HEMATOLOGIE

BILETUL 1
1 COMPONENTE SI FUNCTIILE SANGELUI-ROLUL SPLINEI
Sangele este un tesut lichid ce contine elemente figurate:eritrocite (globule rosii
sau hematiile), leucocite sau globule albe care pot fi granulocite( neutrofile ,
euzinofile si bazofile), limfocitele, monocitele si trombocitele.

Elementele figurate se formeaza in organele hematopoietice reprezentate la adultul

normal de:

-maduva rosie a oaselor late si diafiza oaselor lungi care produc granulocitele si
trombocitele;

-sistemul limfatic(ganglioni limfatici, amigdalele, splina, ficat) care eleboreaza

limfocite;

-sistemul reticulohistiocitar care elaboreaza monocitele.

Sangele reprezinta mediul intern de legatura intre mediul extern si totalitatea
celulelor organismului. El este format in proportie de 90% din apa,restul sunt
substante organice si anorganice.
ROLUL SPLINEI
-rezervor de sange;
-rol in metabolismul fierului ( cimitirul eritrocitelor )
-rol in metabolismul glucidelor, mineralelor;
-rol hematopoietic;
-rol in autoaparare prin elaborare de anticorpi.

2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE

RECTALA
Introducerea medicamentelor pe cale rectală constituie calea de administrare
cu efecte de resorbţie la nivelul mucoasei rectale.

Forma de prezentare
Supozitoare – preparate farmaceutic de formă conică sau ovală, cu o extremitate
ascuţită, la care substanţa activă este înglobată într-o masă solidă care se topeşte la
temperatura corpului.

Clisme medicamentoase
Microclisme – substanţa medicamentoasă dizolvată în ser fiziologic sau ser
glucozat 5% 10-15 ml.
Scop
Efecte locale și efecte generale:
Golirea rectului.
Calmarea durerilor.
Atenuarea peristaltismului intestinal.
Efect antiinflamator.
Efect antitermic.
Pregătirea materialelor
– Supozitoarele prescrise
– Mănuşi
– Paravan, draperie
– Tavă/cărucior pentru medicamente
– Materiale pentru clismă dacă este cazul

Pregatirea pacientului
a) PSIHICĂ:
– Explicaţi necesitatea sau eficacitatea procedurii;
– Explicaţi efectul terapeutic şi avantajele;
– Identificaţi eventualele alergii;
– Asiguraţi pacientul că se va respecta intimitatea;
– Obţineţi consimţământul;
– Explicaţi pacientului că poate apare senzaţia de defecaţie pe care trebuie să o
stăpânească.

b) FIZICĂ:
– Asiguraţi poziţia de decubit lateral stâng.
Ingrijirea pacientului
– Aşezaţi pacientul în poziţie comodă după 15 minute
– Observaţi efectul medicamentului şi informaţi pacientul/clientul când instalează
acesta şi cât durează;
– Instruiţi pacientul cum se procedează dacă trebuie să continue tratamentul la
domiciliu.
 BILETUL 2
1 EDUCATIA PENTRU PREVENIREA BOLILOR
HEMATOLOGICE
Prevenirea primara
-educatia populatiei privind o alimentetie completa, cu fructe si legume proaspete,
cu carne in cantitate suficienta si de calitate;
-administrarea fierului la gravide in a doua parte a sarcinii si la pacientii cu
gastrectomie pentru prevenirea anemiilor;
-tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioza, giardioza);
-prevenirea accidentelor care pot produce lezari ale vaselor si, deci hemoragii
acute;
-acordarea de sfaturi genetice pacientilor cu hemofilie;
Prevenirea secundara .

Pacientul hemolitic din copilarie este educat:

-sa evite traumatismele, hematoamele;
-sa stie sa-si acorde primul ajutor in plagi( pansament compresiv, aplicare de
trombina pe plaga);

-in cazul interventiilor chirurgicale se va administra plasma cu 8 ore inainte si

dupa interventie;

-pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul

medicamentos recomandat si control clinic si de laborator.
Prevenirea tertiala:
-reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematologice;
-indrumarea pacientilor cu anchiloze in pozitii vicioase ca urmare a hematemezelor
pentru tratamente ortopedice de corectare.
2 BATIJONAREA MUCOASEI BUCALE
Pregatirea badijonarii
a)    Materiale:

- pentru protectia lenjeriei pacientului

-trusa cu pense hemostatice, spatula linguala-sterile
-casoleta cu tampoane, compresa sterile
-manusi de cauciuc
-tavita renala
-solutie  medicamentoasa
b)Pacientul:

- este informat asupra necesitatii tehnicii

- se aseaza in pozitie sezand, cu capul in hiperextensie
- se protejeaza lenjeria cu un prosop in jurul gatului.
Executarea badijonari: asistenta:
- isi spala mainile, imbraca manusile
- examineaza cavitatea bucala, invitand pacientul sa deschida gura si folosind
spatula individuala. Examineaza fata dorsala a limbii, palatul dur, valul palatin,
pilierii anteriori si mucoasa obrajilor, arcadele dentare, fata interna a buzelor lojile
amigdaliene, pilierii posteriori, amigdalele, peretele posterior al faringelui
- imbiba tamponul fixat care prezinta leziuni sau intreaga mucoasa bucala daca este
cazul in aceeasi ordine in care s-a facut examinare
 BILETUL3
1 EVALUAREA MORFOFUNCTIONALA A SANGELUI SI
ORGANELOR HEMATOFORMATOARE)(Examenul sangelui,
examenul materiilor fecale, examenul urinei,examenul sucului gastric.)

Examenul sangelui:
Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele elemente :
- Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB).
- Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC).
- Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC).
- Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT).
- Media volumului globulelor (MCV) - marimea globulelor rosii.
- Media globulara a hemoglobinei (MCH).
- Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC).
- Numarul de trombocite (PLT).
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
- copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o
anemie, care trebuie tratata.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu
microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de
febra. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20000/mm cub se intalneste atat
in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii,

Scaderea numarului de leucocite sub 3 000/mm cub se intalneste in unele infectii

cu virusuri, in anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva
infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea
acestora.

Examenul materiilor fecale:

-examenul parazitologic( pt ascaridioza, giardioza)
-reactia Adler
Examenul urinei:
-pentru evidentierea hematuriei microscopice
-pentru evidentierea hemoglobinei nocturne
Examenul sucului gastric:
-pentru determinarea chimismului gastric (hipo si anaciditatea gastrica sunt cauze
de anemie)

-pentru reactia Adler

Testul Rumpel-Leede
-Proba pozitiva, cand apar aproximativ 15 petesii sub nivelul de aplicare a
mansetei pneumatice

Explorarea organelor hematoformatoare

-punctie osoasa
-punctie( biopsie) ganglionara
-punctie splenica
-scintigrama hepatica
-scintigrama splenica
-ecografie abdominala

2   FORMULA LEUCOCITARĂ
Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura
si functii.
Dupa modul in care ele se coloreaza cu coloranti s-au descris mai multe tipuri de
globule albe, fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie.
Polinuclearele sau granulocitele neutrofile- reprezinta procentul cel mai mare de
leucocite din sange. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile sunt in procent
crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice.
Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de
sange.

Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile

de sange. Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de
granulocite neutrofile.

Trombocitele, cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de a
produce coagularea sangelui, Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/
mm3 .

Hematocritul -reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de

sange.

Valori normale ale hematocrituiui:

- la barbati = 40-48%;
- la femei = 36-42%;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
 BILETUL 4
1 MANIFESTARI DE DEPENDENTA SEMNE SI SIMPTOME IN
BOLI HEMATOLOGICE
Astenie intensa- sugereaza o leucoza
Scaderea brusca in greutate-in procesele neoplazice
Modificari de coloratie si integritate a tegumentelor:
-paliditate in anemii
-hipercoloratie in poliglobulie
-tegumente uscate, unghii si par fliabile
-prezenta ulceratiilor in anemiile cronice
-prezenta elementelor purpurice in diatezele hemoragice
-ritm cardiac neregulat
-tahipnee
-transpiratii
-sete
-ameteala
-scaderea puterii de concentrare

2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFATA

TEGUMENTELOR-UNGUENTE SI ALIFII
Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau
chimica transformata intr-o forma de administrare si sunt prescrise de medic.

