Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan de Marketing A Unui Restaurant
Plan de Marketing A Unui Restaurant
PLAN DE MARKETING
Studenta,
Madalina-Simona POPA
ECTS / 744
CUPRINS
SCURTA INTRODUCERE
Motto : A mânca diferit este întotdeauna ceea ce cautam când împingem usa unui restaurant
1.1 Conceptul
Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare într-o activitate economica.
Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific românesc în Bordeaux (Franta)
destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai
în oras ci în întreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi
dinamica, atragatoare si inovatoare.
Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara în bucatarie proprie mâncaruri si
le desface contra cost, împreuna cu bauturi, în sali de mese special amenajate.
Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale românesti si va viza doua tipuri de
clienti : la prânz (pauza de masa în societatea franceza fiind între orele 11 30 si 1330) segmentul
tinta îl va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit
va fi rapid si îngrijit, iar seara, segmentul tinta îl va constitui persoanele tinere, într-o ambianta
mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii).
Situat în centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La început
numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un
spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului în scopul fidelizarii
si maximizarii clientelei.
Primul demers care trebuie facut atunci când ne deschidem o întreprindere este acela de a ne
adresa centrului de formalitati pentru întreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre de
Commerce et d'Industrie de Bordeaux, institutie competenta în domeniul societatilor comerciale
care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la domenii precum
sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert, de
exemplu în cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei
departamentale de concurenta, consum si antifrauda.
Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :
• domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului
• alegerea denumirii restaurantului
• editarea statutelor
• definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atâta timp cât societatea nu este
înmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS), ea nu dispune de
personalitate morala si nu poate sa-si îndeplineasca angajamentele
• depunerea fondului constituient : aporturile în numerar trebuiesc depuse în termen de 8
zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari. Fondurile vor fi
deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa înmatriculare la RCS) si
virate într-un cont deschis pe numele societatii
• înregistrarea statutelor în luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc
înregistrate la centrul de impozite
• publicarea avizului de constituire a societatii într-unul din ziarele de anunturi legale : el
trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma, obiectul de activitate,
sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa proprietarului si RCS
la care va fi înmatriculata societatea
• depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru întreprindere : dosarul va
trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul în care s-a facut anuntul
sau o copie a cererii inserarii anuntului în ziar, cazierul proprietarului restaurantului si
copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii
• realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea
societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente
contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vânzari, registru de cumparari, cartea
mare, dispozitii, etc.)
Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant :
• cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro
• taxele pentru înmatricularea a RCS (incluzând si depunerea de acte) : 60,29 euro.
CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING
2.1 Amplasamentul
Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele
elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Când restaurantul este
nou, mai curând reclama de la gura la gura, decât comunicarea, va da activitatii o perspectiva pe
termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca
restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si îi va implementa o ascensiune rapida.
Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant
amplasat lânga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat într-
un centru comercial. Asadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip
de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Hôtel de Ville-Quinconces, cartier în centrul
Bordeaux-ului, în plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elisée
Reclus.
Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca
o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei
politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor într-un
restaurant nu pot fi efectuate altfel decât de mâna omului. Asta explica si faptul ca în bucatarie :
« toata lumea la furnale! ». In bucatarie întâlnim bucatarii, dar nu numai. In spatele « furnalelor »
este prezenta o întreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii
sefi, apoi în ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii, spalatorii de vesela (plongeur).
Toata aceasta mica lume traieste ore intense, în caldura si zgomot de vesela. Fiecare are locul sau
în bucatarie si acelasi scop în cap : placerea clientului, care asezat la masa la câtiva metri,
asteapta cu nerabdare farfuria sa.
Directorul restaurantului, care în acelasi timp este si patronul restaurantului, este înainte de
toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In
colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor
de mâncare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea
imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor
demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este
aceea de a participa la încadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate
acestea el este prezent si în sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei,
buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa
adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om
polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte în gestiune, savoir-faire comercial, si o
temeinica experienta de teren.
Directorul restaurantului trebuie sa înteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a
manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale,
indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului
relatiilor umane în domeniul restauratiei. Trebuie avut în vedere ca meseriile din cadrul
restauratiei presupun serioase cunostinte în domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari,
etc.), si în domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.).
