramente gotice din piatr`, iar contraforturile exterioare sunt împodobite cu statui. În interior se g`se[te o org` de mari dimensiuni [i o valoroas` colec]ie de covoare orientale vechi din secolele XV – XVIII. Clopotul de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone.

colec]ie de covoare orientale vechi din secolele XV – XVIII. Clopotul de bronz din clopotni]` cânt`re[te

Catedrala romano-catolic`

Sfântul Mihail.

Vedere de ansamblu

Cluj – Pia]a Unirii

Catedrala romano-catolic` Sf. Mihail (secolele XIV – XV), în stil gotic, este un adev`rat simbol al Clujului. Este o biseric` tip hal` c`reia i s-a adosat în 1860 un turn neogotic. În 1902, în fa]a catedralei a fost amplasat grupul statuar din bronz al regelui Ungariei, Matei Corvin. El apar]ine sculptorului clujean Iános Fadrusz. Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Ca burg medieval, Clujul (Klausenburg, Kolozsvár) este atestat documentar din secolele XII – XIII. Dup` 1241, aici s-au a[ezat sa[ii, care au devenit majoritari. Mai târziu, ca ora[ al Imperiului Austriac, Clujul va de]ine un loc important, fiind capitala Transilvaniei. Din decembrie 1918, acesta într` în hotarele României Mari.

Detalii din grupul statuar Matei Corvin

Transilvaniei. Din decembrie 1918, acesta într` în hotarele României Mari. Detalii din grupul statuar Matei Corvin
Transilvaniei. Din decembrie 1918, acesta într` în hotarele României Mari. Detalii din grupul statuar Matei Corvin

Constan]a - Cazinoul

Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis, colonie greceasc` – a cunoscut, de-a lungul istoriei, st`pânirea bizantin`, genovez` [i otoman`, iar din 1878 este cel mai însemnat port românesc la Marea Neagr`. Ca obiective, re]in aten]ia Marea Moschee Carol I, Geamia Hunchiar, Muzeul de Istorie [i Arheologie, statuia poetului roman Ovidiu, exilat aici de împ`ratul Augustus, edificiul roman cu mozaic. Un alt obiectiv turistic al Constan]ei este Muzeul Marinei Române, de]in`tor al unor exponate de mare valoare istoric` [i documentar`. Atrag aten]ia de asemenea Muzeul de Art` Popular`, aflat în cl`direa veche a Po[tei [i Acvariul, situat vis-à-vis de Cazino. Cazinoul de pe faleza ora[ului a fost construit în 1909, dup` planurile arhitectului francez Daniel Renard, în stil Art Nouveau, fiind o adev`rat` emblem` a Constan]ei.

Cazinoul. Detalii de arhitectur` exterioar` [i interioar`

Cazinoul.

Vedere general`

o adev`rat` emblem` a Constan]ei. Cazinoul. Detalii de arhitectur` exterioar` [i interioar` Cazinoul. Vedere general` 128
129
129
129
129

Ia[i - Palatul Culturii

Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar din secolul al XIV-lea când era doar un târg. În secolul al XVI-lea devine capital` a Moldovei pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc` în 1859. Ia[iul redevine capital` – a României – între 1916 [i 1918, când Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale. În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii, simbol al Ia[iului la începutul secolului al XX-lea. Construc]ia a fost executat` între anii 1905 [i 1907, în stil neogotic, pe locul vechiului palat domnesc. Aici se g`sesc câteva muzee ale Ia[iului:

Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, cel de ßiin]ele Naturii, Muzeul Tehnic. Ora[ul este bogat în case memoriale, incluse în circuitul muzeistic: casa Vasile Pogor, bojdeuca Ion Creang`, casele

memoriale George Topârceanu, N. Gane, Mihai Codreanu, Mihail Sadoveanu, casa Dosoftei [i altele.

