Quercetin: Antioxidant flavonoid

Beneficii Quercetin

• Ajută la susținerea sistemului imunitar

• Poate reduce simptomele alergiei

• Îmbunătățește simptomele durerii pelvine cronice

• Cu Vitamina C bioflavonoide

Ce este Quercetin?
Găsit în mere, ceai, struguri și alte alimente, Quercetin
este un antioxidant care vă poate susține sistemul
imunitar. BIOVEA® Quercetin adaugă un complex
bioflavonoid citric. Quercetin este un flavonoid antioxidant
utilizat timp de peste 30 de ani pentru a crește rezistența
la alimente și alergii respiratorii. Efectele sale biologice se
datorează în principal activității sale antioxidante, unei
sinergii specifice cu vitamina C (proteze și regenerare a
quercetinului și vitaminei C) și activității antiinflamatoare
cu acțiune multifuncțională.

 
Ce face Quercetin?

Quercetin inhibă enzimele ciclooxigenază și lipo-

oxigenază, reducând producția mediatorilor cheie
inflamatori: prostaglandine și leucotriene. Această gamă
largă de activități înseamnă că poate fi recomandată
pentru toate inflamațiile.

Quercetin inhibă producția de histamină prin stabilizarea

bazofilelor și a mastocitelor. Histamina este direct
responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute
asociate cu alergii (strănut, mâncărime, etc). Quercetin
acționează direct asupra tractului intestinal pentru a
reduce reacțiile la alergenii dietetici.

Un studiu de 5 ani pe 809 de bărbați a arătat că un

consum mai mare de quercetin a redus riscul
cardiovascular la nivel global cu o treime. Quercetin a
demonstrat efecte anti-trombotice și vasodilatatoare.

Riscul de accident vascular cerebral este invers

proporțional cu aportul de quercetin. Cei cu cel mai mic
aport au un risc de patru ori mai mare. Quercetin
protejează rinichii de efectele toxice recunoscute ale
anumitor medicamente (ciclosporină).

Quercetin îmbunătățește semnificativ simptomele de

prostatită și de sindrom de durere cronică pelvină.
Beneficiile pentru sănătatea lui Quercetin au fost mult timp
atenuate de absorbția intestinală relativ redusă, ceea ce a
însemnat că un număr mare de capsule trebuiau luate
zilnic pentru a obține aceste beneficii.

Top 22 de beneficii ale Quercetin dovedite clinic

1) Quercetin protejează creierul
Quercetin este un antioxidant puternic care poate proteja
celulele creierului de stresul oxidativ.

Quercetin protejează creierul de toxicitatea asociată cu D-

galactoză. Această protecție este asociată cu capacitatea
Quercetinului de a crește activitatea de superoxid
dismutază (SOD) și de a scădea concentrațiile de
malondialdehidă (MD).

Flavonoidele, inclusiv Quercetin, inhibă moleculele pro-

inflamatorii care sunt asociate cu multe tulburări cerebrale
progresive. Acestea includ: boala Alzheimer, meningita
virală și bacteriană, complexul de demență SIDA și
accident vascular cerebral.

Quercetin inversează deficiențele cognitive la șoarecii cu

vârsta îmbătrânită și lipopolizaharidă.

Neuroleptice, utilizate în tratamentul schizofreniei și al

altor afecțiuni legate de creier, sunt adesea asociate cu
efecte secundare care implică tulburări de mișcare,
similare cu cele ale Parkinson. La șoareci, pre-tratamentul
cu Quercetin reduce efectele secundare ale
medicamentelor neuroleptice.

2) Quercetin poate vindeca durerile sindromului

intestinului permeabil (Leaky Gut)
Cercetările au descoperit că stresul cronic poate provoca
instabilitatea celulelor mastocite în intestin; un proces care
conduce la creșterea permeabilității peretelui intestinal
(intestin cu infiltrați).

Quercetinul stabilizează aceste celule mastocite,

prevenind astfel vindecarea intestinelor inflamabile.
Quercetinul a fost, de asemenea, demonstrat de a strânge
joncțiunile între celulele din intestin. În acest mod, ajută la
prevenirea pătrunderii în sânge a particulelor alimentare
nedorite.

Quercetin inversează intestinul inflamat la rozătoare,

cărora li se administrează o substanță care provoacă
leziuni ale colonului.

3) Quercetinul este un antiinflamator

Quercetin scade citokinele pro-inflamatorii care pot duce
la afectarea țesutului la om.

Quercetin inhibă expresia genetică a TNF-a proinflamator.

Un studiu a constatat că bărbații care au luat Quercetin au

prezentat mai puține simptome de prostatită - inflamația
prostatei.

Quercetin scade eliberarea MCP-1, IL-6 și IL-8, care sunt

toate pro-inflamatorii.

Quercetin inhibă formarea de prostaglandine, mediatori

cheie în răspunsul inflamator.
 

4) Quercetin poate fi o solutie anti-îmbătrânire

La șoareci, s-a descoperit că Quercetin crește
comportamentul exploratoriu, învățarea spațială și
memoria. Aceste efecte au fost legate de capacitatea lui
Quercetin de a spori funcțiile creierului, de a limita stresul
oxidativ și de a crește nivelurile de glutation. Autorii au
concluzionat că aceste constatări sugerează că Quercetin
poate funcționa ca un posibil supliment natural de anti-
îmbătrânire.

Quercetinul sa dovedit a prelungi durata de viață și de a

crește rezistența la stres a viermilor.

Un al doilea studiu a confirmat faptul că Quercetin

mărește capacitatea viermilor de a trata stresul, atât
termic, cât și oxidativ, în timp ce crește durata de viață
medie cu 15%.

Cu toate acestea, nu este clar cât de bine se traduc

studiile pe vierme la mamifere. Un studiu din 2013 a
constatat că Quercetin nu prelungește durata de viață a
animalelor. Sunt necesare mai multe cercetări.
 