SCOPUL ADMINISTRARII:
-obtinerea unui efect local
-stimularea circulatiei;
-diminuarea efectului medicamentului printr-o absorbtie mai lenta.
 PREGATIREA MATERIALELOR:
-medicamentele prescrise-unguente, alifii;
-tava sau carucior;
-comprese, tampoane, spatula;
-manusi de cauciuc;
-material pt protectia patului
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
-informarea pacientului asupra efectului medicamentului
-explicarea metodei de administrare
b) FIZICĂ:
-asigurarea unei pozitii adecvate
-asigurarea intimitatii
TEHNICA ADMINISTRARII
-se verifica integritatea unguentului/ alifiei
-spalarea mainilor
-imbracarea manusilor
-scoaterea medicamentului din tub prin apasare, sau din cutie cu ajutorul spatulei
-intinderea unui strat subtire de medicament cu ajutorul spatulei sau mainilor
imbracate cu manusi cu miscari blande
-protejarea pielii cu un pansament daca este nevoie pentru a nu fi indepartat
medicamentul

-curatarea suprafetii pielii intre doua aplicari daca se recomandat

 BILETUL 5
1 INGRIJIREA PACIENTILOR CU ANEMII SI POLIGLOBULII
Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei.
Anemiile se pot produce:

- prin pierdere de hematii:

- posthemoragice
- hemolitice (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de
sânge în sistemul AOB)

- prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei

- anemia feripriva
- anemia Birmer( hipercroma, megaloblastica, deficit de vitamina B12;
- aregenerative, aplastice(absenta regenerarii medulare)
Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoietic

Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a sangerarilor,

profilaxia infectiilor si a complicatiilor.
Interventii
a) interventii autonome: comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport,
protectie, profilaxie, sustinere psihica, educatie.
b) interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea
tratamentului.

2 ANEMIA ACUTA-MANIFESTARI DE DEPENDENTA-

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome):
- vertij,
- paloarea tegumentelor instalată brusc
- tahicardie
- puls filiform
- hipotensiune arteriala
- dispnee
– lipotimie
- tulburari digestive (greaţă, meteorism, tulburări de tranzit)
Circumstanţe de apariţie - traumatisme - medicaţia antiinflamatoare administrată
fără protecţie gastrică (determină hemoragii digestive) - hemoragii în antecedentele
personale ale femeilor
 BILETUL 6
1 ANEMIA CRONICA- CIRCUMSTANTE DE PARITIE-
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Anemia este o tulburare caracterizata prin nivele scazute de hematii sau
hemoglobina.

Anemia cronica
Manifestări de dependentă
- glosita,
- achilie,
- tulburari de memorie;
- vertij ,
- cefalee
- astenie ,
-tulburari de memorie,
- palpitatii,
-dureri precordiale,
-dispnee
- paloarea buzelor, a palmelor, plantelor
- mucoasa bucală atrofiată
- unghii şi păr friabile
- febră 39° C
- tulburari menstruale( amenoree)
Circumstanţe de apariţie
- persoane care lucrează în mediul toxic
- persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactie Adler
pozitiva in scaun
2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFATA
TEGUMENTELOR-PLICAREA LICHIDELOR
Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau
chimica transformata intr-o forma de administrare si sunt prescrise de medic.

SCOPUL ADMINISTRARII:
-obtinerea unui efect local,
-stimularea circulatiei,
-diminuarea efectului medicamentului printr-o absorbtie mai lenta.
PREGATIREA MATERIALELOR:
-medicamentele prescrise-lichidelor;
-tava sau carucior;
-comprese, tampoane, -manusi de cauciuc;
-material pt protectia patului
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
-informarea pacientului asupra efectului medicamentului
-explicarea metodei de administrare
b) FIZICĂ:
-asigurarea unei pozitii adecvate
-asigurarea intimitatii
TEHNICA ADMINISTRARII
-se verifica integritatea lichidului medicamentos
-spalarea mainilor
-imbracarea manusilor
-intinderea solutiei medicamentoase cu ajutorul unui tampon;
-pielea trebuie sa se usuce;
-protejarea cu pansament daca solutia folosita este colorata
-curatarea suprafetii pielii intre doua aplicari cu exceptia situatiilor in care medical
recomanda astfel
 BILETUL 7
1 ANEMIILE- CIRCUMSTANTE DE APARITIE- MANIFESTARI
DE DEPENDENTA
Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei.
Anemiile se pot produce:
- prin pierdere de hematii:
- posthemoragice
- hemolitice (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de
sânge în sistemul AOB )

- prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei;

- anemia feripriva
- anemia Birmer( hipercroma, megaloblastica, deficit de vitamina B12;
- aregenerative, aplastice(absenta regenerarii medulare)

Anemia acută
Circumstanţe de apariţie
- traumatisme
- medicaţia antiinflamatoare administrată fără protecţie gastrică (determină
hemoragii digestive)

-hemoragii în antecedentele personale ale femeilor

Manifestări de dependenţă
- vertij
- paloarea tegumentelor instalată brusc
- tahicardie
- puls filiform
- hipotensiune arteriala
- dispnee
- lipotimie
- tulburari digestive (greaţă, meteorism, tulburări de tranzit)
Anemia cronică
Circumstanţe de apariţie
- persoane care lucrează în mediul toxic
- persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier
- persoane consumatoare de alcool, tutun
- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lambliaza, reactive Adler
pozitiva in scaun

Manifestări de dependentă
- glosita,
- tulburari de memorie;
- vertij,
- cefalee
- astenie,
-tulburari de memorie,
- palpitatii,
-dureri precordiale, dispnee
- paloarea buzelor, a palmelor, plantelor
- mucoasa bucală atrofiată
- unghii şi păr friabile
- febră 39° C - tulburari mennstruale( amenoree)

2 MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Menținerea temperaturii în limite normale este o necesitate a organismului de a
pastra constant echilibrul dintre termogeneza (producerea căldurii)
si termoliza (pierderea căldurii).

Scopul măsurării temperaturii

Temperatura corpului poate fi un indicator major al stării de sănătate a unei
persoane.

O temperatură normală a corpului poate fi un semn potențial pozitiv că pacientul

nu se confruntă cu un proces de boală și că celulele, țesuturile și organele
corpului nu se află în suferință metabolică.
Evaluarea temperaturii corpului unui pacient este o procedură comună pe care
asistenții medicali o efectuează pentru a monitoriza semnele
de infecție, șoc sau răspuns terapeutic la medicamente sau proceduri medicale.

Factori care influențează temperature

Temperatura corpului poate varia în funcție de individ.  Anumite lucruri pot
influența temperatura corpului unei persoane, cum ar fi: sexul, vârsta și expunerea
la mediu:

Femeile au, de obicei, o temperatură a corpului mai mare decât bărbații, în special
în timpul ovulației; Pacienții vârstnici pot avea o temperatură corporală mai
scăzută

Bebelușii pot avea o temperatură normală mai mare a corpului

Expunerea mediului la frig sau căldură poate ridica sau scădea temperatura
corpului unui pacient.

Alți factori comuni care pot influența temperatura corpului includ emoții, stres,
depresie, tulburări metabolice, cancer (cum ar fi tumorile cerebrale), medicamente
și proceduri medicale sau chirurgicale.
Locul de masurare
-axila,
-cavitate bucala,
-plica inghinala,
-ureche,
-rect,
-vagin
Valori normale în funcție de locul de măsurare
O temperatură orală pentru adulți variază în mod normal de la 36,1 grade C până
la 37,5 grade C;

Temperaturile timpanice – 36,3 grade C până la 38 grade C;

Temperaturile rectale – 36,6 grade C până la 38 grade C;
Temperaturile axilare – 35,5 grade C până la 36,3 grade C.
Dispozitive de masurare a temperaturii:
-termometru analog classic;
- termometre digitale din sticlă sau electronice pentru a măsura temperaturile orale,
rectale, axilare sau vaginale;
- termometre cu infraroșu
- termometre ureche (timpanic);
- benzi de temperatură a frunții cu cristale lichide
Tehnica:
- Se introduce termometrul în soluția dezinfectantă și se sterge cu o compresă;
- Se pozitioneaza în locul de masurare;
- Se așteaptă pana cand nivelul de lichid creste;
- Se verifică nivelul de lichid al termometrului și ce valoare indică acesta.