Bucatarul sef este întotdeauna în spatele furnalelor pentru a pregati mâncarurile complexe. El
este seful în bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza
cumpararea produselor, pregateste mâncarea, si de asemenea el este cel caruia întreaga brigada
trebuie sa i se supuna. El este cel care, împreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si
formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa
elaboreze preparate culinare rentabile, în acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul,
trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectând normele de igiena.
El trebuie sa întretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii
restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el
trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre
culinare si originalitatea lor româneasca, sa îi multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi.
Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist.
Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de învatat de la sefii
sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea
legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entrée froide).
Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin
ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa
demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din întâmplare. Chiar daca va face erori,
entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, într-un spatiu mic, si cu
atât mai mult în stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC în franceza)
si consacra regula « când esti ajutor de bucatar, muncesti mult, înveti mult, dar esti platit putin ».
Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata în careuri, ele
însusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste
mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se
asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la « mesele
lui », serveste mâncarea, facând naveta între sala de mese si bucatarie, odata masa terminata,
aduce nota de plata si încaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou
client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale
rezida în tehnica de servire si în relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt
urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul
trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda în drum spre
bucatarie, si de asemenea de « un bun ochi » pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa
sau sa repereze un client a carui comanda înca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de
asemenea sa dea dovada de « sange rece » pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima,
în special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care într-un fel vinde ceea
ce este pregatit în bucatarie.
Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti angajati,
în sensul ca va lucra în jur de patru ore pe zi, începând programul la o ora dupa luarea dejunului
si terminându-l dupa încheierea cinei.
Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, însa trebuie sa dai dovada de prudenta atâta
timp cât calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica
salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de
angajati necesari, în consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul
necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii
standarde de performanta * timp de munca efectiv
In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele :
numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza în jur de 60 de servicii
pentru masa de prânz si 40 pentru cina, în total o suta de mese pe zi
numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se închida pentru o perioada
de 30 de zile în cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamâna (datorita faptului ca sâmbata si
duminica nu va fi deschis decât pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamâni + 30 zile =
82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare.
timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul
de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente :
• sarbatori contractuare (jours fériés contractuels) : 6 zile
• zile de vacanta anuale : 30 zile
• concedii saptamânale : 52 zile
• total : 88 zile
• timp de munca efectiv : 365 zile – 88 zile = 277 zile
Director
2.3 Ambianta
In cele ce urmeaza se va prezenta pe rând ambianta restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.),
personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor de mâncare), si în cele
din urma cartea de meniu (design, asezarea în pagina, etc.).
Ambianta într-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mâncarea oferita.
Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii,
însa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar în ceea ce priveste organizarea de
evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va trece la o reamenajare a spatiilor de
servire, în functie de necesitate.
Decorul va fi unul cu specific românesc cu mentiunea ca el va îmbina modernul cu traditionalul.
Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii românesti dar care prin
design-ul lor sunt actuale epocii în care traim, nelasând clientului impresia de mediu taranesc
românesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta, cu sediul în
România. Câteva ilustratii sunt prezentate mai jos :
Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale românesti,
ca de exemplu :
Ambianta sonora va fi reprezentata la prânz, printr-o muzica româneasca de fundal, iar seara se
va apela la ansamblul românesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii dansuri
traditionale) din Franta atât pentru interpretare cât si pentru coregrafie si dans.
Forte Slabiciuni
Concept - inovatie-produs traditional - noutatea conceptului, prin
- ambianta-decor-primire urmare rezultat incert
- singurul restaurant etnic
românesc în Bordeaux
Resurse umane - echipa pluridisciplinara - lipsa experientei în restaurant
- politica salariala motivanta
Produs - gama de meniuri echilibrate - noutate, popularitate de
- produse de buna calitate dovedit
inovatie în meniuri
Comunicare - comunicare clara - canale de comunicare reduse
- dezvoltarea accesului la
internet
Comercial - animatii numeroase si variate - nivel de notorietate în
tehnici de fidelizare constructie
Amplasare - cartier central, dinamic, - prezenta concurentilor directi
comercial
CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING
Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la
compact disc ca sa întelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile în mediul de
marketing. In plus, ne mai putem gândi la un cutremur de pamânt, la o seceta prelungita, o greva
incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a întelege ce efecte pot
avea asupra întreprinderii mutatiile produse în mediul natural, social, economic, politic, juridic,
cultural si tehnologic.