5) Quercetin poate preveni cancerul

Oamenii de știință au considerat mult timp Quercetin și
alte flavonoide conținute în fructe și legume, importante în
prevenirea cancerului. Persoanele care mănâncă mai
multe fructe și legume tind să aibă un risc mai scăzut de
anumite tipuri de cancer.

De fapt, fumătorii care consumă o mulțime de fenoli bogați

în antioxidanți au sporit protecția împotriva cancerului.

Quercetin scade TNF-a și, prin urmare, scade riscul de

cancer; TNF-a încurajează creșterea și răspândirea
majorității celulelor tumorale. De fapt, soarecii cu
deficiență de TNF-a sunt rezistenți la cancerul de piele.

Aceasta se potrivește cu alte studii care demonstrează

proprietățile anti-canceroase ale flavonoidelor care scad
TNF-ul.

Consumul frecvent de alimente bogate în quercetin

conduce la un risc mai scăzut de apariție a cancerului
pulmonar. Asocierea a fost chiar mai puternică printre
subiecții care au fumat mai mult de 20 de țigări zilnic.

Quercetin incetineste cresterea tumorii in studiile de celule

de leucemie.

Quercetinul oprește reproducerea rapidă a celulelor

canceroase atunci când se află într-o fază timpurie,
neproductivă a ciclului de replicare a celulelor. Aceasta
îngheață creșterea tumorală și inițiază, de asemenea, căi
mitocondriale de apoptoză (moartea celulară).

Quercetin provoacă apoptoza (moartea celulară) a

celulelor cancerului de colon uman prin inhibarea căii NF-
kB.

Sa demonstrat că Quercetin induce moartea celulelor

leucemice prin inhibarea expresiei Cox-2 și reglarea
expresiei proceselor biologice implicate în apoptoza
(moartea celulară).

Quercetin sporește eficacitatea medicamentelor

chimioterapeutice convenționale, cum ar fi doxorubicina.
Unii cercetători au concluzionat că Quercetin poate fi un
tratament util pentru cancerele rare care sunt rezistente la
medicamentele convenționale.

Un studiu a constatat că Quercetin a provocat toxicitate în

celulele cancerului de leucemie și de sân, dar nu a avut
niciun efect asupra celulelor normale, sănătoase.

Acordarea de quercetin la șoareci cu leucemie a dus la o

creștere de 5 ori a duratei de viață, comparativ cu cea a
controalelor netratate.

6) Quercetin reduce răspunsul histaminei

Quercetinul a demonstrat cum controlează eliberarea
histaminei, leucotrienelor și prostaglandinelor.

Quercetin suprimă exprimarea genei H1R (histamina H1

receptor) (prin suprimarea activării protein-kinazei C-δ).

Vă recomand un supliment de quercetin pentru o mulțime

de clienții mei care au probleme de histamină, mai ales
dacă acestea sunt TH2-dominante.

 
7) Quercetinul este antibacterian
Quercetin exercită activitate antibacteriană împotriva
diferitelor tipuri de infecții cu Staphylococcus, incluzând S.
aureus rezistent la antibiotice (MRSA).

Un studiu a arătat că Quercetin crește susceptibilitatea

MRSA la alți compuși antibacterieni.

Quercetin prezintă activitate antibacteriană împotriva

infecției cu H. Pylori.

Quercetin inhibă creșterea unei game largi de bacterii

orale. Prin urmare, poate fi un tratament util pentru
cavitățile dentare, infecțiile gingivale și bolile infecțioase
ale mucoasei orale.

Proprietățile antibacteriene ale Quercetinului sunt cel puțin

parțial atribuite capacității sale de a inhiba giraza ADN - o
enzimă importantă implicată în desfășurarea ADN-ului.

Quercetin oferă o alternativă eficientă la pericolele

imediate ale utilizării antibioticelor și la posibilitatea unei
rezistențe globale la antibiotice.

 
8) Quercetin limitează și ne protejează împotriva
obezității
La șoareci, suplimentarea cu Quercetin a redus greutatea
corporală cu aproape 40% și a suprimat exprimarea
metabolismului celulelor adipoase și a citokinelor legate
de inflamație.

Prin modularea căilor AMPK și MAPK, Quercetin inhibă

formarea celulelor grase și declanșează celulele grase
existente pentru auto-distrugere.

La soareci, Quercetina dietetica a redus cresterea in

greutate corporala cauzata de o dieta bogata in grasimi si
imbunatatit sensibilitatea la insulina si intoleranta la
glucoza la soareci.

Quercetin-tratate soareci au aratat o translocatie GLUT4

imbunatatite si AKT de semnalizare in tesuturi grase,
sugerand Quercetin creste absorbtia de glucoza in tesuturi
grase.

Quercetin inhibă acumularea de grăsimi și inflamația

indusă de obezitate în studiile pe celule.
La șobolani, Quercetin reduce pierderea musculară
scheletică indusă de obezitate prin inhibarea receptorilor
inflamatori și calea lor de semnalizare.

Administrarea în doze mari de quercetin a redus nivelul

glucozei din sânge, a îmbunătățit lipidele din sânge și a
scăzut hipertensiunea arterială la șobolanii obezi.

9) Quercetin poate preveni și trata diabetul zaharat

Șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în quercetin timp de
șapte săptămâni au prezentat o reducere a nivelului
glucozei din sânge și a hemoglobinei sanguine glicate fără
modificări ale insulinei. Aceasta se datorează probabil
inhibării activității maltasei intestinului subțire.

Șobolanii cu diabet zaharat de tip 1 cărora le-a fost

administrat Quercetin (10-15 mg / kg greutate corporală)
timp de 10 zile, au prezentat valori scăzute ale glicemiei.

Quercetin adăugat la dieta șoarecilor diabetici a condus la

recuperarea proliferării celulare.
La șobolanii obezi genetic, suplimentele de quercetin au
îmbunătățit rezistența la insulină.