Reprezentarea grafică în foaia de temperature

-se socoteste pentru fiecare linie orizontala din F.T cate doua diviziuni de grad
-se noteaza grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare albastra asezata
direct pe linia orizontala
 BILETUL 8
1 PROBLEMELE PACIENTILOR CU ANEMII SI
POLIGLOBULI –CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Problemele pacientilor cu anemie
Anemia Feripriva:
-susceptibilitate crescută la infecţii,
-insuficienţă cardiac
Anemia pernicioasa ( Biermer)
-leziuni nervoase definitive dacă tratamentul este instituit mai târziu de 6 luni de la
debut;

- polipi gastrici;
-neoplasm gastric;
-scăderea potasemiei (în prima săptămână de tratament).
-administrarea vitaminei B toata viata, datorata carentei vitaminei B
-Anemia hemolitica
-globulele rosii sunt distruse mai repede decat pot fi inlocuite de catre maduva
osoasa

Anemia cronica
-nu exista un tratament specific deoarece este asociata unor boli cronice si trebuie
tratata afectiunea de fond
Poliglobulii
-roseata anormala a tegumentelor poate fi provocate de dilatarea excesiva a vaselor
cutanate, de transparent mai accentuata a tegumentelor, precum si de cresterea
numarului globulelor rosii si a continutului lor in hemoglobina. Poliglobuliile se
caracterizeaza printr-o roseata accentuata a fetei;

- hipercoloraţia apare în poliglobulie;

2 MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor pe un plan dur si este
sincronă cu sistola ventriculară. Scopul este de evaluare a funcției cardiovasculare.
 Frecvența normală a pulsului arterial la adult este de 60-80 bătai pe minut.
Prin măsurarea pulsului se apreciază:
 Ritmul
 Amplitudinea
 Frecvența
 Celeritatea
Loc de măsurare

 Orice arteră accesibilă palparii și care poate fi comprimată pe un plan dur

 Artera temporală superficială la copil
 Artera carotidă (A)
 Regiunea apicală
 Artera humerală (B)
 Artera radială (cea mai des folosita – C)
 Artera femurală (D)
 Artera din regiunea poplitee (E)
 Artera pedioasă (F)
 Artera tibială (G)
Materiale necesare
 Ceas cu secundar

 Foaie de temperatură și pix roșu

Pregătirea pacientului
 Se asigură repaus fizic și psihic 10-15 minute

 Se explică tehnica și se obține consimțământul

 Se reperează artera pentru măsurare

Tehnica
 Se fixează degetul index mediu și inelar pe traiectul arterei

 Se exercită o ușoară presiune până când se simt pulsațiile

 Se masoară pulsațiile timp de un minut, ghidându-ne dupa ceas

Rezultate
Pulsatii cu pauze egale = PULS RITMIC
Pulsatii cu pauze inegale = PULS ARITMIC SAU DICROT
Puls greu perceptibil = PUL FILIFORM cu volum redus
Puls diferit la artere simetrice = PULS ASIMETRIC
Peste 100 pulsatii pe minut = TAHICARDIE
Sub 60 de batai pe minut = BRADICARDIE
Intre 60-80 batai pe minut = PULS NORMAL
Masurarea pulsului este o tehnică importantă pe care orice asistent trebuie să știe
să o noteze și să o evalueze, deoarece variațiile acestuia au rol important in
diagosticare, dar și în evoluția bolii sau efectul medicamentelor administrate.

Pulsul se notează pe foaia de temperatură cu pix roșu. 

 BILETUL 9
1 INGRIJIREA PACIENTILOR CU LEUCEMIE ACUTA-
DEFINITIE-CULEGEREA DATELOR- CIRCUMSTANTE DE
APARITIE
Culegerea datelor
Leucemia acuta (leucoza acuta) este o boala neoplazica caracterizata prin
pierderea capacitatii de diferentiere si maturatie a celulelor hematopoietice,
infiltratia maduvei si a altor organe cu aceste celule imature, nediferentiate,
insuficienta medulara cu anemie, neutropenie si trombocitopenie.

Circumstanţe de apariţie
- copii, tineri mai frecvent sub 25 ani
- debut insidios Tabloul clinic este dominat de 3 sindroame:
- sindromul anemic (scaderea eritrocitelor);
- sindromul infecţios (scaderea granulocitelor);
- sindromul hemoragic (scaderea trombocitelor)

2 MASURATEA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arterială reprezinta presiunea exercitata de sângele circulant
asupra peretilor arteriali.

Scopul evaluarea functiei cardiovasculare.

-aprecierea efectului tratamentului cu fluide și/sau medicamente
-aprecierea forței de contracţie a inimii,
-aprecierea rezistenţei determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor
Valorile normale ale presiunii arteriale la adult sunt de până la 139/89
mmHg. 

Tensiune arterială sistolică reprezintă valoarea presiunii atunci când inima se

contractă (valori normale cuprinse între 100 mmHg și 130 mmHg), iar tensiune
arterială diastolică atunci când inima se relaxează.
Loc de măsurare
- Artera humerală
-Artera radial
-Artera pedioasă
Materiale necesare pentru măsurarea tensiunii arteriale
-Tensiometru cu manșetă
-Sfigmomanometru
-Stetoscop biauricular
-Tava medicală
-Alcool sanitar
-Comprese
-Foaie de temperatură
-Pix roșu (8)

PREGATIREA PACIENTULUI
Psihica
-Se informează pacientul cu privire la efectuarea și scopul tehnicii;
-Se obține consimțământul pacientului;
-Se lasă pacientul în repaus 10 minute înainte de efectuarea tehnicii pentru a nu
influența valoarea tensiunii arteriale din cauza emoțiilor;
-Se atentioneaza pacientul să nu vorbească în timpul efectuării tehnicii, deoarece
acest lucru poate modifica rezultalele;
Fizica
-Asezarea pacientului in decubit dorsal, sezand sau semisezand
-Se verifică dacă manșeta conține aer și se elimină deschizand ventilul de
siguranță, dacă este necesar.

-Se închide bine ventilul înainte de aplicarea manșetei;

-Se aplica manseta pneumatică pe brațul în extensie al pacientului, în zona arterei
radiale sau humerale

-Manșeta se aplică circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra

plicii cotului și se fixează; -Se fixează membrana stetoscopului sub marginea
inferioară a manșetei la nivelul arterei;

-Se introduc olivele stetoscopului în urechi (în prealabil, dacă este necesar, se sterg
și se dezinfectează cu alcool sanitar olivele și părțile metalice ale stetoscopului);
-Braţul pacientului trebuie să fie susţinut la nivelul inimii şi palma îndreptată în
sus;

-Se pompează aer în manșeta pneumatică prin intermediul pompei de cauciuc până
la dispariția zgomotelor pulsatile;
-Se decomprimă progresiv aerul din manșeta prin deschiderea supapei;
-Apariția primului zgomot reprezintă valoarea tensiunii sistolice;
-Se continua decomprimarea , iar ultimul zgomot reprezinta valoarea tensiunii
diastolice.

Notarea grafica
-se noteaza valorile obtinute, in foaia de temperatura cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatial rezultat
 BILETUL 10
1 LEUCEMIA CRONICA- CIRCUMSTANTE DE APARITIE-
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Leucemia cronică
Circumstanţe de apariţie
- persoane de sex masculin cu vârste cuprinse, mai frecvent, între 35-45 ani
- persoane expuse la intoxicaţii cu benzen şi radiaţii ionizante
Manifestări de dependenta
- astenie;
- durere şi senzaţie de greutate în hipocondrul stâng (splenomegalia)
- dificultati de respiratie la efort;
- manifestari specifice anemiei;
- scădere ponderală;
- prurit tegumentar;
- adenopatie generalizată şi simetrică (în leucemia limfoida ronică); manifestările
apar în pusee acute, cu o evoluţie spre exitus în 10 ani;
- transpiratii nocturne abundente si febra persistenta (peste 38, 0 C, mai mult de o
saptamana)

2 APLICAREA MEDICAMENTELOR VASODILATATOARE

Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau chimica
transformata intr-o forma de administrare si sunt prescrise de medic.
SCOPUL ADMINISTRARII:
-obtinerea unu efect local
-stimularea circulatiei;
-diminuarea efectului medicamentului printr-o absorbtie mai lenta.
PREGATIREA MATERIALELOR:
-medicamentele prescrise
-comprese, tampoane, spatula;
-manusi de cauciuc;
-material pt protectia patului
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
-informarea pacientului asupra efectului medicamentului
-explicarea metodei de administrare
b) FIZICĂ:
-asigurarea unei pozitii adecvate
-asigurarea intimitatii
TEHNICA ADMINISTRARII
-se verifica integritatea
-spalarea mainilor
-imbracarea manusilor
-scoaterea medicamentului din tub prin apasare, sau din cutie cu ajutorul spatulei
-intinderea unui strat subtire de medicament cu ajutorul spatulei sau mainilor
imbricate cu manusi cu miscari blande
-protejarea pielii cu un pansament daca este nevoie pt a nu fi indepartat
medicamentul

-curatarea suprafetii pielii intre doua aplicari daca se recomandat

Aplicarea medicamentelor vasodilatatoare

-se pun mănuşile de cauciuc pentru a preveni absorbţia medicamntelor de propriile
tegumente

– aplicarea plasturelui pe zona corpului indicată de medic

– se alterneaza locurile la fiecare doză medicamentoasă
 BILETUL 11
1 HEMOFILIA-CULEGEREA DATELOR- PROBLEME-
OBIECTIVE
Hemofilia este o boala de sange, rara in care procesul coagularii este afectat, ca
urmare a lipsei sau prezentei in cantitati insuficiente in sange a unor factori ai
coagularii. Factorul VIII, IX SI XI. Este o boala genetica care se mosteneste de la
mama, in marea majoritate a cazurilor.
Culegerea datelor
Circumstanţe de apariţie
- persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie
- prezenţa hemoragiilor la traumatisme mici, (periajul dinţilor)
- nou-născuţi cu întârzierea hemostazei după tăierea cordonulul ombilical;
Probleme
- circulatie inadecvata
- vulnerabilitate fata de pericole
- imobilitate, cauzate de hemartroze (mâini, genunchi, coate)
- deficit de cunoştinţe pentru prevenirea complicaţiilor
- risc de complicaţii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii, gangrene,
necroze).

