Zuckerman

Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ)
Conţinutul capitolului
IV.1. Prezentarea generală a chestionarului ZKPQ
IV.2. Constructele măsurate de chestionarul ZKPQ
IV.3. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului ZKPQ
IV.4. Conţinutul chestionarului ZKPQ
IV.5. Descrierea itemilor chestionarului ZKPQ
IV.6. Materialele utilizate pentru testare
IV.7. Instrucţiunile de administrare a chestionarului ZKPQ
IV.8. Cotarea răspunsurilor
IV.9. Adaptarea chestionarului ZKPQ în România
IV.10. Validarea versiunii în limba română a chestionarului ZKPQ
IV.11. Fidelitatea versiunii în limba română a chestionarului ZKPQ
IV.12. Etalonarea chestionarului ZKPQ în România
IV.13. Interpretarea scorurilor chestionarului ZKPQ
IV.14. Concluzii
Bibliografie
Anexe:
Anexa 1 – Caietul chestionarului ZKPQ
Anexa 2 – Foaia de răspuns a chestionarului ZKPQ
Anexa 3 – Grila de cotare a chestionarului ZKPQ
Anexa 4 – Frecvenţele scorurilor la scala Dezirabilitate socială din
chestionarul ZKPQ
Anexa 5 – Transformarea cotelor brute în cote T pentru scalele
chestionarului ZKPQ
Anexa 6 – Intervalele de încredere ale scorurilor reale la chestionarul
ZKPQ, pentru probabilitatea P=0,95
494
IV.1. PREZENTAREA GENERALĂ
A CHESTIONARULUI ZKPQ
IV.1.1. Scopul chestionarului ZKPQ şi domeniile sale de aplicare
Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat
evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori
(the
Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzaţii, sociabilitatea,
neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea şi activitatea.
Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta şi Kraft, 1993)
a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează
dimensiuni fundamentale ale personalităţii sau ale temperamentului, folosite în cercetări
de
psihobiologie (http://www.zkpq.com/principaling.htm). Spre deosebire de abordarea
lexicală
a personalităţii, acest model pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale
personalităţii,
acordând importanţă aspectelor psihobiologice.
Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul
educaţional, în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii.
IV.1.2. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ
Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani.
IV.1.3. Condiţiile de utilizare a chestionarului ZKPQ
Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp. Completarea
răspunsurilor durează, în general, 15-20 de minute.
Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de
psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor
mari la
dimensiunile măsurate de ZKPQ. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia,
ea
poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre testarea
psihologică.
IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ
În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercetări cu scopul de a defini
dimensiuni universale ale personalităţii. S-au impus, mai ales, două modele (Minulescu,
1996):
495
• Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck, care presupune existenţa a trei mari
dimensiuni ale personalităţii, respectiv P – Psihoticismul, E – Extraversiunea şi N –
Neuroticismul, la care se adaugă, uneori, factorul L, interpretat ca factor de conformism
social;
• Modelul Big Five, care reuneşte cinci „suprafactori”, primii patru fiind Extraversiunea,
Stabilitatea emoţională, Amabilitatea şi Conştiinciozitatea, iar al cincilea având denumiri
şi
semnificaţii diferite în cercetările efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni
cu
ajutorul cărora pot fi diferenţiaţi oamenii (Deschidere, Intelect, Convenţionalitate,
Autonomie
etc.).
Modelul Big Five derivă din abordările de tip lexical, care pornesc de la ipoteza că
„acele diferenţe individuale care sunt cele mai proeminente/evidente, dar şi relevante
din
punct de vedere social în viaţa indivizilor, vor fi virtual encodate în limbajul lor: cu cât
sunt
mai importante aceste diferenţe, cu atât e mai probabil să fie exprimate prin înţelesul
unui
singur cuvânt” (O.P. John, A. Angleitner, F. Ostendorf, 1988, apud Minulescu, 1996).
Cercetările bazate pe abordările de tip lexical extrag din lexiconul limbii cuvinte care au
relevanţă pentru personalitate (adjective, adverbe, substantive, verbe), le utilizează
pentru
caracterizarea subiecţilor, prelucrează factorial rezultatele şi interpretează factorii
extraşi.
Studiile efectuate de J.M. Digman (1990) şi B. De Raad (1994) au condus la concluzia
că există un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea, Neuroticismul,
Amabilitatea şi Conştiinciozitatea (Minulescu, 1996).
Spre deosebire de Modelul Big Five, Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM)
măsoară concepte care au o bază biologică-evoluţionistă şi permit compararea
comportamentelor între specii, precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau
Căutarea
impulsivă de senzaţii (în loc de Conştiinciozitate).
Încercând să identifice dimensiunile acestui model, M. Zuckerman s-a oprit iniţial
asupra a nouă factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, căutarea
de
senzaţii, impulsivitate, activitate şi dezirabilitate socială. O serie de cercetări, pe care le-a
realizat ulterior, utilizând sute de subiecţi, cu ajutorul unor scale care măsurau aceşti
factori,
au condus doar la cinci dimensiuni, pe care le-a denumit: Căutare impulsivă de senzaţii,
Sociabilitate, Neuroticism-anxietate, Agresivitate-ostilitate şi Activitate. Acestea
constituie
dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori. Ele sunt evaluate de scalele
chestionarului ZKPQ.
IV.2. CONSTRUCTELE MĂSURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ
Scala Căutarea impulsivă de senzaţii conţine două grupări de itemi, care măsoară două
constructe:
• Constructul Impulsivitate se referă la lipsa unei planificări şi la tendinţa de a acţiona
rapid, din impuls, fără a reflecta în prealabil.
• Constructul Căutare de senzaţii descrie nevoia generală de excitare şi agitaţie,
preferinţa pentru situaţii neprevăzute şi prieteni cu comportament impredictibil,
precum şi nevoia de schimbare şi noutate.
496
Scala nu conţine itemi referitori la activităţi specifice, cum ar fi: consumul de alcool
şi/sau droguri, practicarea activităţii sexuale sau a sporturilor care implică riscuri
crescute.
Scala Neuroticism - anxietate reuneşte itemi care se referă la supărări, tensiuni
emoţionale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine şi la
sensibilitatea
la critici.
Scala Agresivitate - ostilitate măsoară două constructe:
• Itemii care evaluează Agresivitatea descriu predispoziţia către exprimarea
agresivităţii, mai ales sub formă verbală.
• Itemii care măsoară Ostilitatea se referă la impoliteţe, comportament antisocial,
răzbunare şi duşmănie, la un temperament vulcanic şi la nerăbdarea manifestată în
relaţiile interpersonale.
Scala Sociabilitate conţine două grupări de itemi:
• Prima grupare măsoară constructul Atracţia faţă de petreceri şi prieteni. Itemii se
referă la plăcerea subiectului de a lua parte la petreceri mari, de a interacţiona cu
alţii şi de a avea mulţi prieteni.
• A doua grupare de itemi evaluează constructul Intoleranţa la izolarea socială. În
cazul persoanelor introvertite, măsoară preferinţa pentru activităţi solitare, iar în
cazul persoanelor extravertite, intoleranţa la izolare socială.
Scala Activitate evaluează două constructe:
• Primul este Nevoia de activitate. El este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a
fi mereu în activitate, la nerăbdarea şi neliniştea resimţite atunci când nu este nimic
de făcut.
• Al doilea construct, Nevoia de a depune efort, exprimă preferinţa pentru o muncă
provocatoare şi dificilă şi consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în
efectuarea altor sarcini.
IV.3. PROCEDEUL URMAT PENTRU CONSTRUIREA
CHESTIONARULUI ZKPQ
M. Zuckerman a considerat că trăsăturile fundamentale ale personalităţii sunt cele care
au o bază biologică-evoluţionistă şi s-a oprit, într-o primă fază, asupra a nouă factori:
sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, căutarea de senzaţii,
impulsivitate,
activitate şi dezirabilitate socială.
Pentru fiecare dintre ei a selectat cel puţin trei instrumente de măsură, dintre cele
utilizate în cercetări psihobiologice asupra personalităţii, referitoare la concepte (precum
agresivitatea şi căutarea impulsivă a senzaţiilor) care permit compararea
comportamentelor
între specii. Astfel de instrumente au fost, printre altele, chestionarul EPQ lui Eysenck
pentru
evaluarea extraversiunii, a neuroticismului şi a psihoticismului, scalele lui Buss-Plomin
pentru măsurarea reactivităţii emoţionale, a activităţii, a sociabilităţii şi a impulsivităţii şi
Temperament Inventory al lui Strelau, bazat pe teoria lui Pavlov. În total, au fost alese 46
de
scale din opt chestionare.
497
Răspunsurile date la acestea de 271 de studenţi au fost prelucrate prin analiză factorială.
Au fost identificaţi trei factori, care corespund scalelor din chestionarul EPQ:
Extraversiune,
Neuroticism şi Psihoticism. Factorul Extraversiune era conţinut în scale care măsurau
sociabilitatea şi activitatea. Factorul Neuroticism era conţinut în scale de evaluare a
neuroticismului, anxietăţii, furiei, ostilităţii, reactivităţii emoţionale generale, lipsei
controlului emoţional şi eficienţei în muncă. Factorul Psihoticism era conţinut în scale
care
măsurau psihoticismul, autonomia sau independenţa, căutarea senzaţiilor şi
impulsivitatea,
precum şi în scale care evaluau (la polul opus) socializarea, planificarea,
responsabilitatea,
înfrânarea/reţinerea şi dezirabilitatea socială. Factorul Psihoticism a fost denumit
Căutarea
impulsivă nesocializată a senzaţiilor. Aceşti trei factori aveau structură aproape identică
la
bărbaţi şi la femei.
S-a efectuat o nouă prelucrare prin analiză factorială, cu cerinţa de a se extrage cinci
factori. De data aceasta, factorul Extraversiune s-a descompus în factorii Sociabilitate şi
Activitate, iar factorul Psihoticism, în factorii Impulsivitate şi Căutarea agresivă a
senzaţiilor.
Au fost selectate 33 de scale care măsurau factorii evidenţiaţi de prima cercetare.
Răspunsurile date la aceste scale de 525 de subiecţi au fost prelucrate prin analiză
factorială,
extrăgându-se, pe rând, 3, 4, 5 şi, respectiv 6 factori. De fiecare dată un factor
corespundea
Sociabilităţii. Ceilalţi doi factori extraşi atunci când s-a cerut extragerea a trei factori, au
fost
Neuroticismul şi Căutarea impulsivă nesocializată a senzaţiilor. Factorul Neuroticism s-a
descompus apoi în factorii Anxietate, Activitate şi Agresivitate-ostilitate, în timp ce
factorul