Statuia ecvestr` a lui ßtefan cel Mare; în plan secund, Palatul Culturii

Palatul Culturii

casa Dosoftei [i altele. Statuia ecvestr` a lui ßtefan cel Mare; în plan secund, Palatul Culturii

Media[ - Biserica evaghelic`

Burgul medieval a fost fondat în secolul al XIII-lea. Puternic fortificat de regele Matei Corvin, ora[ul cade în mâinile lui Petru Rare[, pentru scurt` vreme, în anul 1529. Din vechea cetate s-au p`strat par]ial câteva fortifica]ii: por]iuni de ziduri [i turnurile pietrarilor, fierarilor [i aurarilor. Un monument important este biserica evanghelic` fortificat` Sf. Margareta. Aceasta a fost zidit` în secolele XV – XVI. Turnul cu ceas (Turnul Trompe]ilor), de peste 70 de metri în`l]ime, dateaz` de la mijlocul secolului al XV-lea. În interiorul bisericii se g`se[te o veche cristelni]` de bronz, datând din secolul al XIV-lea. Un alt obiectiv interesant al Media[ului este Muzeul Municipal, cu expozi]ii permanente – expozi]ia de arheologie [i istorie, precum [i cea din casa memorial` St. L. Roth. Exist` [i expozi]ii temporare, cu caracter tematic.

Centrul vechi din Media[. În plan secund biserica Sf. Margareta cu Turnul Trompe]ilor

Turnul cu ceas (Turnul Trompe]ilor), detaliu

Media[. În plan secund biserica Sf. Margareta cu Turnul Trompe]ilor Turnul cu ceas (Turnul Trompe]ilor), detaliu

Oradea - Centrul istoric

Ora[ul era un important centru militar [i administrativ înc` din secolele XIII–XIV. Ora[ul este bogat în monumente de arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea mai mare biseric` în stil baroc din ]ara noastr`), Palatul episcopal cu 365 de ferestre (în stil baroc, de secol XVIII), Biserica cu lun` (catedral` ortodox`, de secol XVIII), muzeele memoriale Ady Endre [i Iosif Vulcan, cetatea medieval`. Pasajul Vulturul Negru dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i:

Jakob Dezsö [i Komor Marcell). Atrag aten]ia frumoasele vitralii în stil Jugendstil. Sub Pasajul Vulturul Negru, o trup` de arti[ti p`pu[ari îi încânt` pe micii spectatori cu pove[tile lor puse în scen`.

Palatul Prim`riei, construit dup` planurile arhitectului Rimonoczy Kalman, în perioada 1902-1903, cu puternice elemente Jugendstil

arhitectului Rimonoczy Kalman, în perioada 1902-1903, cu puternice elemente Jugendstil Cl`diri din centrul vechi 134

Cl`diri din centrul vechi

arhitectului Rimonoczy Kalman, în perioada 1902-1903, cu puternice elemente Jugendstil Cl`diri din centrul vechi 134
Palatul Vulturul Negru ; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil 136
Palatul Vulturul Negru ; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil 136
Palatul Vulturul Negru ; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil 136

Palatul Vulturul Negru; pasajul acoperit cu sticl`, cu elemente ornamentale Jugendstil

Catedrala Evanghelic` dominat` de turnul-clopotni]` pe [apte niveluri, cu o în`l]ime de peste 70 m.

Interiorul bisericii. Vedere spre altar

Sibiu - Catedrala evanghelic`

Sibiul (Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru prima dat` în secolul al XII-lea, ca ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate succesiv, au cuprins ora[ul de sus [i ora[ul de jos, în jurul nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet. Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al XV-lea, burgul a rezistat gra]ie fortifica]iilor sale. Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public (prima [coal` deschis` în 1330, gimnaziul iezuit în 1692 – ulterior gimnaziu maghiar [i actualmente Colegiul Gh. Laz`r), colec]ii [i biblioteci bogate. Muzeul Brukenthal dispune de colec]ii de art`, art` popular`, istorie, [tiin]ele naturii [i de o valoroas` bibliotec`. Lucr`rile unor arti[ti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock [i Frans Neuhauser se mai pot vedea [i ast`zi vizitând diferite locuri din ora[.

