Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E conomie
Manual pentru clasa a XI-a
C ORINT
EDUCAŢIONAL
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 4742 din 21.07.2006, `n
urma evalu\rii calitative organizate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Evaluarea [i Difuzarea
Manualelor [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului
Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3252 din 13.02.2006.
Referen]i:
Prof. gr. I didactic MARIA TOMOIU, Colegiul Naþional „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu
Conf. univ. dr. MARIA DRUÞ|, Academia de Studii Economice, Departamentul pentru pregãtirea
personalului didactic, Bucureºti
I. Lãcãtuº, George-Paul
33(075.35)
ISBN 978-606-8609-80-5
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
1 Economia [i perspectiva sa
asupra realit\]ii
3
Capitolul I
4
Introducere `n economie
5
Capitolul I
6
Introducere `n economie
7
Capitolul I
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Economia este o [tiin]\ cu utilitate practic\, nu [i teoretic\.
b.În]elegerea [i anticiparea unor fenomene precum [omajul, infla]ia sau crizele
economice reprezint\ premisele adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua con-
secin]ele negative ale acestora.
c. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele.
d.Bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insufi-
ciente în raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor.
8
CAPITOLUL II
CONSUMATORUL {I COMPORTAMENTUL S|U RA}IONAL
1 Nevoi [i resurse
2 Consumatorul [i comportamentul
s\u (costul de oportunitate,
utilitatea economic\)
3 Cererea
9
Capitolul II
1 Nevoi [i resurse
A. Nevoile
Nevoile sau trebuin]ele economice sunt nevoile care se
satisfac prin consum de bunuri [i servicii.
Via]a oamenilor presupune satisfacerea unor necesit\]i biologico-materiale
(fundamentale pentru supravie]uire) [i sociale.
Nevoile unei persoane, cum ar fi cele de hran\, locuin]\, îmbr\c\minte,
îngrijire medical\, educa]ie etc., sunt trebuin]e individuale. În afar\ de aces-
tea, exist\ [i trebuin]e colective, ale unor grupuri sociale sau ale societ\]ii în
ansamblul s\u. Astfel sunt: nevoia de ordine public\, de ap\rare na]ional\,
de protec]ie social\ etc.
Trebuin]ele oamenilor nu pot fi satisf\cute în totalitate.
O persoan\ î[i poate satisface, la un moment dat, doar anumite trebuin]e.
De exemplu, dac\ ne a[ez\m la mas\, putem mânca pe s\turate [i deci ne
putem satisface deplin nevoia de hran\. Dar aceasta nu înseamn\ satisface-
rea tuturor trebuin]elor [i, în plus, nevoia de hran\ se va regenera pe m\sur\
ce organismul va consuma energia acumulat\.
Nu toate trebuin]ele existente vor putea fi satisf\cute, pentru c\ nu se pot
produce toate bunurile [i serviciile necesare.
Pe m\sur\ ce anumite trebuin]e sunt satisf\cute, apar altele noi. La aceasta
contribuie sporirea [i diversificarea ofertei de bunuri [i servicii, modificarea
preferin]elor consumatorilor [i, în zilele noastre, reclama f\cut\ produselor noi.
10
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
B. Resursele de produc]ie
Resursele de produc]ie sunt grupate în trei categorii: re-
surse naturale, resurse umane [i bunuri de capital.
11
Capitolul II
12
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
Sarcini de lucru
1. S\ presupunem c\ în s\pt\mâna ur-
Român\ Matematic\ Economie
m\toare ve]i avea trei lucr\ri: la limba [i
nr. nr. nr.
literatura român\, la matematic\ [i la eco- not\ not\ not\
ore ore ore
nomie. Timpul pe care îl ave]i la dispozi]ie
pentru a preg\ti aceste lucr\ri este de 0 3 0 2 0 3
8 ore [i vre]i s\ ob]ine]i note care s\ v\ 1 4 1 3 1 4
dea o medie maxim\. Cât timp ve]i aloca 2 7 2 5 2 6
pentru preg\tirea fiec\rei lucr\ri, ]inând 3 8 3 7 3 8
cont de faptul c\ între timpul de studiu [i 4 9 4 9 4 9
notele pe care le pute]i ob]ine exist\ 5 10 5 10 5 10
corela]ia din tabelul al\turat?
13
Capitolul II
A. Utilitatea economic\
Preferin]ele consumatorilor se exprim\ `n utilitatea bunu-
rilor [i serviciilor.
~n mod obi[nuit, asociem bunurilor [i serviciilor o anumit\ utilitate, `n]ele-
gând prin aceasta posibilitatea ca respectivul bun sau serviciu s\ satisfac\ o
anumit\ trebuin]\. ~n acest sens, utilitatea arat\ m\sura `n care se satisface
o trebuin]\.
De[i `n limbajul curent nu se face distinc]ie `ntre „util“ [i „folositor“, pen-
tru un economist termenii nu sunt sinonimi. Un anumit lucru poate s\ nu fie
neap\rat folositor (ne referim la func]ionalitatea lui), dar s\ fie apreciat de
anumite persoane [i s\ le produc\ acestora satisfac]ii, deci s\ aib\ utilitate.
De exemplu, un obiect de art\ nu este neap\rat un obiect util sau folositor, dar
iubitorii de frumos resimt o satisfac]ie deosebit\ atunci când `l contempl\.
A[a se face c\, din punct de vedere economic, obiectele de art\ au utilitate.
Din punct de vedere economic, utilitatea este satisfac]ia sau pl\cerea
resim]it\ de o persoan\ `n urma consum\rii unui anumit bun sau serviciu.
Acela[i bun sau serviciu poate fi util pentru o anumit\ persoan\, dar inutil
pentru o alta. Un medicament este util pentru o persoan\ bolnav\, dar inutil
14
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
15
Capitolul II
nici una 0
10–0 = 10
prima 10
18–10 = 8
a doua 18
23–18 = 5
a treia 23
25–23 = 2
a patra 25
25–25 = 0
a cincea 25
16
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
UT, Umg
25 UT
Prin defini]ie, utilitatea total\
este suma utilit\]ilor individuale `n 20
17
Capitolul II
B. Consumatorul ra]ional
Comportamentul consumatorului se subordoneaz\ unor
cerin]e de ra]ionalitate [i eficien]\.
Aceasta este o necesitate care decurge din condi]ia consumatorului, de
persoan\ cu resurse materiale [i financiare limitate. S\ ne amintim c\ bunurile
[i serviciile necesare satisfacerii trebuin]elor sunt oferite `n cantit\]i limitate [i,
de asemenea, c\ veniturile consumatorului sunt limitate. ~n aceste condi]ii,
consumatorul nu poate ignora efectele deciziilor sale privind cheltuielile pe
care le face.
Ra]ional este ca satisfac]ia resim]it\ de consumator `n urma cheltuirii veni -
tului de care dispune s\ fie cât mai mare. Satisfac]ia resim]it\ reprezint\
efectele ob]inute `n urma consumului, iar venitul cheltuit reprezint\ eforturile
depuse `n vederea consumului:
satisfac]ie resim]it\
eficien]a consumului = .
cheltuieli efectuate
Satisfac]ia resim]it\ de consumator reprezint\, dup\ cum am stabilit ante-
rior, utilitatea, iar cheltuielile efectuate sunt la nivelul pre]ului pl\tit. De aceea,
eficien]a consumului se exprim\ sub forma raportului utilitate/pre]:
U ,
E=
P
unde: E = eficien]a; U = utilitatea sau satisfac]ia resim]it\; P = pre]ul.
~n termeni de utilitate, eficien]a unui act de consum se m\soar\ prin utili -
tatea pe unitatea monetar\ cheltuit\, iar un consumator ra]ional ob]ine maxi-
mum de utilitate cump\rând, cu venitul limitat de care dispune, diferite
bunuri sau servicii oferite spre vânzare.
S\ presupunem c\ un consumator dispune de un venit de 22 u.m. pe care
`l folose[te pentru a cump\ra diferite cantit\]i din dou\ bunuri oarecare, A [i B.
Bunul A se vinde cu pre]ul de 2 u.m./buc., iar bunul B se vinde cu
4 u.m./buc. Satisfac]ia resim]it\ de consumator (utilitatea) `n urma con-
sum\rii mai multor unit\]i din cele dou\ bunuri se prezint\ ca `n Tabelul II.2.
Tabel II.2 — Utilitatea diferitelor unit\]i din dou\ bunuri A [i B
18
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
prima bucat\ 10 10 : 2 = 5 24 24 : 4 = 6
a doua bucat\ 5 5 : 2 = 2,5 16 16 : 4 = 4
a treia bucat\ 3 3 : 2 = 1,5 10 10 : 4 = 2,5
a patra bucat\ 2 2 : 2 = 1 6 6 : 4 = 1,5
a cincea bucat\ 1 1 : 2 = 0,5 2 2 : 4 = 0,5
a doua bucat\ din bunul A 2,5 a doua bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 16 – 4 = 12
a doua bucat\ din bunul B 4
a doua bucat\ din bunul A 2,5 a doua bucat\ din bunul A cu 2 u.m. 12 – 2 = 10
a treia bucat\ din bunul B 2,5 [i a treia bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 10 – 4 = 6
a treia bucat\ din bunul A 1,5 a treia bucat\ din bunul A cu 2 u.m. 6–2= 4
a patra bucat\ din bunul B 1,5 [i a patra bucat\ din bunul B cu 4 u.m. 4–4= 0
19
Capitolul II
UmgA 3
= = 1,5;
PA 2
UmgB 6
= = 1,5;
PB 4
Rezult\:
UmgA UmgB
= .
PA PB
20
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
Sarcini de lucru
1. Care dintre rela]iile de mai jos exprim\ echilibrul consumatorului?
a. UmgA = UmgB;
b. PA = PB;
c. PA S UmgA = PB S UmgB;
d. PA S UmgB = PB S UmgA.
Construi]i un exemplu care s\ demonstreze modul de utilizare a formulei.
Cantitatea consumat\ 1 2 3 4 5
Utilitatea total\ 10 24 29
Utilitatea marginal\ 10 8 3
4. Raportul dintre utilitatea marginal\ [i pre]ul unui caiet este 0,5. Pre]ul unui pix
este 1 000 u.m. Ce utilitate marginal\ are un pix pentru un consumator care vrea s\
ob]in\ maximum de satisfac]ie cump\rând pixuri [i caiete?
R\spunsuri: 4. 500; 5. 3 buc\]i din bunul A [i 5 buc\]i din bunul B; 6. x = 25, y = 77.
21
Capitolul II
3 Cererea
Cererea reprezint\ cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care con-
sumatorii pot [i sunt dispu[i s\ o cumpere `ntr-o anumit\ perioad\ de
timp, la diferite pre]uri posibile.
Astfel definit\, cererea exprim\ cantitatea `n care un produs este cerut pe
pia]\ la diferite niveluri ale pre]ului, dac\ al]i factori r\mân constan]i. Cererea
ne arat\ `n ce cantitate doresc [i pot cump\ra consumatorii un anumit pro-
dus `n func]ie de pre]ul cerut.
A[adar, cererea exprim\ atât trebuin]ele [i preferin]ele consumatorilor, cât
[i posibilit\]ile lor de cump\rare. Trebuin]ele sau preferin]ele nu reprezint\ o
cerere efectiv\. Unei persoane poate s\-i plac\ foarte mult un anumit produs,
dar nu `l va cump\ra dac\ nu poate pl\ti pre]ul cerut. ~n acest caz, preferin-
]ele nu se vor exprima pe pia]\ sub form\ de cerere.