Căutarea impulsivă nesocializată a senzaţiilor s-a descompus în factorii Psihoticism -
Căutarea senzaţiilor şi Impulsivitate. Pentru fiecare soluţie obţinută prin analiză
factorială (cu
3, 4, 5 şi, respectiv, 6 factori), s-au comparat factorii extraşi între bărbaţi şi femei. S-a
constatat că în varianta cu 5 factori, factorii diferă foarte puţin între sexe. Aceşti factori
au
fost denumiţi: Căutarea impulsivă de senzaţii, Sociabilitate, Neuroticism-anxietate,
Agresivitate-ostilitate şi Activitate.
S-au calculat coeficienţii de corelaţie între cotele itemilor din toate scalele prelucrate
prin analiză factorială, exceptând scalele din EPQ, şi scorurile factoriale ale celor cinci
factori.
Pentru fiecare factor au fost selectaţi 20 de itemi care aveau coeficienţi de corelaţie mari
cu
factorul respectiv şi coeficienţi de corelaţie mici cu ceilalţi patru factori şi cu o scală de
dezirabilitate socială. Astfel s-a obţinut prima variantă a chestionarului ZKPQ, compusă
din
100 de itemi.
Răspunsurile date la aceşti itemi de 589 de subiecţi au fost prelucrate prin analiză
factorială, extrăgându-se cinci factori. S-a constatat că 89 dintre itemi aveau cea mai
mare
saturaţie în factorul pe care trebuiau să-l măsoare. Ei au fost reţinuţi în noua variantă a
chestionarului ZKPQ. Câţiva dintre itemii scalei Sociabilitate au fost rescrişi, din cauza
formei asimetrice a distribuţiei scorurilor scalei. A mai fost adăugată o scală, alcătuită
din 10
itemi, care să depisteze tendinţa subiecţilor de a răspunde conform dezirabilităţii
sociale. A
rezultat, astfel, forma finală a chestionarului ZKPQ, compusă din 99 de itemi.
498
IV.4. CONŢINUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ
Chestionarul ZKPQ conţine 99 de itemi, grupaţi în şase scale.
Cinci dintre scale măsoară constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor
Model):
• Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi);
• Sociabilitate (17 itemi);
• Neuroticism−anxietate (19 itemi);
• Agresivitate−ostilitate (17 itemi);
• Activitate (17 itemi).
A şasea scală, denumită Dezirabilitate socială (Minciună sau Infrecvenţă), este compusă
din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate, dar de la care
majoritatea
oamenilor s-au abătut cel puţin o dată (de exemplu, „4. Nu am întâlnit niciodată o
persoană
care să nu-mi placă.” sau „10. Întotdeauna spun adevărul.”). Persoanele care obţin
scoruri
mari la această scală sunt, în general, cele care doresc să facă o impresie bună şi este
posibil
ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii chestionarului.
Repartizarea itemilor pe scale este indicată în Anexa 3.
IV.5. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ
Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acţiona (de exemplu, „16. Nu
obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.”), de a simţi (de exemplu, „20. Uneori mă simt
tensionat
şi iritat.”) sau de a gândi (de exemplu, „51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc
sunt
mai buni decât mine.”). Subiectul trebuie să aprecieze, pentru fiecare item, dacă
afirmaţia
conţinută de acesta i se potriveşte şi să răspundă cu „adevărat” sau „fals”.
Cotele itemilor sunt 0 şi 1.
IV.6. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU TESTARE
Caietul chestionarului conţine instrucţiunile pe care le primeşte subiectul pentru a
răspunde la chestionar şi itemii chestionarului ZKPQ, grupaţi câte 25 pe fiecare pagină.
El se
află în Anexa 1.
Pe Foaia de răspuns sunt notate informaţiile pe care subiectul trebuie să le comunice
pentru a putea fi identificat (numele, data naşterii şi data evaluării) şi pentru a se putea
interpreta răspunsurile sale (sexul). Vârsta se calculează în ani, luni şi zile, făcând
diferenţa
între data evaluării şi data naşterii, apoi se reţine doar numărul de ani (care reprezintă
vârsta
subiectului în ani împliniţi, la data evaluării).
Pe Foaia de răspuns urmează un tabel cu 12 coloane. Fiecărei pagini cu itemi din
broşura chestionarului îi sunt alocate trei coloane: prima coloană conţine, pentru itemii
de pe
o pagină, numerele itemilor, iar celelalte două corespund răspunsurilor posibile (A şi F).
Pentru fiecare item, subiectul trebuie să noteze semnul X, în dreptul numărului itemului,
în
499
coloana A dacă răspunde cu „adevărat” sau în coloana F dacă răspunde cu „fals”. Foaia
de
răspuns este inclusă în Anexa 2.
În Grila de cotare a chestionarului ZKPQ (aflată în Anexa 3) pentru fiecare dintre cele
şase scale ale chestionarului sunt notate numerele de ordine ale itemilor componenţi şi,
pentru
fiecare item, răspunsul (A sau F) care este cotat cu un punct.
IV.7. INSTRUCŢIUNILE DE ADMINISTRARE
Chestionarul ZKPQ poate fi administrat individual sau colectiv.
Subiectul primeşte Caietul chestionarului împreună cu o Foaie de răspuns şi cu un
instrument de scris.
Prima etapă a administrării chestionarului constă în completarea datelor biografice
cuprinse în Foaia de răspuns (numele, prenumele, data naşterii, data evaluării şi sexul).
Persoanele cu dificultăţi vor fi ajutate la completarea acestor informaţii.
Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului.
Persoana care administrează chestionarul îl invită pe subiect să citească instrucţiunile de
completare a răspunsurilor din Caietul chestionarului:
În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze care descriu personalitatea.
Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi răspunsul
dumneavoastră pe Foaia de răspuns anexată.
Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează, răspundeţi
„adevărat” însemnând un X în căsuţa corespunzătoare (A - Adevărat) pe foaia de
răspuns.
Dacă, însă, consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi „fals” şi însemnaţi un X în
căsuţa
corespunzătoare (F - Fals) pe foaia de răspuns.
În momentul completării foii de răspuns, fiţi atent ca semnul X pe care îl marcaţi să
corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi. La sfârşitul fiecărei pagini cu
enunţuri,
verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns.
Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate sigur de
răspunsul dumneavoastră.
Asiguraţi-vă că nu aţi omis niciun enunţ!
Scrieţi numai pe foaia de răspuns! Nu scrieţi nimic în caiet!
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.
500
Timpul de răspuns nu este limitat.
După ce subiectul a citit instrucţiunile, persoana care administrează chestionarul îl
întreabă dacă a înţeles ce are de făcut şi, în cazul în care acesta răspunde afirmativ, îl
invită să
răspundă la itemi.
Dacă subiectul nu a înţeles sau are întrebări, i se citesc acele părţi din instrucţiunile de
completare a răspunsurilor care îi aduc lămuririle necesare.
Se poate întâmpla ca subiectul să întrebe la ce serveşte chestionarul. I se va răspunde că
ajută la cunoaşterea unor aspecte ale personalităţii sale.
În cazul administrării colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificultăţi la
citire, instrucţiunile de completare a răspunsurilor vor fi citite de persoana care
administrează
chestionarul.
Atunci când preia de la un subiect Foaia de răspuns, persoana care administrează
chestionarul trebuie să verifice dacă acesta a completat toate datele personale şi la
fiecare item
a notat un răspuns şi numai unul (sunt admise corecturile realizate prin încercuirea
răspunsurilor greşite şi notarea, alături de ele, a răspunsurilor corecte). Dacă observă
omisiuni
sau constată că au fost notate mai multe răspunsuri pentru un item, îi va cere
subiectului să
efectueze completările şi/sau corecturile necesare.
IV.8. COTAREA RĂSPUNSURILOR
Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acordă
un punct dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă şi zero puncte în caz
contrar.
Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi.
IV.9. ADAPTAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA
Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre, 2004).
Versiunea originală (Zuckerman şi colab., 1993) a fost tradusă în limba română,
folosindu-se cuvinte/sintagme binecunoscute şi frecvente în limbajul curent. S-au
utilizat
forme gramaticale accesibile, pentru a facilita înţelegerea itemilor.
Varianta obţinută a fost supusă retroversiunii. Au fost efectuate unele corecturi, impuse
de diferenţele semantice sesizate în momentul comparării retroversiunii cu versiunea
originală.
Itemii chestionarului (prezentaţi aleator) au fost analizaţi apoi de către doi experţi
(psihologi), care au avut sarcina de a identifica, pentru fiecare item, scala din care face
parte.
Itemii repartizaţi greşit au fost reformulaţi. Procedeul a fost reluat, cu o frecvenţă de
două ori
pe săptămână timp de două săptămâni, până când toţi itemii au fost incluşi corect în
scalele
cărora le aparţineau. Prima şi a treia analiză a itemilor au fost realizate de o echipă de
psihologi, iar celelalte două analize, de o altă echipă.
501
Versiunea rezultată a chestionarului a fost administrată, fără limită de timp, unui
eşantion format din 177 de ofiţeri şi subofiţeri de la unităţi militare cu specific diferit:
aviaţie,
geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie), cu vârsta cuprinsă între 26 şi 49
ani
(m=37,5). Dintre aceştia, 84 aveau studii superioare, iar 93, studii medii. Subiecţii au
răspuns
la chestionar la locul lor de muncă, sub supravegherea cercetătorilor.
S-au calculat indicatorii statistici ai scorurilor şi coeficienţii de consistenţă internă pentru
scalele chestionarului ZKPQ (tabelul IV.9.1) şi s-a constatat că valorile coeficienţilor α
sunt
apropiate de cele obţinute de Zuckerman (2002) pentru varianta originală a
chestionarului, în
limba engleză, într-un eşantion format din 2969 de studenţi americani. Pentru scalele
Neuroticism−anxietate şi Activitate coeficienţii α din eşantionul românesc sunt mai
mari decât
cei din eşantionul american. La fel ca în eşantionul american, cea mai bună consistenţă
internă
o are scala Neuroticism–anxietate.
Tabelul IV.9.1. Indicatorii statistici ai scorurilor
şi coeficienţii de consistenţă internă ai scalelor
Scala Eşantion românesc
(N=177)
Eşantion american
Bărbaţi
(N=1144)
Femei
(N=1825)
mσααα
Căutarea impulsivă de senzaţii 9,99 3,86 0,76 0,77 0,81
Sociabilitate 8,28 3,57 0,76 0,77 0,79
Neuroticism−anxietate 5,69 2,64 0,87 0,82 0,84
Agresivitate−ostilitate 6,37 3,36 0,71 0,76 0,76
Activitate 10,77 3,85 0,80 0,74 0,77
S-a constatat, astfel, că varianta în limba română a chestionarului ZKPQ prezintă o
consistenţă internă satisfăcătoare pentru toate scalele componente.
În următoarea etapă a adaptării chestionarului ZKPQ, au fost investigate caracteristicile
psihometrice ale instrumentului (validitatea şi fidelitatea). Pentru aceasta, a fost utilizat