Sebastian Hann, Johann Martin Stock [i Frans Neuhauser se mai pot vedea [i ast`zi vizitând diferite

Sibiu - Pia]a Mare

În Pia]a Mare era centrul burgului medieval, loc de adun`ri [i centru negustoresc. Adev`rat simbol al ora[ului, Turnul Sfatului a fost în`l]at în 1588 pe locul unuia mai vechi, din secolele XIII –XIV, pr`bu[it la un cutremur. În anul 1550, în Pia]a Mare a fost instalat stâlpul infamiei, un monument gotic ce avea

pr`bu[it la un cutremur. În anul 1550, în Pia]a Mare a fost instalat stâlpul infamiei ,

în vârf statuia lui Roland, realizat` de sculptorul Onoforius. Tot în Pia]a Mare se g`sesc [i alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` Sf. Treime (secolul al XVIII-lea), Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa Reussner (secolele XV – XVIII), Palatul Brukenthal (secolul al XVIII-lea).

Casa Haller (secolele XV – XVI), Casa Reussner (secolele XV – XVIII), Palatul Brukenthal (secolul al

Sibiu - Pia]a Mic`

Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de Circulus parvus) este înconjurat` de valoroase monumente de arhitectur`: vechea farmacie La Ursul Negru – prima din ]ara noastr` (ast`zi Muzeul Farmaciei – cl`dire din secolele XV – XVI), Casa Artelor (fosta Hal` a M`celarilor – secolul al XV-lea), restaurantul La Turn (secolele XV – XVI), Turnul Sc`rii Aurarilor (secolele XV – XVI, pe sub care se trece în Pasajul Aurarilor – în trepte – spre Pia]a Aurarilor), Casa Hannes (în care s-a amenajat Muzeul de Etnografie Universal` Franz Binder – cl`dire din 1867). În apropiere, o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul de Etnografie S`seasc` Emil Sigerus. Al`turi de Pia]a Mare [i Pia]a Huet, Pia]a Mic` constituie inima ora[ului vechi, conservând un adev`rat tezaur de arhitectur` medieval` transilv`nean`.

Turnul Sfatului (1370)

Cl`dirile medievale p`strate în forma original`. În partea dreapt` se remarc` Casa Luxemburg

Turnul Sfatului (1370) Cl`dirile medievale p`strate în forma original`. În partea dreapt` se remarc` Casa Luxemburg

Turnul cu ceas, vedere dinspre Ora[ul de Jos

Sighi[oara - Cetatea

Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` în secolul al XIII-lea, de c`tre coloni[tii sa[i. Prima cetate – men]ionat` la 1280 – a fost ridicat` pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei a[ez`ri de la poalele dealului. Dispunea de fortifica]ii, din care s-au mai p`strat por]iuni de ziduri [i turnuri de ap`rare. Turnul cu ceas, adev`rat` emblem` a ora[ului, dateaz` din secolul al XIV-lea. Cu o în`l]ime de 64 m, el poart` pecetea stilului baroc, fiind ref`cut dup` marele incendiu din 1676. Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate dinainte de marele incendiu este Casa Vlad Dracul, în care se presupune c` ar fi locuit principele valah cu acest nume.

Turnul cu ceas, detalii

este Casa Vlad Dracul , în care se presupune c` ar fi locuit principele valah cu
este Casa Vlad Dracul , în care se presupune c` ar fi locuit principele valah cu

Târgu Jiu - Ansamblul monumental

Ora[ul re]ine aten]ia vizitatorului în primul rând printr-o original` colec]ie de sculpturi. Este vorba de lucr`ri semnate de Constantin Brâncu[i, cel mai cunoscut sculptor român (1876 – 1957), n`scut în satul Hobi]a în apropiere de Târgu Jiu. Mai multe grupuri de sculpturi au fost realizate de el aici, spre sfâr[itul anilor ‘30, în memoria osta[ilor români c`zu]i în primul r`zboi

mondial: Masa T`cerii, Aleea scaunelor, Poarta s`rutului, Coloana f`r` sfâr[it [i Masa festiv` (variant` la scar` redus` a

Mesei T`cerii). Monumentele au fost dispuse pe axa ora[ului, într-o succesiune care nu este întâmpl`toare, ci simbolizeaz` momentele esen]iale ale vie]ii. Coloana f`r` sfâr[it aminte[te de ciopliturile masive din lemn cu motive romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor ]`r`ne[ti gorjene.