S\ presupunem c\ un consumator oarecare cump\r\ CD-uri. Cererea se
prezint\ ca `n Tabelul II.5.
Tabelul II.5 — Cererea de CD-uri
A. Legea cererii
~ntre pre] [i cantitatea cerut\ exist\ o rela]ie invers\.
Dac\ ceilal]i factori r\mân constan]i, atunci când pre]ul unui bun scade, can-
titatea cerut\ cre[te, iar când pre]ul unui bun cre[te, cantitatea cerut\ scade.
Grafic, rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea cerut\ pe pia]\ (legea
cererii) se reprezint\ ca `n Figura II.2.
22
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
P
Consumatorul va cum- 50
B. Elasticitatea cererii
Modul în care reac]ioneaz\ consumatorii la modificarea pre]ului
unui anumit produs reprezint\ elasticitatea cererii în func]ie de pre].
Dac\ reac]ia consumatorilor la varia]ia pre]ului este puternic\, înregistrân-
du-se o cre[tere mare a cantit\]ii cump\rate de consumatori, chiar la o
varia]ie relativ mic\ a pre]ului, cererea este considerat\ elastic\. Dimpotriv\,
dac\ reac]ia consumatorilor la varia]ia pre]ului este slab\, cererea este con-
siderat\ inelastic\.
Pentru a determina gradul de elasticitate a cererii pentru un bun oarecare,
se calculeaz\ coeficientul de elasticitate (Ec), care reprezint\ varia]ia cantit\]ii
cerute pe pia]\ raportat\ la varia]ia pre]ului:
varia]ia cantit\]ii cerute (%) SQ (%) .
Ec = =
varia]ia pre]ului (%) SP (%)
Dac\ not\m: Q0 = cantitatea cerut\ ini]ial pe pia]\;
Q1 = cantitatea cerut\ pe pia]\ dup\ modificarea pre]ului;
P0 = pre]ul ini]ial;
P1 = pre]ul final, dup\ modificare,
atunci: SQ = Q1 – Q0 exprim\ varia]ia absolut\ a cantit\]ii cerute pe pia]\;
SQ
SQ (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute;
Q0
SP = P1 – P0 exprim\ varia]ia absolut\ a pre]ului;
SP
SP (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a pre]ului.
P0
23
Capitolul II
~n condi]iile unei rela]ii inverse între cantitatea cerut\ pe pia]\ [i pre], dac\
SQ > 0, atunci SP < 0, [i dac\ SQ < 0, atunci SP > 0 . De aceea, `nlocuind în for-
mula coeficientului de elasticitate, ob]inem:
SQ
Q SP .
Ee = – :
Q0 P0
Cererea este:
z elastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute pe pia]\ este
mai mare decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie
a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ cu 15%, cererea este
elastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:
SQ (%) 15%
Ec = = = 1,5 > 1;
SP (%) 10%
z inelastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute pe pia]\
este mai mic\ decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ cu 5%, cererea
este inelastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:
SQ (%) 5%
Ec = = = 0,5 < 1;
SP (%) 10%
z de elasticitate unitar\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii cerute
pe pia]\ este egal\ cu varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 10%, cantitatea cerut\ pe pia]\ variaz\ tot cu 10%, coe-
ficientul de elasticitate este 1:
SQ (%) 10%
Ec = = = 1.
SP (%) 10%
Modific\rile pre]ului [i ale cantit\]ii cerute pe pia]\ influen]eaz\, totodat\,
[i nivelul încas\rilor totale ale produc\torilor, respectiv nivelul cheltuielilor
totale ale consumatorilor (Tabelul II.6).
Tabelul II.6 — Elasticitatea cererii în func]ie de pre]
Modificarea `ncas\rilor totale
Coeficientul Tipul de Reac]ia consumatorului când:
de elasticitate cerere
pre]ul cre[te pre]ul scade
varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale
Ec > 1 elastic\
mai mare decât cea a pre]ului scad cresc
elasticitate varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale
Ec = 1
unitar\ egal\ cu cea a pre]ului r\mân acelea[i r\mân acelea[i
varia]ia cantit\]ii cerute este încas\rile totale încas\rile totale
Ec < 1 inelastic\
mai mic\ decât cea a pre]ului cresc scad
24
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
25
Capitolul II
C. Modificarea cererii
Pre]ul este factorul cel mai important care determin\ cantitatea `n care va fi
cump\rat un produs. Dar el nu este singurul factor. Cererea este influen]at\ [i
de al]i factori, cum ar fi: preferin]ele; veniturile [i num\rul consumatorilor; pre-
]urile altor bunuri.
Pe ace[tia nu i-am luat `n considerare atunci când am cercetat corela]ia din-
tre pre] [i cantitatea cerut\, deoarece am presupus c\ r\mân constan]i. ~n reali-
tate `ns\, preferin]ele, veniturile [i num\rul consumatorilor se modific\, la fel ca
[i pre]urile altor bunuri, iar odat\ cu acestea se modific\ [i cererea pe pia]\.
Preferin]ele consumatorilor se pot schimba, iar cantitatea cerut\ dintr-un anu-
mit produs cre[te sau scade `n func]ie de sensul acestei schimb\ri. De exemplu,
dac\ la mod\ ajung pantofii cu talp\ groas\, atunci cererea pentru acest tip de
`nc\l]\minte cre[te, dar scade cererea pentru pantofii cu talp\ sub]ire..
Cre[terea veniturilor consumatorilor este urmat\, `n general, de cre[terea ce-
rerii. Consumatorii vor cump\ra mai multe alimente sau mai multe produse cos-
metice, dac\ vor dispune de mai mul]i bani. Sc\derea veniturilor consumatorilor,
dimpotriv\, determin\ sc\derea cererii pentru aceste produse. Exist\ [i situa]ii `n
care o cre[tere a veniturilor este urmat\ de sc\derea cererii pentru un anumit
bun sau serviciu. De exemplu, dac\ venitul unei persoane cre[te suficient de
mult, astfel `ncât s\ `[i poat\ cump\ra un automobil, atunci aceasta va renun]a
la transportul `n comun. ~n acest caz, va cre[te, a[adar, cererea de autoturisme,
dar va sc\dea cererea pentru serviciile oferite de societ\]ile de transport `n
comun.
Bunurile pentru care cererea cre[te, dac\ veniturile cresc, sunt bu -
nuri superioare.
Bunurile pentru care cererea scade, dac\ veniturile cresc, sunt bu -
nuri inferioare.
26
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
27
Capitolul II
Sarcini de lucru
1. S\ presupunem c\ în fiecare an, [coala voastr\ realizeaz\ venituri importante din
vânzarea de bilete la Balul Bobocilor. Pentru a dota echipa de teatru cu costume noi,
conducerea [colii se gânde[te s\ m\reasc\ pre]ul biletelor de la 5 lei la 7 lei. Timp de o
s\pt\mân\, testa]i pia]a în rândul elevilor din [coal\ pentru a determina câte bilete pen-
tru Balul Bobocilor se cump\r\ într-o s\pt\mân\ la pre]ul actual [i câte se vor cump\ra
s\pt\mânal la pre]ul mai mare. Pe baza acestor date, determina]i dac\, în acest inter-
val de pre], cererea este elastic\ sau inelastic\ [i, pe baza informa]iilor colectate, înain-
ta]i o propunere consiliului de administra]ie al [colii.
2. Reprezenta]i grafic rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea cerut\ [i modifi -
carea cererii ca urmare a modific\rii num\rului de consumatori.
6. Pre]ul unui bun cre[te de la 1 000 u.m. la 1 500 u.m. Acest fapt determin\
sc\derea cantit\]ii cerute cu 20%.
Ce fel de cerere exist\ pe pia]\? Reprezenta]i grafic.
7. Un agent economic vinde zilnic 120 kg de fructe, cu 3 lei/kg.
Cum se modific\ încas\rile zilnice ale acestui agent economic, dac\ el m\re[te
pre]ul la 3,5 lei/kg, în condi]iile în care coeficientul de elasticitate al cererii este 1,2?
Reprezenta]i grafic cererea.
8. Când pre]ul unui bun este de 5 000 u.m., cantitatea cerut\ din acest bun este de
100 de buc\]i pe s\pt\mân\. Coeficientul de elasticitate al cererii este 1,9.
Care va fi cantitatea cerut\ pe pia]\, dac\ pre]ul cre[te cu 10%?
28
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
Sintez\ recapitulativ\
Activitatea economic\:
z are drept scop satisfacerea trebuin]elor;
z presupune utilizarea [i consumarea unor resurse naturale, de munc\ [i
de capital; resursele sunt limitate [i au întrebuin]\ri alternative, de aceea,
oamenii trebuie s\ decid\ ce întrebuin]\ri vor da resurselor de care dispun, ce
vor produce, cât vor produce, pentru cine vor produce;
z este desf\[urat\ de oameni motiva]i de propriile lor interese.
29
Capitolul II
Evaluare
1. Defini]i: economia, utilitatea economic\, utilitatea marginal\, cererea, elastici-
tatea cererii, cererea perfect inelastic\, bunurile complementare.
30
CAPITOLUL III
PRODUC|TORUL/~NTREPRINZ|TORUL
{I COMPORTAMENTUL S|U RA}IONAL
1 Proprietatea [i
libera ini]iativ\
3 Costul [i profitul
4 Oferta
31
Capitolul III
32
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
AVANTAJE
DEZAVANTAJE
33
Capitolul III
Cea mai important\ companie petrolier\ [i una dintre cele mai mari
din întreaga economie româneasc\ este Petrom, care dispune de rezerve de
un miliard de barili echivalent ]i]ei, o capacitate de rafinare de 8 milioane de
tone, 600 de sta]ii de benzin\ [i alte active. În 2005, compania a avut o cifr\
de afaceri de 2 970 de milioane de euro [i un profit net de 391 de milioane
de euro. Grupul austriac OMV, care a preluat, în 2004, pachetul majoritar de
ac]iuni al Petrom, inten]ioneaz\ s\ fac\ din aceast\ companie liderul
economiei na]ionale [i s\ o ridice, totodat\, la standardele pie]ei interna]io-
nale. În acest scop, sunt planificate investi]ii masive pentru modernizarea
Petrom, în valoare total\ de 3 miliarde de euro, pân\ în anul 2010.
34
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Proprietatea reprezint\:
z institu]ia care confer\ drepturi unei persoane sau unei organiza]ii
asupra anumitor bunuri [i servicii;
z ansamblul bunurilor pe care le st\pâne[te o persoan\, o organiza]ie.
Dreptul de proprietate const\ `n:
z dreptul de a poseda bunuri;
z dreptul de a dispune de acele bunuri;
z dreptul de a folosi bunurile ([i de a interzice altora s\ le utilizeze);
z dreptul de uzufruct (asupra veniturilor aduse de acele bunuri).
Proprietari pot fi:
z persoanele particulare (proprietate privat\ individual\);
z persoane particulare asociate (proprietate privat\ asociativ\);
z statul (proprietate public\);
z persoane particulare asociate cu statul (proprietate mixt\).