un
eşantion format din 825 de persoane, acelaşi care a servit şi la construirea etaloanelor
(tabelul
IV.10.1).
IV.10. VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂNĂ
IV.10.1. Noţiuni teoretice despre validitate şi validare
Multă vreme, noţiunea de validitate a unui test a fost legată de funcţia îndeplinită de
test.
Relevantă în acest sens este definiţia dată de R.H. Lindeman (1978, apud Albu, 2000):
„validitatea unui test este dată de măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţia”.
502
În ultimul timp, însă, accepţiunea atribuită termenului „validitate” s-a schimbat. Acum,
validitatea este privită ca o calitate a utilizării rezultatelor testului: „Validitatea unui test
se
referă la cât de potrivite sunt interpretările descriptive, explicative sau predictive care se
dau
scorurilor sale” (Silva, 1993).
Investigarea gradului de validitate a interpretării propuse de un test poartă numele de
validare a testului. Există mai multe categorii de strategii de validare (Albu, 2000):
• validare relativă la constructul măsurat de test;
• validare relativă la conţinutul testului;
• validare relativă la criteriu.
IV.10. 2. Strategii utilizate pentru validarea chestionarului ZKPQ
Chestionarul ZKPQ a fost construit pentru a măsura cinci constructe. Din acest motiv,
pentru validarea sa au fost folosite strategii din categoria validării relative la construct şi
din
categoria validării relative la conţinut.
Deocamdată s-a avut în vedere utilizarea chestionarului ZKPQ doar în scop de
diagnostic (măsurare), nu şi de predicţie. Prin urmare, nu s-au folosit strategii de
validare
predictivă.
IV.10.2.1. Validarea relativă la constructele măsurate
IV.10.2.1.1. Analiza factorială a itemilor chestionarului
Au fost prelucrate răspunsurile date la itemii chestionarului ZKPQ (exceptând itemii
scalei Dezirabilitate socială şi itemul 46, la care toţi subiecţii au răspuns la fel) de
persoanele
din eşantionul utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane
(tabelul
IV.10.1).
Tabelul IV.10.1. Structura eşantionului
folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ
Sex N Vârsta
minim maxim m σ
Bărbaţi 305 18 51 26,72 7,85
Femei 520 18 54 27,59 8,29
Total 825 18 54 27,27 8,13
S-a utilizat metoda componentelor principale, s-a cerut să se extragă 5 factori, iar
factorii
au fost rotiţi prin metoda Varimax.
Cei cinci factori extraşi acopereau 27,123% din varianţa totală (F1:6,559%; F2: 5,782%;
F3:5,404%; F4:4,812%; F5:4,566%). Pentru a identifica semnificaţia fiecărui factor, s-a
503
urmărit cărei scale îi aparţin cei mai mulţi dintre itemii care au saturaţia maximă în
factorul
respectiv. S-a constatat, astfel, că primul factor corespunde Neuroticismului−anxietăţii,
cel
de-al doilea, Căutării impulsive de senzaţii, cel de-al treilea, Agresivităţii −ostilităţii, cel
de-al
patrulea, Activităţii, iar ultimul, Sociabilităţii.
Saturaţiile itemilor în cei cinci factori extraşi sunt prezentate în tabelul IV.10.2. Itemii
sunt aranjaţi în tabel grupaţi în funcţie de factorul în care au cea mai mare saturaţie, iar
în
cadrul fiecărui grup, în ordinea descrescătoare a saturaţiei maxime.
Se poate observa că majoritatea itemilor care fac parte din aceeaşi scală a
chestionarului
ZKPQ au saturaţie mare în acelaşi factor. Doar 10 itemi fac excepţie: câte un item din
scalele
Neuroticism–anxietate şi Căutare impulsivă de senzaţii, 2 itemi din scala Agresivitate–
ostilitate şi câte 3 itemi din scalele Activitate şi Sociabilitate.
Legendă: NA = Neuroticism – anxietate; AO = Agresivitate – ostilitate; A =
Activitate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; S = Sociabilitate.
Faptul că, pentru fiecare dintre cele cinci scale care măsoară constructe, majoritatea
itemilor au cea mai mare saturaţie în acelaşi factor constituie o dovadă a validităţii
relative la
construct a scalelor.
506
Am comparat rezultatele obţinute pentru varianta adaptată în limba română a
chestionarului ZKPQ cu rezultatele obţinute pentru versiunea originală, într-un eşantion
american (Rossier şi colab., 2008), pentru versiunea în limba catalană, într-un eşantion
spaniol (Gomà-i-Freixanet şi colab., 2004) şi pentru versiunea în limba franceză, într-un
eşantion elveţian (Rossier şi colab., 2008). De fiecare dată, răspunsurile la itemii
chestionarului au fost prelucraţi prin analiză factorială, cerându-se extragerea a cinci
factori,
care au fost rotiţi prin metoda Varimax. Fiecare factor a primit denumirea scalei din care
făceau parte majoritatea itemilor care aveau cea mai mare saturaţie în factorul respectiv.
După cum se vede din tabelul IV.10.3, au saturaţia maximă în alt factor decât cel
corespunzător scalei din care fac parte:
10 itemi în varianta în limba română;
4 itemi în varianta originală;
8 itemi în varianta în limba catalană;
8 itemi în varianta în limba franceză.
Legendă: NA = Neuroticism − anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO =
Agresivitate − ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.
Au fost puşi în evidenţă trei itemi care nici în alte variante ale chestionarului nu au
saturaţia maximă în factorul corespunzător scalei din care fac parte:
• itemul 53 (Am tendinţa de a începe weekend-urile sociale joia.), care face parte din
scala Sociabilitate, dar în toate cele patru variante ale chestionarului are cea mai
mare saturaţie în factorul Căutarea impulsivă de senzaţii;
• itemul 99 (Ceilalţi mă atenţionează adesea să fiu mai temperat.), care face parte din
scala Activitate, dar are cea mai mare saturaţie fie în factorul Agresivitate–ostilitate
(în varianta în limba română şi în cea în limba franceză), fie în factorul Neuroticism–
anxietate (în varianta originală şi în cea în limba catalană);
509
• itemul 28 (Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.), care
face parte din scala Activitate, dar cu excepţia variantei originale a chestionarului,
are cea mai mare saturaţie în factorul Căutare impulsivă de senzaţii.
IV.10.2.1.2. Validarea discriminantă a scalelor chestionarului ZKPQ
S-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului ZKPQ (tabelul
IV.10.4), în eşantionul folosit la etalonarea chestionarului (a cărui structură este
prezentată în
tabelul IV.10.1).
Tabelul IV.10.4. Coeficienţii de corelaţie liniară între
scalele chestionarului ZKPQ
Prima scală A doua scală Bărbaţi (N=305) Femei (N=520)
rprp
Sociabilitate Căutare impulsivă de senzaţii 0,459 0,000 0,390 0,000
Activitate 0,239 0,000 0,149 0,001
Neuroticism - anxietate -0,206 0,000 -0,142 0,001
Agresivitate - ostilitate 0,335 0,000 0,161 0,000
Dezirabilitate socială 0,085 0,137 0,064 0,146
Căutare impulsivă de
senzaţii
Activitate 0,119 0,037 0,080 0,070
Neuroticism - anxietate -0,022 0,706 0,111 0,011
Dezirabilitate socială -0,002 0,977 -0,076 0,084
Activitate Neuroticism - anxietate -0,221 0,000 -0,202 0,000
Agresivitate - ostilitate -0,014 0,803 -0,062 0,156
Neuroticism -
anxietate
Agresivitate -
ostilitate
Au fost comparaţi coeficienţii de corelaţie obţinuţi pentru versiunea în limba română cu
cei obţinuţi pentru versiunea în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà-I-
Freixanet şi
colab., 2004) şi pentru versiunea în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (Gomà-
IFreixanet,
Valero, 2008) (tabelul IV.10.5).
510
Tabelul IV.10.5. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului ZKPQ
semnificativi la pragul p=0,05, în eşantionul românesc şi în două eşantioane spaniole
Prima
scală
A
doua
scală
Limba română,
eşantion
românesc
Limba catalană,
eşantion spaniol
Limba spaniolă,
eşantion spaniol
Bărbaţi
(N=305)
Femei
(N=520)
Bărbaţi
(N=330)
Femei
(N=603)
Bărbaţi
(N=486)
Femei
(N=514)
S C 0,46 0,39 0,24 0,22 0,21 0,28
A 0,24 0,15 0,15 0,11 0,20
NA -0,21 -0,14 -0,12 -0,11 -0,10
AO 0,34 0,16 0,11 0,15
DS
C A 0,12 0,21 0,20 0,20 0,31
NA 0,11 0,09 0,27
AO 0,39 0,36 0,28 0,20 0,25 0,31
DS
A NA -0,22 -0,20
AO 0,11 0,10
DS 0,17 0,20 0,14 0,15 0,25 0,24
NA AO 0,25 0,31 0,17 0,09 0,28 0,12
DS -0,22 -0,17
AO DS -0,16 -0,12 -0,11 -0,26
Legendă: NA = Neuroticism−anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO =
Agresivitate−ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate, DS = Dezirabilitate socială.
Din tabelul IV.10.6 se constată că rezultatele obţinute pentru varianta în limba română
se
aseamănă mai mult cu cele pentru varianta în limba catalană, decât cu cele pentru
varianta în
limba spaniolă.
Tabelul IV.10.6. Comparaţie între coeficienţii de corelaţie
obţinuţi pentru varianta în limba română şi cei pentru variantele în limbile catalană şi spaniolă
Numărul coeficienţilor de corelaţie care (la pragul
p=0,05) sunt:
Comparaţie cu
varianta în limba
catalană
Comparaţie cu
varianta în limba
spaniolă
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
nesemnificativi în ambele variante 6 2 4 2
semnificativi în ambele variante 7 10 6 7
semnificativi în varianta în limba română şi
nesemnificativi în cealaltă variantă
2134
nesemnificativi în varianta în limba română şi
semnificativi în cealaltă variantă
0222
semnificativi în ambele variante, dar mai mari în
valoare absolută în varianta în limba română
6 10 3 3
511
Astfel, din totalul de 15 coeficienţi de corelaţie, sunt semnificativi (la pragul p=0,05) atât
pentru varianta în limba română, cât şi pentru varianta în limba catalană, sau sunt
nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 13 coeficienţi în cazul
bărbaţilor şi
12 coeficienţi în cazul femeilor. Dar, în majoritatea situaţiilor în care ambii coeficienţi de
corelaţie sunt semnificativi (la pragul p=0,05), coeficientul de corelaţie este mai mare în
valoare absolută pentru varianta în limba română.
Şi asemănarea cu varianta în limba spaniolă este destul de mare: sunt semnificativi (la
pragul p=0,05) atât pentru varianta în limba română, cât şi pentru varianta în limba
spaniolă,
sau sunt nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 10 coeficienţi în
cazul
bărbaţilor şi 9 coeficienţi în cazul femeilor.
Existenţa în toate cele trei eşantioane a unui număr mare de coeficienţi de corelaţie
liniară semnificativi cel puţin la pragul p=0,05 arată că validitatea discriminantă a
scalelor
chestionarului ZKPQ este destul de redusă.
IV.10.2.2. Validarea relativă la conţinut (analiza acoperirii domeniului
constructului) pentru fiecare scală
S-a efectuat analiza factorială a itemilor fiecăreia dintre cele cinci scale care măsoară
constructe, prin metoda componentelor principale, cu rotaţia factorilor prin metoda
Varimax.
S-au analizat itemii care aveau saturaţii mari în acelaşi factor, pentru a identifica
semnificaţia
factorului şi a verifica dacă acesta se referă la un tip de comportamente amintit în
descrierea
