UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

CLINICA CHIRURGICALĂ

Medicul
veterinar
(studentul),
care
întocmește foaia
Budac Cătălin
studentul an IV. gr. I

FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ

Specia bovină , vârsta 5 ani , talia mare , sexul femenin,

serviciul de lapte , culoarea și particularitățile ei albă cu roșu , semne
particulare -----------, greutate corporală 550 kg,
nume -------- , nr. matricol 872242 , proprietar Ceban Vasile,
adresa proprietarului s.Călinești r. Fălești

Data internării 1.04.2021

Data examinării 1.04.2021
Diagnosticul la intrare sinusită frontală
Sfârșitul bolii 7.04.2021

I. ANAMNEZA
(Interogatoriu clinic – anamnezis vitae)
 1. Anamneza vieții (proveniența, productivitatea, randamentul), tehnologia de
întreținere, hrănire și adăpare, date despre aplicarea vaccinărilor obligatorii și analizele
examenului de laborator.
La clinica veterinară a fost adusă o bovină (rasa Simmental) , gen femenin, de la ferma de
bovine din s. Călinești r. Fălești unde sunt specializate pentru lapte. Productivitatea bovinei era de
aproximativ 20 l/zi. În cadrul fermei bovina este întreținută în stabulație liber. Animalul este
hrănit la iesle, iar în rația furajeră sunt incluse următoarele nutrețuri: fân de lucernă, siloz de
porumb și concentrate sub formă de urluială ( porumb , orz, șrot de soia , măcuc de floaarea
soarelui). Adăpatul este de tip automat cu bilă, apa provine din fîntână.
Pe teritoriul fermei se află și alte animale (câini), întreținuți liberi, care pot servi ca
rezervor natural a mai multor boli infecțioase și parazitare.
Prealabil bovina a fost vaccinată contra antraxului, a fost supusă testului alergic la
tuberculoză , au fost prelevate probe de sînge și transmise la laborator pentru examenul serologic
contra brucelozei și leucoza enzootică bovină. Rezultatele atît a examenului alergic la tuberculoză
cît și examenului serologic la bruceloză și leucoză au fost negative.
Bovina a fost supusă deparazitării cu albendazol.

2. Istoricul actualei boli (Anamneza morbi) – debutul, simptoamele debutului și

ordinea în care au apărut, evoluția bolii, tratamentul și clasificarea lui, situația epizootică în
gospodărie.

Primele schimbări în starea generală a animalului au fost obervate de către îngrijitorii de la

fermă cu 5 zile înainte de aducerea bovinei la clinică pentru consultație. Anterior bovina a suferit
o fractură de corn (drept) , în urm căreia i-a fost amputat.
Primele simptome ale bolii au debutat prin alterarea stării generale a animalului. A fost
observată lipsa poftei de mîncare, facies abătut, atitudine indiferentă la stimulii mediului,
abordarea îndelungată a pozitiei în decubit. Mai tîrziu sa observat scurgeri sero-mucoaae , apoi
purulente din cavitatea nazală. Jetajul era continu și avea miros ihoros.
La termometrie s-a înregistrat temperatura generală a corpului de 40 °C, acesta fiind un
indice important că este vorba de un proces infecțios.
Apoi sa observat respirație îngreunată și frecventă și gemete profunde a animalului.
De la momentul apariției primelor simptome și pînă la aducerea la clinică nu a fost aplicat
nici un tratament, animalul fiind doar izolat de restul efectivului din fermă, într-un loc separat și
liniștit.
La momentul îmbolnăvirii animalului în ferma dată nu existau alte cazuri de boală în
efectivul de animale. În fermă nu erau cazuri de boli infecțioase, așadar situația epizootică era
favorailă.

II. STAREA PREZENTĂ A ANIMALULUI

(Status praesens)
 1.04 . 2021, ora 8.°°

Temperatura generală (0C) 40 , Frecvența cardiacă (b/min) 100

Frecvența respirației (resp/min) 50 , pliu cutanat (sec) 1 ,
Timpul de reumplere a capilarelor (sec) 2 , Starea generală superficial abătut ,
Conformația bună , Constituția fină , Temperamentul limfatic,
Starea de întreținere bună , Faciesul și mimica facies dispneic, atitudine în decubit
Atitudinile animalului în stațiune, în decubit, în deplasare (mers) Animalul majoritaea
timpului a stat în decubit cu capul aplecat.
Pielea și fanerele Pielea de culoare roz pală, s-a observat sensibilitatea pielii din regiunea
frontală , este prezentă temperatura locală mărită
La examenul fanerelor nu sau observat schimbari de la normă, doar faptul că mai înainte bovina
suferise o traumă a cornului drept.