Alliance Française, 126 rue Abbé de l'Epée, Bordeaux, este o asociatie cu misiunea de a popaga
limba si cultura franceza în lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba
franceza în cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se integreze în societatea bordeleza, si
sa-si însuseasca valorilor culturale franceze. Numarul românilor înscrisi în asociatie era în 2005
de 20.
Pentru toate aceste asociatii franco-române restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la
dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii.
Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii române venita la Bordeaux, prezentarea
unor proiecte asupra României în cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la
existenta asociatiei franco-române, sarbatorirea intrarii României în Uniunea Europeana, etc.
Comitetul Bisericii ortodoxe române, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux.
Membrii sunt crestini ortodocsi de origine româna, dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie.
Ineditul acestei simbioze culturale îl reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios,
liturghiile desfasurându-se în limba franceza, dar cu rugaciuni si cântari în limba româna.
In acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul
parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum Craciunul, Pastele,
hramul bisericii, si organizarea de mese pentru saraci.
Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore înainte.
Plata lor se va face în CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele
proprii ale clientului.
Diaspora româna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lânga serviciile
zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, în limita celor 100 locuri disponibile.
Programarile se vor face cu 24 ore înainte.
Restaurantul încearca sa pastreze si sa consolideze o relatie cât mai buna cu fiecare client în
parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind întotdeauna
la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si încercând astfel sa satisfaca cât mai
eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este, astazi,
posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De fapt francezii vor sa
stie ce li se pune în farfurie, pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii
restaurantului. Se va încerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se
« prospera de buna seama împreuna ».
In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta în felul
urmator : produsele sunt de calitate si renume, cu traditie îndelungata, vinurile sunt vechi si de
renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.
3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 70 ani, atât
femei cât si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii
spre mari (produsele oferite de restaurant sunt într-o gama foarte variata asigurându-se asadar
posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Publicul tinta îl constituie românii
rezidenti la Bordeaux, dar sunt vizati si francezii dornici de a încerca specialitatile românesti.
3.1.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba, tinând cont de faptul ca
pe lânga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse
iefine si rapide, minimizând timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la
snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries à la françaises, kebab de
traditie orientala, însotiti de cartofi pai si apa gazoasa).
Concurenta pe piata restauratiei se prezinta în felul urmator :
Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde mese
anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie), ea reprezinta 55%
din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. Segmentarea restauratie colective este
urmatoarea :
• restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul
întreprinderilor)
• restaurante scolare si universitare
• restaurante afectate azilurilor de batrâni
• restaurante afectate altor colectivitati (armata, congregatii religioase, închisori, etc.)
Restauratia comerciala : cu 3,4 miliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza în felul urmator :
• restaurante independente
• restaurante în lant
Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcând totodata o
dezradacinare culturala, clientul alegând între un restaurant american (exemplu, McDonalds) si
un fast-food hamburger. Segmentarea se prezinta astfel :
• fast-food
• snack-bar
• pizzeria
Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate în foietaje si diverse preparate
din aluat) si charcuterie (specializate în preparate din carne), ce ofera si servicii de servire la fata
locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul servirilor este de 220 milioane de
mese.
Restauratia livrarile la domiciliu : în numar de 2.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta.