scalelor chestionarului ZKPQ realizată de Zuckerman (2002) sau/şi de autorii adaptării în
limbile spaniolă şi catalană a chestionarului ZKPQ, M. Gomà-i-Freixanet şi colaboratorii
săi
(la adresa http://www.zkpq.com/ description_scales.htm).
Factorii obţinuţi au fost comparaţi cu cei găsiţi de Zuckerman pentru varianta originală a
chestionarului, într-un eşantion format din 2969 de studenţi americani.
Toate prelucrările au fost efectuate în eşantionul de subiecţi utilizat la etalonarea
chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane (a cărui structură e prezentată în
tabelul
IV.10.1).
a. Scala Căutarea impulsivă de senzaţii
Au fost extraşi patru factori, care acoperă 44,417% din varianţa totală (F1: 16,254%; F2:
12,817%; F3: 8,409%; F4: 6,937%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt
prezentate
în tabelul IV.10.7.
Primul factor, care măsoară nevoia de excitare şi agitaţie, preferinţa pentru experienţe
noi care implică asumarea unor riscuri, şi factorul F4, care măsoară nevoia de noutate,
corespund constructului Căutarea de senzaţii. Cel de-al doilea factor, care se referă la
absenţa
planificărilor în activitatea obişnuită, şi factorul F3, care măsoară tendinţa de a acţiona
rapid,
din impuls, corespund constructului Impulsivitate.
Cu excepţia itemului 84 (Adesea mă las captivat de lucruri noi, atractive, de idei
interesante, încât nici nu mă gândesc la posibilele complicaţii ce ar putea să apară.) –
care în
cercetarea efectuată de Zuckerman avea saturaţie mare în factorul Impulsivitate, iar în
această
512
cercetare are cea mai mare saturaţie în factorul F1, în care au saturaţii mari itemi care se
referă la Căutarea de senzaţii – itemii variantei în limba română a scalei Căutarea
impulsivă
de senzaţii se grupează pe cele două domenii de conţinut ale scalei (Căutarea de
senzaţii şi
Impulsivitate), la fel ca în varianta originală a chestionarului.
Tabelul IV.10.7. Saturaţiile itemilor în factorii extraşi prin analiză factorială
pentru scala Căutarea impulsivă de senzaţii
Item Factorul identificat în
varianta originală a
scalei
Factor
F1 F2 F3 F4
1 Impulsivitate 0,096 0,735 0,132 0,194
6 Impulsivitate 0,028 0,585 0.153 -0,191
14 Impulsivitate 0,129 0,285 0,608 0,011
19 Impulsivitate 0,049 0,788 0,076 0,073
24 Căutarea de senzaţii 0,683 -0,033 0,146 0,159
29 Impulsivitate 0,087 0,746 0,135 -0,109
34 Căutarea de senzaţii 0,346 0,344 -0,188 0,425
39 Căutarea de senzaţii 0,557 0,247 0,025 0,224
45 Căutarea de senzaţii -0,057 -0,020 0,035 0,678
50 Impulsivitate 0,227 0,222 0,431 0,041
55 Căutarea de senzaţii 0,644 0,017 0,178 -0,069
75 Căutarea de senzaţii 0,505 0,106 -0,349 -0,214
84 Impulsivitate 0,449 0,141 0,389 0,148
89 Impulsivitate 0,117 0,048 0,731 0,028
95 Căutarea de senzaţii 0,586 0,132 0,056 -0,157
b. Scala Sociabilitate
Au fost extraşi patru factori, care acoperă 48,341% din varianţa totală (F1: 14,278%; F2:
13,933%; F3: 10,651; F4: 9,479%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt
prezentate
în tabelul IV.10.8.
Factorul F2, care măsoară plăcerea de a participa la petreceri cu multă lume şi de a
interacţiona cu ceilalţi, şi factorul F3, care se referă la nevoia de a avea mulţi prieteni,
corespund constructului Atracţia faţă de petreceri şi prieteni. Primul factor, care
măsoară
preferinţa pentru activităţi solitare, şi ultimul, care evaluează acceptarea singurătăţii
pentru o
perioadă restrânsă de timp, corespund constructului Intoleranţa la izolarea socială.
513
Cu excepţia itemului 82 (Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup.) – care
în cercetarea efectuată de Zuckerman avea saturaţie mare în factorul Intoleranţa la
izolarea
socială, iar în această cercetare are cea mai mare saturaţie în factorul F2, în care au
saturaţii
mari itemi care se referă la Atracţia faţă de petreceri şi prieteni – itemii variantei în limba
română a scalei Sociabilitate se grupează pe cele două domenii de conţinut ale scalei
(Atracţia
faţă de petreceri şi prieteni şi Intoleranţa la izolarea socială), la fel ca în varianta
originală a
chestionarului.
pentru scala Sociabilitate
Item Factorul identificat în varianta
originală a scalei
Factor
F1 F2 F3 F4
9 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni -0,182 0,700 0,208 0,211
12 Intoleranţa la izolarea socială 0,573 0,196 0,055 0,230
22 Intoleranţa la izolarea socială 0,525 0,327 0,283 -0,149
27 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni -0,026 0,617 0,308 0,132
37 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,132 0,147 0,491 0,436
48 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,157 0,656 -0,042 -0,030
53 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,335 0,058 0,502 -0,237
78 Atracţia faţă de petreceri şi prieteni 0,166 0,691 -0,027 0,017
82 Intoleranţa la izolarea socială 0,228 0,378 0,093 -0,026
c. Scala Neuroticism−anxietate
La itemul 46 (Uneori simt că sunt panicat.) toţi subiecţii au avut cota 0, adică au răspuns
„fals”. Acest item nu a fost inclus în analiza factorială.
Au fost extraşi cinci factori, care acoperă 53,157% din varianţa totală (F1: 12,951%; F2:
12,317%; F3: 11,329%; F4: 8,838%; F5: 7,722%).
Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.9.
Factorii F1 şi F4 se referă la tensiuni emoţionale, factorul F2 la absenţa încrederii în
forţele proprii, factorul F3 are saturaţii mari în itemi care descriu îngrijorări şi
sensibilitatea la
critică, iar factorul F5 evaluează dificultatea de a lua decizii.
În varianta originală a scalei, toţi itemii aveau saturaţii mari în acelaşi factor.
514
pentru scala Neuroticism−anxietate
Item Factor
F1 F2 F3 F4 F5
2 -0,074 0,406 0,618 0,043 -0,386
7 0,142 0,699 0,135 0,061 0,144
15 0,683 0,266 0,200 0,073 0,050
20 0,548 -0,005 0,252 -0,302 0,336
25 0,719 0,148 0,081 0,151 0,086
30 0,175 -0,136 0,482 0,530 0,147
35 0,290 0,217 0,465 -0,025 0,222
41 0,175 0,241 0,332 0,312 0,206
51 0,054 0,625 0,184 0,100 -0,056
56 0,527 -0,015 0,104 0,284 -0,095
61 0,233 0,698 0,036 0,058 0,336
66 0,285 0,192 0,519 -0,095 0,087
71 0,015 0,189 0,131 0,109 0,788
76 0,143 0,168 -0,062 0,734 0,058
80 0,488 0,299 0,106 0,408 -0,016
85 0,105 0,044 0,736 0,155 0,141
90 0,427 0,480 0,082 0,308 0,192
96 0,093 0,216 0,272 0,385 0,412
d. Scala Agresivitate−ostilitate
10,450%; F3: 9,577%; F4: 9,186%; F5: 7,705%). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori
sunt prezentate în tabelul IV.10.10.
Primul factor evaluează tendinţa de exprimare verbală şi fizică a agresivităţii şi
nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. Factorul F2 are saturaţii mari în itemi
care
descriu un temperament vulcanic. Factorul F3 evaluează incapacitatea de a ierta, iar
factorul
F4 se referă la exprimarea supărării. Ultimul factor exprimă acceptarea
comportamentului
necivilizat.
În varianta originală a chestionarului, toţi itemii aveau saturaţii mari în acelaşi factor.
515
pentru scala Agresivitate−ostilitate
Item Factor
F1 F2 F3 F4 F5
3 0,196 0,120 0,319 0,108 0,347
8 0,646 0,270 0,038 0,159 -0,019
11 0,710 0,109 -0,059 0,065 0,115
16 0,250 -0,072 -0,077 -0,039 0,641
21 0,506 0,008 0,303 -0,089 0,286
31 0,105 0,077 0,693 0,079 -0,081
36 -0,149 0,153 -0,002 0,078 0,738
42 0,268 0,124 -0,023 0,739 0,034
47 0,001 0,052 0,074 0,817 0,014
57 0,781 0,117 0,059 0,140 0,030
62 -0,075 -0,015 0,756 -0,037 0,078
67 0,166 0,590 0,098 0,173 0,224
72 -0,033 0,690 -0,242 -0,063 -0,100
77 0,084 0,453 0,184 0,378 0,181
86 0,420 0,143 0,419 0,216 -0,136
91 0,340 0,515 0,244 -0,042 0,097
97 0,277 0,545 0,157 0,200 -0,045
e. Scala Activitate
10,229%; F3: 7,573%; F4: 7,483%; F5: 7,164). Saturaţiile itemilor scalei în aceşti factori
sunt
prezentate în tabelul IV.10.11.
Primul factor are saturaţii mari în itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la
incapacitatea de a se relaxa şi de a nu face nimic, atunci când există o asemenea
posibilitate.
El corespunde factorului Nevoia de activitate din varianta originală. Itemul 59 (În
vacanţă îmi
place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul.) − care în varianta
originală
avea saturaţii mari în factorul Nevoia de a depune efort − are cea mai mare saturaţie în
acest
factor.
Factorul F2 măsoară preferinţa pentru activităţi solicitante şi provocatoare. El
corespunde factorului Nevoia de a depune efort din scala originală.
Factorul F3, care are saturaţii mari în itemii 13 (Sunt mai ocupat decât majoritatea
oamenilor.) şi 94 (Mă implic în tot ce fac.) s-ar putea să nu aibă legătură nici cu Nevoia
de
activitate şi nici cu Nevoia de a depune efort, ci să evalueze implicarea emoţională a
persoanelor în activităţile pe care le desfăşoară.
516
pentru scala Activitate
Item
Factorul
identificat în
varianta originală
a scalei
Factor
F1 F2 F3 F4 F5
5 Nevoia de activitate 0,599 -0,117 0,214 -0,065 0,245
13 Nevoia de activitate 0,079 0,144 0,532 0,301 0,254
18 Nevoia de a depune
efort
0,050 0,621 0,420 0,001 0,105
efort
0,174 0,588 0,219 -0,118 -0,150
efort
0,115 0,672 -0,200 0,107 -0,033
33 Nevoia de activitate 0,671 0,228 0,080 0,169 -0,128
38 Nevoia de activitate 0,643 -0,076 0,087 -0,157 0,297
44 Nevoia de activitate 0,682 0,112 0,068 -0,042 0,098
efort
0,200 0,025 0,031 0,054 0,675
54 Nevoia de activitate 0,152 -0,056 0,169 0,690 0,007
efort
0,552 0,188 -0,278 0,099 -0,003
efort
0,358 0,233 0,041 0,079 -0,429
efort
0,061 0,545 -0,185 -0,072 0,492
efort
0,251 -0,028 0,614 -0,140 -0,216
99 Nevoia de activitate -0,051 0,023 -0,140 0,741 -0,021
Factorul F4 se referă la efectuarea activităţilor cu mare viteză. Itemii cu saturaţii mari în
acest factor corespund constructului Nevoia de a depune efort.
Factorul F5 este mai greu de interpretat în contextul scalei Activitate. Au scoruri
factoriale mari la acest factor persoanele care nu doresc să aibă mult timp liber − cele
care
răspund cu „fals” la itemul 49 (Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de
timp
liber.). Dar nu înseamnă neapărat că aceste persoane doresc să fie tot timpul în
activitate sau
că doresc să depună efort în activitate. După cum este posibil ca persoanele care
răspund cu
„adevărat” la acest item să desfăşoare în timpul liber o activitate mai intensă decât cea
de la
serviciu.
Pentru scala Activitate grupările de itemi formate pe baza analizei factoriale, pentru
varianta în limba română, se deosebesc de cele obţinute pentru varianta originală.
517
IV.10.2.3. Concluzii
Chestionarul ZKPQ are o validitate relativă la construct bună, în sensul că scalele sale
măsoară aceleaşi constructe care sunt evaluate de versiunea originală a chestionarului,
în
limba engleză, şi de versiunile în limbile catalană şi franceză.
Scalele chestionarului ZKPQ nu sunt ortogonale între ele (între scorurile scalelor există