Sistemul limfatic La palpația nodulilor limfatici ( submandibulari, prescapulari, precrurali,

retromamari) nu sa depistat o modificare de formă, dimensiune, elasticitate, mobilitate.

Mucoasele aparente și conjunctiva Congestia conjuctivei. Mucoasele aparente uscate .

Ordinea examinării pe aparate

1. Aparatul digestiv
La inspecția aparatului digestiv am observat că la animal pofta de mâncare este parțială, cu
apetit redus. Prehensiunea, deglutiția și masticația nefiind afectate , nu s-au obervat devieri de la
normă. La eructație nu prezintă miros fetid.
La inspecția cavității bucale nu am depistat schimnări a mucoasei cavității bucale și nici a
limbii.
Abdomenul la inpecție are proprietăți simetrice. La ascultația în flancul stîng al rumenului
s-au depistat contracții normale.
La defecare animalul prezenta diaree.

2. Aparatul respirator
La inspecția aparatului respirator s-a observat jetaj, care se accentua la aplecarea capului
animalului. Jetajul era continu, unilateral, seros la început apoi sero-purulent. Jetajul avea miros
ihoros. La examinarea nasului, și a cavitîții nazale nu s-a observat modificări de formă, volum.
. La palpația sinusului frontal s-a observat sensibilitate, animalul fiind deranjat manifestînduse
printr-o stare de neliniște, iar la percuție s-a depistat un sunet submat care este un simptom în
prezenta sinusitei. La examenul faringelui și traheii nu s-au observat modificări. Tipul respirației
era normal (toraco-abdominal). La ascultația pulmonilor s-a depistat un sunet de murmur
vezicular. Respiratia era îngreunată și accelarată. Frecventa respirației era putin mărită
înregistrânduse 50 res/minut.

3. Aparatul cardiovascular
 La ascultația cordului la nivelul spațiului intercostal III- IV am depistat 100 bătăi pe minut
(frecvența mărită), și am constatat că este prezentă tahicardia. Zgomotul normal auzit este ,,bu-
dup”. Sensibilitatea și temperatura locală nu diferă față de organele care sunt situate în vecinătate.
Sunetul la percuție este mat. Aritmii și vicii cardiace nu au fost depistate.
4. Aparatul uro-genital
La palpația rinichilor sensibilitatea la durere este absentă. La micțiune animalul a luat o
pozitie normală reprezentativă speciei. Nu s-au observat dificultăți la micțiune, a frecventei sau a
cantității de urină. Culoarea urinei este galben pai, cu miros caracteristic speciei (ceai de fân).
5. Sistemul nervos .
S-au observat stari de neliniste, excitabilitate și nervozitate a animalului. Animalul
răspundea parțial la excitatiile mediului.
La examenul fizic al coloanei vertebrale nu a fost depistate modificări. La examenul
craniului s-a observat sensibilitate la palpație și percuție a regiunii frontale .
6. Aparatul locomotor
La inspecția aparatului locomotor nu sunt prezente leziuni și fracturi, nu sunt observate
dereglări în mersul animalului, la palpare nu prezintă sensibilitate, nu sunt prezente dereglări ale
articulațiilor. Aparatul locomotor este în normă fiziologică.

7. Sistemul endocrin
Analiza sistemului endocrin am efectuat analizînd toate celelalte sisteme descrise
constatînduse că nu sunt modificări la glandele endocrine ( hipofiza, suprarenalele, tiroida,
paratiroida, pancreasul, ovarele. Din aceste considerente excluzînd ca fiind o problema la nivel
endocrin.
8. Examenul radiologic, electrocardiografic, USG ș.a.
Examenul radiologic , electrocardiografic , USG nu a fost efectuat.