Restauratia automatatica : este în plina crestere, fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei
Concurenta directa
In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie, care a vizat preturile,
clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta în felul urmator :
Orar Pret euro Locuri Tip de bucatarie
Dejun Cina À la Meniu
carte
Restaurante gastronomice
L'Entrecôte 1200-1400 1845-2245 24 13,30 80 Carne si fripturi
Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200 20 11 - 15 60 Mancaruri taranesti
1
Le 1200-1400 1900-2300 30 10 - 19 300 Specialitati franceze din
Franchouillard toate regiunile
Hexagonului
Muzicieni din toate tarile
inclusiv români
Les Provinces 1200-1430 1900-2300 20 17 300 Mâncare traditionala
franceza (foie gras)
Chai d'Oc - 1900-0200 30 16 120 Fripturi pregatite în fata
clientului
Le Plat dans 1200-1400 1930-2300 15-23 18,80-24 40 Mâncaruri traditionale
l'assiette 11,80- frantuzesti copioase si
meniul savuroase, inclusiv
vegetarian
meniuri vegetale
L'assiette du - 1900-2300 23 9,90- 44 Bucatarie traditionala
Vieux Saint 11,50
Pierre
Orar Pret euro Locuri Tip de bucatarie
Dejun Cina À la Meniu
carte
Restaurante etnice (specialitati straine)
Le Taj Mahal 1200-1400 1900-2300 30 9-11 130 Bucatarie indiana,
pakistaneza
Peppone 1130-1400 1930-2230 8,90- - 40 Bucatarie italiana, asigura
10,90 si livrari la domiciliu
Le café 1200-1400 1900-2300 30-45 - 40 Bucatarie japoneza,
japonais servire rapida, livrare la
domiciliu
Amazonia - 1930-2300 19 12,50 100 Bucatarie braziliana,
mexicana
The 1130-0200 - 6-11,90 50 Bucatarie irlandeza
Connemara
Cartierul Hôtel de Ville – Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt repartizate într-o
maniera omogena, si din punct de vedere al numarului lor, sunt reprezentative pentru piata
restauratiei franceze.
Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a
presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.
Potentialii concurenti care pot intra pe piata
-alt restaurant cu specific românesc
-lanturile de restaurante
-restaurantele casual
Starea
norme de productie, igiena,
fiscalitate, timp de lucru
Presiunea concurentiala
prezenta unui numar mare de concurenti Clientii
Furnizori foarte exigenti asupra
antreneaza cresterea presiunii
sunt numerosi dar greu de gasit diverselor criterii
concurentiale dar si a dinamicii
datorita exigentelor noastre
cartierului
Substituientii
-distribuitorii de mâncare calda
-livrari la domiciliu
-sandwichs (preparate în casa sau achizitionate
din marele areale comerciale
-chariot à linge
aparat anti-insecte CE
SOFINOR ZI de la Houssoye
rue Ambroise paré mese de bucatarie
Bois Grenier
FRANTA
dulap
O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facându-se în
termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si
desfacerea urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are în vedere
calitatea produselor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care
se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii cât mai bune
cu furnizorii, restaurantul nostru va încheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru
diferite perioade de timp.
3.1.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe
un loc de munca disponibil în cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte
atent în selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le întruneasca candidatii
fiind foarte riguroase : studii de specialitate în domeniul alimentar, cunoasterea limbii franceze.
Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta
publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele
sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot înregistra
reclamatii sau plângeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile
prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.
3.2.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta.
Acest postulat se confirma când constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la
restaurant. Francezii sunt foarte atenti în ceea ce priveste « arta de pe masa ». Mai mult de 20%
din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit în restaurante. « Mancarea buna » a devenit un
subiect frecvent întâlnit în discutiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mâncarii oferite si
nu pe cantitate.
Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Aceasta
înclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Pentru
majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun într-un restaurant interlocutorilor lor, înainte
de a semna un contract sau a încheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a
instaura un climat de încredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit în Franta una din
cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant.
Cina este servita împreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si
schimbului de opinii pe diferite subiecte.
Iar românii, rezidenti la Bordeaux, si-au însusit acest obicei à la française. Asadar, consumatorul
caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata într-un
anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de
consum.
3.2.2 Mediul economic Incepând cu anii '90 s-a observat în rândul salariatilor francezi o
tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta
a vointei de a mânca bine în ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de
restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de
hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa mal-
bouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere
a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila
restaurantului nostru, în încercarea de a îmbina aspectul festiv cu mancare traditionala.
Nivelul somajului în Bordeaux este ridicat, atingând 12% în anul 2004, adica în jur de 20.000 de
persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : în sectorul primar 0,3%, în
sectorul secundar 10,7%, iar în sectorul tertiar 89%.
Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie,
400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de 700
milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata.
Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon, Merlot, Cabernet
Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-Émilion, Pauillac, iar printre vinurile albe amintim :
Sauvignon, Sémillon, Muscadelle, Sauternes.