corelaţii liniare semnificative statistic), dar aceeaşi comportare o au şi scalele versiunilor
în
limbile catalană şi spaniolă.
IV.11. FIDELITATEA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂNĂ
IV.11.1. Noţiuni teoretice despre fidelitate
Conform definiţiei din Standards for Educational and Psychological Tests (1985),
fidelitatea unui test este „gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile,
adică
gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de măsură”.
Dacă un test este fidel, atunci se poate avea încredere că, administrându-l de mai multe
ori la o aceeaşi persoană, scorurile sale se vor modifica foarte puţin.
Fidelitatea testelor se măsoară cu ajutorul coeficientului de fidelitate (notat de obicei cu
ρ2). Acesta este un număr cuprins între 0 şi 1, care ia valori cu atât mai mari, cu cât testul
este
mai fidel.
Coeficientul de fidelitate al unui test nu poate fi calculat. Dar, în funcţie de ceea ce
măsoară testul şi de condiţiile în care a fost administrat, se calculează unul sau mai
mulţi
coeficienţi care aproximează valoarea coeficientului de fidelitate. Asemenea coeficienţi
sunt
coeficienţii consistenţei interne. Ei arată concordanţa diferitelor părţi ale testului.
În cazul testelor formate din n itemi (n≥2), pentru care scorul testului se obţine prin
însumarea cotelor itemilor, fidelitatea testului se calculează, de obicei, cu ajutorul
coeficientului α al lui Cronbach.
IV.11.2. Cercetarea fidelităţii chestionarului ZKPQ
S-a investigat consistenţa internă a scalelor chestionarului ZKPQ în eşantionul de
subiecţi utilizat la etalonare.
Coeficienţii de consistenţă internă obţinuţi pentru versiunea în limba română a
chestionarului ZKPQ au fost comparaţi cu cei obţinuţi pentru varianta originală, în limba
engleză (Zuckerman, 2002) şi pentru variantele: în limba franceză, într-un eşantion
elveţian
(Rossier şi colab., 2008), în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet şi
colab., 2004) şi în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero,
2008) (tabelul IV.11.1).
518
Tabelul IV.11.1. Coeficienţii de consistenţă internă α ai scalelor
chestionarului ZKPQ, în diverse eşantioane
Varianta
chestionarului şi
eşantionul
Sex Scala
NA C AO A S DS
Limba română,
eşantion românesc
Bărbaţi (N=305) 0,83 0,79 0,75 0,70 0,81 0,46
Femei (N=520) 0,82 0,79 0,76 0,74 0,80 0,61
Limba engleză,
eşantion american
Bărbaţi (N=1144) 0,82 0,77 0,76 0,74 0,77 -
Femei (N=1825) 0,84 0,81 0,76 0,77 0,79 -
Limba franceză,
eşantion elveţian
Bărbaţi (N=329) 0,83 0,77 0,75 0,74 0,79 0,44
Femei (N=514) 0,86 0,80 0,71 0,76 0,75 0,47
Limba catalană,
eşantion spaniol
Bărbaţi (N=330) 0,79 0,75 0,69 0,73 0,76 0,47
Femei (N=603) 0,83 0,80 0,66 0,75 0,75 0,39
Limba spaniolă,
eşantion spaniol
Bărbaţi (N=486) 0,84 0,81 0,72 0,73 0,75 0,62
Femei (N=514) 0,84 0,80 0,69 0,72 0,76 0,66
Legendă: NA = Neuroticism − anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO = Agresivitate −
ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate socială.
Se constată că varianta în limba română a chestionarului ZKPQ are o consistenţă internă
bună. Coeficienţii α ai scalelor sunt apropiaţi ca mărime de cei obţinuţi pentru variantele
în
alte limbi. În toate cercetările amintite, cea mai bună consistenţă internă o are scala
Neuroticism─anxietate, iar cea mai scăzută, scala Dezirabilitate socială. Scalele
Agresivitate─ostilitate şi Activitate au, în majoritatea cazurilor, o consistenţă internă
mai
scăzută decât scalele Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate.
IV.12. ETALONAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA
IV.12.1. Prelucrări preliminare
Administrarea chestionarului ZKPQ în vederea etalonării sale a fost coordonată de
Adrian Opre.
Structura eşantionului de subiecţi utilizat pentru etalonarea chestionarului ZKPQ este
prezentată în tabelul IV.10.1.
Au fost comparate mediile scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei (tabelul IV.12.1).
519
Tabelul IV.12.1. Compararea mediilor scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei
Scala Sex N m σ t(823) p
Sociabilitate bărbaţi 305 8,74 3,99
3,219 0,001
femei 520 7,83 3,87
senzaţii
bărbaţi 305 11,41 3,97
3,132 0,002
femei 520 10,49 4,11
Activitate bărbaţi 305 10,01 3,25
2,339 0,020
femei 520 9,43 3,49
Neuroticism−
anxietate
bărbaţi 305 6,29 4,21
8,600 0,000
femei 520 8,95 4,32
Agresivitateostilitate
bărbaţi 305 7,37 3,66
0,324 0,746
femei 520 7,29 3,65
Dezirabilitate
socială
bărbaţi 305 2,59 1,70
3,646 0,000
femei 520 2,11 1,86
Cu excepţia scalei Agresivitate−ostilitate, mediile diferă semnificativ (cel puţin la pragul
p=0,05) între bărbaţi şi femei. Femeile obţin scoruri mai mari decât bărbaţii la scala
Neuroticism−anxietate şi mai mici la celelalte scale.
În tabelul IV.12.2. sunt redate rezultatele comparăriiîntre sexe a mediilor scorurilor
scalelor pentru versiunea în limba română a chestionarului ZKPQ şi pentru varianta
originală,
în limba engleză (Zuckerman, [f.a.]), pentru variantele: în limba franceză, într-un eşantion
elveţian (Rossier şi colab., 2008), în limba catalană, într-un eşantion spaniol (Gomà-
IFreixanet
şi colab., 2004) şi în limba spaniolă, într-un alt eşantion spaniol (Gomà-I-Freixanet,
Valero, 2008).
În toate cele cinci cercetări, mediile diferă între sexe semnificativ la pragul p=0,001
pentru scala Neuroticism−anxietate (la care femeile obţin o medie mai mare) şi cel
puţin la
pragul p=0,05 pentru scala Căutare impulsivă de senzaţii (la care media scorurilor
bărbaţilor
este mai mare).
La scala Dezirabilitate socială, nu s-a efectuat compararea mediilor între sexe în
eşantionul american. În celelalte patru eşantioane, mediile diferă semnificativ între sexe,
cel
puţin la pragul p=0,05 (fiind mai mare media obţinută de bărbaţi).
La scala Agresivitate− ostilitate, mediile diferă semnificativ între sexe numai pentru
varianta originală a chestionarului, cea în limba engleză.
La scala Activitate, mediile scorurilor diferă între sexe semnificativ cel puţin la pragul
p=0,05 numai pentru varianta în limba română, pentru cea în limba engleză şi pentru
cea în
limba franceză. În toate aceste cazuri, media este mai mare pentru bărbaţi.
520
Tabelul IV.12.2. Compararea mediilor scorurilor scalelor între bărbaţi şi femei, în diverse
eşantioane
Varianta
chestionarului
şi eşantionul
Sex Scala
NA C AO A S DS
Limba română,
eşantion
românesc
Bărbaţi (N=305) 6,29 11,41 7,37 10,01 8,74 2,59
Femei (N=520) 8,95 10,49 7,29 9,43 7,83 2,11
p <0,001 <0,01 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001
Limba engleză,
eşantion
american
Bărbaţi (N=1144) 7,18 10,99 8,83 7,71 9,86
Femei (N=1825) 10,49 9,68 7,89 7,31 10,26
p <0,001 <0,001 <0,001 <0,01 <0,001
Limba
franceză,
eşantion
elveţian
Bărbaţi (N=329) 6,40 9,87 7,08 7,30 8,47 2,62
Femei (N=514) 10,25 8,98 6,84 6,57 8,54 1,81
p <0,001 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,001
Limba
catalană,
eşantion spaniol
Bărbaţi (N=330) 7,39 10,45 7,57 7,81 8,26 2,03
Femei (N=603) 10,57 9,41 7,73 8,17 9,32 1,33
p <0,001 <0,001 >0,05 >0,05 <0,001 <0,001
Limba
spaniolă,
eşantion spaniol
Bărbaţi (N=486) 6,74 8,03 6,95 8,53 7,02 2,43
Femei (N=514) 9,46 7,51 6,69 8,54 7,57 2,17
p <0,001 <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05
Legendă: NA = Neuroticism − anxietate; C = Căutare impulsivă de senzaţii; AO = Agresivitate −
ostilitate;
A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate socială.
Rezultatele diferă între variante în ceea ce priveşte scala Sociabilitate. Doar pentru
varianta în limba română media bărbaţilor este mai mare decât cea a femeilor, diferenţa
mediilor fiind semnificativă la pragul p=0,01. Pentru varianta în limba franceză, mediile
nu
diferă semnificativ între sexe, iar pentru celelalte trei variante diferenţa mediilor este
semnificativă cel puţin la pragul p=0,05 (fiind mai mare media scorurilor obţinute de
femei).
Au fost calculaţi coeficienţii de corelaţie liniară între scalele chestionarului şi vârstă
(tabelul IV.12.3) şi s-a constatat că, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, pe măsura
înaintării în vârstă cresc scorurile scalei Activitate şi scad scorurile scalelor
Neuroticism−anxietate, Agresivitate−ostilitate, Căutare impulsivă de senzaţii şi
Sociabilitate.
În cazul femeilor, scorurile scalei Dezirabilitate socială corelează liniar direct cu vârtsa,
semnificativ la pragul p=0,000.
521
Tabelul IV.12.3. Coeficienţii de corelaţie liniară
între scalele chestionarului ZKPQ şi vârstă
Scala Bărbaţi
(N=305)
Femei
(N=520)
rprp
Sociabiliatate -0,163 0,004 -0,167 0,000
Căutare impulsivă de senzaţii -0,272 0,000 -0,301 0,000
Activitate 0,188 0,001 0,099 0,024
Neuroticism - anxietate -0,125 0,029 -0,141 0,001
Agresivitate - ostilitate -0,208 0,000 -0,142 0,001
IV.12.2. Etaloane
Diferenţele semnificative între bărbaţi şi femei pentru mediile a cinci scale şi corelaţiile
liniare semnificative existente între scorurile scalelor şi vârstă au constituit argumente
pentru
construirea etaloanelor pe sexe şi pe grupe de vârstă.
Eşantionul a fost împărţit în patru grupe de vârstă (tabelul IV.12.4).
Tabelul IV.12.4. Structura eşantionului folosit
la etalonarea chestionarului ZKPQ, pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă
(în ani)
Bărbaţi Femei
18-20 93 144
21-25 75 116
26-30 56 93
31-54 81 167
Total 305 520
Mediile şi abaterile standard ale scorurilor scalelor se găsesc în tabelul IV.12.5. Mediile
sunt reprezentate grafic, în funcţie de grupa de vârstă şi de sex, în figurile IV.12.1-
IV.12.6.
522
Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,
pe sexe şi pe grupe de vârstă
Bărbaţi
Grupa de vârstă
(în ani)
Scala N m σ α
18-20
Sociabilitate 93 9,46 3,91 0,801
Căutare impulsivă de senzaţii 93 12,67 3,75 0,765
Activitate 93 9,31 3,31 0,704
Neuroticism - anxietate 93 6,88 4,02 0,802
Agresivitate - ostilitate 93 7,99 3,67 0,752
Dezirabilitate socială 93 2,45 1,65 0,443
21-25
Activitate 75 9,57 3,18 0,669
26-30
Activitate 56 10,34 3,47 0,764
31-54
Activitate 81 10,98 2,83 0,631
523
Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor,
pe sexe şi pe grupe de vârstă (continuare)
Femei
Grupa de
vârstă (în ani)
Scala
Nmσα
18-20 Sociabilitate 144 8,48 3,95 0,806
Activitate 144 9,38 3,33 0,713
Neuroticism – anxietate 144 10,11 4,25 0,820
21-25 Sociabilitate 116 8,19 3,65 0,758
Activitate 116 9,16 3,68 0,758
26-30 Sociabilitate 93 7,61 4,06 0,834
Activitate 93 9,15 3,57 0,754
31-54 Sociabilitate 167 7,14 3,74 0,793
Activitate 167 9,82 3,44 0,735
524
Grupa de varsta
18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani
Sociabilitate
10.0
9.5
9.0
8.5
8.0
7.5
7.0
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.1. Mediile scorurilor scalei Sociabilitate,