9. Examenul sângelui
a) Examenul fizic
Culoarea Viteza de sedimentare a Hematocritul
hematiilor

Roșie 0,9 mm 32 %

b) Examenul citologic
Numărul Formula leucocitară
Neutrofile
Trombocite

Eozinofile
Leucocite

Limfocite

Monocite
Eritrocite

Metamielocite
Bazofile

Segmentate
Bastonașe

6 7 500000
3
mln mii/mm mii 2 5 0 4 50 48 5
3
/mm
10. Examenul urinei
 a) Examenul fizic
Cantitatea
Culoarea Transparența Consistența Mirosul Densitatea
în 24 ore

14 Galbenă - Transparentă Apoasă Ceai de fân Izostenurie

deschisă

b) Examenul biochimic
Sânge,
Corpi Pigmenți
pH Proteine Glucide hemoglobină, Indican Urobilină
cetonici biliari
mioglobină

7,9 Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă Lipsă

Diagnosticul
În urma examenelor clinice efectuate și ținând cont de rezultatele lor și în special
simptomelor foarte bine pronunțate la examinarea aparatului respirator s-a pus diagnosticul de
sinusită frontală.
Sinusul afectat fiind sinusul frontal superior.

CONCLUZIE
despre starea animalului și caracterul procesului patologic
Starea animalului la momentul efectuării examenului clinic era rea, animalul avea un
proces infecțios la nivelul sinusului frontal (sinusită frontală), care afecta starea generală a
animalului, era pronunțat afectat sistemul respirator, animalul cu greu respirara si prezenta jetaj
permament ceea ce era și cauza respirației îngreunate.
În urma examinării s-a ajuns la concluzia că este nevoie de efectuat trepanația sinuslui
frontal superior pentru a stopa precesul infecțios .

Semnătura medicului veterinar (curatorului) Budac

PROTOCOLUL OPERAȚIEI NR. 1

din 1. 04. 2021

Specia animalului bovină , sexul femenin , culoarea alb cu roșu, vârsta 5 ani,
Proprietarul Ceban Vasile,
Data internării în clinică 1.04.2021 , Istoria bolii Nr. 1
Diagnostic clinic sinusită frontală purulentă

Denumirea operației Trepanația sinusului frontal

Tunderea, spălarea și raderea regiunii tunse, degresarea

Câmpul operator câmpului cu alcool, ștergerea cu soluție de iod 5% sau betadină.

Bisturiu, trefin, seringi, depărtătoare de rană, ace chirurgicale,

Instrumentarul
decolator de periost, portac, pense hemostatice, pense
METODE DE PREGĂTIRE

chirurgicale.

Materialul de pansat
Tampoane de tifon, vată , șervețele sterile.

Firele de sutură
Neresorbabile – fire de mătase

Albiturile folosite în
Pânză pentru izolarea câmpului operator.
operație

Chirurgul își spală mâinile cu apă și săpun, prelucrarea cu

Mâinile alcool de 70 % și apoi cu betadină, mănuși sterile.

Decubit cu capul bine fixat pe masa travaliu tip Gherțen

Contenția animalului

Tranchilizare cu xilazină 5 ml i.m

Abolirea nervului frontal cu 10 ml novocaină 2%
Metodele de anestezie, Anestezia prin infiltrație pe linia de incizie cu novocaină
efectul acesteia

Operația s-a efectuat după

metoda ------------------------
 La bovine sinusul frontal superior se deschide la 4 cm distantă
fată de baza cornului.
Incizia regiunii menționate ( sinusul superior )
Tamponarea sîngelui
Aplicarea a 2 îndepartatătoare de rană
Decolarea periostului
Deschiderea cavitatății sinusului cu trefinul (trepanația)
Evacuarea exudatului purulent
După evacuare sinusul se igienizează cu soluție de Rivanol
Mersul operației, 1:1000 și se introduce un dren.
hemoragia și oprirea ei, Aplicarea suturilor pe piele cu țesutul subcutan (3 suturi)
defectele morfologice separate
depistate

În cavitatea sinusului superior s-a depistat un proces purulent

exprimat prin exudat sero-purulent de culoare brun-negricios cu
Diagnosticul morfopatologic
miros fetid.