Ansamblul sculptural Brâncu[i:

Masa T`cerii, lucrat` în calcar, cu cele dou`sprezece scaune, Coloana f`r` sfâr[it, un adev`rat axis mundi [i Poarta S`rutului construit` din traventin de Banpotoc

scaune, Coloana f`r` sfâr[it , un adev`rat axis mundi [i Poarta S`rutului construit` din traventin de

Târgu Mure[ - Palatul Prefecturii [i Palatul Culturii

Palatul Prefecturii, vedere general`

Palatul Culturii, detalii exterioare cu elemente arhitecturale specifice Jugendstil

Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii 1905 – 1907, ca sediu al vechii Prim`rii. Poart` amprenta stilului Jugendstil. Turnul ei, înalt de 60 de metri, a îndeplinit la început rolul de foi[or de foc al ora[ului. Palatul Culturii a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc` prin decora]iile sale deosebite: fresce, basoreliefuri, acoperi[ din majolic` bleu-alb-roz, mozaic monumental. Holul este decorat cu oglinzi vene]iene. Sala Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare artistic`. Cl`direa are trei etaje, iar fa]ada se face remarcat` prin decora]iunile sale deosebite, în special mozaicul realizat dup` desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch. Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului Târgu Mure[.

pictorului Aladár Körösföi Kreisch. Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului Târgu Mure[. 151
pictorului Aladár Körösföi Kreisch. Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului Târgu Mure[. 151

Timi[oara - Centrul istoric

Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la 1212. Dup` cucerirea Belgradului în 1521, Timi[oara a fost fortificat` rapid de arhitec]i italieni. Se [tie c` cel pu]in 3 turnuri de poart` au fost transformate în acel timp. În 1716, Timi[oara a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu de Savoya. Turcii au fost alunga]i [i ora[ul a intrat în componen]a Imperiului habsburgic pentru dou` secole, fiind colonizat masiv cu germani catolici ([vabi). Tot de la începutul secolului al XVIII- lea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale Timi[oarei, care i-au imprimat acesteia un aspect baroc. Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946, de c`tre regele Mihai I, în prezen]a primului ministru.

Pia]a Unirii, Catedrala romano-catolic` [i statuia

Sf.Treimi

Pia]a Unirii [i statuia Sf.Treimi

primului ministru. Pia]a Unirii, Catedrala romano-catolic` [i statuia Sf.Treimi Pia]a Unirii [i statuia Sf.Treimi 152
Pia]a Victoriei, detalii exterioare ale cl`dirilor, Palatul Dauerbach, fa]ada dinspre parc C a t e

Pia]a Victoriei, detalii exterioare ale cl`dirilor, Palatul Dauerbach, fa]ada dinspre parc

ale cl`dirilor, Palatul Dauerbach, fa]ada dinspre parc C a t e d r a l a

Catedrala mitropolitan`, cu hramul Trei Ierarhi

d r a l a m i t r o p o l i t a
S S p p e e c c t t a a c c o

SSppeeccttaaccoolluull nnaattuurriiii

S S p p e e c c t t a a c c o o

Bucovina

Bisericile [i m`n`stirile bucovinene dateaz` din vremea primilor Mu[atini, cunoscând o epoc` de mare str`lucire artistic` în timpul voievozilor ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Din epoca lui Rare[ d`inuiesc multe dintre frescele exterioare ale celor mai cunoscute biserici [i m`n`stiri din nordul Moldovei. ¥ara Fagilor, Bucovina are un relief diversificat în care predomin` în`l]imile blânde [i v`ile ad`postite, în care sunt amplasate de obicei localit`]ile. Me[te[ugurile tradi]ionale, în special ol`ritul [i prelucrarea lemnului, au fost practicate pân` azi. Ou`le încondeiate de Pa[ti sunt vestite în întreaga ]ar`, dar [i peste hotare, pentru valoarea lor artistic`. Frumuse]ea natural` a regiunii [i numeroasele obiective istorice, cu valoare universal` (în special m`n`stirile), fac din Bucovina o destina]ie turistic` de prim` importan]`.