Bordeaux este totodata si un oras industrial. Desi în ultimele decenii industria bordeleza s-a
confruntat cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze în special în sectorul tehnologic si
anume în domeniul aeronauticii, atât de aparare cât si spatiale ; în prezent, peste 20.000 de
persoane lucreaza în acest domeniu. Amintim asadar întreprinderile Dassault, Safran si Thales.
Trecând de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele de echipaj Airbus A380, la arma
Ariane servând pentru SNLE si M-51, se ajunge ca în prezent sa se prevada implantarea la
periferia Bordeaux-ului a laserului Mégajoule, proiect în care Ministerul Apararii este dispus sa
investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.
O alta prezenta importanta în sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria
petrochimica, farmaceutica (Sanofi-Aventis), precum si industria agroalimentara (în special
vinurile si baututile spirtoase).
Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate
de întreprinderi. Turismul este în plina crestere, Bordeaux-ul dispunând de un patrimoniu istoric
care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.
Legislatia privind vânzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de
« restaurant », respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru
va trebui sa obtina licenta « restaurant » (licence restaurant). Aceasta nu permite servirea
bauturilor decât în timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei « restaurant » se
disting :
• la « petite licence restaurant » (mica licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si
bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate)
• la « grande licence restaurant » (marea licenta restaurant) care permite servirea, în
scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si
grupa V (a se vedea anexa nr.6 )
Vom opta asadar pentru « la grande licence restaurant » si pe viitor vom încerca obtinerea si a
unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea României în Uniunea
Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie
francez, fie al unui stat membru din Spatiul Economic European, fie al unei tari ce a încheiat
tratate de reciprocitate cu Franta).
Licenta « restaurant » este eliberata în cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu
face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie
sa fie efectuata cu 15 zile înainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.
Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei
« restaurant » nu solicita nici o conditie legata de nationalitate.
Incepând cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente
« restaurant » (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze
un curs de formare în cadrul unor organisme delegate, aceasta formare dând dreptul la obtinerea
unui permis de utilizare valabil 10 ani.
Respectarea legii EVIN, la loi n° 91-32 du 10 janvier 1991, relative à la lutte contre le
tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta împotriva fumatului si alcoolismului), a impus
principiul interdictiei fumatului în locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special
amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facând
obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute în décret n° 92-478 du 29 mai 1992 .
3.2.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului, în partea de sud-vest a
Frantei, în regiunea Aquitaine, departamentul Gironde. Orasul, cu o suprafata de 49,63 kmp, este
traversat de fluviul Garonne, fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc în aval pe
Gironde). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata în cartierul
Mériadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale
pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Imaginea
climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia engleza din
Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a adoptat
profesionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza
o arhitectura clasica, regasita în numeroasele castele si imobile din oras.
Climatul bordelez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute între temperaturile de
iarna si cele estivale. Iernile sunt blânde iar verile calduroase ; precipitatiile sunt frecvente, în
cantitati de 820 mm, cazând în jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3,5°C iarna, si
20°C vara, temperatura medie anuala fiind de 14,5°C ; în 2003 temperaturile estivale au atins
chiar si pragul de 41°C.
In ceea ce priveste urbanistica, Bordeaux este divizat în 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se
vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite
arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stâng al fluviului Garonne, al 7-a este se afla
pe malul drept al fluviului, în cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului Caudéran.
Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat în mai multe axe, fiecare având
caracteristici specifice.
Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a
saraciei. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului
Garonne, pe chei gasindu-se numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri, precum si renumitele
discoteci (asa numitele boîtes de nuit). Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin
prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale
Bordeaux-ului, si anume Université Bordeaux 2. Acest cartier este de asemenea un loc al
rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-Est (cartierele Capucins, Saint-Michel, Saint-Croix) este
locul în care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane în vârsta,
muncitori, someri si imigranti).
Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele
Quinconces si Hôtel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de
servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui forma este
asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau, l'Intendance si aleea
Tourny, fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza.
Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala
datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se întinde pe o lungime de 1,5 km ;
la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate, iar la est cartierele mai sarace),
care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si strada Victor-Hugo, prelungita cu podul Pierre, care
taie orasul de la Vest la Est.