Durata operației
40 minute
Rezultatul operației
Evacuarea procesului purulent

A efectuat operația: Budac Cătălin

Asistenți: Zabrian Vladislav
Zdraguș Nicolae

Chirurgicală- Trepanarea sinuslului frontal , evacuarea

exudatului inflamator
Antibioticoterapia
Metoda de tratament

Timpul de scoatere a După 10 zile de la efectuarea operației

 suturilor

Rezultatul bolii Satisfăcător

Durata tratamentului, zile 7

Animalul a fost externat 7.04. 2021

OBSERVAȚII:

Semnătura executantului protocolului Budac Cătălin

Fișa de evaluare zilnică

Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
1.04.2021 1400 400C 90 45 După efectuarea operației animalul a fost plasat într-o
boxă individuală,bine iluminată, aerisită, așternut curat
și uscat. În boxă animlul este ținut liber. Curățenia în
boxă se efetuează de 2 ori pe zi. Hrana si adăparea de
2 ori pe zi. În prima zi sa efectuat peste fiecare 2 ore
inspecția rănii, drenului aplicat. Starea animalului este
ca după operație , puțin abătut în decubit.

Fișa de evaluare zilnică

Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
2.04.2021 900 39,90C 90 45 A doua zi dimineața după operație s-a observat că t0
locală la nivelul rănii este mărită. Starea animalului
revine la normal, are poftă de mâncare
Irigarea sinusului frontal cu soluție de rivanol la o
concentrație de 1: 1000.
2.04.2021 1500 39,90C 86 37 Blocarea nervului frontal cu novocaină de 0,5 % - 15
ml, pentru a elimina durerea postopertorie. Intervalul
de injecții de 48 ore.

Fișa de evaluare zilnică

Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
3.04.2021 900 39.80C 85 35 Se obervă o îmbunătățire a stării animaluli, este
observat frecvent în poziție patrupedală, are poftă de
mâncare ridicată. Drenarea rănii se produce normal.
În jurul rănii se observă hiperemie , temperatura
locală mărită
3.04.2021 1500 39,80C 82 30 Irigarea sinusului frontal cu soluție de rivanol

Fișa de evaluare zilnică

Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
4.04.2021 900 39,80C 80 30 Starea animalului este satisfăcătoare , din ce în mai
activ . Parametri fiziologici aproapte de normă cu mici
abateri. La inspecția rănii se observă stare bună
fără procese de infectare. Drenarea bună
4.04.2021 1500 39,80C 76 27 Blocarea nervului frontal cu novocaină de 0,5 % - 15
ml, pentru a elimina durerea postopertorie
Irigarea sinusului frontal cu soluție de rivanol.

Fișa de evaluare zilnică

Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
5.04.2021 900 39,70C 75 27 Irigarea sinusului frontal cu soluție de rivanol
Starea animalului se îmbunătățește. Comportamentul
este normal, reacționează la stimulii mediului.
A 5 a zi după operație s-a îndepărtat drenul din rană
și s-a efectuat irigarea sinuslui cu soluție rivanol .
Închiderea completă a rănii cu aplicarea suturilor în
fire separate.

5.04.2021 1500 39,70C 75 25 S-a dus observația atentă a animalului pentru a oberva
dacă nu sunt modificări a stării generale după
îndepărtarea drenului,șă dacă nu s-a provocat infecția
rănii .
 Fișa de evaluare zilnică
Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
6.04.2021 900 39,60C 75 25 Animalul este într-o stare bună, vioi are poftă de
mîncare. La inspecția rănii se observă procesul de
cicatrizare, fără complicații
Irigarea rănii cu soluție rivanol

6.04.2021 1500 39,50C 73 25 Blocarea nervului frontal cu novocaină de 0,5 % - 15

ml, pentru a elimina durerea postopertorie.
S-a observat pentru prima ora revenirea în limitele
normale a temperturii generale.
 Fișa de evaluare zilnică
Data Ora T P R Evoluția bolii, dieta regimul de întreținere,
tratament
7.04.2021 900 39,20C 73 25 În a 7 a zi de la oprație s-a constatat sstarea bună
animalului, parametri fiziologici în normă, starea
rănii bună, cicatrizarea normală.
Animalul nu mai prezenta semne de boală sau de
complicații a bolii anterioare și s-a decis externarea
animalului . Scoaterea suturii sa decis sa se facă peste
cîteva zile după o cicatrizare mai completă a rănii
S-a adus la cunoștintă proprietarului, starea animalului
și metodele de prevenire a bolii date.
Diagnosticul precizat Sinuzita frontală
a) pozitiv
b) boli însoțitoare Nu au fost stabilite boli însoțitoare
c) complicații Nu au fost înregistrate complicații, operația a decurs normal , fără infecții
secundare.
EPICRIZA
(concluzia generală despre animalul bolnav și tratament)
1. Argumentarea diagnosticului pozitiv și diferențial; 2. Etiologie; 3. Patogeneză;
4. Evoluție; 5. Prognosticul; 6. Tratament; 7. Profilaxie.