Efectul inhibitor al quercetinului asupra absorbției de

glucoză se poate datora acțiunii sale asupra
transportorului de glucoză GLUT4.

Quercetin modifică calea ERK1 / 2, care joacă un rol

important în reglarea secreției de insulină indusă de
glucoză.

Un studiu de celule a analizat efectele a zece compuși

prezenți în boabe pe absorbția de glucoză. Două forme de
Quercetin (Quercetin-3-O-glicozid și Quercetin aglycone)
au fost cei mai puternici compuși pentru reglarea
absorbției glucozei prin calea AMPK.

Prin inhibarea căii NF-kb, Quercetin poate bloca

producerea toxinelor implicate în dezvoltarea leziunilor
tisulare observate adesea la subiecții diabetici.

10) Quercetin reduce simptomele artritei

Există rapoarte despre persoanele cu poliartrită
reumatoidă, care au avut mai puține simptome atunci când
au trecut de la o dietă tipică occidentală (carne grea) la
una cu multe fructe de padure, fructe, legume, nuci,
rădăcini, semințe și germeni care conțin Quercetin și alți
antioxidanți.

Un studiu de celule a constatat că Quercetin a inhibat

activarea neutrofilelor și proliferarea sinoviocitelor - doi
factori cheie în dezvoltarea și proliferarea artritei.

După cum sa discutat mai sus, Quercetin inhibă citokinele

inflamatorii, MMP-9 și TNF-a. Acest lucru ar putea explica
de ce Quercetin, la 750 mg pe zi, durează doar 2-3 zile
pentru a ușura durerea și inflamația artritică.

Quercetin are un avantaj cheie față de medicamentele

pentru artrită convențională (cum ar fi metotrexatul și
paclitaxelul), deoarece nu cauzează toxicitate sistemică
gravă.

11) Quercetinul este foarte bun pentru inima ta

Dozele zilnice de Quercetin reduc tensiunea arterială
sistolică.

Suplimentarea bogată de quercetin din extractul de coajă

de ceapă a îmbunătățit profilul lipidelor din sânge, glucoza
și tensiunea arterială - toate acestea fiind factori importanți
pentru sănătatea inimii.

Suplimentarea cu quercetin obișnuit oferă efecte benefice

asupra comportamentului lipidelor din sânge, în special la
fumătorii de țigări care sunt expuși la un nivel ridicat de
stres oxidativ și sunt în mod special susceptibili la
dezvoltarea bolii coronariene.

În cele din urmă, un studiu a constatat că 500 mg de

quercetin pe zi a redus semnificativ colesterolul rau LDL.

12) Quercetin poate reduce alergiile

Lactoză, ouă, arahide, pește, grâu, crustacee, nuci de
copac și soia pot declanșa un răspuns alergic
imunoglobulină E (IgE).
Quercetinul este un supresor puternic al răspunsurilor
alergice IgE și, prin urmare, trebuie utilizat ca medicament
alternativ pentru tratarea alergiilor alimentare mediate de
IgE.

Celulele mamare, care sunt activate în timpul unui

răspuns alergic, promovează inflamația prin eliberarea de
molecule cum ar fi histamina, leucotrienele, chemokinele
citokinelor și proteazele neutre. Quercetin inhibă activarea
celulelor mastocite umane prin controlul cantității de calciu
care intră în fiecare celulă.

Gena receptorului histamină H1 (H1R) este sus-

reglementată la pacienții cu febră alergică la fân. Nivelul
expresiei H1R se corelează cu severitatea simptomelor
alergice. Quercetin inhibă reglarea în sus a receptorului
histaminic H1.

13) Quercetin îmbunătățește sistemul imunitar

Studiile clinice au arătat că Quercetin reduce
susceptibilitatea la boli virale.
Deoarece își întind corpul până la epuizare atât de
frecvent, atleții de rezistență sunt mai susceptibili să se
îmbolnăvească decât oamenii obișnuiți. Un studiu a aratat
ca cicilistii au luat 1000 de miligrame de quercetin pe zi si
au fost protejati de la dezvoltarea de exercitii induse de
infectii respiratorii, dupa un antrenament greu.

14) Quercetinul este bun pentru rezistența atletică

Quercetin îmbunătățește capacitatea de exercițiu de
rezistență umană (VO2 max și performanță).

În doar șapte zile, suplimentele de quercetin (500 mg luate

de două ori pe zi) au sporit rezistența fără pregătire la
exerciții fizice.

15) Quercetin reduce tensiunea arterială

Quercetin scade tensiunea arterială și reduce severitatea
hipertensiunii.
Quercetin îmbunătățește funcția celulelor endoteliale și a
mușchiului neted vascular, care sunt responsabile de
administrarea tensiunii arteriale.

16) Quercetin poate proteja ficatul

Tratamentul cu Quercetin, înainte de a primi cantități
toxice de etanol, a protejat ficatul șobolanilor împotriva
stresului oxidativ prin neutralizarea produselor de
peroxidare a lipidelor și prin creșterea producției de
glutation G20 antioxidant.

Quercetin a limitat citotoxicitatea și stresul oxidativ care ar

apărea altfel în ficatul de șobolani cărora li sa administrat
o dietă bogată în aflatoxină.

Quercetin poate atenua toxicitatea hepatică indusă de

acetaminofen prin reducerea speciilor reactive de oxigen
și azot.

Șobolanii cu leziuni hepatice induse de regim alimentar

cărora le-a fost administrat Quercetin au prezentat
scăderea nivelurilor enzimelor afectate de ficat,
lipoperoxidarea, deteriorarea ADN și un grad mai scăzut al
proceselor inflamatorii globale.

Quercetin protejează împotriva bolii hepatice grase induse

de obezitate prin stimularea metabolizării oxidative
mitocondriale în ficat

17) Quercetin poate proteja rinichii

Quercetin reduce daunele cauzate rinichilor de șobolani
cărora li se administrează substanțe toxice, cum ar fi
medicamentele pentru chimioterapie.