Un alt segment tinta îl constituie populatia din Pessac în numar de 56.143 locuitori si populatia
din Talence în numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri,
si anume Comité de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie).
3.2.6 Mediul tehnologic Astazi în domeniul restauratiei se face din ce în ce mai mult apel la
tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea întreprinderii. Infrastructura
practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional atât din bucatarie cât si din sala de
mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet
prin sistem wifi.
Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod rutier si
autorutier important, facilitând trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul
este legat de Paris prin autoruta A10, de Périqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de
Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o
rocada (N230 si A630) care în timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare
de persoane care pleaca în vacanta.
Din punct de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGV-
uri. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax, Hendaye, Pau.
De asemenea, orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER, de Nantes, Périgueux,
Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux poseda si doua gari regionale,
Bénauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei
TGV la Bordeaux.
Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport, Bordeaux-Mérignac accesibil
la iesirea 11b de pe rocada. Aeroportul a înregistrat un numar de 2.928.873 pasageri în 2004.
Oportunitati Amenintari
Angajatii din Franta profitat din ce în ce mai Clienti foarte versatili
mult de timpul lor liber
Restaurant etnic cu specific românesc - Aparitia unor noi distribuitori de hrana
segment inexistent (noi suntem singurii în preparata
Bordeaux)
Intoarcerea catre valorile traditionale Nevoi de securitate
Inclinatia spre nou, exotismn, inovare din Raport calitate/pret important
partea clientilor
Atingerea pragului de maturitate a unor
segmente concurente (ex. pizzeriile)
Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la
nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de
important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu atât mai mult cu cât sunt elemente
asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.
Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta în atingerea pozitie de
lider pe piata din Bordeaux în rândul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de locuri (în
prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea
efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta în Pessac (unde îsi
are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati), oras în care relatiile franco-române au deja
vechime, populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul românesc, iar autoritatile sunt
familiarizate cu mesele etnice românesti.
Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului în
rândul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va încerca prin
dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii.
Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vânzarilor, si atragerea unui numar cât mai mare de
clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de
fidelizare a clientului devin un atuu.
Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prânz vin doar pentru a mânca, în schimb
persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.
Angajatii birourilor
• caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul mediu,
vârsta 25-60 ani
• motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : servicii rapide, mâncare echilibrata, loc calm si simpatic
• obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului
• comportament : spontan
• fidelizare : carte de fidelitate
Muncitorii
• caracteristici : barbati si femei care muncesc în întreprinderile din cartier, salariul de
baza, vârsta 25-60 ani
• motiv : pentru a mânca
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
* Prin prescriptori se întelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o influenta asupra
alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mâncare
• asteptari : servicii rapide, mâncare cantitativa si calitativa
• obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul
• comportament : spontan
• fidelizare : carte de fidelitate
Familii
• caracteristici : familii care locuiesc în Bordeaux, sau în comunele din apropiere, Pessac
sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km
• motiv : pur si simplu pentru a servi cina
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator
• obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret
• comportament : rezervari
• fidelizare : carte de fidelitate
Cupluri
• caracteristici : cupluri din Bordeaux, Pessac sau Talence
• motiv : a cina linistit
• prescriptori : prieteni, colegi, etc.
• asteptari : loc calm si atragator
• obstacole : zgomot, lipsa de intimitate
• comportament : rezervare
• fidelizare : carte de fidelitate
5.3 Profilul tip al consumatorilor
5.3.1 Dejunul
Segmentul tinta principal îl va constitui angajatii întreprinderilor si diverselor asociatii. In urma
analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii
si obiceiuri, situatia se prezinta în felul urmator :
• Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii,
incluzând aici si conceptul de a mânca bine. Mergând la restaurant, le place sa deguste
mâncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie
purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.
• Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de
un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mânca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi
nevoiti sa plateasca atât. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor,
sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar în cadrul unor evenimente, precum nunti,
botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri.
• Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru
indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru
ei, locul de întâlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a încerca diverse sortimente de
mâncare, diferite specialitati etnice culinare.
• Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei manânca ce vor si la orice ora vor.
Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.
Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de
neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa manânce bine si nu ezita în a
încerca noutatile culinare.