Sinuzita este o boală chirurgicală care se caracterizează prin inflamarea mucoasei sinuzale.
La bovine apare la sinusul frontal, consecutiv fracturilor bazei cornului, sau în urma operației de
amputare a coarnelor.
Înflmația poate fi catarală apoi purulentă, eliminarea exudatului din cavitatea nazală . Pot
fi unilaterală sau bilaterală.
1. Argumentarea diagnosticului pozitiv și diferențial
Punerea diagnosticului de sinuzită frontală a avut la bază datele în urma examenelor
clinice (respirator, nervos, digestiv , endocrin, examenul mucoaselor și fanerelor, examenul de
laborator al sîngelui și urinei, uro-genital, limfatic, locomotor, cardiovascular). Cele mai specifice
și relevante simptome au fost obținute la examenul sistemului respirator. S-a observat jetaj seros,
apoi sero-purulent. Jetajul era continu și ihoros , iar cel mai evident era atunci cînd animalul
apleca capul în jos. Aerul expirat de animal era ihoros.
Starea generală a animalului era afectată, temperatura locală și generală era marită. La
termometrie s-a înregistrat 400C. Frecventa respiratorie era mărita înregistrânduse 50 respirații pe
minut . La examenul cordului s-a depistat tahicardie înregistrânduse 100 batăi pe minut .
Animalul sătatea permanent în dcubit cu capul aplecat. La palpația regiunii frontale sa
depistat sensibilitate , animalul reacționând în momentul palpării prezentând semne de durere
(animalul era neliniștit). La percuție s-a depistat sunet submat care este un simptom importat ca în
cavitatea sinusului este prezent lichid (exudat).
Rezultate importante în stabilirea diagnosticului de sinuzită frontală a servit anamneza. În
urma interogatoriului stăpânului animalului am aflat că bovina cu ceva timp în urmă a suferit o
fractură a cornului drept și i-a fost amputat cornul. Acest lucru este foarte important în apariția
sinuzitei.
S-a efectuat un diagnostic diferențial cu morva și rinita purulentă. În morvă jetajul este
sanguinolent, iar în cavitățile nazale se constată ulcere și cicatrici stelate. Pentru aceasta s-a
efectuat malenizarea și examenul seroogic
În rinita purulentă lipsesc simptomele inflamatorii de la nivelul sinusurilor, iar jetajul este
de regulă bilateral.
2. Etiologie
Etiologia în genral a sinuzitei poate fi : provocată de îngrijitor , medic, ca rezultat al
decornării incorecte, murdare, amputarea întârziată al coarnelor care cresc în direcția orbitei.
În cazul dat etilogia sinuzitei la acest animal a fost fractura de corn și amputarea
incorectă , murdară , în urma căreia s-a produs infecți la locul amputarii, procesul trecînd pe
parcurs la nivelul sinusului frontal, producând infecție, rezultatul find producerea de exudat
inflamator sero-purulent.