35
Capitolul III
36
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Întreprinderile proprietate individual\ s-au dezvoltat rapid datorit\ autonomiei largi
de care dispun.
b. Ac]ionarii r\spund cu averea personal\ pentru activitatea desf\[urat\ în cadrul so-
ciet\]ilor pe ac]iuni.
c. În calitate de proprietari, ac]ionarii unei societ\]i pe ac]iuni au drept de posesiune,
utilizare [i uzufruct asupra întreprinderii.
2. Explica]i de ce este `n avantajul `ntreprinderilor s\ se specializeze `ntr-un anumit
domeniu de activitate.
3. Explica]i de ce proprietatea privat\ este una dintre condi]iile de baz\ pentru exis-
ten]a [i func]ionarea unei economii de pia]\.
4. Comenta]i afirma]iile:
~ntr-o economie de pia]\ consumatorul este suveran.
Concuren]a este mâna invizibil\ care conduce `ntr-o economie de pia]\.
Sus]ine]i aceste afirma]ii cu exemple de situa]ii economice reale.
37
Capitolul III
2 combinarea
Factorii de produc]ie [i
acestora. Eficien]a
economic\ [i productivitatea
38
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
39
Capitolul III
40
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
41
Capitolul III
WL/WmgL
Pe m\sur\ ce num\rul lucr\torilor
W mgL cre[te, cre[te [i produc]ia [i pro-
5
W
L ductivitatea. Îns\, datorit\ faptului
c\ a r\mas constant capitalul utilizat,
4
la un moment dat productivitatea
3 marginal\ începe s\ scad\, fapt care
atrage [i sc\derea productivit\]ii
2
medii.
1 Corela]ia dintre varia]ia productivi-
t\]ii [i varia]ia factorilor de produc]ie
0
1 2 3 4 5 6 7 L utiliza]i se exprim\ sub forma legii ran-
Fig. III.1 — Varia]ia productivit\]ii damentelor descresc\toare.
42
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Dar
DQ
Q DQ
Q ,
WmgK = D DK
K=
DK
K WmK
DQ
Q DQ
Q .
WmgL = D DLL =
DLL WmK
Înlocuind în RmgS, ob]inem:
WmgL
RmgS = .
WmgK
43
Capitolul III
Sarcini de lucru
1. Care dintre urm\toarele formule exprim\ productivitatea muncii?
a. (CT + Pr) : L; d. Q : T;
b. (P – pr) D Q : L; e. (A + Kc + Cs) : L,
c. Q : L;
unde CT = costul total; Pr = profitul total; P = pre]ul; pr = profitul pe produs; A = amor-
tizarea capitalului fix; Kc = capitalul circulant; Cs = cheltuielile salariale; Q = produc]ia
realizat\ [i vândut\ pe pia]\; L = num\rul de lucr\tori; T = timpul de munc\.
Construi]i un exemplu care s\ demonstreze modul de utilizare a formulei.
R\spunsuri: 3. WmgL = 20; 25; 20; 15; 10; WL = 20; 22; 22,5; 21,66; 20; 4. 4; 5. 10 500;
6. cre[te cu 7,1%.
44
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
3 Costul [i profitul
A. Costul
Costul de produc]ie (pe scurt, costul) reprezint\ ansamblul cheltu -
ielilor pe care trebuie s\ le fac\ produc\torul pentru a ob]ine un anu -
mit bun sau serviciu.
Costul este expresia monetar\ a consumului de factori de
produc]ie.
45
Capitolul III
46
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
CT CT
0 Q
Fig. III.2 — Costul total
47
Capitolul III
48
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
49
Capitolul III
Atât timp cât sporul de cheltuieli este mai mic decât sporul de venit,
cre[terea produc]iei determin\ cre[terea profitului. Când cele dou\ m\rimi
sunt egale, produc]ia este la nivel optim. Orice cre[tere a produc]iei dincolo
de acest nivel duce la diminuarea profitului.
B. Profitul
Profitul este beneficiul ob]inut dintr-o activitate economic\.
50
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Pr Pr Pr
RPr = x 100 sau RPr = x 100 sau RPr = x 100,
QP K CT
51
Capitolul III
52
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Costurile fixe medii nu se modific\ în func]ie de produc]ie.
b. Atunci când produc]ia este zero, costul produc]iei este zero.
c. Costul unitar nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil mediu.
d. Costul total nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil.
e. Dintre dou\ activit\]i, care aduc întreprinz\torilor acela[i profit, este mai rentabil\
cea în care se deruleaz\ o cifr\ de afaceri mai mare.
2. O firm\ folose[te capital în valoare de 25 000 u.m., din care 40% reprezint\ capital
circulant. Rata de amortizare a capitalului fix este 10% pe an.
S\ se determine valoarea capitalului fix consumat într-un an [i durata de func]ionare
a capitalului fix.
3. O firm\ are urm\toarele cheltuieli anuale: chirie, 12 000 u.m.; între]inerea cl\dirii,
6 000 u.m.; materii prime [i materiale, 24 000 u.m.; combustibil, energie, ap\ tehno-
logic\, 12 000 u.m.; salariile lucr\torilor din sec]ii, 24 000 u.m.; salariile lucr\torilor din
compartimentul administrativ, 6 000 u.m. Firma utilizeaz\ capital fix `n valoare de
120 000 u.m. cu durata de func]ionare de 20 de ani.
Calcula]i:
a. cheltuielile materiale [i salariile;
b. costul fix, costul variabil [i costul total;
c. costul marginal, când produc]ia cre[te de la 5 000 la 5 500 de piese pe an, iar cos-
turile variabile se modific\ în aceea[i propor]ie cu produc]ia;
d. profitul total al firmei [i rata profitului (la încas\ri [i la costul ini]ial) dup\ cre[terea
produc]iei, dac\ pre]ul de vânzare al pieselor produse este 22 u.m.
Ce consecin]e are cre[terea produc]iei asupra profitului total [i asupra rentabilit\]ii
firmei?
4. Costul total al unei firme se exprim\ prin func]ia urm\toare:
CT = 100 + 10Q + 15Q², unde Q este produc]ia. Reprezenta]i grafic costul fix, cos-
tul variabil [i costul total corespunz\toare acestei func]ii.
5. Costul fix mediu scade cu 5 u.m., iar cel variabil mediu cre[te cu 5 u.m. Cum se mo-
dific\ CF, CV, CT, CTM, Cmg? Explica]i modificarea costului marginal, folosind graficele.
6. Raportul dintre costul variabil [i costul fix este 2/3, iar profitul este egal cu costul
variabil. Ce mas\ [i rat\ a profitului (la `ncas\ri) realizeaz\ o firm\ ale c\rei `ncas\ri sunt
de 14 000 u.m.?
R\spunsuri: 2. Kf consumat/an = 1 500 u.m., T = 10 ani; 3. a. Cm = 60 000 u.m., Cs = 30 000 u.m.;
b. CF = 30 000 u.m., CV = 60 000 u.m., CT = 90 000 u.m.; c. Cmg = 12 u.m.; d. P r = 20 000 u.m.,
0
Pr = 25 000 u.m.; Rpr /QP = 18,18%; Rpr /CT = 22,22%; Rpr /QP = 20,66%; Rpr /CT = 26,04%;
1 0 0 1 1
5. CFct, CVD, CT ct, CTM ct, CmgD; 6. 4 000 u.m.; 28,57%.
53
Capitolul III
4 Oferta
Oferta reprezint\ cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care pro -
duc\torii pot [i sunt dispu[i s\ o produc\ [i s\ o vând\ `ntr-o anumit\
perioad\ de timp, `n func]ie de pre]urile existente.
A. Legea ofertei
~ntre pre] [i cantitatea ofertei exist\ o rela]ie direct\.
Atunci când pre]ul unui bun scade, dac\ alte condi]ii nu se schimb\, canti-
tatea produs\ scade, iar când pre]ul unui bun cre[te, cantitatea produs\ cre[te.
La pre]uri mari, produc\torii vor produce [i vor oferi spre vânzare mai multe
produse decât atunci când pre]urile sunt mici. Acest fapt se explic\ prin aceea
c\, pentru produc\tor, un pre] mai mare `nseamn\, de fapt, un profit mai mare.
S\ revenim acum la produc\torul care produce [i vinde CD-uri.
Tabelul III.2 — Oferta de CD-uri
Pre]ul unui CD (u.m.) 50 40 30 20 10
Cantitatea oferit\ (num\r de CD-uri) `ntr-o lun\ 5 4 3 2 1
54
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
mare dintr-un anumit produs, dac\ pre]ul acestuia cre[te, [i invers, va pro-
duce o cantitate mai mic\ dac\ pre]ul produsului respectiv scade.
B. Elasticitatea ofertei
Modul în care reac]ioneaz\ produc\torii la modificarea pre]ului
unui anumit produs reprezint\ elasticitatea ofertei în func]ie de pre].
55
Capitolul III
DQ
Q (%) 10%
Eof = = = 2 > 1;
DPP (%) 5%
z inelastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe pia]\
este mai mic\ decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 20%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ cu 10%, oferta
este inelastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:
DQ
Q (%) 10%
Eof = = = 0,5 < 1;
DPP (%) 20%
de elasticitate unitar\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite
z
pe pia]\ este egal\ cu varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 5%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ tot cu 5%, coefi-
cientul de elasticitate este 1:
DQ
Q (%) 5%
Eof = = = 1.
DPP (%) 5%
Coeficientul de elasticitate a ofertei este întotdeauna pozitiv (Eo > 0),
deoarece între pre] [i ofert\ exist\ o rela]ie direct\: cre[te pre]ul, cre[te [i
cantitatea oferit\ pe pia]\, scade pre]ul, scade [i cantitatea respectiv\.
Ofert\
P perfect
inelastic\ Cel mai important factor care influen-
]eaz\ elasticitatea ofertei în func]ie de
Eof =1
pre] este timpul. În timp, reac]ia produ-
Eof >1
Eof <1 c\torilor la modificarea pre]ului este mai
P1 puternic\, prin urmare, elasticitatea ofer-
tei este mai mare. Cre[terea cantit\]ii în
Ofert\
perfect
care un bun este oferit pe pia]\ se petre-
P0 elastic\ ce, de obicei, ca urmare a faptului c\ unii
produc\tori renun]\ s\ mai produc\
bunurile ale c\ror pre]uri r\mân acelea[i
[i încep s\ produc\ bunuri ale c\ror pre-
0 Q0 Q1 Q1 Q1 Q ]uri au crescut. Dar, luarea unor astfel de
(c) (b) (a)
decizii presupune timp.
Fig. III.5 — Elasticitatea ofertei
C. Modificarea ofertei
Oferta depinde [i de al]i factori non-pre] printre care: pre]urile resurselor
de produc]ie, condi]iile tehnice de produc]ie, pre]urile altor bunuri, num\rul
produc\torilor.
56
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
57
Capitolul III
Sarcini de lucru
1. Reprezenta]i grafic rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea oferit\, precum [i mo-
dificarea ofertei ca urmare a modific\rii num\rului de produc\tori pe pia]\.
2. Explica]i rela]ia dintre pre]ul resurselor de produc]ie, costul de produc]ie [i ofera unui
bun pe pia]\.
a. Da]i un exemplu care s\ ilustreze aceast\ rela]ie.
b. Reprezenta]i grafic situa]ia exemplificat\.
3. Pre]ul unu bun cre[te de la 10 lei la 12 lei. Acest fapt determin\ cre[terea cantit\]ii
oferite pe pia]\ cu 10%.