5.3.2 Cina
Clientela predispusa a servi cina în restaurant se împarte în trei categorii :
• Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a
iesi si a se distra împreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de distractie a lor, si
asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva, o masa copioasa, totul
pentru un prêt rezonabil.
• Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant în scopul petrecerii unor
momente agreabile în sânul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si
la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet,
iar pretul nu reprezinta un impediment.
• Independentii : persoane reprezentate în special de categoria studentilor care din cauza
bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare, cantinele
scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina împreuna cu
familia sau în cadrul unei iesiri cu clasa.
Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare în rândul clientelei.
CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
6.1 Plasarea
Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii.
Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin urmare sunt
doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prânz), cealalata pentru familisti (la cina).
Pentru dupa-amiaza orientarea va viza « a mânca bine » si a « servi rapid », iar pentru seara
orientarea va fi una spre divertisment, însotita si de o reducere de pret în raport cu piata
concurentiala.
6.2 Produsul
Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare, à la
carte sau meniu. Meniul va cuprinde apéritif, entrée froide ou chaude, plat principal, dessert et
café.
Apéritif :
✔ eau de vie (tuica)
Plats :
✔ choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga)
✔ poivrons farcis (ardei umpluti)
✔ foies de poulet avec sauce à l'ail (ficatei de pui cu usturoi)
✔ poulet panés (pui fript)
✔ omlette au fromage (omleta cu brânza)
✔ rôti de porc (friptura de porc)
✔ filet de porc farci avec des saucisses fumées, de l'ail et des cornichons (muschi împanat)
✔ boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura)
✔ pastrama de mouton (pastrama de oaie)
✔ saucisses grillées faites maison (mici)
✔ drob d'agneau (drob de miel)
✔ stoufate d'agneau (stufat de miel)
✔ ostropel de canard (ostropel de rata)
✔ purée d'orties (piure de urzici)
✔ plat de poisson (saramura de peste)
✔ balmouche (balmos)
✔ ragoût pimenté (tocana)
✔ ragoût de veau aux légumes et au raisin (ghiveci national)
Desserts :
✔ tarte au fromage (placinta cu brânza)
✔ noir et blanc (negresa)
✔ gâteaux aux pommes (placinta de mere)
✔ crêpes roumaines (clatite)
✔ brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac)
✔ papanasi
Boissons :
✔ apa minerala
✔ sucuri naturale si carbogazoase
✔ cafea
✔ bere româneasca Ursus
✔ vinuri albe si rosii :
Muscat Ottonel de Oancea Merlot sec de Oancea
natura demidulce natura sec
culoare galben-verzui culoare rubinie
gust fin, catifelat gust astringent, buchet fin
utilizare vin pt. desert, bine racit utilizare carne rosie si brânzeturi
Feteasca alba de Smulti Medaliat feteasca regala
natura sec natura sec
culoare alb-verzui culoare galben cu reflexe verzui
gust fin, fructuos gust fin
utilizare carne alba si peste utilizare carne alba si peste
Medaliat babeasca neagra Rubiniu
natura sec natura demisec
culoare rosie-coacaz culoare rosie-rubinie
gust fin, persistent gust fin
utilizare mese zilnice utilizare carne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi
Perla dunarii Pelin
natura demidulce natura demisec
culoare galben-verzui culoare rosie-purpurie
gust racoritor gust usor amar
utilizare carne alba si peste, mâncaruri utilizare carne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi usoare si brânzeturi
Puterea ursului Roua Vitis
natura demidulce natura sec
culoare galben-verzui culoare galben
gust armonic gust onctuos
utilizare carne alba si peste, mâncaruri utilizare carne alba si peste, mâncaruri
usoare si brânzeturi usoare si brânzeturi
Alte servicii oferite sunt cele de animatii, organizarea de serate românesti, probabil si mini-
concursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta, botez, zi nastere,
etc.
6.3 Pretul
Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de
acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea
unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom
determina mai întâi pretul în functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.
Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a
lua în calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmând a fi adaugate ulterior, dupa fixarea
nivelului marjei.