Obiective
- pacientul să fie ferit de traumatisme, hemoragii;
- să se prevină complicaţiile invalidante, determinate de compresiunea
hematoamelor -
pacientul să fie conştientizat cu privire la modul său de viaţă, să ştie să se
autoîngrijească în caz de hemoragii.
2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau
chimica transformata intr-o forma de administrare si sunt prescrise de medic.
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor care se
resorb la nivelul mucoase digestive
Forma de prezentare
Formă lichidă:
Soluţii – substanţe dizolvate în apă, alcool.
Mixturi – suspensii.
Infuzii – ceaiuri.
Decoct – soluţii extractive obţinute prin fierbere.
Tincturi – soluţii extractive alcoolice.
Emulsii – amestec de două lichide.
Siropuri.
Formă solidă:
Tablete (comprimate).
Drajeuri – acoperite cu strat protector, colorat diferit, cu rol în mascarea gustului,
mirosului preparatului.
Pulberi 
Scop
-favorizează cicatrizarea, excită peristaltismul, dezinfecteaza
- efect asupra întregului organism
- Pătrund în sânge, în circulaţia generală, se resorb prin mucoasele tubului digestiv

Mod de administrare
-Cu pahare gradate sau căni.
-Cu linguriţa sau cu lingura.
-Cu pipeta sau cu picurător.
Pregatirea materialelor
-pahare de unica folosinta
– pipetă, sticluţa picurătoare
– medicamente prescrise
– apă, ceai, alt lichid recomandat
– lingură, linguriţă
– apăsător de limbă
– tavă sau măsuţă mobile
– mănuşi de unică folosinţă

PREGĂTIREA PACIENTULUI
1.PSIHICĂ:
– informaţi pacientul asupra efectului, gustului medicamentului
– informaţi pacientul asupra eventualelor efecte secundare (reacţii adverse)
– asiguraţi pacientul de inofensivitatea procedurii
2.FIZICĂ:
– asiguraţi pacientului o poziţie comodă astfel încât să poată bea
– verificaţi dacă sunt respectate condiţiile de administrare (înainte, după masă, etc)
– tabletele şi capsulele sunt date cu apă pentru a preveni antagonizarea
proprietăţilor chimice ale medicamentelor
– siropurile şi antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apa pentru că li se
diminuează efectul
– tabletele zdrobite sau lichidele pot fi amestecate cu o cantitate mică de mâncare
dacă aceasta nu este contraindicată de dietă
EFECTUAREA PROCEDURII
-aşezarea medicamentelor pe o tavă sau cărucior pentru tratament (măsuţă mobilă)
– se verifica prescripţia medicală : numele medicamentului, doza, modul de
administrare;

– se pun dozele ce trebuie administrate într-un păhărel din material plastic

–se verifica numărul salonului şi numele pacientului

– aşezarea pacientul în poziţie şezând dacă nu e nici o contraindicaţie, sau o poziţie

comodă în care să bea lichidul în funcţie de starea acestuia
-se da paharul cu apă/suc/ceai şi se asigura că pacientul a înghiţit toate
medicamentele sau ajutat dacă nu poate să bea singur
 BILETUL 12
1 INTERVENTIILE ASISTENTEI IN BOLILE
HEMATOLOGIGE
- asigura repausul la pat al pacientului, in saloane linistite, luminoase, calduroase;
- repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic;
- prin conditiile din salon, trebuie sa asigure prevenirea infectiilor intercurente,
intraspitalicesti, avand in vedere rezistenta scazuta la infectii a pacientilor cu boli
hematologice;

- in caz de hemartroza, articulatia sa fie relaxata;

- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
- asigura prevenirea escarelor de decubit, in cazul pacientilor gravi, prin mijloace
cunoscute;

- in poliglobulie, se reduce cantitatea de carne.

- monitorizeaza temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, la intervale de
timpi in functie de gravitatea cazului, consemnad datele in foaia de temperatura;
- sesizeaza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase — petesii,
echimoze, hematoame-si informeaza medical ;
- aplica comprese reci pe articulatie, in cazul hemartrozei; supravegheaza
eliminarile prin scaun si urina, pentru evidentierea ascarizilor in scaun, a
hematuriei nocturne;
- face bilanjul ingesta/excreta, in cazul pacientilor febrili cu transpiratii abundente
si a celor care prezinta varsaturi;
- recolteaza produsele pentru examene de laborator (sange, urina, suc gastric,
materii fecale

- administreaza tratamentul prescris:

- transfuzia de sange integral sau a derivatelor lui (masa eritrocitara, plasma,
concentrat de - factor VIII, plasma antihemofilitica);
- sesizeaza aparitia accidentelor transfuziei
2 INJECTIA INTRAVENOASA-IV
Scop
Explorator-substante de contrast si radiologic
Terapeutic- administrarea medicatiei
Locuri de elective
-venele de la plica cotului;
-venele antebratului;
-venele de pe suprafata dorsala a mainii;
-venele subclaviculare;
-venele femurale;
-venele maleolare interne;
-venele jugulare si epicraniene la copii si sugari
Materiale necesare
-  Medicatia prescrisa de medic
- Ser dizolvant
- Seringa sterila
- Ace sterile (unul pentru incarcarea seringii cu solutie si altul pentru injectare)
- Garou
-Manusi de unica folosinta
-Tampoane dezinfectante Plasturi
Pregatirea pacientului
-Se confirma identitatea pacientulu
-Se explica tehnica si necesitatea acesteia
-Se obtine consimtamantul si colaborarea acestuia
-Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru a-i
fi cât mai comod
Tehnica
-se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a
sterilități

-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza

-imbraca manusile de unica folosinta
-aspira in seringa fiola cu solutie medicamentoasa sau dizolva flaconul, inlocuieste
acul pe care l-a folosit la incarcarea seringii si elimina aerul
-se selecteaza o vena accesibila
-se aplica garoul deasupra locului de punctionare la 7-8 cm pentru realizarea stazei
venoase

- se dezinfecteaza locul punctiei prin miscari circulare din interior spre exterior si
se asteapta sa se usuce

-se punctioneaza vena cu acul in unghi de 25-30 grade, cu bizoul acului in sus
-se aspira in seringa, iar prezenta sangelui indica prezenta acului in vena
- se indeparteaza garoul si se injecteaza lent solutia in vena
-se scoate acul din vena
-se preseaza cu o compresa sterila timp de 3 minute, fara a indoii bratul
-se supraveghează în continuare starea bolnavului, intrucat efectele sunt imediate
 BILETUL 13
1 HEMATOLOGIA- CE ESTE SANGELE –PLASMA- SERUL?
ROLUL SANGELUI
Hematologia este ramura medicinei care se ocupa cu studiul sangelui,
organelor care il produc si bolile acestuia.
Sangele este un tesut lichid care contine elemente figurate: -eritrocit (globulele
rosii) si leucocite (globulele albe care pot fi: neutrofile, bazofile, euzinofile,
monocite, limfocite,trombocite), este format din 90% apa si restul substante
organice si anorganice.
Plasma este cea ce se obtine prin indepartarea elementelor figurate prin
centrifugare.

Serul este o plasma defibrinata

Rolul sangelui:
-transporta oxigen necesar respiratiei;
-transporta toate substantele nutritive catre celule
-transporta deseurile rezultate din metabolism spre caile de eliminare
-transporta elementele de autoaparare si factorii coagularii;
-asigura ph-ul normal si contribuie la mentinerea contrastelor normale ale unor
umori-lichid interstitial, lichid cefalorahidian ce asigura presiunea coloido-
osmotica a organismului

2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE

PARENTERALA
Calea parenterală – în afara tubului digestiv; reprezintă administrarea
medicamentelor prin injecţii.

Injecţia → introducerea traumatică a substanţelor medicamentoase sub formă

lichidă în organism prin intermediul unui ac adaptat la seringă.
Locul de elecție al injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc
medicamentele:
– grosimea dermului – injectia intradermica;
– sub piele,in tesutul celular subcutanat– injectia subcutanata;
– tesutul muscular – injectia intramusculara;
– in vasele sanguine – injectia intravenoasa si injectia intraarteriala ;
– in inima – injectia intracardiaca;
– in interventia de urgenta – in maduva rosie a oaselor – intraosos;
– in spatiul subarahnoidian– subarahnoidian.
Materiale necesare
-Seringă cu ac adaptate injecţiei.
-Soluţie de injectat verificată.
-Tampoane cu alcool pentru dezinfecţia tegumentelor.
-Garou, leucoplast.
-Pile pentru tăierea gâtului fiolelor.
-Mănuşi de protecţie, mască de tifon.
-Material pentru protecţia patului.
-Tăviţă renală.
-Trusă cu medicaţie de urgenţă pentru eventualele accidente.
Pregătirea pacientului
-Se anunţă şi explică tehnica şi necesitatea ei.
-Se informează pacientul asupra durerii resimţite.
-Se aşează pacientul în poziţie comodă, atât pentru el, cât şi pentru asistenta care
execută tehnica.