Ce fel de ofert\ exist\ pe pia]\?
Reprezenta]i grafic.
6. Oferta unui bun se exprim\ prin func]ia O = 10 + 2P. Calcula]i coeficientul de elas-
ticitate la pre] [i reprezenta]i grafic aceast\ ofert\, dac\ pre]ul cre[te de la 2 u.m. la
2,5 u.m.
58
Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u ra]ional
Sintez\ recapitulativ\
Activitatea economic\:
z se desf\[oar\ în întreprinderi [i institu]ii specializate (industriale, agri-
cole, comerciale, de construc]ii, de transporturi, financiar-bancare, de asigu-
rare etc.); acestea se pot afla în proprietate privat\, individual\ sau asociativ\,
public\ sau mixt\;
z este reglementat\ prin lege;
59
Capitolul III
Evaluare
1. Defini]i: factorii de produc]ie; bunurile de capital; rata marginal\ de substitu]ie;
productivitatea marginal\ a unui factor de produc]ie; costul total; costul marginal.
60
CAPITOLUL IV
PIA}A — ~NTÂLNIRE A AGEN}ILOR ECONOMICI
1 Rela]ia cerere-ofert\-pre]
`n economia de pia]\
2 Mecanismul concuren]ial
1 Rela]ia cerere-ofert\-pre]
`n economia de pia]\
A. Pia]a
Pia]a este locul unde se `ntâlnesc cump\r\torii [i vânz\torii dife -
ritelor bunuri sau servicii (locul unde se realizeaz\ schimburile dintre
produc\tori [i consumatori).
Cele mai vizibile forme de pia]\ sunt magazinele, pie]ele agroalimentare,
restaurantele, cafenelele, cofet\riile. Dar, tot pie]e sunt [i bursele de valori,
unde se vând [i se cump\r\ ac]iuni [i alte titluri de valoare, bursele de m\r-
furi, unde se tranzac]ioneaz\ produse agricole, licita]iile organizate pentru
vânzarea unor obiecte de art\ ori a unor utilaje vechi sau negocierile
desf\[urate de o persoan\ `n vederea angaj\rii la o firm\ oarecare.
~ntre formele de pia]\ exist\ diferen]e `n principal, `n:
z obiectul tranzac]iilor (pia]a bunurilor [i serviciilor, pia]a monetar\, pia]a
financiar\, pia]a muncii) [i
z dimensiunile (pie]e locale, na]ionale sau interna]ionale).
De[i atât de diferite, toate aceste pie]e reprezint\ locuri de `ntâlnire ale
unor cump\r\tori cu vânz\torii bunurilor sau serviciilor solicitate.
62
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Echilibrul este acea stare spre care tinde pia]a caracterizat\ prin egalitatea
dintre cantitatea cerut\ [i cea oferit\. La echilibru, pe pia]\ nu exist\ nici
exces de cerere sau de ofert\, iar cantitatea în care se vinde, respectiv se
cump\r\ un bun este maxim\, în condi]iile de cerere [i ofert\ date.
Pe pia]\, echilibrul se stabile[te atunci când deciziile produc\torilor [i cele
ale consumatorilor sunt reciproc consistente. Lipsa de corelare dintre inten-
]iile acestora se va resim]i imediat la nivelul pre]ului, care se va modifica, iar `n
noile condi]ii de pre], produc\torii [i consumatorii vor decide altfel. Pre]ul este
mecanismul prin care pia]a coordoneaz\ [i coreleaz\ deciziile individuale.
63
Capitolul IV
0 Q0 Q1 0
Q Q1 Q0 Q
64
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Pe pia]\ pot ap\rea situa]ii complexe `n care se modific\ atât cererea, cât
[i oferta. ~n asemenea cazuri, schimb\rile care se produc la nivelul pre]ului [i
al cantit\]ii de echilibru depind de raportul dintre varia]ia cererii [i cea a
ofertei, a[a cum se poate constata din Tabelul IV.2.
Tabelul IV.2 — Efectele modific\rii cererii [i a ofertei
65
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Identifica]i în care dintre situa]iile de mai jos pre]ul de vânzare al unui bun pe
pia]\ cre[te. Justifica]i grafic r\spunsul!
a. Oferta scade [i cererea cre[te.
b. Oferta cre[te [i cererea scade.
c. Oferta cre[te mai mult decât cre[te cererea.
d. Oferta scade mai pu]in decât scade cererea.
3. Rela]iile existente `ntre cererea, oferta [i pre]ul unui bun sunt exprimate prin
urm\toarele func]ii: O = 10 + 2P; C = 40 – 3P.
Care sunt pre]ul [i cantitatea de echilibru pentru bunul respectiv?
Reprezenta]i grafic aceast\ situa]ie.
66
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
2 Mecanismul concuren]ial
A. Caracterizare general\
Concuren]a este o caracteristic\ major\ a pie]ei.
Produc\torii [i consumatorii care ac]ioneaz\ pe aceea[i
pia]\ intr\ în competi]ie unii cu ceilal]i, deoarece fiecare
î[i urm\re[te propriile interese.
Consumatorii sunt interesa]i s\ ob]in\ satisfac]ia maxim posibil\ în urma
cheltuirii unui anumit venit. Ei trebuie s\ cumpere bunurile de care au nevoie
de pe pia]\, la un anumit pre]. În condi]iile unui venit dat, cantitatea cum-
p\rat\ va depinde de pre]: va fi mai mare dac\ pre]ul este mai mic, [i invers.
Produc\torii sunt interesa]i s\ ob]in\ profitul maxim în urma utiliz\rii unei
anumite cantit\]i de resurse de produc]ie. Ei trebuie s\ vând\ produsele reali-
zate pe pia]\ la un anumit pre]. În condi]iile unui anumit cost de produc]ie,
cu cât pre]ul este mai mare, cu atât profitul va fi mai mare.
Interesele produc\torilor [i ale consumatorilor privind nivelul pre]ului sunt
diferite, fapt care determin\ apari]ia concuren]ei între ei.
Pe de alt\ parte, produc\torii unui anumit bun concureaz\ nu numai cu
consumatorii, ci [i cu ceilal]i produc\tori. Pre]ul la care un produc\tor vinde
produsul pe pia]\ depinde [i de ceilal]i produc\tori care contribuie la for-
marea ofertei pe pia]\. La fel se întâmpl\ lucrurile cu cantitatea de bunuri
produse, respectiv cu calitatea acestora. De aceea, produc\torii concureaz\
unii cu ceilal]i, fiecare încercând s\ ob]in\ o pozi]ie cât mai avantajoas\ pe
pia]\ prin pre]ul, calitatea [i cantitatea bunurilor pe care le ofer\.
Consumatorii concureaz\ [i ei unii cu ceilal]i, deoarece prin deciziile [i ac]i-
unile sale fiecare cump\r\tor contribuie la formarea cererii [i a pre]ului pe pia]\.
Concuren]a este necesar\ pentru buna func]ionare a
pie]ei [i pentru satisfacerea corespunz\toare a nevoilor.
Concuren]a este benefic\ atât pentru consumatori, cât [i pentru produc\-
tori. Concuren]a dintre produc\tori îi determin\ s\ promoveze progresul tehnic.
Prin urmare, atunci când cre[te productivitatea, se reduc costurile [i pre]urile,
iar produc\torii sunt stimula]i s\ ofere cantit\]i suplimentare din bunurile ce-
rute pe pia]\. Concuren]a dintre cump\r\tori determin\ cre[terea pre]urilor
67
Capitolul IV
B. Tipuri de pia]\
Tipurile de pia]\ se diferen]iaz\ dup\ forma de concuren]\.
În mod obi[nuit, se deosebesc urm\toarele tipuri de pia]\, diferen]iate
dup\ num\rul produc\torilor:
z pia]a cu concuren]\ perfect\;
z pia]a cu concuren]\ monopolistic\;
z pia]a de tip oligopol;
z pia]a de tip monopol.
68
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
69
Capitolul IV
B3. Oligopolul
Oligopolul se caracterizeaz\ prin existen]a unui num\r mic de produc\tori
care ofer\ produse omogene sau diferen]iate.
Num\rul produc\torilor difer\ de la un domeniu de activitate la altul. În
industria metalurgic\, de exemplu, pu]ini produc\tori pot însemna 2 sau 3
`ntreprinderi, în timp ce, pe pia]a monetar\, num\rul b\ncilor comerciale
poate ajunge la 10-15. Întreprinderile din industria metalurgic\ ofer\ produse
omogene, în timp ce produc\torii de automobile sau de detergen]i vin pe
pia]\ cu produse diferen]iate.
Întreprinderile care concureaz\ pe pia]a oligopol au putere economic\
mare, fapt explicabil prin gradul mare de concentrare a produc]iei.
Niciun produc\tor nu controleaz\ pre]ul, dar fiecare în parte contribuie în
mod semnificativ la formarea ofertei pe pia]\. Deciziile [i ac]iunile sale
afecteaz\ [i sunt afectate de ale celorlal]i. De aceea, fiecare produc\tor tre-
buie s\ decid\ ]inând cont de ceilal]i, atunci când stabile[te pre]ul sau canti-
tatea pe care o ofer\ spre vânzare.
Accesul pe pia]\ este dificil. Firmele existente sunt deosebit de eficiente [i
au o capacitate competitiv\ mare, performan]e pe care alte firme nu reu[esc
s\ le egaleze. Principalele obstacole care îngr\desc accesul pe o pia]\ oligopol
sunt de natur\ economic\ [i tehnologic\.
B4. Monopolul
Monopolul se situeaz\ la extrema opus\ concuren]ei pure. Pe pia]\ exist\
un singur produc\tor. Acesta ofer\ un produs unic pentru care, de regul\, nu
exist\ substitute. Produc\torul impune pre]ul deoarece are control absolut
asupra cantit\]ii în care produsul este oferit pe pia]\, iar consumatorii nu au
alternative.
Accesul pe pia]\ este foarte dificil. Monopolistul nu are concuren]i, pentru
c\ pe pia]\ exist\ bariere economice, tehnologice sau juridice care împiedic\
p\trunderea altor produc\tori.
Frecvent, serviciile publice, precum furnizarea energiei electrice, a gazelor,
a apei, sunt monopoluri de stat. De asemenea, pot fi monopoluri de stat sau
particulare companiile de telefonie fix\ [i re]elele de televiziune prin cablu
care furnizeaz\ servicii în anumite localit\]i. În ora[ele mici unde, de regul\,
exist\ o singur\ banc\, o singur\ libr\rie sau un singur cinematograf, acestea
func]ioneaz\ ca monopoluri.
În condi]ii de monopol, practic nu mai exist\ concuren]\, iar interesele
consumatorilor pot fi afectate. La pre]uri mari, cantit\]ile cerute pe pia]\ vor
70
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
fi mici, cel pu]in pentru acele produse care nu sunt de strict\ necesitate.
Gradul de satisfacere a trebuin]elor se va diminua. În acela[i timp, reducerea
cantit\]ii de bunuri [i de servicii vândute pe pia]\, dincolo de o anumit\
limit\, are ca efect sc\derea profitului. A[a se explic\ faptul c\ monopolurile
nu pot m\ri pre]ul prea mult, ci vor c\uta acel pre] la care s\ poat\ vinde
bunurile [i serviciile produse în cantitatea la care profitul s\ fie maxim.