Un compus numit Fe-NTA induce un stres oxidativ

semnificativ în rinichi. Quercetin reduce substanțial
disfuncția renală și modificările structurale în timp ce
restabilește enzimele antioxidante renale epuizate.

18) Quercetinul este bun pentru circulație

Quercetin îmbunătățește starea de sănătate a vaselor de
sânge prin creșterea produșilor de oxid nitric și reducerea
concentrațiilor de endotelină-1.
 

19) Quercetin ar putea îmbunătăți viața ta sexuală

Stresul oxidativ este o cauză principală a disfuncției
erectile (incapacitatea de a obține sau de a menține o
erecție). Quercetin tratează disfuncția erectilă prin
reducerea nivelurilor de stres oxidativ la șoarecii diabetici.

20) Quercetinul este un tratament pentru astm

Quercetin relaxează mușchii netezi care liniilează căile
respiratorii și, prin urmare, pot oferi ameliorarea
terapeutică a simptomelor astmului bronșic și scăderea
dependenței de tratamentele convenționale pe termen
scurt de astm.

21) Quercetin vă poate proteja ochii

Quercetin reduce riscul de cataractă, acționând asupra
mai multor căi care joacă roluri importante în funcția
lentilelor oculare (de exemplu, stresul oxidativ, glicarea
non-enzimatică și semnalizarea celulelor epiteliale).
Celulele retinene se găsesc în partea din spate a ochiului
și acționează ca receptori de lumină, jucând un rol
important în stabilirea culorii, rezoluției și strălucirii viziunii.
Quercetin are un efect protector asupra celulelor retinale.

Aldose reductaza (AR) este o enzimă care se poate

acumula în lentilele persoanelor cu un nivel înalt de zahăr
în sânge, cum ar fi diabetici, și poate cauza probleme
semnificative ale ochilor. Quercetin poate limita
consecințele negative ale AR înaltă asupra ochilor.

La animale, Quercetin îmbunătățește claritatea lentilelor.

În cele din urmă, Institutul Național de Ochi a constatat că

Quercetin se comportă ca un puternic antioxidant și
previne inflamarea țesuturilor oculare.

22) Quercetin poate proteja împotriva radiațiilor

Quercetin atenuează deteriorarea pielii rozătoarelor care
sunt expuse la radiații X, care altfel ar induce fibroza pielii.

 
23) Quercetin funcționează cu Resveratrol pentru a-și
mări efectele
Combinația dintre quercetin și resveratrol, un compus /
polifenol din struguri, poate avea și mai multe beneficii
pentru sănătate. De exemplu, ele combină efectele lor
împreună pentru a inhiba cancerul de colon și pentru a
crește moartea celulelor canceroase (apoptoza) în cultura
de celule umane.

La șobolani, această combinație a redus semnificativ și

țesutul adipos. În schimb, resveratrolul sau quercetinul în
monoterapie nu au avut niciun efect asupra țesutului
adipos. Combinația dintre resveratrol și quercetin este
sinergie.

Quercetin posibile efecte secundare sau adverse

Quercetinul este un supliment sigur, natural, pe care îl
puteți utiliza ca terapie primară sau în combinație cu
metodele convenționale.

Cu toate acestea, au existat un număr mic de rapoarte

care indică faptul că Quercetin poate acționa ca un
disruptor al tiroidei. Astfel, trebuie să vă gândiți cu atenție
la examinarea aplicării sale suplimentare și terapeutice la
cei cu neregularități tiroidiene existente.

Prospect Quercetin:
Mod administrare: Luați două (2) capsule, o dată pe zi,
cu o masă.
 

Portii de servire: 2 capsule

Porții pe container: 25

Compozitie pe servire:

• Vitamina C (acid ascorbic) 1000 mg

• Quercetin 500 mg

• Citrice Bioflavonoid 100 mg

Alte ingrediente: Capsulă HPMC, stearat de magneziu,

dioxid de siliciu
 

Atenție: Dacă sunteți gravidă sau alăptați, consultați un

specialist în domeniul sănătății înainte de a utiliza acest
produs. A NU SE LĂSA LA ÎNDEMÂNA COPIILOR.
Depozitați într-un loc răcoros și uscat. Nu utilizați acest
produs dacă sigiliul de siguranță al sticlei este rupt.

Referinta text: https://selfhacked.com/blog/22-

scientifically-proven-benefits-quercetin/

https://www.alergicblog.ro/2017/08/quercetina-proprietati-antihistaminice-antioxidante-
antiinflamatoare/
Quercetina, proprietăţi antihistaminice, antioxidante şi
antiinflamatoare

SPECTRU DE ACȚIUNE: 1. Quercetina şi alergiile , 2. Asocierea quercetină –

bromelaină , 3. Acţiune protectoare contra trombozei , 4. Maladiile cardiovasculare, 5.
Efectele hipotensive , 6. Quercetina şi bolile renale , 7. Prostatita şi quercetina,
8. Activitate anticanceroasă.

Quercetina este un flavonoid care a făcut obiectul a zeci de lucrări

ştiinţifice de-a lungul ultimilor treizeci de ani. Se pare că are mai
multe efecte benefice asupra sănătăţii umane, incluzând protecţia
cardiovasculară, activitatea anticanceroasă, antiulceroasă,
precum şi antialergică, antivirală şi antiinflamatoare.
Quercetina aparţine unei clase de pigmenţi fitosolubili numiţi
flavonoizi. Se găseşte în mod natural într-o varietate largă de
alimente, printre care şi oleaginoase precum nucile.