3. Patogeneză
Procesul inflamator în inflamația sinusului frontal este adesea limitat la membrana
mucoasă a sinusului frontal, uneori submucoasa, periostul, osul și meningele pot fi implicate în
proces. Cu inflamația purulentă, membrana mucoasă a sinusului frontal este umflată și înroșită, în
ea găsim ulcere și proliferarea focală a țesutului conjunctiv. În alte cazuri găsim umflături și
roșeață a stratului submucos, hemoragii în periost, deschiderea frontal-nazală este de obicei
îngustată sau închisă, o cantitate mare de exsudat se acumulează în sinusul frontal. Înmuierea
oaselor este adesea exprimată și sunt vizibile pasaje fistuloase, care se deschid în țesutul
subcutanat din frunte sau în cavitatea craniană.
La nivelul sinusurilor a avut loc un proces infecțios după care s-a format exudat sero-
purulent. Mai tîrziu cînd puroiul era mai consistent, obturează orificiul de comunicare cu cavitaea
nazală, fapt care face ca el să se acumuleze în interiorul sinusului ducînd la apariția empiemului
sinuzal.
Cu timpul presiunea din interiorul sinusului crește atît de mult încât ea duce la deformarea
acestuia, iar în cele din urmă, puroiul prin proprietățile sale corosive, produce o adevărtă
trepanație a sinusului, eliminînduse la exterior. Exsudatul acumulat în sinus nu se evidențiază din
cauza încălcării permeabilității pasajului nazal mediu. Trebuie remarcat faptul că puroiul este un
iritant puternic pentru sistemul nervos, o sursă de infecție, care îngrijorează constant animalul și
menține o temperatură ridicată a corpului.
Când sinuzita acută urmează decojirea recentă, pot fi observate drenaje purulente sau
cruste grele la nivelul plăgii din porțiunea cornuală a sinusului. O multitudine de bacterii cum ar fi
A. pyogenes, Pasteurella multocida, Escherichia coli și anaerobi pot contribui la infecția sinusului
frontal acut. Tetanosul este o altă posibilă complicație a sinuzitei frontale acute dacă resturile
plăgii sau crustele ocluzează deschiderea cornuală care permite un mediu anaerob.
Ocazional, bovinele cu sinuzită cronică frontală au dezvoltat celulită orbitală, exoftalmie
patologică sau abcese faciale din distrugerea infecțioasă a diverticulului postorbital al sinusului,
permițând infecția țesuturilor moi ale orbitei.

4. Evoluție
Evoluția bolii este influențată de natura agentului infecțios, de starea de sănătate a
animalului, de reacțiile de apărare a organismului și de reușita intervenției chirurgicale a
medicului.
În czul dat boala a evoluat cronic timp de mai multe zile din momentul fracturării și
amputării cornului. Boala a evoluat treptat , iar primele semne clinice s-a obsrvat atunci cînd
starea generală a fost afectată (lipsa poftei de mâncare, hiperexcitabilitate , scăderea
productivității).
 Evoluția bolii mai depinde și de condițiile de îngrijire a animalului. În cazul unei stări de
întreținere precare (adapost neaeresit, condiții de igienă proaste, ), temperatura ridicată în adăpost
evoluția este rapidă.
În evoluția cronică a bolii, inflamația rezultată se poate răspândi la meningele, ca urmare a
reacției animalului bolnav la mediu slăbește sau dispare, animalul dezvoltă anxietate și alte
simptome caracteristice deteriorării creierului și meningelor . Frontita pentru un animal poate
duce la sepsis.

5. Prognosticul
În general prognosticul în caz de sinuzită frontală este rezervat, datorită faptului că boala
cedează foarte greu la tratament, iar pe de altă parte există pericolul apariției meningoencefalitei.
Tratamentul conservator al sinuzitei frontale purulente în caz de fractură a cornului este
ineficient și numai operația poate da rezultatul dorit .
Astfel îm urma stabilirii diagnosticului de sinuzită frontală s-a decis chiar in ziua dată să se
efectueze operația . (trepanația sinusului frontal) pentru a înlătura infecția.