Peisaj din zona m`n`stirii Sucevi]a

Case tradi]ionale din Bucovina

o destina]ie turistic` de prim` importan]`. Peisaj din zona m`n`stirii Sucevi]a Case tradi]ionale din Bucovina 158

Culoarul Ruc`r-Bran

Culoarul Ruc`r-Bran str`bate Carpa]ii Meridionali, legând Muntenia de Transilvania. Se întinde între localit`]ile Bran – cu celebrul castel de aici – [i Ruc`r – aceasta din urm` vestit` pentru tradi]iile sale populare p`strate intacte. Portul popular de Ruc`r s-a p`strat de secole aproape neschimbat, iar obiceiurile de aici sunt vii [i autentice. Natura este generoas`, iar peisajele, excep]ionale. Agroturismul a cunoscut o dezvoltare puternic` în zon`, în localit`]i precum Fundata, ßirnea sau Moeciu. Aceste localit`]i ofer` locuri de cazare pe tot timpul anului, în pensiuni pl`cute, iar posibilit`]ile de drume]ie sunt nenum`rate. Ocupa]ia tradi]ional` a locuitorilor este p`storitul, motiv pentru care delicioasele brânzeturi produse pe aceste meleaguri reprezint` o adev`rat` atrac]ie culinar` pentru turi[ti.

Vederi din zona Ruc`r-Bran

Fundata, Mun]ii Bucegi

meleaguri reprezint` o adev`rat` atrac]ie culinar` pentru turi[ti. Vederi din zona Ruc`r-Bran Fundata, Mun]ii Bucegi 160
161
161

Mun]ii Piatra Craiului

Parcul Na]ional Piatra Craiului, situat în Carpa]ii Meridionali, în jude]ele Arge[ [i Bra[ov, cuprinde Masivul Piatra Craiului [i aria Cheilor Dâmbovi]ei [i a Cheilor Dâmbovicioarei. De un pitoresc deosebit, parcul ad`poste[te o multitudine de specii floristice [i faunistice valoroase. Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu mun]ii din jur (F`g`ra[, Iezer, Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`, remarcându-se prin a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin altitudinea sa maxim` de 2238 metri. Piatra Craiului impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast` calcaroas` din România, care îi confer` o alur` spectaculoas`. Versan]ii abrup]i reprezint` o destina]ie frecvent` pentru alpini[ti, iar ascensiunea este din plin r`spl`tit` prin priveli[tea mirific` ce se descoper` privirilor de pe creast`.

Iarna în rezerva]ia natural` Mun]ii Piatra Craiului

priveli[tea mirific` ce se descoper` privirilor de pe creast`. Iarna în rezerva]ia natural` Mun]ii Piatra Craiului
163
163

Miracolul din adâncuri

Emil Racovi]`, om de stiin]` multilateral, a creat in 1907 o disciplina nou`, biospeologia, iar în 1920 a fondat la Cluj primul Institut de Speologie din lume. Anima]i de spiritul iscoditor al mentorului lor, urma[ii lui Racovi]` au trecut la explorarea intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor, num`rul de pe[teri descoperite a crescut de la cca. 500, cât a fost mo[tenirea lui Racovi]`, la peste 12.000 în prezent, cifr` care ne plaseaz` în plutonul de top al Europei. Multe dintre aceste pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri, adânci de câteva sute de metri, ascund s`li uria[e, râuri [i lacuri subterane, minerale rare, fosilele unor specii de mult disp`rute, urme ale vie]uirii oamenilor începând din paleolitic pân` în evul mediu. O adev`rat` dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune, cu un mare poten]ial [tiin]ific, turistic [i explorativ.

Pe[tera Rece, Mun]ii Apuseni. Stalactite fistulare de 2,5 metri de extrem` fragilitate

paginile: 166-167

Bazinele Cadânelor, sistemul Topolni]a-Epuran, Podi[ul Mehedin]i. Apele au inundat o p`dure de stalagmite, formând o delt` mineral` subp`mântean`

Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara, Madone, sfin]i [i altare de ghea]` cresc sub cupola arcuit` a s`lii

subp`mântean` Sala Biseric`, Ghe]arul Sc`ri[oara, Madone, sfin]i [i altare de ghea]` cresc sub cupola arcuit` a