în funcţie de grupa de vârstă
Grupa de varsta
Cautare impulsiva de senzatii
13
12
11
10
9
8
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.2. Mediile scorurilor scalei Căutare impulsivă de senzaţii,

525
Grupa de varsta
Activitate
11.5
11.0
10.5
10.0
9.5
9.0
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.3. Mediile scorurilor scalei Activitate, în funcţie de grupa de vârstă

Grupa de varsta
Neuroticism - anxietate
11
10
9
8
7
6
5
4
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.4. Mediile scorurilor scalei Neuroticism−anxietate,

526
Grupa de varsta
Agresivitate - ostilitate
8.5
8.0
7.5
7.0
6.5
6.0
5.5
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.5. Mediile scorurilor scalei Agresivitate−ostilitate,

Grupa de varsta
Dezirabilitate sociala
3.0
2.8
2.6
2.4
2.2
2.0
1.8
1.6
1.4
Sex
Barbati
Femei
Fig. IV.12.6. Mediile scorurilor scalei Dezirabilitate socială,

Din tabelul IV.12.6 se constată că în cadrul fiecărei grupe de vârstă diferă semnificativ
între bărbaţi şi femei (la un prag mai mic decât p=0,01) media scorurilor scalei
Neuroticism−anxietate, media fiind mai mare pentru femei. În cadrul grupelor de vârstă
26-30
de ani şi 31-54 de ani, diferă semnificativ între sexe (la un prag mai mic decât p=0,05) şi
mediile scorurilor scalei Activitate, media fiind mai mare pentru bărbaţi.
527
Tabelul IV.12.6. Compararea mediilor scorurilor la scalele din ZKPQ,
între bărbaţi şi femei, pe grupe de vârstă
Grupa de
vârstă
Scala
t g.l. p
18-20 de ani Sociabilitate 1,878 235 0,062
Căutare impulsivă de senzaţii 1,543 235 0,124
Activitate 0,159 235 0,874
Neuroticism - anxietate 5,835 235 0,000
Agresivitate - ostilitate 0,262 235 0,794
Dezirabilitate socială 2,878 235 0,004
Activitate 0,791 189 0,430
Activitate 1,989 147 0,049
Activitate 2,805 189 0,006
Cu excepţia scalei Dezirabilitate socială, pentru bărbaţi, şi a scalei Activitate, pentru
femei, mediile scorurilor scalelor diferă semnificativ între grupele de vârstă (tabelul
IV.12.7).
În toate aceste situaţii, există diferenţe semnificative (cel puţin la pragul p=0,05) între
mediile
grupelor de vârstă extreme (18-20 de ani şi 31-54 de ani) (tabelul IV.12.8).
528
Tabelul IV.12.7. Compararea mediilor scorurilor scalelor între grupe de vârstă,
prin metoda ANOVA, pe sexe
Scala Bărbaţi Femei
F grade
de
libertate
p F grade
de
libertate
p
Sociabilitate 2,776 3, 301 0,042 3,622 3, 516 0,013
Căutare
impulsivă de
senzaţii
8,051 3, 301 0,000 15,027 3, 516 0,000
Activitate 4,628 3, 301 0,004 1,130 3, 516 0,336
Neuroticism -
anxietate
6,297 3, 301 0,000 8,003 3, 516 0,000
Agresivitate -
ostilitate
4,880 3, 301 0,003 4,041 3, 516 0,007
Dezirabilitate
socială
0,816 3, 301 0,486 8,665 3, 516 0,000
S-a verificat normalitatea distribuţiei scorurilor pentru fiecare scală, cu ajutorul testului
Kolmogorov-Smirnov, pe grupe de vârstă şi pe sexe (tabelul IV.12.9).
În majoritatea cazurilor, distribuţia scorurilor scalei Dezirabilitate socială nu este
normală, predominând scorurile mici. Pentru bărbaţi, cu excepţia scalei Neuroticism –
anxietate, la grupa de vârstă 31-54 de ani, distribuţiile scorurilor sunt normale. Pentru
femei,
însă, există mai multe scale ale căror scoruri nu au o distribuţie normală, predominând
scorurile mari (între indicatorii statistici există relaţiile m<Md<Mo):
• la grupa de vârstă 18-20 de ani, scalele Activitate, Neuroticism – anxietate şi
Agresivitate – ostilitate;
• la grupa de vârstă 31-54 de ani, scalele Activitate şi Agresivitate – ostilitate.
Tabelul IV.12.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare
a normalităţii distribuţiilor scorurilor scalelor
zpzp
Grupa de vârstă 18-20 de ani
Sociabilitate 1,348 0,053 0,714 0,689
senzaţii
0,912 0,376 1,280 0,075
Activitate 1,103 0,176 1,404 0,039
Neuroticism - anxietate 0,980 0,292 1,477 0,025
Sociabilitate
senzaţii
1,208 0,108 1,063 0,209
Activitate 1,302 0,067 1,109 0,171
Sociabilitate 0,875 0,428 0,686 0,734
senzaţii
1,053 0,217 1,291 0,071
Activitate 1,233 0,096 1,270 0,079
Sociabilitate 0,814 0,522 1,211 0,107
senzaţii
0,891 0,405 1,282 0,075
Activitate 0,995 0,275 1,497 0,023
530
IV.13. INTERPRETAREA SCORURILOR SCALELOR
CHESTIONARULUI ZKPQ
IV.13.1. Paşii algoritmului de interpretare a scorurilor
a. Înainte de a interpreta scorurile obţinute de un subiect la scalele chestionarului ZKPQ,
se analizează cota acestuia la scala Dezirabilitate socială, întrucât un scor mare poate
însemna
o dorinţă accentuată din partea subiectului de a crea o imagine favorabilă, ceea ce l-ar fi
putut
determina să nu răspundă sincer, ci aşa cum credea că se aşteaptă de la el.
În Anexa 4 există un tabel pentru fiecare grupă de vârstă, în care sunt notate, pe sexe,
pentru fiecare scor posibil la scala Dezirabilitate socială: frecvenţa persoanelor din
eşantionul
utilizat la etalonare care au obţinut scorul respectiv, procentul reprezentat de ele şi
procentul
celor care au obţinut un scor cel puţin egal cu acest scor (egal cu acesta sau mai mare
decât el).
Zuckerman (2002) consideră că trebuie manifestată prudenţă în interpretarea
rezultatelor
obţinute la chestionar de o persoană al cărei scor la scala Dezirabilitate socială este mai
mare
decât 3. În eşantionul american doar 4% dintre subiecţi obţinuseră scoruri mai mari
decât 3, în
timp ce în eşantinul spaniol 3,7% dintre subiecţi avuseseră scoruri mai mari decât 4
(Gomà-i-
Freixanet şi colab., 2004).
În eşantionul românesc utilizat la etalonare, în majoritatea cazurilor − singura excepţie
este constituită din femeile cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de ani − procentul
persoanelor
care au obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mai mare decât 4 (cuprins între 5 şi
10)
este mai mare decât 10, deci mult mai mare decât în eşantionul american şi în cel
spaniol.
În fiecare grupă formată în funcţie de vârstă şi sex s-a determinat numărul de persoane
care au obţinut cele mai mari scoruri la scala Dezirabilitate socială, punând condiţia ca
acest
număr să reprezinte mai puţin de 4% din volumul grupei. S-a constatat că, în fiecare
grupă,
doar 1-4 subiecţi îndeplinesc această condiţie. Numărul lor fiind foarte mic, nu s-a putut
deduce dacă, într-adevăr, scorurile lor la una sau la mai multe scale ale chestionarului
ZKPQ
sunt semnificativ mai mari sau semnificativ mai mici decât scorurile celorlalte persoane
din
grupă.
Pe de altă parte, în eşantionul românesc utilizat la etalonare, nu au putut fi evidenţiate
decât puţine situaţii (9 din totalul de 40) în care scorurile unei scale din chestionarul
ZKPQ
cresc sau scad pe măsură ce cresc scorurile scalei Dezirabilitate socială (tabelul IV.13.1).
Acest rezultat sugerează că nu ar trebui respinse chestionarele subiecţilor care obţin
scoruri
mari la scala Dezirabilitate socială, ci doar ar trebui manifestată prudenţă la
interpretarea
scorurilor acelor scale care se află într-o relaţie monotonă (crescătoare sau
descrescătoare) cu
scorurile scalei Dezirabilitate socială, atunci când scorul scalei Dezirabilitate socială este
„mare”. Propunem să se considere că scorul obţinut de un subiect la scala Dezirabilitate
socială este „mare” dacă numărul persoanelor de acelaşi sex şi din aceeaşi grupă de
vârstă cu
subiectul care au realizat un scor egal cu acesta sau mai mare decât el nu depăşeşte
10% din
volumul grupei.
531
Tabelul IV.13.1. Cazurile în care coeficientul de corelaţie a rangurilor (Spearman)
între scorurile scalelor din chestionarul ZKPQ şi scorurile scalei
Dezirabilitate socială este semnificativ la pragul p=0,05
Grupa
de
vârstă
(în ani)
ρpρp
18-20
senzaţii
-0,268 0,009
Activitate 0,235 0,005
Neuroticism - anxietate -0,367 0,000
Agresivitate - ostilitate -0,197 0,018
21-25
Activitate 0,279 0,002
Neuroticism - anxietate 0,269 0,019 -0,309 0,001
26-30 Activitate 0,238 0,021
31-54 Căutare impulsivă de
senzaţii
0,234 0,035
b. Pentru interpretarea scorului obţinut de un subiect la o scală a chestionarul ZKPQ care
măsoară un construct, se transformă acesta în cotă T, utilizând formula:
σ
T = 50 +10 x −m
unde:
T reprezintă cota T corespunzătoare scorului x;
m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru scorurile scalei, corespunzătoare sexului
subiectului şi grupei de vârstă din care face parte.
În Anexa 57 sunt cuprinse cinci tabele, care conţin cotele T corespunzătoare tuturor
scorurilor brute posibile la scalele din chestionarul ZKPQ care măsoară factori, pe grupe
de
vârste şi pe sexe.
Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mică decât 40 şi este mare, dacă este
mai mare decât 60. Cotele T cuprinse între 40 şi 60 sunt considerate medii.
Tabelul IV.13.2 conţine scorurile brute până la care cotele T corespunzătoare sunt
considerate „mici” şi scorurile brute începând de la care cotele T corespunzătoare sunt
considerate „mari”.
7 Anexa 5 se găseşte doar în varianta electronică a CAS++. Personalitate şi interese.
532
Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mică decât 40
(până la care cotele T sunt considerate „mici”) şi
cel mai mic scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate „mari”)
Scala Sociabilitate
Intervalul
de vârstă
Bărbaţi Femei
Scor
brut
Cota T Scor
brut
Cota T
18-20 de
ani
Limita superioară a scorurilor „mici” 5 38,59 4 38,66
Limita inferioară a scorurilor „mari” 14 61,61 13 61,44
21-25 de
ani
26-30 de
ani
31-54 de
ani
Scala Căutare de senzaţii
Intervalul
de vârstă
Bărbaţi Femei
Scor
brut
Cota T Scor
brut
Cota T
18-20 de
ani
21-25 de
ani
26-30 de
ani
31-54 de
ani
Scala Activitate
Intervalul
de vârstă
Bărbaţi Femei
Scor
brut
Cota T Scor
brut
Cota T
18-20 de
ani
21-25 de
ani
26-30 de
ani
31-54 de
ani
533
Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mică decât 40
(până la care cotele T sunt considerate „mici”) şi
cel mai mic scor brut căruia îi corespunde o cotă T mai mare decât 60
(de la care cotele T sunt considerate „mari”) (continuare)
Scala Neuroticism-anxietate
Intervalul
de vârstă
Bărbaţi Femei
Scor
brut
Cota T Scor
brut
Cota T
18-20 de
ani
21-25 de
ani
26-30 de
ani
31-54 de
ani
Scala Agresivitate-ostilitate
Intervalul
de vârstă
Bărbaţi Femei
Scor
brut
Cota T Scor
brut
Cota T
18-20 de
ani
21-25 de
ani
26-30 de
ani
31-54 de
ani
c. Dacă se doreşte să se compare scorul unui subiect la o scală cu scorul altei persoane,
se determină intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru cele două persoane.
Scorul real al unei persoane la un test este media scorurilor pe care le-ar obţine