Un antioxidant redutabil

Multiple dovezi arată cum quercetina deţine proprietăţi

antioxidante semnificative. În 1994, un cercetător a declarat: „Se
pare că o mare parte ale efectelor biologice ale quercetinei şi ale
altor flavonoizi, pot fi explicate prin activitatea antioxidantă şi
capacitatea lor de neutralizare a radicalilor liberi. Funcţia
antioxidantă a quercetinei, este sporită de vitamina C. Această
creştere este atribuită capacităţii vitaminei C de a reduce
quercetina oxidată, şi respectiv a quercetinei de a inhiba foto-
oxidarea vitaminei C. Efectele benefice chiar şi mai potente ale
quercetinei ca distrugător al radicalilor liberi, şi/sau ca inhibitor al
peroxidării lipidice, au fost observate în asociere cu vitamina E şi
vitamina C1”.

Activitate antiinflamatoare
Quercetina este recomandată în toate stările inflamatorii, pentru
că inhibă formarea mediatorilor inflamaţiei: prostaglandinele şi
leucotrinele, dar simultan şi eliberarea histaminei. Această
activitate este importantă în mod special în cazul astmului,
leucotrina B4 fiind un puternic bronhoconstrictor.

Quercetina şi alergiile
Quercetina acţionează ca un antihistaminic. Este un inhibitor
potent al eliberării histaminei prin basofile şi mastocite, compuşii
responsabili de apariţia mâncărimilor, strănuturilor, sau umflării
într-o reacţie alergică. Spre deosebire de cele mai multe
substanţe antialergice, chiar şi pentru niveluri
scăzute, quercetina inhibă rapid şi eficient histaminele în primul şi
al doilea stadiu al eliberării lor de către bazofile. Cercetările
preliminare sugerează că ar putea fi utilă în tratamentul astmului
şi alergiilor. Studii in vitro au fost realizate pentru a determina
modul de acţiune exact prin care flavonoizii reduc simptomele
alergiilor şi astmului. Într-unul din acestea, mastocitele au fost
tratate cu 11 flavonoizi diferiţi, printre care quercetina şi
catehinele. Eliberarea histaminei a fost indusă chimic. Toţi
flavonoizii testaţi au demonstrat un efect protector împotriva
eliberării histaminei, acţionând prin prevenirea absorbţiei calciului
de către celule. Rezultate identice au fost obţinute prin tratarea
bazofilelor cu quercetină, cu o structură chimică similară
cromalinei, un medicament derivat sintetic din flavonoizi. Chiar şi
pentru doze scăzute, quercetina s-a opus eliberării de histamină.
Într-un studiu japonez asupra mastocitelor provenite din mucusul
nazal al subiecţilor cu rinită perenă, quercetina a inhibat
semnificativ eliberarea histaminei.
Asocierea quercetină – bromelaină

Bromelaina este un nume generic al unui grup de enzime

proteolitice provenite din tulpina ananasului. Bromelaina este o
enzimă care scindează activ proteinele într-un interval larg al ph-
ului. Prin urmare, poate astfel scinda proteinele atât în stomac,
cât şi în intestinul gros. Administrată pe stomacul gol, aproape
40% din bromelaină este absorbită intactă în circulaţia sângelui.
Prin acţiunea sa asupra fibrinei şi fibrinogenului, compuşi care
influenţează coagularea sângelui, bromelaina stimulează
producţia şi eliberarea prostaglandinelor antiinflamatoare, în timp
ce reduce producţia şi eliberarea celor inflamatoare. Reacţiile
alergice necesită eliberarea unui exces de prostaglandine pro-
inflamatoare, care promovează umflarea, înroşirea şi
mâncărimile. Querecetina contribuie deasemeni pentru scăderea
formării şi eliberării prostaglandinelor proinflamatoare şi a
tromboxanilor, diminuând astfel acţiunea compuşilor reactivi ai
anafilaxiei, un declanşator cheie al astmului2.

În acest fel, bromelaina şi quercetina acţionează sinergic pentru

reprimarea inflamaţiei reacţiilor alergice, precum şi a inflamaţiei
rezultate din învineţire şi distrugerea ţesuturilor provenite din
traumatisme sportive, accidente sau operaţii chirurgicale3.
Bromelaina potenţează deasemeni efectul quercetinei într-o
manieră diferită. Quercetina singură este prea puţin absorbită de
sistemul gastro-intestinal. Bromelaina este binecunoscută că
stimulează absorbţia a diferiţi compuşi,
incluzând Pentobarbitalul şi antibiotice
precum Tetraciclina sau Amoxicilina. Bromelaina stimulează
deasemeni absorbţia quercetinei.

Acţiune protectoare contra trombozei

Experimentele de laborator sugerează că quercetina deţine o

capacitate remarcabilă de prevenire a formării trombilor (sânge
coagulat), dar şi de a dispersa trombii deja formaţi în vasele de
sânge. Un tromb este o aglomerare de plachete, fibrine şi alţi
factori sanguini frecvent responsabili de obstrucţionarea vaselor
de sânge. Cercetătorii au demonstrat că la concentraţii scăzute,
quercetina reduce depozitele de trombi în colagenul dizolvat în
sângele circulant. Cercetătorii deasemeni au testat quercetina
într-un model utilizat pentru studierea interacţiunilor cu endoteliul
(peretele interior al vaselor de sânge). Când sângele curgea
printr-o aortă de iepure conţinând o concentraţie scăzută de
quercetină, trombii plachetari se dizolvau.
Cercetătorii au concluzionat că quercetina îşi exercită efectele
sale antitrombotice ataşându-se selectiv de plachetele trombilor
în pereţii vaselor de sânge, şi prin restabilirea sintezei normale a
factorilor relaxanţi proveniţi din endoteliu şi din prostaciclină4.
Ultima inhibă agregarea plachetară şi este un potent
vasodilatator. Este deasemeni un antagonist al tromboxanilor A2,
un mediator proinflamator responsabil cu agregarea plachetară,
vasoconstricţia şi proliferarea celulelor musculare mici – toţi
factori asociaţi cu bolile cardiovasculare. Mai multe studii
demonstrează că quercetina inhibă tromboxanii A2, ajutând astfel
la menţinerea unui echilibru sănătos între aceştia şi prostaciclină.
Coagularea începe când plachetele sanguine se ataşează una de
cealaltă, un proces numit agregare plachetară. Declanşarea
efectivă a agregării plachetare are loc prin expunerea colagenului
când este afectat un vas de sânge, caz particular o arteră
obstrucţionată. Un studiu recent a evaluat efectele quercetinei şi
catehinei pentru agregarea plachetară indusă de colagen.
Cercetătorii au constatat că quercetina şi catehina au inhibat
agregarea plachetară, şi că quercetina a fost mult mai eficientă la
o concentraţie mai scăzută (aproape o cincime din cea a
catehinei). În plus, au descoperit că atunci când erau folosiţi
împreună, aceşti doi flavonoizi au inhibat sinergic agregarea
plachetară şi aderenţa plachetelor la colagen. Cercetătorii au
observat cum quercetina inhibă acţiunea peroxid hidrogenului
care precede agregarea plachetară5.