Statul trebuie s\ intervin\ [i s\ apere interesele consumatorilor, prin
m\suri care s\ limiteze puterea monopolurilor [i s\ men]in\ concuren]a.
Tabelul IV.3 — Caracteristicile tipurilor de concuren]\
Tipuri de concuren]\
Tr\s\turi
Perfect\ Monopolistic\ Oligopol Monopol
Num\r de foarte mul]i mul]i pu]ini unul singur
produc\tori
Tip de produs omogen diferen]iat omogen sau omogen
diferen]iat
Control nu nu nu da
asupra pre]urilor
Intrarea pe pia]\ f\r\ obstacole relativ u[oar\ dificil\ acces blocat
confec]ii o]el,
Exemple produse agricole servicii locale
înc\l]\minte automobile
71
Capitolul IV
72
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
73
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Monopolul nu dezvolt\ o pia]\ capabil\ s\ asigure maximum de satisfac]ie
cump\r\torului.
b. Strategia Mercedes este aceea care a dat numele celebrului automobil fabricat
de compania Daimler-Benz.
c. Dac\ produc\torii aduc pe pia]\ produse omogene, nediferen]iate calitativ con-
sumatorii nu mai au posibilitatea de a alege,
d. Pia]a o]elului [i a automobilelor reprezint\ exemple de pia]\ oligopol.
2. Ce fel de concuren]\ exist\ pe urm\toarele pie]e: a o]elului, a automobilelor, a
cafelei, a serviciilor de distribu]ie a gazelor, a serviciilor de telefonie mobil\ [i fix\, a
confec]iilor? Explica]i.
3. Ce fel de bariere pot împiedica intrarea unei firme pe pia]\? Da]i exemple de
pie]e pe care, practic, nu se poate intra sau pe care accesul este foarte dificil.
Explica]i de ce exist\ asemenea situa]ii.
4. Tipurile de pia]\ pot fi diferen]iate [i dup\ num\rul cump\r\torilor. Astfel, se dis-
tinge între pia]a cu concuren]\ oligopson, cu pu]ini cump\r\tori, [i pia]a cu con-
curen]\ monopson, cu un singur cump\r\tor.
Caracteriza]i aceste tipuri de pia]\, prin analogie cu oligopolul [i cu monopolul.
5. O firm\, care ac]ioneaz\ pe o pia]\ cu concuren]\ pur\, înregistreaz\
urm\toarele costuri unitare:
Q CFM CVM CTM Cmg
1 45 30 75 30
2 22,5 27 49,5 24
3 15 25 40 21
4 11,5 26 37,25 29
5 9 28 37 32
6 7,5 30 37,5 40
74
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
75
Capitolul IV
76
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
77
Capitolul IV
78
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
79
Capitolul IV
80
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
81
Capitolul IV
B. Pia]a capitalurilor
Banii sunt mijloace de plat\ [i, totodat\, hârtii de valoare. Într-o economie
modern\ circul\ [i alte hârtii de valoare, cum sunt ac]iunile [i obliga]iunile.
Ac]iunile sunt hârtii de valoare care certific\ participarea la capitalul
unei firme [i reprezint\ dreptul de proprietate asupra unei p\r]i din firma
respectiv\.
82
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
83
Capitolul IV
84
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Sarcini de lucru
1. Între masa monetar\ [i viteza de rota]ie a banilor exist\ o rela]ie invers\:
cre[terea vitezei de circula]ie a banilor determin\ reducerea masei de bani necesari
circula]iei.
Ce efecte are cre[terea duratei unei tranzac]ii asupra masei monetare?
6. a. Într-un an, o banc\ acord\ credite în valoare de 250 milioane u.m. din banii
atra[i de la deponen]i. Banca pl\te[te dobând\ de 20% [i încaseaz\ dobând\ de
30%. Rezerva obligatorie a b\ncilor este 20%. Ce profit net ob]ine banca pe an,
dac\ cheltuielile sale anuale sunt de 5 milioane u.m., iar statului îi pl\te[te un impo-
zit pe profit de 25%?
b. Ce venit aduce o obliga]iune posesorului ei, dac\ modificarea ratei dobânzii pe
pia]a monetar\ de la 10% la 12% duce la modificarea cursului cu 0,1 u.m.?
R\spunsuri: 3. 500 000 u.m.; 4. 1 125 000 u.m.; 5. 10 milioane u.m.; 6. a. 5,625 milioane u.m.;
b. 0,6 u.m.; 7. câ[tig\ 55 u.m.
85
Capitolul IV
86
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
P x WmgL = salariul,
unde: P = pre]ul; WmgL = productivitatea marginal\ a muncii.
S\ presupunem c\ situa-
Tabelul IV.4 — Productivitatea marginal\ a lucr\torului
]ia unei firme este cea pre-
Produc]ie Lucr\tori WmgL Pre] Venit Cost zentat\ `n Tabelul IV.4.
(Q) (L) marginal marginal Pe m\sur\ ce firma anga-
al muncii jeaz\ lucr\tori, productivi-
0 0 — 5 — — tatea acestora scade, ceea ce
10 1 10 5 500 200 determin\ [i sc\derea veni-
18 2 8 5 400 200 tului marginal. Ini]ial, venitul
7 5 350 200
ob]inut prin angajarea unui
25 3
5
lucr\tor este mai mare decât
30 4 5 250 200
cheltuielile antrenate de cre[-
34 5 4 5 200 200
terea cantit\]ii de munc\ uti-
32 6 2 5 100 200 lizate. Firma va mai angaja
31 7 1 5 50 200 lucr\tori.
La al cincilea lucr\tor, veni-
Venit tul marginal devine egal cu
(cost)
3500
costul marginal al muncii,
produc]ia se situeaz\ la
3000 nivelul optim, iar profitul
total este maxim. Firma va
2500
trebui s\ înceteze angaj\rile,
cost marginal
2000 deoarece de la al [aselea
lucr\tor costurile marginale
1500 dep\[esc veniturile margi-
ven
1000
rg
in scad\ (Figura IV.5).
al
500 Cererea total\ de munc\
se determin\ însumând
0 num\rul locurilor de munc\
1 2 3 4 5 6 7 L
Fig. IV.5 — Num\rul locurilor de munc\ oferite oferite de întreprinderi, de
de o firm\ firme [i de institu]ii.
87
Capitolul IV
88
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
C3. Salariul
Salariul este remunera]ia muncii, adic\ suma pl\tit\ posesorului
for]ei de munc\ pentru activitatea desf\[urat\.
89
Capitolul IV
90
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
91
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. R\spunde]i, pe scurt, la urm\toarele întreb\ri:
a. Ce este pia]a muncii?
b. De unde provine cererea de munc\? Dar oferta de munc\?
c. Ce factori le influen]eaz\?
d. Ce este salariul [i ce reprezint\ el?
e. Ce factori influen]eaz\ nivelul salariilor?
2. Oferta de munc\ va cre[te, dac\ salariile cresc. Se constat\ îns\ c\, dincolo de un
anumit nivel al salariilor, oferta de munc\ nu numai c\ nu cre[te, ci scade. Cum se
poate explica acest fapt?
Num\r de lucr\tori 0 1 2 3 4 5 6
Salariul unui lucr\tor este 300 u.m. Câte locuri de munc\ ofer\ firma respectiv\,
dac\ pre]ul produselor realizate este de 15 u.m?
Câ]i lucr\tori va p\stra firma, dac\ pre]ul scade la 12 u.m.? Reprezenta]i grafic.
6. Pe parcursul unui an, pre]urile bunurilor de consum cresc cu 10%, iar salariul
nominal cre[te cu 6%. Cum se modific\ salariul real?
92
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
93
Capitolul IV
Pi
Cre = ,
Pev
unde: Pi = pre]ul intern de export; Pev = pre]ul încasat în valut\; Cre = cursul
de revenire la export.
Ra]ional este ca, la export, cursul de revenire s\ fie cât mai mic.
Importatorii au cheltuieli în valut\ str\in\ [i încas\ri în moneda na]ional\.
Raportul dintre pre]ul ob]inut pe pia]a intern\ pentru produsul importat [i
pre]ul în valut\ pl\tit pentru achizi]ionarea acestuia reprezint\ cursul de reve -
nire la import. Acesta exprim\ încas\rile în moneda na]ional\ ob]inute în urma
cheltuirii unei unit\]i valutare. Cursul de revenire la import se calculeaz\ astfel:
Pi’
Cri = ,
Piv
unde: Pi’ = pre]ul intern încasat din import; Piv = pre]ul de import în valut\;
Cri = cursul de revenire la import.
Ra]ional este ca, la import, cursul de revenire s\ fie cât mai mare.
Cursul de revenire la export [i cel de revenire la import sunt principalii indi -
catori de eficien]\ ai comer]ului exterior.
De regul\, exportul asigur\ resursele financiare necesare importului. De
aceea, opera]iunile de comer] exterior sunt considerate eficiente dac\ valoa -
rea importurilor este mai mare decât cea a exporturilor.
S\ presupunem c\ un produs care se export\ este achizi]ionat pe pia]a inter-
n\ la pre]ul de 100 000 u.m. Cheltuielile de transport se ridic\ la 25 000 u.m. În
str\in\tate, produsul se vinde cu 100 USD, iar cu banii încasa]i se import\
produse care se vând pe pia]a intern\ la un pre] de 150 000 u.m. Pentru pro-
dusele importate se pl\te[te o tax\ vamal\ de 10 000 u.m. În acest caz,
cheltuiala intern\ pentru export este 100 000 + 25 000 = 125 000 u.m., iar
cursul de revenire la export este 125 000 : 100 = 1 250 u.m. na]ionale la
1 USD. Încas\rile interne din import sunt 150 000 – 10 000 = 140 000 u.m.
(taxele de import se scad din pre]ul încasat în urma vânz\rii produselor impor-
tate pe pia]\), iar cursul de revenire la import este 140 000 : 100 = 1 400 u.m.
Dac\ moneda na]ional\ se vinde la un curs de 1 450 u.m./USD, exportul
este eficient (Cre < cursul de schimb), în schimb, importul nu este eficient
(Cri < cursul de schimb; ra]ional ar fi fost s\ fie mai mare). Îns\, întrucât
încas\rile rezultate din tranzac]ii (140 000 u.m.) au fost mai mari decât chel-
tuielile (125 000 u.m.), comer]ul exterior a fost eficient, în ansamblu.
94
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
C
C0
¯ Cantitatea de ¯ Cantitatea de
moned\ moned\
Fig. IV.7 — Aprecierea monedei Fig. IV.8 — Deprecierea monedei
95
Capitolul IV
96
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Sarcini de lucru
1. Cursul de revenire la import se calculeaz\ raportând încas\rile în moned\
na]ional\ ob]inute prin vânzarea bunurilor importate pe pia]a intern\ la cheltuielile,
în valut\, efectuate pentru import.
{tiind c\ pentru bunurile importate, importatorii pl\tesc taxe vamale, care repre-
zint\ procente din valoarea bunurilor respective, explica]i unde ar trebui incluse
aceste taxe din punctul de vedere al importatorului.
4. Dac\, la sfâr[itul anului 2004, cursul de schimb al leului în raport cu dolarul SUA
a fost de 1 dolar SUA = 2,91 lei, care va fi cursul de schimb un an mai târziu, ca
urmare a faptului c\, în 2005, pre]urile în România vor fi crescut cu 8,6%, iar indicele
pre]urilor de consum în SUA va fi atins 103,39%?