persoana
respectivă dacă i s-ar administra testul de o infinitate de ori, în condiţii diferite. El este
interpretat ca fiind scorul pe care l-ar obţine subiectul dacă testul ar fi perfect şi ar fi
administrat în condiţii ideale.
Evident, scorul real al unei persoane la un test nu poate fi cunoscut. Dar, ştiind scorul pe
care l-a obţinut persoana respectivă la o administrare a testului, se poate determina, cu
o
probabilitate P aleasă (de obicei, P=0,95), intervalul în care există şanse de 100xP % să
se
găsească scorul real. Acest interval se numeşte interval de încredere al scorului real
corespunzător probabilităţii P.
534
Dacă x este scorul obţinut de o persoană la test şi se alege P=0,95, atunci intervalul de
încredere al scorului real este (x-1,96σE, x+1,96σE), unde σE este eroarea standard de
măsură
a testului în populaţie.
σE se calculează cu ajutorul coeficientului de fidelitate al testului, ρ2, şi al abaterii
standard a scorurilor testului în eşantionul de subiecţi extras din populaţie, σ, folosind
formula:
σ =σ 1−ρ 2 E .
Intervalul de încredere al scorului real are o lungime mică, permiţând o localizare mai
precisă a scorului real, atunci când eroarea standard de măsură a testului în populaţie
este
mică, ceea ce se întâmplă doar dacă testul are o fidelitate mare (ρ2 este mare) şi
scorurile sale
în eşantionul extras din populaţie variază puţin (σ este mic).
În eşantionul de subiecţi folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ, intervalele de
încredere nu diferă între sexe şi între grupele de vârstă, pentru niciuna dintre scalele
care
măsoară factori.
În Anexa 68 există un tabel în care, pentru fiecare scor brut este notat intervalul de
încredere al scorului real, pentru probabilitatea P=0,95, la fiecare dintre cele cinci scale
care
măsoară factori.
IV.13.2. Utilizarea cotelor T
Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ
care măsoară constructe, prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele
din
eşantionul extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi
vârsta
sa).
Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mică decât 40 şi este mare, dacă este
mai mare decât 60. Interpretări posibile ale acestor scoruri sunt prezentate în tabelul
IV.13.3.
Scorurile brute cărora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt considerate
medii. În fiecare dintre cele 8 grupe de subiecţi formate din eşantionul utilizat la
etalonare în
funcţie de vârstă şi de sex, scorurile „medii” sunt distribuite în jurul mediei scorurilor
obţinute
de persoanele din grupa respectivă, iar frecvenţa lor depăşeşte 50% din volumul grupei.
S-ar
putea afirma, astfel, că scorurile „medii” sunt scorurile obişnuite ale grupelor formate
din
subiecţi de acelaşi sex şi din aceeaşi grupă de vârstă.
Exemplu. O femeie de 36 de ani a obţinut 5 puncte la scala Dezirabilitate socială şi 14
puncte la scala Agresivitate - ostilitate.
Din Anexa 4, din tabelul corespunzător grupei de vârstă 31-54 de ani, se constată că mai
mult de 10% din rândul femeilor din eşantionul folosit la etalonare au obţinut la scala
Dezirabilitate socială un scor mai mare decât 5 sau egal cu 5 (13,8%). Apreciem, prin
urmare,
că scorul la scala Dezirabilitate socială nu este „mare” şi presupunem că femeia nu a
denaturat răspunsurile la chestionar. În plus, la această grupă de vârstă, pentru femei
nicio
scală din chestionar nu corelează semnificativ cu scala Dezirabilitate socială (tabelul
IV.13.1).
8 Anexa 6 se găseşte doar în varianta electronică a CAS++. Personalitate şi interese.
535
Tabelul IV.13.3. Interpretări posibile ale scorurilor „mari” şi ale celor „mici”
la scalele chestionarului ZKPQ
Scala Scor „mare”
(cota T>60)
Scor „mic”
(cota T<40)
Sociabilitate are mulţi prieteni, îi place să se afle în
societate, poate însufleţi petrecerile
preferă singurătatea şi activităţile
solitare
Căutare
impulsivă de
senzaţii
caută experienţe noi, cu schimbări de
mediu şi senzaţii puternice, acţionează
cedând impulsurilor de moment, poate
fi nonconformist
îi place să-şi planifice fiecare activitate,
nu este amator de schimbare
Activitate simte nevoia să fie permanent în
activitate, practică activităţi fizice
preferă muncile de rutină, se simte
lipsit de energie, îi place să
„lenevească” (să stea fără să facă ceva)
Neuroticism−
anxietate
îşi face griji pentru orice, se supără
frecvent, este sensibil, nu are încredere
în capacităţile proprii
este stăpân pe sine, nu îşi face griji
pentru lucruri lipsite de importanţă
Agresivitate−
ostilitate
îşi manifestă făţiş supărarea, se ceartă
cu cei care au altă părere decât el
are răbdare cu ceilalţi, nu foloseşte
cuvinte dure sau înjurături, chiar dacă
este furios
Din Anexa 5, din tabelul corespunzător scalei Agresivitate - ostilitate, din coloana
corespunzătoare grupei de vârstă 31-54 de ani şi femeilor se citeşte cota T pentru
scorul brut
14. Aceasta este egală cu 70,14. Prin urmare, scorul obţinut de femeie la scala
Agresivitate -
ostilitate este „mare” şi este probabil ca ei să i se potrivească următoarea caracterizare
(tabelul
IV.13.3): îşi manifestă făţiş supărarea şi se ceartă cu cei care au altă părere decât ea.
La aceeaşi constatre se putea ajunge folosind tabelul IV.13.2. Din acest tabel rezultă că,
pentru femeile din grupa de vârstă 31-54 de ani, la scala Agresivitate − ostilitate sunt
considerate scoruri „mici” scorurile cel mult egale cu 3 (≤3) şi sunt considerate scoruri
„mari”
scorurile cel puţin egale cu 11 (≥11). Prin urmare, scorul subiectului la scala Agresivitate
−
ostilitate este „mare” (14≥11).
IV.13.3. Utilizarea intervalelor de încredere
ale scorurilor reale
Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit compararea persoanelor între ele. Se
poate considera că două persoane se deosebesc una de alta în ceea ce priveşte
constructul
măsurat de o scală a chestionarului ZKPQ doar dacă intervalele de încredere ale
scorurilor
reale corespunzătoare cotelor brute ale acestor persoane la chestionar sunt disjuncte
(nu au
536
porţiuni comune). Atunci când intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru două
persoane se intersectează, există posibilitatea ca scorurile reale să se afle în porţiunea
comună,
fiind egale, sau chiar într-o relaţie de ordine opusă celei în care se găsesc scorurile
obţinute la
scală de cele două persoane.
Exemplu. Un bărbat − A, de 23 de ani − a obţinut la scala Sociabilitate 10 puncte. Un
alt
bărbat − B, de 27 de ani − a realizat la acelaşi chestionar 13 puncte. Se poate afirma că
B este
mai sociabil decât A?
Din Anexa 6, din coloana corespunzătoare scalei Sociabilitate se citesc intervalele de
încredere ale scorurilor reale corespunzătoare probabilităţii P=0,95:
• pentru scorul 10: [7, 13];
• pentru scorul 13: [10, 16].
Cele două intervale au o porţiune comună: intervalul [10, 13]. Scorurile reale ale celor
două persoane se pot afla în acest interval, fiind posibil ca între scorul real al persoanei
A şi
scorul real al persoanei B să fie potrivit semnul „<”, semnul „=” sau semnul „>”. În
consecinţă, nu se poate afirma că persoana A este mai puţin sociabilă decât persoana B.
IV.14. CONCLUZII
Chestionarul ZKPQ măsoară cinci dimensiuni fundamentale ale personalităţii care au o
bază biologică-evoluţionistă: Neuroticism–anxietate, Agresivitate–ostilitate, Activitate,
Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate.
El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii, scalele sale având o bună validitate
relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată.
Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii româneşti a
chestionarului ZKPQ în scop de predicţie.
Etaloanele construite, pe sexe şi pe patru grupe de vârstă (18-20 de ani, 21-25 de ani,
26-
30 de ani şi 31-54 de ani) sunt valabile pentru persoane care fac parte din populaţia
nonclinică
şi permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpretări
ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60,
respectiv, mai mici decât 40).
Se va manifesta prudenţă la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a
obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mare, întrucât este posibil ca el să nu fi
răspuns
sincer, ci încercând să îşi creeze o imagine favorabilă.
Pentru o mai bună cunoaştere a personalităţii unui subiect, se recomandă
administrarea,
alături de chestionarul ZKPQ, a altor chestionare de evaluare a personalităţii, de
exemplu a
chestionarului CP5F, care măsoară suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea,
Stabilitatea emoţională, Conştiinciozitatea, Amabilitatea şi Autonomia).
537
BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (2000). Metode şi instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Editura
Argonaut.
Gomà-i-Freixanet, M., Valero, S., Punti, J., & Zuckerman, M. (2004). Psychometric Properties of
the
Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire in a Spanish Sample. European Journal of
Psychological Assessment, 20(2), 134-146.
Gomà-i-Freixanet, M., & Valero, S. (2008). Spanish normative data of the Zuckerman-Kuhlman
Personality Questionnaire (ZKPQ) in general population sample. Psicothema, 20(2), 318-324, la
adresa.http://www.zkpq.com/psychometric_propietries.htm#DESCRIPTIVE_PROFILE (vizitată
în aprilie, 2009).
Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică. Bucureşti: Garell
Publishing House.
Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala Căutării de senzaţii: aplicabilitate transculturală. În: A.
Opre
(coord.). Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Diagnoză, cercetare şi aplicaţii. vol. II, 15-35.
Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Rossier, J., Verardi, S., Massoudi, K., & Aluja, A. (2008). Psychometric Properties of the French
Version of Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire. International Journal of Clinical
and Health Psychology, 8(1), 203-217.
Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications, Inc.
Zuckerman, M. (2002). Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ): An alternative
fivefactorial
model. In: B. de Raad, & M. Perugini (ed.), Big Five Assessment, Seattle: Hogrefe &
Huber Publishers, 377-396, la adresa http://www.zkpq.com/Zuckerman-Kuhlman_
Personality_Questionaire__ ZKPQ__an_alternative_five-factor (vizitată în aprilie, 2009).
Zuckerman, M., & Kuhlman, M. ([f.a.]). Norms for the Zuckerman-Kuhlman Questionnaire (ZKPQ)