Quercetina şi maladiile cardiovasculare

Studii epidemiologice au arătat o reducere a mortalităţii pe termen

lung din cauza bolii coronariene la persoanele care au o
alimentaţie bogată în flavonoizi, incluzând quercetina şi catehina.
Astfel, cercetătorii au evaluat dieta pentru 805 danezi cu vârste în
65 şi 84 ani, şi i-au urmărit timp de 5 ani. Au observat că oamenii
care au consumat cele mai mari cantităţi de flavonoizi, au avut pe
durata studiului un risc sub 50% de a avea un atac cardiac6.
Suplimentar, aportul de flavonoizi, în principal cel al quercetinei,
era invers corelat cu atacul cerebral. Bărbaţii cu aportul cel mai
scăzut de flavonoizi, aveau un risc de patru ori mai ridicat decât
cei care consumau cele mai ridicate cantităţi7. Quercetina
combate maladiile cardiace pe mai multe căi. Acţiunea sa
antitrombotică ajută la prevenirea stării de precoagulare, prin care
debutează bolile cardiovasculare şi principalele accidente
cardiovasculare.

Inhibarea proliferării şi migrării celulelor musculare netede

În timpul formării leziunilor aterosclerotice, celulele musculare

netede care delimitează arterele coronariene, se multiplică şi
încep să migreze spre interiorul acestor vase. Când celulele
musculare ale aortei umane sunt expuse la quercetină, această
acţiune este inhibată într-o manieră dependentă de doză8.

Într-un alt studiu, cercetătorii japonezi au observat cum quercetina

a inhibat hipertrofia celulelor musculaturii vasculare netede
observate în cursul dezvoltării maladiilor coronariene. Au emis
ipoteza că quercetina acţionează prin inhibarea unei protein-
kinaze cheie, care în consecinţă inhiba sinteza proteică necesară
proliferării şi hipertrofiei celulelor musculare netede9.
Efecte hipotensive

Cercetătorii spanioli au evaluat efectele antihipertensive ale

quercetinei pe un model animal al hipertensiunii esenţiale10. Au
observat că 10 mg/kg de quercetină administrată timp de cinci
săptâmâni pe cale orală şobolanilor spontan hipertensivi, a redus
presiunea sistolică cu 18%, presiunea diastolică cu 23%, iar
tensiunea arterială medie cu 21%. Quercetina a redus deasemeni
hipertrofia cardiacă şi renală provocată de hipertensiune, putând
conduce la insuficienţă cardiacă şi renală dacă nu este controlată.

Cercetătorii au constatat că şobolanii care au primit cele mai

scăzute doze, au fost semnificativ protejaţi împotriva leziunilor
care apar în mod normal în timpul ischemiei şi reperfuziei.
Cercetătorii au constatat că quercetina a menţinut funcţia
mitocondrială a celulelor cardiace, ceea ce a permis
mitocondriilor, celulele minuscule care metabolizează
carbohidraţii şi grăsimile în energie folosind oxigenul, să
regenereze ATP-ul după stresul ischemie – reperfuzie11. Protecţia
împotriva leziunilor ischemie – reperfuzie, a persistat timp de 24
de ore după administrarea ultimei doze de quercetină.

Sprijinirea funcţiei mitocondriale a celulelor inimii

Când curgerea sângelui coronarian este întreruptă în timpul unui
infarct, celulele care depind de zona blocată sunt private de
oxigen, o situaţie cunoscută sub numele de ischemie. Când
circulaţia sângelui este reluată, primesc iar sânge şi oxigen.

Quercetina şi bolile renale

NF-κB (NF – factor nuclear) este o proteină considerată drept

marker inflamator. În rinichi, activitatea acestei proteine creşte cu
vârsta şi în consecinţă a stresului oxidativ. Restricţia calorică
cunoscută pentru creşterea speranţei de viaţă, scade
activitatea NF-κB în rinichii şobolanilor12. Cercetătorii au testat
efectele quercetinei asupra activării NF-κB pe culturile celulare
din rinichii şobolanilor. S-a observat cum quercetina inhiba foarte
eficient activarea NF-κB.
A fost demonstrat că suplimentarea cu quercetină a protejat
rinichii de leziunile cauzate de ciclosporină, un medicament foarte
cunoscut. Este un potent imunosupresor, constituind tratamentul
de elecţie pentru pacienţii transplantaţi sau care suferă de boli
autoimune. Provoacă leziunii renale care se manifestă prin
necroze, leziuni arteriale, sau formarea de chişti. Acest tip de
afectare este atribuit unei combinaţii de factori incluzând
producţia radicalilor liberi, o intensificare a activităţii nervoase
renale, determinând o constricţie a arterelor renale (când calciul
creşte prea mult, vasele de sânge se comprimă).
Într-un studiu asupra efectelor ciclosporinei asupra rinichilor
şobolanilor, au fost observate o reducere de 20-30% a filtrării
glomerulare (rata la care rinichii filtrează reziduurile provenite din
sânge), şi o diminuare a circulaţiei renale a sângelui de până la
40%. Șobolanii au primit quercetină 2 mg/kg, şi au fost
semnificativ mai puţin afectaţi renal când li s-a administrat
ciclosporină. Debitul urinar a crescut, iar markerii afectării renale
de către radicalii liberi, au scăzut brusc13. Efectele antioxidante
ale quercetinei şi stimularea funcţiei mitocondriale includ o
îmbunătăţire a echilibrului calciului intra şi extracelular, explicând
această acţiune protectoare. Protecţia rinichilor este în mod
special importantă, fiindcă dacă sunt afectaţi, restaurarea funcţiei
normale devine dificilă dacă nu imposibilă.