6. În 2005, cursul mediu de schimb al leului fa]\ de euro a fost de 1 euro = 3,62 lei,
fa]\ de 1 euro = 4,05 lei cât a fost în 2004. Cum a afectat aceast\ evolu]ie expor-
turile României în UE? Dar importurile României din UE?
97
Capitolul IV
Sintez\ recapitulativ\
z Pe pia]a bunurilor [i serviciilor, cererea provine de la consumatori, iar
oferta, de la produc\tori.
z La un pre] mai mare, cump\r\torii vor dori s\ cumpere o cantitate mai
mic\ dintr-un bun oarecare, în schimb produc\torii vor oferi o cantitate mai
mare din bunul respectiv. Invers, la un pre] mai mic, cump\r\torii vor dori s\
cumpere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, în schimb produc\torii
vor oferi o cantitate mai mic\ din bunul respectiv. Prin urmare, pre]ul [i can-
titatea cerut\, respectiv oferit\ pe pia]\ vor oscila, pân\ când se g\se[te acel
pre] la care cantitatea cerut\ devine egal\ cu cantitatea oferit\. În acest
punct, pia]a a ajuns la echilibru.
z În func]ie de raportul dintre cerere [i ofert\ se formeaz\ pre]ul la care
se vinde un anumit bun sau serviciu. Acesta este pre]ul pie]ei sau pre]ul de
echilibru la care se vinde, respectiv, se cump\r\ cea mai mare cantitate din
bunul `n cauz\.
z Între produc\tori se stabilesc rela]ii de concuren]\. Când num\rul lor
este mare, nici un produc\tor nu controleaz\ pre]ul. Pentru a atrage cump\-
r\torii, ei adopt\ diferite strategii: reduc pre]ul sau ofer\ produse de calitate.
z Pe pia]a monetar\ se întâlnesc cererea [i oferta de moned\. Cererea de
moned\ este o cerere indirect\ de bunuri [i servicii, care apare pentru c\
banii mijlocesc schimbul. Oferta de moned\ este reprezentat\ de cantitatea
de bani aflat\ în circula]ie în economie. Monopolul emisiunii monetare este
de]inut de banca central\.
z Întâlnirea cererii cu oferta de moned\ este intermediat\ de b\nci, care
atrag banii disponibili de la popula]ie [i de la diferi]i agen]i economici, îi
p\streaz\ în depozite [i acord\ împrumuturi. Pentru creditele acordate,
b\ncile percep dobând\.
z Pe pia]a financiar\ (de capital) au loc tranzac]ii cu ac]iuni [i obliga]iuni.
Acestea se vând [i se cump\r\ la un anumit curs. La bursa de valori, cursul se
formeaz\ în func]ie de cererea [i oferta de titluri. Majoritatea tranzac]iilor sunt
speculative, participan]ii urm\rind s\ câ[tige ca urmare a modific\rii cursurilor.
z Pe pia]a muncii se întâlnesc cererea [i oferta de munc\. Cererea de
munc\ provine de la întreprinderi, organiza]ii [i institu]ii care ofer\ locuri de
munc\ [i angajeaz\ lucr\tori. Oferta de munc\ provine de la popula]ia apt\
de munc\. Angajarea for]ei de munc\ se face în condi]ii salariale. Salariul este
suma de bani pl\tit\ posesorului for]ei de munc\ pentru serviciile prestate [i
reprezint\ venitul acestuia.
98
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Evaluare
1. Defini]i: cererea, oferta, pre]ul de echilibru, elasticitatea cererii în func]ie de venit,
banii scripturali, ac]iunile, salariul real.
99
Capitolul IV
Firma A:
o ferm\ de animale (furnizeaz\ valoarea lânii = 1 000 u.m. 1 000 u.m.
lâna)
Firma B:
fabric\ de ]es\turi (prelucreaz\ valoarea ]es\turii = 1 750 u.m. 1 750 – 1 000 = 750 u.m.
lâna [i realizeaz\ stofa)
Firma C:
fabric\ de confec]ii (prelucrea- valoarea paltonului = 2 250 u.m. 2 250 – 1 750 = 500 u.m.
z\ stofa [i produce paltoane)
Firma D:
magazin (vinde paltoane) valoarea paltoanelor = 2 400 u.m. 2 400 – 2 250 = 150 u.m.
Total 7 400 u.m. 2 400 u.m.
100
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
101
Capitolul IV
102
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
A2. Consumul
103
Capitolul IV
104
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
A3. Investi]iile
Investi]iile reprezint\ cheltuielile destinate înlocuirii capitalului con-
sumat [i sporirii capitalului existent într-o economie.
Investi]iile nete (In) sunt parte din venit, fiind egale cu m\rimea economi-
ilor (S). Prin ad\ugarea amortiz\rii la investi]iile nete se ob]in investi]iile brute
(Ib): Ib = In + A.
Dup\ destina]ia lor, investi]iile pot fi: de înlocuire (a capitalului fix uzat), de
inventar (destinate cre[terii stocurilor de capital) sau de dezvoltare (noi). Cu
cât se economise[te mai mult, cu atât investi]iile vor fi mai mari.
Înclina]ia oamenilor de a economisi este rezultatul ac]iunii unor factori psi-
hologici precum prevederea, pruden]a, nevoia de securitate sau de indepen-
den]\, grija fa]\ de urma[i sau al acumul\rii de resurse necesare acoperirii
unor cheltuieli mari în viitor.
M\rimea economiilor va depinde deci de m\rimea venitului [i de înclina]ia
marginal\ spre economii. La un venit dat, cu cât rata medie a economiilor
este mai mare (s = S/V), cu atât economiile vor fi mai mari, dup\ cum
cre[terea venitului va determina cre[terea economiilor (¯S = s' ¯ ¯V).
Decizia de a investi este luat\ ca urmare a compar\rii
avantajelor prognozate cu costurile.
Investi]iile trebuie s\ aduc\ profit. Costurile investi]iilor sunt reprezentate,
de fapt, de dobânzile pe care trebuie s\ le
pl\teasc\ întreprinz\torul pentru creditele
primite de la banc\. Întreprinz\torul inves-
te[te dac\ se a[teapt\ ca rata profitului
(venitul marginal ob]inut de pe urma
investi]iei) s\ fie mai mare decât rata
dobânzii (costul marginal al investi]iei).
Investi]iile depind de pre]urile
bunurilor de capital, de progre-
sul tehnic [i de nivelul taxelor [i
al impozitelor.
Progresul tehnic stimuleaz\ investi]iile.
Firmele sunt interesate s\ investeasc\ în
noile tehnologii pentru a reduce costurile
[i a produce bunuri noi, care sunt mai
rentabile.
105
Capitolul IV
¯ V = k x ¯ I,
unde k este multiplicatorul investi]iilor [i este inversul înclina]iei marginale
spre economii, dup\ cum reiese din calculele de mai jos:
¯V = 500 mil. + 500 mil. x 0,8 + 500 mi. x 0,8 x 0,8 + .............. =
= 500 mil. + 500 mil. x 0,81 + 500 mil. x 0,82 + .............. =
1 1 .
= 500 mil. x (1 + c’ + c’2 + ...) = 500 mil. x = 500 mil. x
1–c’ s’
Ca urmare a investi]iilor, se creeaz\ noi locuri de munc\, se înlocuiesc uti-
lajele vechi [i se modernizeaz\ produc]ia, sunt promovate noile tehnologii, pe
pia]\ apar produse noi, diverisficate, cre[te eficien]a. Investi]iile sunt factor de
cre[tere economic\ [i progres.
106
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
107
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Dac\ guvernul decide majorarea fiscalit\]ii, atunci consumul cre[te.
b. Venitul [i consumul sunt dou\ m\rimi direct propor]ionale, în timp ce venitul
[i economiile sunt dou\ m\rimi invers propor]ionale.
c. Economiile [i investi]iile nete sunt dou\ m\rimi egale.
d. Investi]iile cresc atunci când se descoper\ tehnologii noi.
6. La un moment dat, economiile reprezint\ 20% dintr-un venit de 500 miliarde u.m.
Cre[terea venitului la 750 miliarde u.m. determin\ o cre[tere a economiilor, care
ajung la 150 miliarde u.m.
Cât de mare este `nclina]ia marginal\ spre consum?
7. Într-un an, P.I.B. cre[te cu 25%, ajungând la 500 miliarde u.m. Înclina]ia margi-
nal\ spre consum este ¾.
S\ se calculeze:
a. sporul consumului [i sporul economiilor în anul respectiv;
b. înclina]ia marginal\ spre economii [i multiplicatorul investi]iilor;
c. cre[terea venitului într-un interval de trei ani.
R\spunsuri: 4. 82 miliarde u.m.; 5. 0,6; 6. 0,8; 7. a. 75 miliarde u.m.; 25 miliarde u.m.; b. 0,25; 4.
108
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
B. {omajul
109
Capitolul IV
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
998 657 881 1 025 1 130 1 007 826 760 658 557 523
110
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
111
Capitolul IV
112
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
114
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Sarcini de lucru
1. Identifica]i despre ce tip de [omaj este vorba în fiecare caz în parte. Cum crede]i
c\ ar putea fi eliminat?
a. Reparator de umbrele care nu mai g\se[te clien]i, într-o perioad\ de recesiune
ce dureaz\ de doi ani.
b. Lucr\tori agricoli necalifica]i care au fost concedia]i în lunile de prim\var\.
c. Absolvent de facultate, posesor la unei diplome de masterat în drept [i afaceri care,
de trei ori, a trebuit s\ refuze ofertele de serviciu primite din cauza salariului prea mic.
d. Cadre militare active care au fost trecute în rezerv\ în cadrul unui program
guvernamental de reducere a deficitului bugetar cu 22,5% în urm\torii trei ani.
2. Folosind datele de mai jos, identifica]i criteriile folosite pentru a determina struc -
tura [omajului într-o economie [i categoriile de popula]ie cele mai afectate de [omaj.
De ce sunt aceste categorii mai vulnerabile decât altele?
Structura [omajului în România
La 31 decembrie 2005, Agen]ia Na]ional\ pentru Ocuparea For]ei de Munc\
avea înregistra]i 522 967 [omeri, dintre care:
— cu instruire primar\, gimnazial\, profesional\ 418 411
— cu studii medii sau postliceale 84 839
— cu studii (post)universitare 19 717
— tineri sub 25 de ani 106 126
— femei 219 224
3. Comenta]i afirma]iile urm\toare:
Un loc de munc\ înseamn\ speran]\... Poate fi singurul mod onorabil de a sc\pa
de s\r\cie. Un loc de munc\ este pa[aportul spre libertate [i o via]\ mai bun\. A priva
oamenii de locurile lor de munc\ înseamn\ a-i elimina din societate.
4. Popula]ia total\ a unei ]\ri este de 30 de milioane de locuitori. Dintre ace[tia,
40% nu sunt ap]i de munc\, 5% nu sunt disponibili, iar 0,5% nu vor s\ munceasc\..
S\ se determine num\rul [omerilor existen]i în ]ara respectiv\, în condi]iile în care
popula]ia ocupat\ reprezint\ 50% din întreaga popula]ie.
5. La începutul anului, într-o ]ar\ oarecare, exista urm\toarea situa]ie: for]a de
munc\ = 15 mil. persoane; rata [omajului = 5%.