ßoseaua Transf`g`r`[anului

ßoseaua Transf`g`r`[anului, construit` între anii 1970 – 1974, traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali, pornind din Transilvania (localitatea Câr]i[oara) c`tre sud, spre Muntenia, înspre Curtea de Arge[. Drumul, pres`rat de tuneluri [i viaducte, este închis de la sfâr[itul lunii octombrie pân` în luna iunie din cauza z`pezii care acoper` drumul. ßoseaua merge la început paralel cu râul Câr]i[oara, trece pe lâng` cascada Bâlea (40 m în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea, cel mai înalt lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. În zon` se mai g`sesc lacurile glaciare: Capra, C`pri]a [i C`l]un. Pe versantul sudic al F`g`ra[ilor, cascada Capra impreun` cu lacul [i barajul Vidraru sunt alte obiective spectaculoase. Lacul Vidraru ofer` multe posibilit`]i de agrement [i de cazare confortabil` în cabanele de

pe mal (Casa Arge[an`, Valea cu Pe[ti, Cump`na [i altele).

Vederea sec]iunii dintre lacul Bâlea [i cascada Bâlea de pe versantul nordic al mun]ilor F`g`ra[

Cascada Capra de pe versantul sudic al F`g`ra[ilor

Bâlea [i cascada Bâlea de pe versantul nordic al mun]ilor F`g`ra[ Cascada Capra de pe versantul
Bâlea [i cascada Bâlea de pe versantul nordic al mun]ilor F`g`ra[ Cascada Capra de pe versantul
169
170
170
170

Dun`rea la Cazane, chipul lui Decebal sculptat în munte [i ruinele ceta]ii Tri-Kule

Defileul Dun`rii

Defileul Dun`rii, numit [i Cazane (circa 45 km lungime în total), formeaz` o unitate geomorfologic` bine individualizat`, împ`r]it` în dou` por]iuni distincte: Cazanele Mari [i Cazanele Mici, cu un peisaj natural spectaculos. Cazanele Mari au o lungime de 3,8 km [i sunt formate din Dealul Ciucaru Mare, ai c`rui pere]i abrup]i m`rginesc latura stâng` a fluviului, [i din Dealul ßtirbatul Mare, situat pe teritoriul Serbiei. De pe platoul Ciucarului Mare se deschide o ampl` [i spectaculoas` perspectiv` asupra Cazanelor Mari. Între bazinetul Dubovei [i Ogradena se g`sesc Cazanele Mici. Flora din zona Cazanelor cuprinde multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-europene, precum [i specii ocrotite, cum ar fi tisa (Taxus baccata), monument al naturii. Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafa]` cât [i de adâncime (au fost identificate 7 pe[teri, dintre care cea mai important` este pe[tera Ponicova).

suprafa]` cât [i de adâncime (au fost identificate 7 pe[teri, dintre care cea mai important` este

Mun]ii Apuseni

Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali) situa]i între v`ile Some[ului [i Mure[ului, nu dep`[esc altitudinea de 1849 m (Vf. Cucurbata Mare). Forma]i din roci calcaroase, Apusenii ofer`, gra]ie acestei structuri geologice, o varietate de peisaje [i de forma]iuni naturale inedite: pe[teri (Sc`ri[oara, Pe[tera Ur[ilor etc), izvoare subterane [i defilee spectaculoase. În`l]imile blânde [i pantele domoale sunt o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni. Regiunea, preponderent rural` [i cu a[ez`ri rare, este locuit` de mo]i, munteni cu obiceiuri ancestrale, ale c`ror ocupa]ii tradi]ionale sunt p`storitul, prelucrarea lemnului [i mineritul. Unele mine de aici, de unde se extrage aur [i alte metale neferoase, au început s` fie exploatate sistematic înc` de pe vremea romanilor, aceast` ocupa]ie cu îndelung` tradi]ie continuând [i ast`zi.