Prostatita şi quercetina

Prostatita este o inflamaţie sau o infecţie a prostatei. Această

maladie este responsabilă pentru durerile cronice şi dificultăţile de
urinare, iar uneori este numită drept sindrom cronic de durere
pelvină. Tratamentele convenţionale sunt de obicei
nesatisfăcătoare.
Un trial dublu-orb controlat, contra unui placebo timp de o lună
asupra a 30 de oameni suferind de prostatită, a testat eficienţa
potenţială a quercetinei14. Participanţii au primit un placebo sau
500 mg de quercetină de două ori pe zi. Rezultatele au
demonstrat că subiecţii care au administrat quercetină, au
experimentat o îmbunătăţire statistică semnificativă a simptomelor
lor, pe când cei placebo nu au constatat nicio ameliorare.

Pancreatita şi quercetina

Date limitate demonstrează că quercetina ar putea fi utilă în

tratamentul pancreatitei. Efectele utilizării inhibitorilor de
biosinteză a leucotrinelor în tratamentul pancreatitei acute, au fost
studiate pentru 68 de pacienţi, din care 29 au fost operaţi.
Cercetătorii au observat o eficienţă crescută în prevenirea
agravării bolii sau distrugerea glandei pancreatice. Acest lucru s-
ar putea explica cel puţin în parte prin acţiunea antiinflamatoare a
quercetinei.

Cistita interstiţială
Persoanele cu cistită interstiţială suferă de durere şi disconfort în
vezica urinară, care ar putea indica o infecţie, dar fără prezenţa
efectivă a unei astfel de infecţii, Într-un studiu de şase săptămâni,
dublu orb, 20 de persoane au primit un placebo sau un supliment
conţinând quercetină sau alţi flavonoizi15. Rezultatele par a indica
o evoluţie mai bună în grupul care a suplimentat. În orice caz,
acest studiu a fost prezentat doar sub forma unui rezumat, iar
semnificaţia statistică a rezultatelor nu este foarte clară.

Activitate anticanceroasă

Activitatea anticanceroasă a quercetinei a fost studiată extensiv.

În 1989, un raport a constatat că inhiba puternic creşterea
celulelor carcinomului uman transplantat la şobolanii
imunocompetenţi16. În diferite experimente in vitro, quercetina a
demonstrat efecte inhibitoare ale creşterii celulelor pentru diverse
cancere la oameni: colon, sân, ovar, gastrointestinal şi
leucemie17. O activitate anticanceroasă directă şi o acţiune
sinergică cu diferite medicamente anticanceroase, a fost atribuită
capacităţii quercetinei de a inhiba protein-kinaza C18.
Un studiu de Faza I a fost realizat pe pacienţii cu cancer avansat
care nu mai răspundeau la chimioterapie. Deşi niciunul din
pacienţii trataţi nu a corespuns definiţiei OMS pentru răspunsul
unei tumori (răspuns parţial: 50% reducere a masei tumorii într-un
interval de 30 de zile), doi din 11 pacienţi au avut rezultate
pozitive. Un pacient cu un carcinom hepatocelular a avut o
scădere susţinută (150 zile) pentru alfa-fetoproteine şi fosfataza
alcalină serică, în timpul şi după o doză scăzută de quercetină,
administrată intravenos timp de 3 săptămâni. Un pacient cu un
cancer ovarian stadiul IV care nu a răspuns la 6 serii
chimioterapeutice cu ciclofosfamidă si cisplatin, a scăzut markerul
tumoral CA125 de la 290 unităţi/ml, la 55 de unităţi/ml după două
injecţii intravenoase cu quercetină, într-un interval de trei
săptămâni. Tratamentul a fost continuat timp de 6 luni cu injecţii
mai rare şi adăugarea carboplatinei. Markerii tumorali au
continuat să scadă. Nu au fost oferite detalii privind dimensiunea
tumorii. De asemeni nu există date asupra celorlalţi pacienţi.
Injecţia cu quercetină a inhibat tirosin-kinaza limfocitară pentru 9
pacienţi din 11 incluşi în evaluare19.
Două studii pe animale au examinat proprietăţile antitumorale ale
quercetinei. Într-unul din acestea, celule tumorale de ascită au
fost inoculate pe şoareci, care au fost apoi trataţi cu injecţii
intraperitoneale cu rutină sau quercetină. Durata de viaţă a
animalelor tratate zilnic cu 40 mg/kg quercetină, a crescut cu
20%, în timp ce aceea a animalelor tratate cu 160 mg/kg rutină, a
avut o creştere de 50%.

Dacă tratamentul cu rutină era divizat în două injecţii zilnice de 80

mg/kg, creşterea duratei de viaţă a ajuns la 94%20. Aceste
rezultate in vivo sunt importante, pentru că studiile in vitro au
demonstrat că rutina are un efect mult mai slab asupra ţesuturilor
tumorale.