-La nevoie se rade pilozitatea de pe locul ales.

-Se dezinfectează locul şi se lasă să se usuce.
Tehnica
-Injectarea este întotdeauna lentă – pentru a preveni apariţia durerilor.
-Injectarea lentă sau foarte lentă la administrarea intravenoasă previne apariţia
complicaţiilor.

-Locul puncţiei se acoperă cu tampon, iar acul se retrage brusc.

-După injectare se comprimă uşor locul.
-În cazul puncţiei arteriale, se aplică pansament compresiv – mai mult timp.
-Se desface garoul înaintea injectării soluţiei.
 BILETUL 14
1 BOALA HODGKIN-DEFINITIE- SIMPTOMATOLOGIE
Limfomul Hodgkin sau boala Hodgkin este o forma de cancer a sistemului
limfatic. In boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal si se
raspindesc in afara acestuia. Pe masura ce boala progreseaza afecteaza capacitatea
corpului de a lupta impotriva infectiilor.
Simptomatologie
Limfomul Hodgkin, asemenea multor tipuri de cancer, evolueaza fara simptome
specifice si fara semne de alarma. Doar in stadii avansate, limfomul Hodgkin
presupune simptome agresive, extrem de evidente.

Asadar cele mai frecvente manifestari sunt:

- marirea de volum si consistenta crescuta a ganglionilor de la nivelul gatului, de la
nivelul axilei si de la nivel inghinal;
- febra crescuta >38oC;
- transpiratii nocturne;
- scadere in greutate in ultimile 6 luni fara a tine dieta;
- oboseala;
- tuse seaca, iritativa;
- un prurit persistent corporal;
- lipsa de aer
- dispneea;

2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE

RESPIRATORIE
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezintă introducerea
medicamentelor gazoase şi volatile în organism prin mucoasa respiratorie.
Forma de prezentare
-Gaze sau substanţe gazeificate.
-Pulberi dizolvate
-Lichide fin pulverizate
-Vapori – aerosoli
Scop
-Dezinfecţie și efect local.
-Decongestionarea mucoasei respiratorii.
-Combaterea hipoxiei
Metode de administrare
Inhalaţia
Reprezintă introducerea unor substanţe medicamentoase – esenţe aromatice,
antiseptice, săruri etc. în organism prin inhalare pe cale respiratorie.
-Pot fi inhalate substanţe în stare pulverizată sau vaporizate.
Indicaţii
-rinite, rinofaringite, bronşite, astm bronşic.
Contraindicaţii
-pacienţi inconştienţi, astenici, adinamici, copii.
Materiale necesare
-Substanţa medicamentoasă prescrisă.
-Cort sau pelerină.
-Prosop
Pregătirea pacientului
-Se explică tehnica și se obține colaborarea și consimțământul.
-Se aşează pacientul confortabil pe scaun.
-Se cere suflarea nasului.
-Se aşează un prosop în jurul gâtului.
-Se explică pacientului să inspire pe gură şi să expire pe nas.
Tehnica
-Se spală şi se dezinfectează mâinile.
-Se toarnă apă în recipientul inhalatorului şi se umple pe jumătate.
-Se introduce recipientul cu medicament. Când apa fierbe, vaporii formaţi
antrenează medicamentul pulverizându-l;
-Se aduce inhalatorul în faţa pacientului care aşează cu capul aplecat deasupra
inhalatorului (la distanţă de 30-80 cm) şi se acoperă cu pelerina.
Îngrijirea bolnavului după tehnică
-Pacientul este şters şi uscat.
-Se asigură repaus la pat 2-3 ore.
 BILETUL 15
1 MANIFESTARI DE DEPENDENTA- SEMNE SI SIMPTOME
PREZENTE IN AFECTIUNILE HEMATOLOGICE
Manifestari de dependenta (semne, simptome) prezente in afectiunile
hematologice:

- paloarea tegumentelor poate fi constitutionala datorita unei vascularizatii

deficitare a tegumentelor, sau unei vasoconstrictii cutanate (reactii la temperaturi
scazute, emotii) sau patologica ca, de exemplu, in anemii, paloarea poate capata
nuante particulare care adesea reprezinta un semn patognomonic in stabilirea
diagnosticului. In anemia Biermer, in anemia aparuta brusc dupa o hemoragie
gastrica paloarea este extrema, inclusiv a conjunctivelor, in anemia din mieloza
acuta constatam o paloare extrema a buzelor, in anemia sideropriva paloarea se
asociaza cu ragade ale comisurilor bucale si unghii friabile;

-roseata anormala a tegumentelor poate fi provocata de dilatarea excesiva a vaselor

cutanate, de transparenat mai accentuata a tegumentelor, precum si de cresterea
numarului globulelor rosii si a continutului lor in hemoglobina. Poliglobuliile se
caracterizeaza printr-o roseata accentuata a fetei;

- hipercoloraţia apare în poliglobulie;

- pruritul este o senzatie neplacuta, acompaniata frecvent de grataj. In funcfie de
localizare putem vorbi de prurit localizat si generalizat. Pruritul este relativ
frecvent si de intensitate moderate, fiind atribuit retentiei de azot si NaCI in
tesuturi, in boli hematologice: in boala Hodgkin, poliglobulie, limfoblastom.
- hemoragie nazala. Hemoragiile nazale se pot produce si spontan, atunci cand
membranele nazale sunt uscate si crapate, in special in zonele cu climat uscat.
Persoanele care iau medicamente ce impiedica coagularea normala sunt mai
predispuse la hemoragii nazale.

- anorexia. Pierderea poftei de mancare poate fi cauzata de numeroase boli si

afectiuni. Unele din acestea sunt temporare si reversibile, cum este lipsa poftei de
mancare datorata unor medicamente; altele sunt mai grave atunci cand aceasta este
cauzata de cancer.
-oboseala nu este un simptom specific unei anumite boli; dimpotriva, ea se
intalneste in numeroase boli si afectiuni. Cauzele oboselii cuprind lipsa somnului si
suprasolicitarea organismului, dar si tratamentele medicamentoase sau
chirurgicale. Lipsa energiei asociata starilor de oboseala impiedica activitatile
zilnice normale, ducand la tulburari de atentie si concentrare.
- astenie intensă sugerează o leucoză;
- scădere exagerată în greutate în procesele neoplazice;
- tegumente uscate, unghii şi păr fiabile; prezenţa ulceraţiilor în anemiile cronice;
- splenomegalie - întâlnită în boala Hodgkin, leucemia cronică;
- peteşii, echimoze. Peteşiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
manifestă sub forma unor pete roşii violacee, care nu dispar la presiune.
Echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau lenticulare, mai
mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune .

Aceste elemente sunt întâlnite în sindroamele hemoragipare.

- alterarea functiilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala,
- extremitati reci
- acrocianoza,
- tulburari de echilibru,
- lipotimie

2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFATA

MUCOASEI CONJUNCTIVALA
Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală (în sacul
conjunctival) are ca și obiectiv obținerea efectului terapeutic.
Pregătirea materialelor
– tavă medicală/cărucior pentru medicamente
– picături (colire) sau unguente prescrise de medic
– ser fiziologic steril
– comprese de tifon sterile
– şerveţele
– pipetă
– mănuşi sterile
– recipient pentru colectarea materialelor folosite
Pregătirea pacientului
a) PSIHICĂ:
– informarea pacientul şi explicarea proceduri
– explicaţia efectului terapeutic şi eventualele reacţii
– instruireabpacientul să nu se mişte pe parcursul administrării
b) FIZICĂ:
– asigurarea intimitatii
– asigurarea poziţiei corecte a pacientului – decubit dorsal sau şezând cu capul
dat pe spate

Tehnica administrarii de medicamente pe mucoasa conjunctivală

– atenţionarea pacientul să nu se mişte în timpul procedurii
– asigurrea unei lumini adecvate
– poziţionarea pacientuli culcat sau şezând cu capul dat pe spate
– spălarea mâinilor cu apă şi săpun/ îmbrăcarea mănuşilor sterile
– deschiderea fanti palpebrală din interior spre exterior folosind comprese sterile
îmbibate în ser fiziologic
– aspirarea cu pipeta cantitatii de soluţie necesară (sau deschiderea tubuli cu
unguent, după caz)

– protejarea degetele cu comprese sterile,se trage blând pleoapa inferioară pentru

a evidenţia sacul conjunctival
–instruire apacientului sa priveasca in sus si inapoi pt a proteja cornee, sub
pleoapa superioara si pt a prevenii clipitul in momentul cand se apropie cu pipeta
sau tubul

- Sprijinirea mâninii care ţine medicamentul pe fruntea pacientului pentru a evita

rănirea cu pipeta sau vârful tubului dacă pacientul se mişcă, plasarea pipetei sau
vârful tubului cu unguent deasupra sacului conjunctival la l-2 cm
- Aplicarea a aproximativ 1cm liniar din unguent, pe suprafaţa pleoapei inferioare;

BILETUL 16
1 EXAMENUL SANGELUI-HEMOLEUCOGRAMA
Sângele este un ţesut lichid care reprezinta 6-8% din greutatea corporala,
format din doua sectoare, ulul circulant si altul de formare a celulelor.
Hemoleucograma completa este o analiza care masoara urmatoarele elemente:
- Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB).
- Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC).
- Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC).
- Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT).
- Media volumului globulelor (MCV) - marimea globulelor rosii.
- Media globulara a hemoglobinei (MCH).
- Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC).
- Numarul de trombocite (PLT).
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange;
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub;
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub;
- copii (1-5 ani) = 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o
anemie, care trebuie tratata. Valori normale ale numarului de globule albe:
- leucocite: 4500-10000 celule/microlitru.
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub.
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu
microbi sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de
febra. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20000/mm cub se intalneste atat
in bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemia.
Scaderea numarului de leucocite sub 3 000/mm cub se intalneste in unele infectii
cu virusuri, in anemii, la organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva
infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea
acestora.