În anul respectiv ajung la vârsta de pensionare 180 000 de persoane [i se
estimeaz\ c\ 150 000 de tineri vor absolvi liceul. În acela[i timp, se a[teapt\ ca uni-
versit\]ile s\ primeasc\ 90 000 de studen]i [i s\ licen]ieze 70 000 de speciali[ti. Prin
finalizarea unor investi]ii vor ap\rea 50 000 de noi locuri de munc\.
Ce rat\ a [omajului se va înregistra la sfâr[itul anului?
R\spunsuri: 4. 1,35 milioane; 5. 4,29%.
115
Capitolul IV
C. Infla]ia
Infla]ia este un dezechilibru de ansamblu al economiei, care const\
în existen]a unei mase monetare mai mari decât cantitatea de bunuri
[i servicii oferite pe pia]\.
116
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Tabelul IV.9 — Indicele pre]urilor de consum în perioada 1995-2005
(anul precedent = 100%)
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
132,3 138,8 254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 109,3 108,6
Analizând datele din Tabelul IV.9, se poate constata c\, în perioada 1995-
2005, în România, pre]urile de consum au crescut permanent. Dar, începând din
1997, anul de vârf al infla]iei din aceast\ perioad\, indicele pre]urilor a sc\zut
constant.
Rata infla]iei reprezint\ cre[terea general\ a pre]urilor sau a pre]urilor
bunurilor de consum.
Ri = IGP – 100% sau Ri = IPC – 100%.
117
Capitolul IV
oferta nu mai poate cre[te, fapt care va genera infla]ie. În circula]ie vor fi prea
mul]i bani în raport cu cantitatea de bunuri [i servicii oferite spre vânzare.
Pentru a în]elege acest fenomen, s\ analiz\m evolu]ia produsului intern
brut în corela]ie cu cantitatea de resurse atrase [i utilizate în produc]ie. Atât
timp cât în economie nu sunt utilizate integral resursele disponibile (faza 1),
produc]ia cre[te pe m\sur\ ce sunt atrase [i utilizate cantit\]i suplimentare
de resurse. De[i gradul de ocupare a for]ei de munc\ va cre[te [i, odat\ cu
acesta, cre[te [i cererea de bunuri [i servicii, pre]urile nu se modific\. În faza
urm\toare (faza 2), produc]ia cre[te în continuare, dar nu în acela[i ritm cu
cererea, fapt care va avea drept consecin]\ [i cre[terea pre]urilor. Dup\ ce au
fost atrase în produc]ie toate resursele disponibile [i s-a asigurat ocuparea
deplin\ a for]ei de munc\, se va produce la capacitate maxim\, limit\ dincolo
de care produc]ia nu mai poate cre[te (faza 3). În schimb, datorit\ faptului c\
popula]ia dispune de mijloace de plat\ suplimentare, cresc pre]urile. Grafic,
situa]ia se prezint\ ca `n Figura IV.14.
Dac\ economia produce la întreaga ei capacitate, produc]ia nu mai poate
cre[te. Orice cre[tere a cheltuielilor totale, în aceste condi]ii, este de natur\
infla]ionist\.
În faza ini]ial\ (1), cheltuielile totale — pentru consumul privat sau public,
investi]ii sau exportul net — sunt mici, iar economia nu produce la capacitate
maxim\. Aceasta înseamn\ c\ PIB este mic, rata [omajului este ridicat\, iar
întreprinderile au capacit\]i de
Nivelul pre]ului
118
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
condi]iile în care capitalul fix r\mâne acela[i, este înso]it\ de o încetinire a rit-
mului de cre[tere a produc]iei. Îns\ cheltuielile salariale cresc [i, odat\ cu ele,
cresc [i pre]urile. Înc\ nu este vorba de infla]ie propriu-zis\, deoarece pro-
duc]ia nu a atins nivelul maxim [i, deci, ar mai putea cre[te. Odat\ ce s-a
ajuns la nivelul maxim de produc]ie, cre[terea cheltuielilor totale genereaz\
infla]ie.
În faza final\ (3), nu mai exist\ resurse disponibile care s\ poat\ fi utilizate
pentru a cre[te produc]ia în continuare; oricum, economia tinde s\ dep\-
[easc\ limita maxim\ de produc]ie. Cre[terea în continuare a cererii are ca
efect doar cre[terea pre]urilor [i, o dat\ cu aceasta, a ratei infla]iei.
Infla]ia poate fi generat\ [i de cre[terea costurilor.
Ori de câte ori cresc pre]urile materiilor prime sau ale energiei, cresc [i cele-
lalte pre]uri. A[a s-a întâmplat, de exemplu, în 1979-1980, când exportatorii
de petrol au majorat de mai multe ori pre]ul, fapt resim]it ca un adev\rat [oc
în economiile ]\rilor importatoare. „{ocul petrolului” a determinat imediat
cre[terea pre]urilor la majoritatea bunurilor oferite pe pia]\.
Cre[terea veniturilor poate
fi o alt\ surs\ de infla]ie.
Dac\ salariile cresc, f\r\ acoperire în
cre[terea productivit\]ii muncii, se
majoreaz\ costurile unitare, fapt care
determin\ întreprinderile s\-[i reduc\
produc]ia. Dac\ cererea nu se modifi-
c\, sc\derea ofertei are ca efect cre[terea pre]urilor.
Cre[terea salariilor poate determina amplificarea infla]iei. În condi]iile în
care pre]urile de consum cresc, lucr\torii vor solicita majorarea salariilor pen-
tru a-[i putea acoperi cheltuielile de subzisten]\. Revendic\rile salariale ale sindi-
catelor sunt, în general, acceptate de patronate pentru c\ nu este în intere-
sul întreprinz\torilor s\ se ajung\ la conflicte de munc\ [i la oprirea produc]iei.
Dar cheltuielile salariale suplimentare vor fi recuperate prin majorarea
pre]urilor. De multe ori, sindicatele revendic\ major\ri salariale care s\
compenseze nu numai cre[terile de pre]uri din perioadele anterioare, ci [i
infla]ia anticipat\ pe anul în curs. În mod asem\n\tor procedeaz\ [i între-
prinz\torii care, preventiv, majoreaz\ pre]urile pentru a se asigura c\ vor
ob]ine profiturile scontate. Se poate ajunge la o escaladare a costurilor [i a
pre]urilor, care se autoîntre]ine. Este ca o spiral\ care, pe m\sur\ ce se
deruleaz\, devine tot mai larg\ [i mai cuprinz\toare.
119
Capitolul IV
120
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
z excesul de cerere
z cre[terea costului
z cre[terea excesiv\ a venitului
INFLA}IA
z sc\derea veniturilor reale
EFECTE
121
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Infla]ia se manifest\ prin cre[terea mai rapid\ a puterii de cump\rare a banilor
în raport cu oferta de bunuri [i servicii de pe pia]\, astfel încât veniturile scad,
pre]urile cresc, iar valoarea banilor cre[te foarte mult.
b. În mod curent, este considerat\ cauz\ a infla]iei [i diminuarea produc]iei de
bunuri [i servicii, în condi]iile în care masa monetar\ nu se adapteaz\ la aceast\
modificare.
c. Într-o conjunctur\ infla]ionist\, exist\ [i agen]i economici care ob]in avantaje
considerabile.
d. Indexarea salariilor este cea mai eficient\ m\sur\ de combatere a infla]iei.
2. Cre[terea infla]iei afecteaz\ negativ veniturile popula]iei. Uneori, îns\, de[i pre]u-
rile cresc, veniturile nu scad. Cum v\ explica]i fenomenul? Da]i exemple care s\ ilus-
treze r\spunsul.
3. Ce efecte are infla]ia asupra urm\toarelor persoane:
a. Domnul Mateescu este proprietarul unei sta]ii de benzin\. În ultimii doi ani,
încas\rile sale au crescut constant.
b. Doamna Petrescu este func]ionar\ la un oficiu po[tal. În ultimii doi ani, salari-
ul i-a fost indexat semestrial.
c. Cornel are 17 ani, este orfan [i beneficiaz\ de o pensie de urma[.
d. Cristian a mo[tenit 10 mil. lei, bani depozita]i la Banc Post.
e. Rodica Simion a contractat un credit pe 10 ani pentru cump\rarea unei locuin]e.
4. Comenta]i urm\toarea afirma]ie:
Mai mul]i bani nu înseamn\ neap\rat mai mul]i bani.
5. Calcula]i rata infla]iei, [tiind c\ în decurs de un an pre]urile bunurilor de consum
au crescut de 1,5 ori.
6. ~n România, în perioada 1995-2005, indicii pre]urilor de consum au fost urm\torii (anul
precedent = 100%):
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
132,3 138,8 254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 109,3 108,6
(sursa: Institutul Na]ional de Statistic\)
z De câte ori au crescut pre]urile în anii respectivi?
z Ce rat\ a infla]iei s-a înregistrat în fiecare an? Reprezenta]i grafic evolu]ia acesteia.
z Ce efect a avut cre[terea pre]urilor asupra veniturilor popula]iei în anul 2003,
[tiind c\ venitul lunar mediu al unei gospod\rii a fost de 795,09 lei (noi), în acel an,
fa]\ de 658,51 lei (noi) în anul 2002?
R\spunsuri: 5. 50%; 6. 1,32; 1,38; 2,54; 1,59; 1,45; 1,45; 1,34; 1,22; 1,15; 1,09; 10,8; 32,3%;
38,8%; 154,8%; 59,1%; 45,8%; 45,7%; 34,5%; 22,5%; 15,3%; 9,3%; 8,6%; au crescut cu 4,71%.
122
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
123
Capitolul IV
124
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
c]ia
i
str
agr
]i a ic ficativ, dup\ care au înce-
du
Popula in ol\
]ia
Pro
du c
are put s\ scad\, pe m\sur\ ce
Polu
poluarea s-a intensificat [i
1900 2000 2100 resursele neregenerabile au
Fig. IV.17 — Cre[terea economic\ în secolul al XX-lea ajuns s\ se extrag\ cu cos-
(scenariu pe calculator)
turi tot mai mari. Viitorul
pare s\ fie sumbru: resursele
se vor epuiza, iar activitatea economic\ se va întrerupe.
Graficul ilustreaz\ concluziile la care au ajuns unii cercet\tori americani*
care, în anii ‘70, au tras un semnal de alarm\, aten]ionând asupra caracteru-
lui limitat al resurselor. Ei au sus]inut c\, pentru a proteja resursele [i a asigu-
ra func]ionarea economiei în viitor, cre[terea economic\ trebuie oprit\,
optându-se pentru „cre[tere economic\ zero“. Viziunea catastrofic\ a anilor
‘70 nu s-a confirmat, dar oamenii au devenit con[tien]i de necesitatea de a
*Donella H. Meadows, Dennis L. Meadows [i Jorgen Randers, autorii lucr\rii intitulate
Limitele cre[terii, 1972
125
Capitolul IV
126
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
Te cre[t
de tere, oscilând între un nivel maxim
Maxim [i un nivel minim de dezvoltare
(Figura IV.18). Fiecare ciclu econo-
Maxim Minim mic are o anumit\ intensitate [i
durat\ [i se deosebe[te, prin aces-
Minim tea, de celelalte, de[i presupune
Timp
parcurgerea acelora[i patru faze.