Meniul prânz : entrée (choix réduit) + plat chaud (choix réduit) + dessert + café
➢ cost entrée : 1,50 euro
➢ cost plat chaude : 2,50 euro
➢ cost desert : 1,69 euro
➢ cost café : 0,10 euro
➢ cost comercial : 1,3 euro
cost : 7,09 euro (fara tva si impozit pe societate – is)
Meniu seara : apéritif + entrée + plat + dessert + café
➢ cost apéritif : 0,70 euro
➢ cost entrée : 1,65 euro
➢ cost plat : 3,10 euro
➢ cost dessert : 2,35
➢ cost café : 0,10 euro
➢ cost comercial : 1,60 euro
cost : 9,5 euro (fara tva si is)
Preturile pentru mâncarurile à la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va
avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pret de
0,70 euro, iar desertul se va situa între 3 si 5 euro.
Bauturile vor avea preturi cuprinse între 18 euro si 24 euro, depinzând de calitatetea si marca
acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).
In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii, cum
mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prânz si cel de seara difera foarte mult cu
toata ca produsele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de
pret.
La început se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va
renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind utilizata doar în perioade de reduceri.
Determinarea preturilor :
Meniu prânz : 10,5 (cost 7,09 euro + tva 1,72 + is 0,56) marja neta 1,13
detalii : tva : 10,5/1,196 = 8,78 ; 10,5 – 8,78 = 1,72
is : 10,5 – 7,09 – 1,72 = 1,69/3 = 0,56
mn : 10,5 – 7,09 – 1,72 - 0,56 = 1,13
Meniu seara : 13,5 (cost 9,5 euro + tva 2,22 + is 0,6) marja neta 1,2
detalii : tva : 13,5/1,196 = 11,28 ; 13,5 – 11,28 = 2,22
is : 13,5 – 9,5 – 2,22 = 1,8/3 = 0,6
mn : 13,5 – 9,5 – 2,22 – 0,6 = 1,2
Cafea : pret vânzare 1,80, cost 0,10, marja neta 0,94
6.4 Promovare
Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea
sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, întocmirea unui plan de
comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar atât la elementele media cât si cele
non-media.
Pentru comunicarea media se apeleaza în general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise,
radio, cinema. Având în vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este
de restaurant etnic românesc, vom exclude înca de la început reclama la televizor si în
cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi
foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna înainte a spatiului
publicitar.
Radio si presa cotidiana ramân singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al
restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile
publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. In
ceea ce priveste publicitatea în presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit în
Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Métro), asigurându-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de
cea mai mare parte a populatiei, inclusiv de români.
Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea
restaurantului nostru având în vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. Vom
apela asadar la promotii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prânz si aperitivul
oferit seara), promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea
unor produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe o tabla, etc.).
Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr, unde va fi
prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluzând chiar retete culinare. Fluturasele
distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu mentiunea
ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare
si achizitie hârtie.
De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare, eveniment
organizat în fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi în care se pregatesc si
se degusta mâncaruri din diferite tari.
CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL
PLANULUI
Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi,
iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prânz si
masa de seara. Aplicând la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de
afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.
Cont Denumire An 1 An 2 An 3
70 Vanzarea serviciilor prestate 264.888 € 307.062 € 349.238 €
7061 Prestari servicii – restaurant 264.888 € 307.062 € 349.238 €
7062 Prestari servicii - bauturi 11.550 € 12.7051 € 13.975 €
Faza de deschidere
• ziua J – 10 curs pentru toate cadrele
• ziua J – 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea
echipamentelor, masinilor, computerelor)
• ziua J – 8 curs « securitate » (furt, vandalism, accident, incendiu)
• ziua J – 7 curs « previziune vânzari »
• ziua J – 6 zi libera
• ziua J – 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament în parte, regulament intern,
repetitie utilizate echipament, masini, calculator
• ziua J – 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri,
receptia marfurilor perisabile ; pentru sala de mese : serviciu de simulare, primire,
exercitii tehnice, cunoasterea meniurilor, cartilor de bauturi)
• ziua J – 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor, degustari, critici
• ziua J – 2 retusuri
• ziua J – 1 decorare florara, repetitie, ½ zi repaus
• ziua x deschiderea oficiala
• ziua x+1 curatenie generala, analiza punctelor slabe din ziua precedenta, corectari
imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, planing-ul zilei, multumiri directiunii
• ziua x+10 controlul personalului, primul check-up al restaurantului
Anexa nr. 1
Categorii de licente