2 ASPIRAREA CONTINUTULUI FIOLELOR

-Se goleste lichidul fiolelor printr-o miscare de rotatie.
-Se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergerea cu tampon imbibat in alcool
–Se desface gatul fiolei
Fiola se deschide astfel:
-Se tine cu mana stanga
–Se introduce acul in fiola tinuta intre police, index si mijlociu seringa fiind tinuta
in mana dreapta

- Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu policele si indexul mainii drepte
si avand grija ca bizoul sa fie permanent acoperit cu solutie de aspirat
-Fiola se rastoarna progresiv
-Se indeparteaza acul, se schimba acul de aspirat cu cel de injectat

BILETUL 17
1 HEMATOCRITUL-DEFINITIE- VALORI NORMALE
Hematocritul -reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit
volum de sange.

Valori normale ale hematocrituiui:

- la barbati = 40-48%;
- la femei = 36-42%;
- la copii 2-15 ani = 36-39 %.
Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin
transpirate, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se
caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocrituiui se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se
consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui.
Hematocritul, alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei,
ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.

2 DIZOLVAREA PULBERILOR
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de
cauciuc,se asteapta evaporarea alcoolului
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent
prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a
fi aspirata

-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon, pana la nivelul dopului si se
introduce aerul

-se retrage pistonul sau se lasa flaconul sa se goleasca singur in seringa sub
presiune

-se schimba acul de dizolvat cu cel de injectat

!!!!!
-fiolele neetichetate sau cele de pe care s-a sters inscriptia nu se folosesc. Daca in
timp ce s-a deschis fiola, cad cioburi, nu se mai utilizeaza solutia
-fiolele deschise se administreaza imediat
-substantele precipitate se sgita inainte de aspirare
-substantele uleioase se incalzesc putin

BILETUL 18
1 TIMPUL DE COAGULARE- TIMPUL DE SANGERARE-
TIMPUL HOWELL- TIMPUL QUICK
Timpul de coagulare (T.C.)
Clasic se determina pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei
hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.
Timpul de sangerare (T.S.).
Este o analiza care se efectueaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a
sangelui.

Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute. Prelungirea T.S. indica o
perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie:
hemofilie, afibrinogenie.
Timpul Howell. Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in
coagularea sangelui, mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate
(trombostop, heparina etc.). Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea
capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii.
Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde.
Timpul Quick-timpul de protrombina.
Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui.
Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80- 100.

2 INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE ALE

ASISTENTEI IN BOLILE HEMATOLOGICE
Interventii proprii
- asigura repausul la pat al pacientului, in saloane linistite, luminoase, calduroase; -
repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril, dispneic, adinamic;
- prin conditiile din salon, trebuie sa asigure prevenirea infectiilor intercurente,
intraspitalicesti, avand in vedere rezistenta scazuta la infectii a pacientilor cu boli
hematologice;

- in caz de hemartroza, articulatia sa fie relaxata;

- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
- asigura prevenirea escarelor de decubit, in cazul pacientilor gravi, prin mijloace
cunoscute;

- asigura alimentatia pacientului in functie de nevoile sale cantitative si calitative,

modificate de boala:

- in perioadele febrile, regim hidric, hidrozaharat, lactat;

- in anemii, alimente bogate in fier, calciu, vitamine, bazate pe carne (viscere),

legume verzi si fructe;

- in poliglobulie, se reduce cantitatea de carne. -

monitorizeaza temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, la intervale de
timpi in functie de gravitatea cazului, consemnad datele in foaia de temperatura; -
sesizeaza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase — petesii,
echimoze, hematoame-si informeaza medicul;

- aplica comprese reci pe articulatie, in cazul hemartrozei; supravegheaza

efiminarile prin scaun si urina, pentru evidentierea ascarizilor in scaun, a
hematuriei nocturne;

- face bilanjul ingesta/excreta, in cazul pacientilor febrili cu transpirati abundente

si a celor care prezinta varsaturi sesizeaza aparitia accidentelor transfuziei

Delegate
- tratamentul antihemoragic: vitaminele C, K si tratamentul hormonal prescris;
- recolteaza produsele pentru examene de laborator (sange, urina, suc gastric,
materii fecale) si pregateste pacientul si instrumentarul pentru puncfla biopsied.
- administreaza tratamentul prescris:
- transfuzia de sange integral sau a derivatelor lui (masa eritrocitara, plasma,
concentrat de - factor VIII, plasma antihemofilitica);

- sesizeaza aparitia accidentelor transfuziei

BILETUL 19
1 DIETA IN AFECTIUNI HEMATOLOGICE
In functie de nevoile calitative si cantitative, modificate de boala alimentatia va fi:
- in perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat;

- in anemii - alimente bogate in fier, calciu, vitamine, bazate pe came (viscere),

legume verzi si fructe;

- in poliglobulie se reduce cantitatea de carne.

Regulile unei diete bogate in fier

Cele mai bune surse de fier, care sunt usor de asimilat de organism sunt: ficatul si
rinichii, pestele, ouale (In special galbenusul) si branza. La asimilarea fierului
contribuie vitamina C, care se gaseste in fructe.

Acidul folic contribuie la prevenirea anemiei si se gaseste in special in legumele cu

frunze verzi.

Suplimentele de fier joaca un rol important in tratamentul anemiei. O doza zilnica

de 300 mg poate fi eficienta in prevenirea deficientei de fier. Suplimentele trebuie
luate intre mese, deoarece fierul este mai usor asimilat pe stomacul gol.
Adoptarea unei diete vegetariene fara consultarea unui medic nutritionist nu este
indicata.

Anemia nu se poate vindeca peste noapte. Tratamentul cu fier trebuie continuat

timp de 4-6 luni pentru a obtine rezultate favorabile.

2 MASURAREA RESPIRATIEI
Respirația reprezintă funcția organismului prin care se aduce aportul de
oxigen necesar proceselor vitale, în paralel cu eliminarea dioxidului de
carbon.
Măsurarea respirației poate fi un indiciu pentru stabilirea diagnosticului,
urmărirea evoluției bolii, prevenirea sau identificarea complicațiilor, dar și
prognosticul bolii.

Respirația normală, sau eupneea, se desfășoară fără efort, silențios, cu mișcări

toracice simetrice, ritmice, puțin vizibile.
Scop
-Evaluarea funcției respiratorii;
-Monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra sistemului
respirator;

-Recunoașterea complicațiilor;
-Aprecierea evoluției bolii;
-Prognosticul bolii;
-Evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afectează
sistemul respirator.

Frecventa respiratiei = numarul de respiratii pe minut

-este influentata de varsta si sex
-la N.n=30-50r/min
-la 2 ani=25-35r/min
-la 12 ani=12-25r/min
-la adulti=16-18r/min
-la varstnici=15-25r/min

Tipuri de respirație
-Respirație costal superioară – întâlnit la femei prin ridicarea părții superioare a
cutiei toracice

-Respirație costal inferioară – întâlnit la bărbați prin mărirea diametrului lateral al

cutiei toracice

-Respirație abdominală – prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice,

întâlnită la copii și vârstnici

Locul de masurare
-suprafata toracelui
Materiale necesare
-Ceas cu secundar, de mână sau cronometru;
-Pix verde/ albastru;

Pregătirea pacientului pentru măsurarea respirației

IMPORTANT: Nu se anunță pacientul atunci când se efectuează tehnica de
măsurare a respirației pentru că pacientul își poate influența numărul de
respirații și astfel se va obține un rezultat modificat.