Un alt studiu a urmărit efectul quercetinei asupra şoarecilor care

purtau tumorile abdominale provenite dintr-o linie umană de
celule scuamoase ale unui carcinom faringian. Șoarecii au primit
zilnic o injecţie intraperitoneală de quercetină. Diferitele doze
testate (20, 200, 400 şi 800 mg/kg), au inhibat creşterea tumorii
într-o manieră semnificativă.

Biodisponibilitate
Activitatea biologică a quercetinei depinde de biodisponibilitate,
care variază într-un interval larg, în funcţie de sursele din care
este extrasă, sau mai specific, de caracteristicile lanţului glucidic
al moleculei sale. Cercetătorii olandezi au comparat
biodisponibilitatea quercetinei proventită din ceapă şi ceai.

În acest studiu, nouă subiecţi li s-a cerut să urmeze o dietă fără

quercetină timp de 12 zile, pentru ca în a patra, a opta, şi a
doisprezecea zi, să primească un supliment de ceapă friptă
(bogată în glicozid-quercetină, echivalentul a 89 mg de
quercetină), sau de ceai (bogat în rutinozid-quercetină,
echivalentul a 100 mg de quercetină), sau 100 mg quercetină.
Cercetătorii au constatat că absorbţia glicozid-quercetinei a fost
de 52%, cea a rutinozid-quercetinei 17%, iar aceea a aglicon-
quercetinei 24%21.

Un alt studiu a comparat pe porci biodisponibilitatea diferitelor

glicozid- quercetine (incluzând izoquercetina) şi aglicon-
quercetina. Rezultatele au demonstrat că izoquercetina avea o
biodisponibilitate cu mult superioara celorlalte forme.

Această biodisponibilitate depinde deasemeni de factori

alimentari. Astfel, consumul de carne stimulează semnificativ
absorbţia acesteia22.
SURSA 

Suplimente  Legătură permanentă

← Biodisponibilitatea diferitelor forme de vitamina C (Acid

Ascorbic)

Tratamentul bolilor critice cu doze crescute (megadoze) de

vitamina C →
1– Stavric B. Quercetin in our diet: from potent mutagen to
probable anticarcinogen. Clin Biochem 27, 1994; 45-48.
2– Foreman J. Mast cells and the actions of flavonoids. J
Allergy Clin Immunol 73 (1984) : 769-73.
3– Kelly G. Bromelain: a literature review and discussion of
its therapeutic applications. Alt Med Rev 1 (1996): 99-104.
4– Tzeng S.H. et al. Inhibition of platelet aggregation by some
flavonoids. Thromb Res 1991 Oct 1; 64(1): 91-100.
5– Pignatelli P. et al. The flavonoids quercetin and catechin
synergistically inhibit platelet function by antagonizing the
intracellular production of hydrogen peroxide. Am J Clin Nutr
2000; 72: 1150-5.
6– Hertog M.G.L. et al. Dietary antioxidant flavonoids and risk
coronary heart disease: the Zutphen elderly study. Lancet
1993; 342: 1007-11.
7– Keli S.O. et al. Dietary flavonoids, antioxidant vitamins
and incidence of stroke: the Zutphen study. Arch Intern Med
1996 Mar 25; 156: 637-42.
8– Alcocer F. et al. Quercetin inhibits human vascular
smooth muscle cell proliferation and migration. Surgery
2002; 131: 198-204.
9– Yoshizumi M. et al. Quercetin inhibits Shc- and
phosphatidylinositol 3-kinase-mediated c-jun N-terminal
kinase activation by angiotensin II in cultured rat aortic
smooth muscle cells. Mol Pharmacol 2001; 60: 656-665.
10– Duarte J. et al. Antihypertensive effects of the flavonoid
quercetin in spontaneously hypertensive rats. Br J
Pharmacol 2001; 133: 198-204.
11– Brookes P.S. et al. Mitochondrial function in response to
cardiac ischemia-reperfusion after oral treatment with
quercetin. Free Rad Biol Med 2002;32(11): 1220-8.
12– Kim H.J. et al. Molecular exploration of age-related NF-
_B/IKK downregulation by calorie restriction in rat kidney.
Free rad Biol Med 2002; 32(10): 991-1005.
13– Satyanarayana P.S.V. et al. Quercetin, a bioflavonoid,
protects against oxidative stress-related renal dysfunction by
cyclosporine in rats. Method Find Exp Clin Pharacol 2001;
23(4): 175-81.
14– Shoskes D.A. et al. Quercetin in men with category III
chronic prostatitis : a preliminary prospective double-blind,
placebo-controlled trial. Urology. 1999; 54: 960-963.
15– Rodriguez L.V. et al. Treatment of interstitial cystitis with
quercetin containing compound: a preliminary, double-blind
placebo control trial. Presented at: American Urological
Association 2001 Annual Meeting; June 2-7, 2001; Anaheim,
Calif.
16– Castillo M. et al. The effects of the bioflavonoid quercetin
on squamous cell carcinoma of head and neck origin. Am J
Surg 158 1989; 351-355.
17– Stavric B. Quercetin in our diet: from potent mutagen to
probable anticarcinogen. Clin Biochem 27, 1994; 245-48.
18– Hoffman J. et al. 1988 Enhancement of antiproliferative
effect…by inhibitors of protein kinase C Int J Cancer 42, 382-
88.
19– Ferry D.R. et al. Phase I clinical trial of the flavonoid
quercetin: pharmacokinetics and evidence for in vivo
tyrosine kinase inhibition. Clin Cancer Res 1996; 2: 659-668.
20– Molnar J. et al. Antitumor activity of flavonoids on NK/ly
ascites tumor cells. Neoplasma 1981;28: 11-18.
21– Hollman PC et al. Absorption of dietary quercetin
glycosides and quercetin in healthy volunteers. Am J Clin
Nutr 1995;62: 1276.
22– Rainer Cermak et al., The bioavailibility of Qu ercetin
depends on the glycoside moiety and on dietary factors in
pigs, American Society fir Nutritional Sciences, 2003.