based on 2,969 college students at Univ. of Delaware. Lucrare primită de la autori.
Zuckerman, M, Kuhlman, D.M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of the
three
structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of
Personality and Social Psychology, 65, 757-768.
*** (1985). Standards for Educational & Psychological Tests, American Psychological Association,
Inc.
http://www.zkpq.com/principaling.htm (vizitată în aprilie, 2009).
http://www.zkpq.com/description_scales.htm (vizitată în aprilie, 2009).
538
ANEXA 1
Caietul chestionarului ZKPQ
În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze care descriu personalitatea.
Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi
răspunsul
dumneavoastră pe Foaia de răspuns anexată.
Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează,
răspundeţi „adevărat” însemnând un X în căsuţa corespunzătoare (A - Adevărat) pe
foaia de
răspuns. Dacă, însă, consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi „fals” şi
însemnaţi un X
în căsuţa corespunzătoare (F - Fals) pe foaia de răspuns.
În momentul completării foii de răspuns, fiţi atent ca semnul X pe care îl marcaţi să
corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi. La sfârşitul fiecărei pagini cu
enunţuri,
verificaţi dacă aţi ajuns la sfârşitul unei coloane din Foaia de răspuns.
Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate sigur
de
răspunsul dumneavoastră.
Asiguraţi-vă că nu aţi omis niciun enunţ!
Scrieţi numai pe foaia de răspuns! Nu scrieţi nimic în caiet!
Răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.
Timpul de răspuns nu este limitat.
539
1. Am tendinţa de a începe o nouă activitate, fără a planifica prea mult cum voi
proceda.
2. Nu mă îngrijorează lucrurile fără importanţă.
3. Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în faţa altor
oameni.
4. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă.
5. Nu îmi place să pierd timpul doar stând şi relaxându-mă.
6. Obişnuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de a face lucrul
respectiv.
7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilităţile mele.
8. De obicei când mă enervez spun lucruri urâte.
9. De obicei eu sunt cel care începe o conversaţie la petreceri.
10. Întotdeauna spun adevărul.
11. Este normal pentru mine să înjur când sunt furios.
12. Nu mă deranjează să ies singur şi, de obicei, prefer lucrul acesta decât să fiu
într-un grup
mare.
13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
14. Adesea fac lucrurile din impuls.
15. Adesea sunt neliniştit fără să am un motiv clar.
16. Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă.
17. Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii.
18. Îmi plac activităţile complicate care necesită mult efort şi concentrare.
19. Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face.
20. Uneori mă simt tensionat şi iritat.
21. Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva.
22. Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii.
23. Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante.
24. Îmi place să am experienţe şi senzaţii noi, incitante, chiar dacă sunt puţin
înfricoşătoare.
25. Îmi simt adeseori corpul încordat fără vreun motiv aparent.
540
26. Întotdeauna câştig la jocuri.
27. Adesea simt că sunt „sufletul petrecerii”.
28. Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.
29. Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu atenţie.
30. Mă supăr frecvent.
31. Dacă cineva mă jigneşte, încerc să nu mă gândesc la aceasta.
32. Nu sunt niciodată plictisit.
33. Îmi place să fiu activ tot timpul.
34. Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte, fără a avea o
rută
prestabilită sau un orar precis.
35. Am tendinţa de a fi prea sensibil şi uşor de rănit de remarcile şi acţiunile
necugetate ale
celorlalţi.
36. În multe magazine nu poţi fi servit dacă nu te bagi în faţa altora.
37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
38. Pot să mă simt bine când lenevesc şi nu fac nimic.
39. Îmi place să mă implic în situaţii noi în care nu poţi prevedea cum vor evolua
lucrurile.
40. Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
41. Mă sperii foarte uşor.
42. Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun.
43. De obicei, nu mă simt în largul meu la petrecerile mari.
44. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
45. Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face.
46. Uneori simt că sunt panicat.
47. Când sunt supărat pe cineva, nu încerc să-mi ascund supărarea.
48. La petreceri mă bucur să mă întreţin cu ceilalţi oameni, indiferent dacă îi
cunosc sau nu.
49. Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de timp liber.
50. Am tendinţa de a-mi schimba frecvent punctele de interes.
541
51. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.
52. Nu mă deranjează niciodată când alţii mi-o iau înainte atunci când stau la coadă.
53. Am tendinţa de a începe weekend-urile sociale joia.
54. De obicei par a fi grăbit.
55. Uneori îmi place să fac lucruri care sunt puţin înfricoşătoare.
56. Uneori, când sunt supărat, simt că îmi tremură picioarele.
57. În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios.
58. Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur.
59. În vacanţă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul.
60. Orice trebuie încercat o dată.
61. Adesea mă simt nesigur de mine.
62. Pot să iert uşor oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele.
63. Nu mă deranjează să fiu izolat de ceilalţi, undeva, pentru o anumită perioadă de
timp.
64. Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică.
65. Mi-ar plăcea o viaţa tumultuoasă, cu călătorii şi senzaţii puternice.
66. Adesea mă îngrijorează lucruri pe care alţii le consideră neimportante.
67. Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă abţin să nu mă cert cu ei.
68. În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucrurile pe care le doresc
fără a fi
distras de ceilalţi.
69. Niciodată nu am întâmpinat dificultăţi în a înţelege un material chiar de la
prima citire.
70. Uneori fac lucruri trăznite doar pentru a mă amuza.
71. Adesea întâmpin dificultăţi în a face o alegere.
72. Sunt foarte temperamental.
73. Nu am pierdut niciodată nimic.
74. Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit.
75. Îmi place să explorez un oraş străin de unul singur, chiar dacă aceasta ar
însemna să mă
rătăcesc.
542
76. Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din
timp.
77. Nu pot să mă abţin să nu fiu puţin răutăcios cu cei care îmi displac.
78. Sunt o persoană foarte sociabilă.
79. Prefer prietenii care sunt captivanţi şi plini de surprize.
80. Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume.
81. Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă e cald sau frig afară.
82. Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup.
83. Îmi place să am o ocupaţie tot timpul.
84. Adesea mă las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei
interesante, încât nici
nu mă mai gândesc la posibilele complicaţii care ar putea să apară.
85. Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze.
86. Sunt întotdeauna răbdător cu alţii, chiar şi cu cei iritanţi.
87. De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur.
88. Mă pot bucura de activităţile de rutină care nu solicită multă concentrare sau
efort.
89. Sunt o persoană impulsivă.
90. Adesea mă simt inconfortabil şi stânjenit fără vreun motiv real.
91. Adesea mă cert cu ceilalţi.
92. Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.
93. Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine.
94. Mă implic în tot ceea ce fac.
95. Îmi plac petrecerile nonconformiste.
96. După ce am cumpărat ceva, mă îngrijorez că am făcut o alegere greşită.
97. Când oamenii strigă la mine, strig şi eu.
98. Am mai mulţi prieteni decât majoritatea oamenilor.
99. Ceilalţi mă atenţionează adesea să fiu mai temperat.
543
ANEXA 2
ZUCKERMAN-KUHLMAN PERSONALITY QUESTIONNAIRE (ZKPQ)
Foaie de răspuns
NUMELE:_____________________ PRENUMELE: ______________________________
SEXUL: M □ F □
Numărul
itemului A F Numărul
itemului A F
1. 26. 51. 76.
2. 27. 52. 77.
3. 28. 53. 78.
4. 29. 54. 79.
5. 20. 55. 80.
6. 31. 56. 81.
7. 32. 57. 82.
8. 33. 58. 83.
9. 34. 59. 84.
10. 35. 60. 85.
11. 36. 61. 86.
12. 37. 62. 87.
13. 38. 63. 88.
14. 39. 64. 89.
15. 40. 65. 90.
16. 41. 66. 91.
17. 42. 67. 92.
18. 43. 68. 93.
19. 44. 69. 94.
20. 45. 70. 95.
21. 46. 71. 96.
22. 47. 72. 97.
23. 48. 73. 98.
24. 49. 74. 99.
25. 50. 75.
SCORURI:
Sociabilitate: ___
Căutare impulsivă de senzaţii: ___
Activitate: ___
Neuroticism – anxietate: ___
Agresivitate – ostilitate: ___
Dezirabilitate socială: ___
DATA NAŞTERII: DATA EVALUĂRII:
zi lună an zi lună an
544
ANEXA 3
Grila de cotare a răspunsurilor la chestionarul ZKPQ
Scala Nr. de
itemi
Itemi
Căutare impulsivă de senzaţii 19 1A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 34A, 39A,
45A, 50A, 55A, 60A, 65A, 70A, 75A,
79A, 84A, 89A, 95A
Neuroticism - anxietate 19 2F, 7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A,
46A, 51A, 56A, 61A, 66A, 71A, 76A,
80A, 85F, 90A, 96A
Agresivitate - ostilitate 17 3A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A,
47A, 57F, 62F, 67A, 72A, 77A, 86F, 91A,
97A
Activitate 17 5A, 13A, 18A, 23F, 28A, 33A, 38F, 44F,
49F, 54A, 59A, 64A, 74A, 83A, 88F,
94A, 99A
Sociabilitate 17 9A, 12F, 17F, 22A, 27A, 37F, 43F, 48A,
53A, 58A, 63F, 68F, 78A, 82A, 87F, 92A,
98A
Dezirabilitate socială 10 4A, 10A, 26A, 32A, 40A, 52A, 69A, 73A,
81A, 93A
Observaţii
1. Pentru itemii care au notată după numărul lor de ordine litera A se cotează cu un
punct
răspunsul „adevărat” şi cu 0 puncte răspunsul „fals”. Pentru itemii care au notată după
numărul lor de ordine litera F se cotează cu un punct răspunsul „fals” şi cu 0 puncte
răspunsul
„adevărat”.

Zuckerman

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zuckerman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ)

Fig. IV.12.1. Mediile scorurilor scalei Sociabilitate,

Fig. IV.12.2. Mediile scorurilor scalei Căutare impulsivă de senzaţii,

Fig. IV.12.3. Mediile scorurilor scalei Activitate, în funcţie de grupa de vârstă

Fig. IV.12.4. Mediile scorurilor scalei Neuroticism−anxietate,

Fig. IV.12.5. Mediile scorurilor scalei Agresivitate−ostilitate,

Fig. IV.12.6. Mediile scorurilor scalei Dezirabilitate socială,

S-ar putea să vă placă și