Periodicitatea medie a unui ciclu
Fig. IV.18 — Ciclul economic
este de 8-10 ani.
Pe baza datelor statistice, exper]ii americani de la Ameritrust Company
(Cleveland) au estimat curba ciclurilor economice succesive `nregistrate `n
SUA, `n perioada 1875-1995 (Figura IV.19). Dup\ marea criz\ din 1929-1933,
amplitudinea oscila]iilor ciclice s-a redus foarte mult, datorit\ politicilor de
interven]ie a statului `n economie, ini]iate de pre[edintele Roosevelt.
+60
+50 Primul R\zboi
+40 Goana Construc]ia Dezvoltarea Mondial
+30 Epoca de aur
dup\ aur c\ilor ferate corpora]iilor
+20
+10
0
–10
–20
–30 A doua Panica din
Panica din Criza
–40 depresie dup\ 1907
–50 1893 postbelic\
r\zboiul civil
–60
1875 1880 1885 1890 1895 1900 1905 1910 1915 1920 1925 1930
Al Doilea R\zboi
+60 Interven]ia
+50
Mondial {ocul
+40
dezinfla]ionist\
R\zboiul R\zboiul petrolului
+30 a B\ncii
+20 din Coreea din Vietnam (stagfla]ie) Centrale
+10
0
–10
–20
–30 Reconversia la
–40 economia de pace
–50
–60
Marea criz\
1935 1940 1945 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995
127
Capitolul IV
128
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
129
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Monitorizarea activit\]ii economice la diferite niveluri permite constatarea fap-
tului c\, îndeob[te, aceasta înregistreaz\ cre[teri [i doar uneori, relativ rar, apar
situa]ii de stagnare sau descre[tere.
b. Activitatea economic\ are o evolu]ie uniform\, linear\ [i fluctuant\.
c. Expansiunea este, dintr-un anumit punct de vedere permanent\, chiar dac\ se
face sim]it\ ac]iunea unor condi]ii defavorabile, dar cre[terile nu sunt întotdeauna la
fel de importante, uneori putând exista a[a-numitele „cre[teri zero”.
d. În condi]ii de recesiune, în economie se restabile[te echilibrul, chiar dac\ acest
fapt provoac\ unor categorii sociale insatisfac]ii puternice.
2. Calcula]i rata anual\ de cre[tere în situa]ia urm\toare:
PIB0 = 500 miliarde u.m.; PIB1 = 525 miliarde u.m.
3. În condi]ii de recesiune, întreprinderile care produc bunuri de folosin]\ îndelun-
gat\ sunt mai afectate decât cele care produc bunuri de folosin]\ curent\.
Cum se explic\ acest fapt?
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Produsul intern brut – 4,8 – 1,2 2,1 5,7 5,1 5,2 8,4 4,1
Consumul final 1,1 – 2,5 1,4 6,3 4,9 6,9 10,3 8,5
Formarea bruta a
capitalului fix – 5,7 – 4,8 5,5 10,1 8,2 9,1 10,1 7,5
4. Folosi]i datele din tabelul de mai jos pentru a explica de ce este cre[terea eco -
nomic\ un obiectiv major în orice societate (1990 = 100%):
5. În perioada 1995-2005, în România, evolu]ia PIB a fost urm\toarea (varia]ie pro-
centual\ fa]\ de anul anterior):
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
7,1 3,9 – 6,1 – 4,8 – 1,2 2,1 5,7 5,1 5,2 8,4 4,1
(surs\: Banca Na]ional\ a României, Comisia Na]ional\ de Prognoz\)
R\spunsuri: 2. 25%.
130
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
131
Capitolul IV
132
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
133
Capitolul IV
134
Pia]a — `ntâlnire a agen]ilor economici
P
O Utilizarea bugetului de stat [i a sistemului fis-
cal pentru a asigura stabilitatea economic\ re-
prezint\ politicile bugetare [i fiscale ale statului.
În perioade de recesiune (pe segmentul ori-
a C0 C1 PIB zontal al ofertei, `n Figura IV.20.a), statul inter-
vine [i contribuie la cre[terea cererii totale (de la
P C0 la C1) prin cre[terea cheltuielilor bugetare [i
O
prin reducerea obliga]iilor fiscale. Drept urmare,
deficitul bugetului de stat cre[te.
În perioade de expansiune (pe segmentul ver-
C0
tical al ofertei, `n Figura IV.20.b), statul ia m\suri
b C1
PIB pentru a mic[ora cererea total\ (de la C0 la C1):
reduce cheltuielile de la bugetul de stat [i
Fig. IV.20 — Modific\rile
cererii totale: a) `n perioade m\re[te obliga]iile fiscale, diminuând astfel defici-
de recesiune; b) `n perioade tul bugetar.
de expansiune În situa]ie de deficit bugetar, exist\ dou\
solu]ii:
z Statul se împrumut\. Statul poate emite [i pune în vânzare obliga]iuni
publice sau poate solicita credite b\ncilor. În acest din urm\ caz, statul apare
pe pia]a monetar\ ca purt\tor de cerere. Prezen]a sa determin\ cre[terea
ratei dobânzii, fapt care va afecta negativ investi]iile.
z Statul emite moned\. Excesul de mas\ monetar\ determin\, de aseme-
nea, cre[terea pre]urilor. Este, deci, evident c\ existen]a deficitului bugetar
are efecte negative în economie.
135
Capitolul IV
Sarcini de lucru
1. Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Cea mai sigur\ [i mai des folosit\ metod\ de a asigura resursele financiare
necesare statului este temperarea cre[terii salariale în sectorul bugetar.
b. Pentru a acoperi cheltuieli pentru care nu exist\ venituri la buget, statul ape-
leaz\ la credite.
c. Pentru a asigura stabilitatea economiei, în perioade de recesiune, statul
m\re[te cheltuielile bugetare [i fiscalitatea.
d. În perioadele de expansiune, statul adopt\ m\suri de diminuare a deficitului
bugetar.
136
CAPITOLUL V
ECONOMIA DESCHIS|
1 *Globalizarea
2 Uniunea European\ —
mecanisme de integrare
economic\
137
Capitolul V
1 * Globalizarea
Economia mondial\ reprezint\ ansamblul economiilor na]ionale
aflate în rela]ii de interdependen]\, ca urmare a particip\rii fiec\rei ]\ri
la schimbul interna]ional de bunuri [i servicii.
Economia mondial\ s-a constituit pe m\sur\ ce s-a statornicit diviziunea
interna]ional\ a muncii [i s-au adâncit interdependen]ele dintre na]iuni în
domeniul produc]iei [i al schimbului. La aceasta a contribuit dezvoltarea marii
industrii [i specializarea economiilor na]ionale astfel încât, în prezent, econo-
miile nu mai pot func]iona normal dac\ nu particip\ la schimbul interna]ional.
Economia mondial\ este alc\tuit\ din economii na]ionale
care s-au dezvoltat în mod diferit.
Majoritatea economiilor sunt subdezvoltate sau în curs de dezvoltare (apro-
ximativ 70%). Acestea ob]in produc]ii mici pe locuitor [i nu reu[esc s\ satis-
fac\ în mod corespunz\tor nevoile popula]iei. De fapt, în aproape toate eco-
nomiile subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, nivelul de trai este
sc\zut [i o mare parte a popula]iei se confrunt\ cu s\r\cia absolut\.
În statisticile interna]ionale sunt considerate s\race persoanele care
dispun de un venit mai mic de 1 dolar SUA/zi. Cele mai sc\zute niveluri de dez-
voltare se întâlnesc în Africa tropical\, unde media PIB/locuitor a 33 de ]\ri este
de 270 dolari SUA (doar 71 cen]i/locuitor/zi) [i în ]\rile din sudul Asiei (cu o
medie a PIB/locuitor de 547 dolari SUA). (Sursa: The UN Millennium Project, 2005)
138
Economia deschis\
139
Capitolul V
140
Economia deschis\
141
Capitolul V
Sintez\ recapitulativ\
z Bunurile [i serviciile produse într-o economie sunt destinate consumului
personal [i guvernamental, investi]iilor [i exportului net.
z Cre[terea veniturilor determin\ cre[terea consumului, dar nu propor]i-
onal, ci într-o m\sur\ mai mic\.
z Investi]iile sunt destinate înlocuirii capitalului consumat [i sporirii capi-
talului existent în economie. Ele depind, în primul rând, de rata dobânzii [i de
raportul acesteia cu rata profitului. Agen]ii economici sunt interesa]i s\
investeasc\ dac\ rata profitului este mai mare decât rata dobânzii. Ca urmare
a investi]iilor, veniturile cresc.
z Exportul net este diferen]a dintre export [i import, dintre bunurile [i ser-
viciile vândute în str\in\tate [i cele cump\rate din str\in\tate. Comer]ul exte-
rior asigur\ bunuri [i servicii pe care agen]ii economici dintr-o ]ar\ nu le pro-
duc ei în[i[i, stimuleaz\ cre[terea eficien]ei [i a competitivit\]ii, permite
l\rgirea produc]iei dincolo de capacitatea pie]ei interne. De pe urma comer-
]ului exterior câ[tig\ agen]ii economici care s-au specializat în producerea [i
`n vânzarea acelor bunuri [i servicii pentru care au un avantaj comparativ.
În decursul timpului, produc]ia de bunuri [i servicii a crescut, fapt care a
determinat sporirea posibilit\]ilor de consum [i de produc]ie. Activitatea eco-
nomic\ a înregistrat îns\ fluctua]ii, cre[terea fiind întrerupt\ periodic de
perioade de recesiune [i declin, de sc\derea nivelului produc]iei [i a gradului
de ocupare a for]ei de munc\, de [omaj [i infla]ie. Pe ansamblu, evolu]ia a
fost ascendent\.
z {omajul [i infla]ia sunt dezechilibre economice majore.
z {omajul const\ în existen]a unui surplus de ofert\ pe pia]a for]ei de
munc\. Schimb\rile care se produc în structura pe ramuri a economiei [i la
nivelul tehnologiei genereaz\ [omaj structural [i tehnologic. Sc\derea pro-
duc]iei în perioadele de recesiune economic\ genereaz\ [omaj ciclic.
z Infla]ia const\ în existen]a unui excedent de mas\ monetar\ în raport cu
cantitatea de bunuri [i servicii oferit\ pe pia]\. Ea se manifest\ prin cre[terea
generalizat\ a pre]urilor [i poate fi determinat\ de existen]a unui exces de
cerere, de cre[terea costurilor sau a veniturilor.
z {omajul [i infla]ia afecteaz\ nivelul produc]iei, al veniturilor, al con-
sumului [i al economiilor. Statul trebuie s\ intervin\ pentru a proteja popu-
la]ia, adoptând m\suri eficiente de combatere a [omajului [i a infla]iei.
z Statul este un participant important la activitatea economic\. Statul regle-
menteaz\ activitatea economic\, men]ine concuren]a, redistribuie veniturile,
corecteaz\ externalit\]ile, ofer\ bunuri [i servicii publice.
142
Economia deschis\
Evaluare
1. Defini]i: produsul intern brut, investi]iile, [omajul, infla]ia, externalit\]ile.
4. În mod relativ, nivelul [omajului se exprim\ cu ajutorul unui indicator. Care este
acest indicator? Cum se calculeaz\ acesta? Ce m\suri se impun pentru reducerea
lui?
143
CUPRINS
Capitolul I. Introducere în economie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1. Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
144