6. Tratament
Tratamentul a a avut ca scop combaterea infecției și asigurraea drenajului. Tratmentul are
la bază intervenția chirurgicală, precedat de toaleta rănii și actul medicamentos. Astfel a fost
efectuată trepanația sinusului forntal și evacuarea puroiului , irigarea sinuslui cu soluție de
Rivanol la o concentrație de 1-1000, aplicarea unui dren timp de cîteva zile pentru ca din rană să
se scurgă în totalmente puroiul. După aplicarea a 3 suturi temporare pe piele cu țesutul subcutan,
a fost prelucrată rană cu soluții antiseptice și antibiotice. După 4 zile de la operație a fost înlăturat
drenul și inchiderea completă a rănii. După efectuarea operației timp în care animalul a fost
internat pentru tratament zilnic au fost efectuate irigații a sinusului cu soluție de rivanol, iar la
fiecare 48 de ore s-a efectuat blocajul nervului frontal cu soluție de novocaină de 0,5 pentu a
elimina durerea postoperatorie.
În general după unii autori în faza de debut a bolii se pot încerca fumigațiile cu vapori de
apă sau ceai de fîn, în care se adaugă o lingură de terebentină, gomenol, mentol sau eucaliptol.
Rezultate bune pot fi obținute folosind aerosolii electrodirijați cu streptomicină (1 g de
streptomicină în 10 ml de ser fiziologic), administrați pe cale nazală , în 3-6 ședințe.
În empiemul sinusurilor trebuie făcută trepanația acestora urmată de evacuarea puroiului
prin spălături intrasinusale cu soluții călduțe de rivanol sau permanganat de potasiu, zilnic pînă la
vindecare . Și în aceste cazuri aerosolii electrodirijați în ședințe zilnice de 10-15 minute dau cele
mai bune rezultate. Eterul iodoformat în concentrație de 10 % se pot folosi, de asemena cu succes,
eterul avînd marea proprietate de a vehicula iodoformul prin pasajele sinusului. Soluțiile de
tripsină dau și ele rezultate satisfăcătoare în tratamentul sinuzitelor purulete.
După efectuarea operației la locul efectuării se formează rana postoperatorie . În cazul dat
rana îm primele 4 zile prezintă un dren cu aplicarea a 3 suturi în fire separate, asfel necesită o
monitorizare și un tratament respectiv pentru că exită riscul de infectare, infecția poate să
pătrundă de la suprafață la nivelul marginilor rănii și în profunzime.
După scoatera drenului are loc închiderea completă a rănii, urmat de prelucrarea zilnică a
rănii cu substanțe antiseptice, pentru combaterea infecției și pentru restabilirea țesuturilor
(cicatrizare).
Procesul de cicatrizare este obervat dup 2-3 zile postoperator . Cicatrizarea astfel realizată
prezintă caracterul histologic al unui țesut conjunctiv compact, cu fascii colagene dense cu celule
puține sau absolut lipsite de ele. Cicatricile tinere formate recent prezintă o culoare alb-roz poate
fi ușor proeminentă față de nivelul planului tegumentar de consistență dură și un ușor grad de
elasticitate . Cu trecerea timpului acesta va suferi un proces de retracție .
După cicatrizarea stratului superficial are loc cicatrizarea stratului profund . Această fază
începe odată cu terminarea precedentei. Această fază mai este numită și fza de maturație a
tesuturilor, însoțită de reacția concentrică pielii și acoperirea cicatricii conjuctive cu un strat
subțire de epiderm. Froma cicatricii este determinată de orientarea fibrelor, rana postoperatorie
avînd o cicatrice în formă de linie verticlă. Procesul de cicatrizare în zona frontală a decurs
normal fără complicații .
Finalul intervenției chirurgicale a fost scoaterea suturilor la 10 zile postoperator, unde s-a
observat, o restabilire bună a țesuturilor, și o cicatrizare foarte bună.

7. Profilaxie.
Profilaxia sinuzitei frontale este de a preveni leziunile traumatice ale zonei capului.
Furnizarea la timp de asistență medicală calificată în inflamația mucoasei nazale și a sinusului
frontal . Pentru a îmbunătăți metabolismul și a crește rezistența organismului , la nou-născuți,
sunt introduse în dietă vitaminele A și D, microelementele care conțin săruri de cobalt, mangan și
iod.
La externarea animalului, stapânului i sa adus la cunoștintă măsurile de profilaxie pentru a
nu se mai confrunta cu problema dată la acest animal dar și la celelalte din efectiv.
În cazul dat i sa adus la cunoștintă ca animalul are nevoie de o perioadă pentru a se reveni
complet și condiții bune de întreținere, și monitorizarea frecventă a zonei efectuării operației
pentru a nu recidiva si produce infecția. Orice modificare negativă a stării generale a nimalului
se va aduce la cunoștintă medicului veterinar.
În cazul întregului efectiv de animale se recomandă evitarea întreținerii în condiții igienice
precare, atitudinea brutală a îngrijitorilor față de animale , evitarea loviturilor, efectuarea
decornărilor incorecte, murdare, în condiții antiseptice, amputare întîrziată a coarnelor care poate
provoca traumatismle la nivelul orbitei și zonei frontale.

Numele prenumele medicului veterinar (curatorului) Budac Cătălin

Data prezentării (întocmirii) 7.04.2021
Semnătura Budac