Tehnica pentru măsurarea respirației:

-Poziția pacientului este decubit dorsal;
-Se poate efectua și în timp ce pacientul doarme;
-Asistenta plasează mâna cu fața palmară pe suprafața toracelui;
-Se măsoară inspirațiile timp de 1 minut.
-O altă variantă este măsurarea timp de 30 de secunde și se înmulțirea cu 2.
-Putem număra mișcările respiratorii și fără a aplica mâna pe suprafața toracelui,
numai prin observarea mișcărilor cutiei toracice.
Reprezentarea grafică a respirației
-Se noteaza grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare verde (unii
autori menționează culoarea albastru pentru notare) aşezat direct pe linia orizontală
din rubrica corespunzătoare pentru dimineaţă (D) sau seară (S)
-Se socoteste câte o respiraţie pentru fiecare linie orizontală din F.T.
–Obtinem curba respiraţiei prin unirea punctului iniţial cu celelalte valori ale
măsurătorilor efectuate ulterior.

BILETUL 20
1 MASURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR
HEMATOLOGICE
1) Prevenire primara:
- educatia populatiei privind o alimentatie completa, cu fructe si legume proaspete,
cu came in cantitate suficienta si de calitate;
- administrarea fierului la gravide in a doua parte a sarcinii si la pacientii cu
gastrectomie;

- tratarea parazitozelor intestinale;

- prevenirea accidentelor care pot produce hemoragii acute;
- sfaturi genetice pacientilor cu hemofilie.
2) Prevenire secundara.
Pacientul hemofilie din copilarie este educat:
- sa evite traumatismele, hematoamele;
- sa stie sa-si acorde primul ajutor in plagi (pansament compresiv, aplicare de
trombina pe plaga);

- in cazul interventiilor chirurgicale se va administra plasma cu 8 ore inainte si

dupa interventie;

- pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul

medicamentos recomandat si control clinic si de iaborator.
3) Prevenire tertiara:
- reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematologice;
- indrumarea pacientilor cu anchiloze si pozitii vicioase ca urmare a hemartrozelor
pentru tratamente ortopedice.
2 INJECTIA SUBCUTANATA-ACCIDENTE/ INCIDENTE
Scop
-terapeutic
Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa  a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie  de cantitatea de 
substanta  administrata
Accidente / Incidente
- Durere prin lezarea unor terminații n ervoase
-Durere prin injectarea rapidă de substanță care duce la distensia bruscă a
țesuturilor: 
-Hematom din cauza perforării accidentale a unui vas de sânge
-Injectarea accidentală intravasculară care poate duce la embolie;
-Ruperea acului;
-Infectii locale în cazul nerespectării regulilor de asepsie și antisepsie.
 BILETUL 21
1 TRANSFUZIA DE SANGE- DEFINITIE- SCOP- PREGATIREA
MATERIALELOE- PREGATIREA PACIENTULUI- EXECUTIE
Transfuzia reprezintă introducerea de sânge, plasmă sau globule roșii în
sistemul circulator al unui bolnav.
Scop
– restabilirea masei sanguine și asigurarea numărului de globule roșii în caz de
hemoragii, anemii sau stări de șoc;
– stimularea hematopoiezei (transfuzii mici și repetate);
– mărirea capacității de coagulare a sângelui, prin introducerea în sângele
primitorului a noi cantități de elemente necesare procesu-lui de coagulare, în caz de
hemofilie, trombocitopenie, coagulare intravasculară diseminată;
– depurația organismului prin înlocuirea totală sau parțială a sângelui încărcat cu
substanțe toxice, cu sânge proaspăt
Pregatirea marerialelor
-Tava medicală sau cărucior pentru tratamente
- Seringi/ace, mănuşi sterile adecvate
- Punga sau flaconul de sânge izo-grup, izo-Rh
- Trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru)
- Branulă/flexulă
- Soluţie dezinfectantă, tampoane
- Garou, leucoplast sau bandă adezivă non alergică
- Etichetă
- Muşama, recipiente de colectare a deşeurilor
- Flanelă sau pătură, stativ
- Verificaţi trusa de perfuzie privind integritatea ambalajului, data expirării
- Verificaţi integritatea pungii de sânge, termenul de valabilitate, aspectul
macroscopic al sângelui
 PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
- Informaţia şi explicaţia procedurii pacientului pas cu pas (scopul acesteia,
senzaţiile care pot să apară, riscurile transfuziei)
- Obţinerea consimţământului informat, folosind o formă scrisă de consimţământ
informat

- Informaţi pacientul privind: senzaţia de frig, mâncărime, iritaţie, sau simptome

anormale

b) FIZICĂ:
- Poziţia pacientului - decubit dorsal
- Asigurarea intimitati pacientului
- Instruirea pacientul să nu mănânce cu cel puţin 2 ore înainte sau după terminarea
transfuziei

- Alegerea loculi pentru puncţia i.v. - se examinează calitatea şi starea venelor

- Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale
membrelor inferioare (posibilitate de trombozare)

Executie
- transfuzia de sânge se execută în salon la patul bolnavului;
- asistenta pregătește bolnavul; transfuzia se face pe nemâncate;
- în caz de urgență nu se va ține cont de starea de umplere a stomacului;
-bolnavul își evacueaza vezica si intestinal gros
-bonavul va fi așezat în decubit dorsal;
- brațul bolnavului poate fi imobilizat într-un jgheab special;
-pacientul va fi bine învelit pentru a evita frigul și frisoanele;
- se scoate aerul din punga cu sânge de transfuzat;
-se pune punga pe un stativ;
-se puncționează vena și se fixează acul și amboul tubului cu leucoplast
-se controlează ritmul de scurgere de 10-15 picături/minut;
-se acoperă brațul bolnavului cu un câmp steril.
2 IMBRACAREA/ DEZBRACAREA MANUSILOR
CHIRURGICALE NESTERILE
Folosirea corectă a mănușilor ajută la prevenirea răspândirii infecțiilor și asigură
protecția atât a sistentului medical pe timpul executării tehnicilor de nursing, cât și
a pacientului. Mănușile nesterile cel mai des utilizate sunt din latex, nu conțin praf
și sunt ușor de îmbracat/dezbrăcat. Asistentul medical trebuie să știe când și cum
se îmbracă mănușile nesterile
Imbracarea manusilor nesterile
-Se dezinfectează mâinile cu soluție pe bază de alcool
-Se aleg mănușile nesterile cu mărimea potrivită. Se scot pe rând mănușile din
cutie, atingându-se doar partea de sus a manșetei.
-Se trece mâna prin deschiderea mănușii și se trage până la încheietura mâinii.
-Se prinde a doua mănușă de manșetă, se trece mâna prin deschiderea mănușii și se
trage până la încheietura mâinii.
-Se adjustează mănușile nesterile pentru a acoperi și încheieturile mâinilor.
Dezbracarea manusilor nesterile
-Când se dezbracă mănușile nesterile, este foarte important să se evite atingerea
suprafețelor contaminate ale acestora cu mâinile goale.
-Se prinde prima mănușa nesterilă de manșetă și se pliază 2-3 cm pe exterior fără a
se atinge încheietura mâinii cu cealaltă mână.
-Se întoarce mănușa nesterilă pe dos în timp ce se trage de pe mână
-Mănușa dezbrăcată se ia cu mâna opusă și se aruncă la gunoi.
-Se introduce indexul mâinii goale sub manșeta mănușii ramase
-Se întoarce mănușa nesterilă pe dos în timp ce se trage de pe mână și apoi se
aruncă la gunoi.

-Se dezinfectează mâinile cu soluție pe bază de alcool.

 BILETUL 22
1 TRANSFUZIA DE SANGE- ACCIDENTE/ INCIDENTE
Transfuzia reprezintă introducerea de sânge, plasmă sau globule roșii în
sistemul circulator al unui bolnav.
Accidente/ incidente
1. Incompatibilitatea de grup în sistemele O, A, B. Este unul dintre cele mai grave
accidente posttransfuzionale, manifestându-se sub forma șocului hemolitic. Acesta
trebuie recunoscut la timp, pentru că poate fi fatal. Semnele precoce se manifestă
prin frison, stare generală alterată, tahicardie, dispnee, paloare, cianoză, vâjâieturi
în urechi, dureri lombare, hematurie (hematiile distruse eliberează hemoglobina pe
cale urinară), se blochează glomerulii renali, apare insuficiența renală cu anurie.
2.Transfuzia unui sange alterat Sângele hemolizat produce fenomene
asemănătoare șocului transfuzional.Sângele infectat cu germeni virulenți provoacă
frisoane foarte puternice, care apar de obicei la una-două ore de la terminarea
transfuziei, spre deosebire de frisonul care apare la incompati-bilitatea de grup,
care debutează chiar în timpul transfuziei.
3.Introducerea aerului în vasele sanguine este o complicație rară și apare dacă
sângele se administrează sub presiune. Apare puls slab, tensiune arterială scazută,
dureri toracice, deces.