Peisaje din mun]ii Apuseni

de pe vremea romanilor, aceast` ocupa]ie cu îndelung` tradi]ie continuând [i ast`zi. Peisaje din mun]ii Apuseni

Maramure[

Maramure[ul are un relief variat, dominat de în`l]imile mun]ilor Gutâi, ¥ible[, Maramure[ului [i Rodnei. Între ace[tia, Depresiunea Maramure[ului este traversat` de v`ile Izei, Vi[eului [i Marei. De-a lungul lor, o civiliza]ie veche [i înfloritoare s-a dezvoltat organic, cu o crea]ie material` dominat` de un spirit profund religios. Folosind cu prec`dere lemnul în construc]ia bisericilor înalte [i zvelte, acoperite cu [indril` [i pictate în interior, maramure[enii [i-au p`strat, în mijlocul influen]elor str`ine, nealterat` credin]a cre[tin-ortodox`, obiceiurile str`vechi [i frumoasele lor costume populare, pe care le poart` [i ast`zi la s`rb`tori. Maramure[ul se poate mândri [i cu resurse minerale foarte bogate (aur, argint, cupru, plumb). Din punct de vedere istoric, etnografic [i turistic, regiunea este împ`r]it` în patru zone: ¥ara Maramure[ului, ¥ara L`pu[ului, ¥ara Chioarului [i Baia Mare.

Muzeul Satului din Sighetul Marma]iei, arhitectur` ]`r`neasc` specific` regiunii

¥ara Chioarului [i Baia Mare. Muzeul Satului din Sighetul Marma]iei, arhitectur` ]`r`neasc` specific` regiunii 174
175
175

Delta Dun`rii

Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`, Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei [i faunei, cu peisaje nealterate de interven]ia omului. Întins` între bra]ele Dun`rii – Chilia, Sulina [i Sf. Gheorghe – pe aproximativ 5000 kmp, Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere geologic, format de aluviunile depuse de fluviu la v`rsarea sa în Marea Neagr`. Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o multitudine de specii vegetale (cele mai r`spândite sunt trestia, salcia alb` [i rogozul) [i animale. Prim`vara [i toamna pot fi întâlnite nu mai pu]in de 300 de specii de p`s`ri, multe migratoare, care poposesc în Delt`. Nu în ultimul rând, Delta este un adev`rat paradis pentru pescari, num`rul speciilor de pe[ti fiind foarte mare. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dun`rii, cea mai nou` form` de relief din România, ferit` de industrializare, printre rezerva]iile biosferei.

La pescuit pe canalele Dun`rii

Colonie de pelicani

ferit` de industrializare, printre rezerva]iile biosferei. La pescuit pe canalele Dun`rii Colonie de pelicani 176
177
177

Litoralul M`rii Negre

În totalitatea lui, litoralul românesc al M`rii Negre are o lungime de 245 km [i se întinde între bra]ul Chilia, la nord, [i grani]a cu Bulgaria, la sud. Partea cu poten]ial turistic este situat` între Capul Midia, la nord, [i Vama Veche, la sud, cea mai mare parte a sta]iunilor aflându-se la sud de Constan]a. Unele dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia, Eforie Sud/Carmen Sylva), altele sunt construite dup` al doilea r`zboi mondial (Olimp, Saturn, Venus, Neptun). Sta]iunile litoralului dispun de factori naturali de cur`, cum sunt aerosolii din atmosfer` sau n`molul. Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt Constan]a [i Mangalia, cu obiective istorice interesante (greco- romane, bizantine, genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de cazare moderne. Totodat`, acestea sunt [i cele mai importante porturi maritime române[ti.

Sta]iunea Mamaia

Plaja [i hoteluri din sta]iunea Olimp

sunt [i cele mai importante porturi maritime române[ti. Sta]iunea Mamaia Plaja [i hoteluri din sta]iunea Olimp

Text

Daniel Foc[a

Dana Voiculescu

Fotografii Dan Ioan Dinescu Mircea Savu Ovidiu Morar

Fotografii aeriene

ßtefan Petrescu

Redactare [i legende Irina Spirescu

Concep]ie grafic` Adrian Sorin Georgescu

DTP

Enciu Roxana

Coordonator proiect Ovidiu Morar Arpad Harangozo

Mul]umim domnului Cristian Lascu pentru sprijinul acordat la realizarea sec]iunii “Miracolul din adâncuri”

© NOI Media Print B-dul. Nicolae B`lcescu nr. 18 Bloc Dalles, Bucure[ti Tel.: 021 222 79 72 Fax: 021 202 91 82 e-mail: nmp@nmp.ro Tip`rit la R. A. MONITORUL OFICIAL