4. Administrarea într-un ritm accelerat a unei mari cantități de sânge poate

provoca dilatația acută a inimii, care se manifestă prin simptomele insuficienței
cardiace acute: tahicardie, dispnee, cianoză, scăderea tensiunii arteriale. Asistenta
va opri transfuzia, va anunța medicul și se va pregăti cardiotonice și opiacee
5 Transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliză cu insuficiență renală,
șoc posttransfuzional, acidoză, stop cardiac. Asistenta va înștiința medicul la
primele semne.

6. Reactivitatea neobișnuită a bolnavului apare datorită incompatibilității

proteinelor din sângele donatorului și sângele primitorului. Uneori apare o ușoară
cefalee sau stare subfebrilă, alteori reacții urticariene sau edeme.
2 IMBRACAREA/ DEZBRACAAREA MANUSILOR STERILE
Imbracarea manusilor sterile trebuie sa respecte cateva reguli prin care sa fie
pastrata sterilitatea:
-Alegeți mărimea potrivită de mănuși. Mănușile sterile vin într-o gamă largă de
dimensiuni. Acestea pot varia în funcție de producător.  O mărime potrivită trebuie
să confere abilitatea de a mișca mâinile confortabil, sa nu facă mâna să transpire și
nici să nu creeze un disconfort.

-Îndepărtați-vă bijuteriile.  Acestea vă pot contamina mănușile sau le pot face

dificil și incomode de purtat. Îndepărtarea bijuteriilor reduce, de asemenea, riscul
ruperii mănușilor

-Spălați-vă bine pe mâini ,frecați-vă mâinile cu săpun sub jetul de apă timp de cel
puțin 20 de secunde. Clătiți-vă bine mâinile și încheieturile și apoi uscați-le. După
spălare, țineți mâinile în sus.

-Verificați dacă pachetul de mănuși este compromis (rupt, umed etc). Rețineți că
mănușile sterile au un termen de valabilitate. Înainte de a vă pune mănușile,
asigurați-vă că acestea nu sunt expirate.

-Deschideți ambalajul exterior al pachetului. Asigurați-vă că desfaceți de sus, apoi

de jos și apoi pe lateral. Nu uitați, aveți doar o mică margine pe care o puteți
atinge, altfel veți compromite sterilitatea interiorului. Așezați exteriorul
ambalajului mănușilor pe o suprafață curată. Interiorul ambalajului se va pastra
steril.
-Ridicați mănușa mâinii dominante, folosind cealaltă mână. Atingeți doar interiorul
manșetei (partea laterală a manșetei care vă va atinge pielea). Puneți-vă mănușa cu
grijă pe mâna dominantă, atingând doar partea ei interioară. Efectuați ajustări
numai după ce și cealaltă mănușă este pusă, pentru a evita contaminarea.
-Cu mâna dominantă (sterilă) se apucă mănușa stangă atingând numai fața ei
exterioară (sterilă); se folosesc degetele mâinii drepte, care se introduc pe sub
gulerasul manușii stângi.
Dezbracarea manusilor chirurgicale
-prima manuse se va scoate prin prinderea cu trei sau patru degete si rularea
acestei catre jos

–va fi aruncata la cosul de gunoi

-a doua, se va scoate introducand policele mainii opuse sub manuse si se va rula
catre jos, fara a atinge exteriorul aceteia
-spalarea mainilor
 BILETUL 23
1 DETERMINARE GRUPELOR SANGVINE
Metode de determinare a grupelor de sânge

1) metoda directă de determinare grupa sanguină – BETH VINCENT – consta

în amestecarea eritrocitelor primitorului (care au aglutinogene pe care nu le
cunoaştem) cu serurile test A,B, AB (care conţin aglutinine cunoscute).  Beth-
Vincent identifică aglutinogenele cunoscând aglutininele.

2) metoda indirectă de determinare grupa sanguină – SIMONIN – consta în

amestecarea serului sau plasmei primitorului (cu aglutinine necunoscute) cu
eritrocitele test cunoscute din grupele A şi B;
Simonin identifică aglutininele cunoscând aglutinogenele.

2 DEZINFECTIA PIELII DE TIP 1

Dezinfectia pielii este o etapa obligatorie inaintea unor tehnici precum: injectii,
punctii, interventii chirurgicale
Dezinfectie Tip 1-risc redus de infectie in recoltari ,injectii id,sc,iv=se aplica pe
piele dezinfectantul cu un tampon imbibat ,durata de actiune 30 sec pana se
evapora dezinfectantul
 BILETUL 24
1 RECOLTAREA SANGELUI PT DETERMINAREA
GRUPELOR DE SANGE PRIN METODA DIRECTA
Grupa sanguină este termenul folosit pentru a caracteriza sângele unui
individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe suprafața
eritrocitelor.
Clasificarea sângelui uman se face în funcţie de prezenţa sau
absenţa aglutinogenelor A şi B de pe suprafaţa eritrocitelor și a aglutinogenului
Rh.

Clasificarea grupelor sanguine se bazează pe factorii esențiali oricărui proces

imun: antigen și anticorp. Grupele sanguine se transmit ereditar.
Metoda directă de determinare grupa sanguină – BETH VINCENT – consta în
amestecarea eritrocitelor primitorului (care au aglutinogene pe care nu le
cunoaştem) cu serurile test A,B, AB (care conţin aglutinine cunoscute). 

Beth-Vincent identifică aglutinogenele cunoscând aglutininele.
Pregătirea materialelor necesare
-tava medicală acoperită cu un câmp steril
-lame de sticlă
-seruri standard (hemoteste) A, B, AB
-ace sterile
-alcool, tampoane de vată
-manusi sterile
-tavite renale
Pregătirea mediului
– temperatura în camera 18-22 grade C
Pregătirea pacientului
– pregătirea psihică: i se explica necesitatea tehnicii, se obține consimțământul;
– pregătirea fizică: se poziţionează şezând pe scaun sau în decubit dorsal, în pat;
Pregătirea asistentei medicale
– spălarea şi dezinfectarea mâinilor
– îmbrăcarea manuşilor sterile
Tehnica
– se verifica serurile standard (transparenta, culoare, termen de expirare);
– se pune pe o lamă de sticlă cu ajutorul fiecărei pipete diferite din flacon, de
la stânga la dreapta câte o picătură din serul test A, B și AB cu un diametru de 5-6
mm (ordine obligatorie);

– se înţeapă pulpa degetului mijlociu şi să şterge prima picătură de sânge cu un

tampon uscat (alcoolul poate modifica rezultatul obţinut);
– cu câte un colţ al unei lame de sticlă şlefuite se ia pe rând câte o picătură de
sânge (picatura trebuie să fie de 10 ori mai mică decât cea de test) care se amesteca
prin mişcări circulare, cu fiecare picătură de ser-test, până la omogenizare;
– rezultatul cu privire la grupa sanguină se citeşte după 2-3 min timp în care s-a
imprimat lamei de sticlă mişcări de rotire şi balansare;
– se îndepărtează mănuşile şi se spală mâinile.

2 DEZINFECTIA PIELII DE TIP 2 – Risc mediu de infectie

Indicatii
-cateterizarea venelor,
-in vederea perfuziei continue,
-injectia intramusculara
-recoltarea sangelui pt hemocultura
Tehnica
-se curate pielea cu tampon imbibat in dezinfectant, apoi cu un tampon steril
stergem,

-se aplica inca o data dezinfectantul si se sterge pielea cu un tampon steril.

-durata de actiune 30 de secunde
 BILETUL 25
1 INTERPRETAREA REZULTATELOR LA METODA
DIRECTA
Metoda Beth-Vincent
Pe o lamă se pune succesiv, cu pipete diferite , câte o picătură de hemotest în
ordine : A, B şi AB; cu colţul unei lame se adaugă o mică cantitate de sânge pe
fiecare picătură de hemotest utilizând de fiecare dată un alt colţ şi
omogenizându-se. Picătura de sânge ar trebui să fie de 10 ori mai mică decât cea
de hemotest. Se imprimă mişcări circulare uşoare lamei urmărindu-se apariţia
aglutinării în primele 2- 3 minute.
Interpretarea rezultatelor
Sunt posibile urmatoarele situaţii :
1. aglutinarea absentă în toate cele trei picături , sângele cercetat aparţine grupei O;

2. aglutinarea se produce doar cu serurile AB şi B , atunci avem grupa B;

3. aglutinarea se produce doar cu serurile AB şi A , atunci avem grupa A;

4. aglutinare în toate cele trei picături , atunci sângele este de grup AB .

2 DEZINFECTIA PIELII DE TIP 3-Cu risc mare de infectie

Indicatii
-punctii arteriale
-punctia unor cavitati( pleurala, articulara, abdominala, osoasa)
-operatii
Tehnica
-se curata pielea cu apa si sapun,
-se epileaza si se degreseaza,
-se aplica de doua ori dezinfectantul la interval de 2 minute si 30 de secunde,
durata totala fiind de 5 minute,
-persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile