INSTALATII DE ALIMENTARE

CU APA
 CUPRINS
Cuprins............................................................................................................................................. 3
Argument.......................................................................................................................................... 5
1. Sistemul de alimentare cu apa – Generalitati............................................................................. 7
2. Instalatii de alimentare cu apa - Elemente componente............................................................. 7
3. Scheme de alimentare cu apa...................................................................................................... 8
4. Sisteme de captare a apelor......................................................................................................... 9
5. Statii de tratare a calitatii apei......................................................................................................11
6. Rezervoare de inmagazinare........................................................................................................ 16
7. Retele exterioare de distributie........................................................................................................
7.1 Scheme de distributie........................................................................................................
7.2 Amplasarea ( pozarea ) retelelor.........................................................................................
7.3 Materiale si armaturi specifice retelelor de alimentare a apelor.........................................
7.4 Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare....................................................
8. Retele interioare de distributie. .....................................................................................................
8.1 Clasificarea instalatiilor interioare..................................................................................
8.2 Instalatia de alimentare cu apa pentru consum menajer...................................................
8.3 Instalatia de alimentare cu apa pentru incendii.................................................................
8.4 Instalatii cu distributie superioara .......................................................................................
8.5 Instalatii cu distributie inferioara.......................................................................................
8.6 Configuratia conductelor de distributie din interiorul cladirilor............................................
8.7 Scheme de alimentare cu apa a retelei..............................................................................
8.8 Materiale si echipamente specifice......................................................................................

Detalii de executie A................................................................................................................ 12

Detalii de executie B.................................................................................................................. 13
Detalii de executie C................................................................................................................. 14
Dimensionarea conductei instalaţiilor de apă rece ...................................................................... 15
Centralizator ............................................................................................................................... 18
Necesar de materiale..................................................................................................................... 20
Documentaţia economică pentru lucrările de construcţii.............................................................. 21
1 Antemăsurătoarea........................................................................................................................ 21
2. Devize......................................................................................................................................... 23
3. Cantităţi de lucrări..................................................................................................................... 24
4. Preţurile ...................................................................................................................................... 24
Bibliografie...................................................................................................................................... 26
Anexe................................................................................................................................... .... 27-32
 ARGUMENT
Pentru întocmirea acestei lucrări am studiat bibliografia de specialitate, proiecte
tehnologice utilizate de societatile care executa instalatii de apa pentru consum menajer, magazinele
care comercializeaza materiale de instalatii si adrese web - site-urile acestor magazine.

Instalatiile tehnico-sanitare si de gaze trebuie realizate astfel incat sa raspunda unor conditii sau
cerinte tehnico-economice. In instalatiile de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer nu
exista clase de calitate.

O instalatie de alimentare cu apa rece sau calda trebuie sa indeplineasca un complex de conditii si
anume:

• sa satisfaca functionarea pentru care a fost destinata,

• sa fie rezistenta si stabile,
• sa fie durabila si usor de intretinut,
• sa nu dauneze mediului inconjurator,
• sa aiba un aspect placut (sa fie estetica),
• sa prezinte sigutanta contra incendiilor,
• sa fie economica (ca executie si intretinere).Pentru realizarea proiectului
am luat in calcul un camin de baieti cu P+2 etaje cu 12 camere pe nivel pentru 210 elevi.

La proiectarea instalatiei am tinut cont de exigentele si criteriile de performanta pe care trebuie

sa le indeplineasca o instalatie.

Regulile de realizare a unei instalatii interioare de alimenatre cu apa rece si calda pentru
un consum menajer trebuie sa fie riguros respectate pe tot parcursul, incepand de la proiectare si
terminand cu punerea in functiune.

Aceste cerinţe tehnico-economice pot fi grupate in următoarele categorii generale de exigente

pentru instalaţiile de alimentare cu apa rece si calda de consum menajer:

• exigenţe de siguranta: stabilitate, rezistenta, etanseitate,

• exigente de confort: functionalitate, igiena estetica,
• exigente de durabilitate: fiabilitate functionala, conditii de intretinere.

Proiectul contine partea scrisa si anexe.

In partea scrisa a proiectului am prezentat calculul instalatiei (dimensionarea conductelor in

functie de numarul si natura consumatorilor) si extrasul de materiale.

La dimensionarea conductelor instalatiei interioare de alimentare cu apa rece pentru un camin

de baieti cu P+2 etaje cu 12 camere pe nivel pentru 210 elevi am folosit nomogramele si consumurile
specifice de calcul din sdandardele in vigoare.

Am ales ca instalatia interioare de apa calda, sa fie executata din teava din PVC tip G pentru ca
prezinta siguranta in exploatare, durabilitate si siguranta.
Avantajele tevii din PVC tip G sunt urmatoarele:

-sunt usoare;
-au durata de viata lunga daca nu sunt lovite;
-nu se depune pe interior calcar din apa;
-nu corodeaza;
-se lucreaza usor.

Partea desenata cuprinde planul de incadrare in zona, planul subsolului, planul parterului,
planul etajului curent, schema coloanelor si schema izometrica de calcul
 SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA

1.Generalitati

Sistemul de alimentare cu apa cuprinde : instalatiile exterioare si instalatiile interioare de

alimentare cu apa - pentru asigurarea necesarului de apa in scopuri menajere , industriale ,
combaterea incendiilor.
Structura consumului de apa din cladiri de locuit , sociale –culturale , industriale ,
agrozootehnice :
 consum menajer – nevoi zilnice ( baut, spalat, preparat hrana, spalat rufe,
vase ) .
 consum industrial – materie prima , intra in compozitia unor produse ;
 apa de racire , agent termic , spalare ( minereuri);
 consum pentru combaterea incendiilor ;
 consum pentru nevoi publice – stropit, udat , spalat ;
 consum pentru nevoi zootehnice – spalat grajduri, baut animale;
 consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apa – spalat filtre
decantoare, pregatire reactivi chimici (tratarea apei)

ELEMENTE COMPONENTE

• Sursa de alimentare
• Sistemul de captarea a apei
• Statii de pompare
• Statii de tratare
• Rezervoare de inmagazinarea
apei
• Retele de distributie
 SCHEME DE ALIMENTARE CU APA

Schema generala a unei alimentari cu apa potabila

1. sursa de apa 5. statii de pompare

2. Instalatii de captare 6. rezervoare de inmagazinare
3. Instalatii de tratare 7. retele de distributie
4. Apeducte

Schema generala a unei alimentari cu apa industriala

1. sursa de apa 8. agregate industriale

2. instalatii de captare 9. conducte apa calda industriala
3. instalatii de tratare 10. turn de racire
4. apeducte 11. bazin apa racita
5. statii de pompare 12. conducta apa de adaos
6. rezervoare de inmagazinare 13. pompa de circulatie
7. rezervor de inaltime 14.15. conducte
16. filtru
 CAPTAREA APEI DE SUPRAFATA

Constructiile , instalatiile de captare se amplaseaza in amonte de asezarile omenesti –

evitand sursele de poluare.
În functie de adancimea raului , captarea se face : in albia raului sau in malul raului.

Captarea in malul raului cuprinde :

• priza , statii de pompare apa bruta, conducte

Prizele sunt constructii prevazute cu: ferestre pt patrunderea apei , cu gratare de

protectie ,pentru a impiedica patrunderea corpurilor aduse de apa; 2 compartimente –unul de
priza in care intra apa si unul din care e aspirata apa de pompe . Intre cele doua componente
este o sita prin care apa trece in compartimentul din care e aspirata.

Captări in malul raului

a) cu pompa cu ax orizontal b) cu pompa cu ax vertical

1. camera de priza 9. rezervor de vacuum
2. statie de pompare 10. pompa cu ax orizontal
3. gratare 11. motor electric
4. ferestre (orificii) de priza 12. conducta de refulare a apei
5. stavile (vane) 13. pompa cu ax vertical
6. site 14. clapete de retinere
7. sorb 15. pompa de vid
8. conducta de aspiratie a apei 16. vana
 Priza cu crib in albia raului

1. crib din beton armat

2. orificii (barbacane) pentru admisia apei
3. anrocamente(roci) pentru lestare (fixare)
4. suluri de fascine
5. sorb
6. conducta dfe aspiratie a apei

CAPTAREA APEI DE ADANCIME

Captari orizontale – drenuri.

Drenul este tub din beton prevazut cu gauri =barbacane .
Deasupra drenului se aseza filtre din nisip , pietris argila batuta – pentru a impiedica patrunderea
apei de suprafata .

Captari verticale – puturi sapate sau forate , infipte .

• Puturile sapate – cu sectiune circulara , 1-3m , diametru, cu gauri
( barbacane ) pentru patrunderea apei La partea superioara se construieste camin de vizitare.
• Puturile infipte - tuburi din metal , cu diametru mic.

Captare orizontala cu drenuri

a) Sectiune verticala b) vedere in plan
1. dren
2. camera colectoare
3. camin de vizitare
4. conducta de aductiune
 Put forat

1. coloana filtranta
2. peretele putului
3. imbinare cu etansare
4. vana
5. conducta de aspiratie a apei din put
6. camin
7. capac de acces in camin
8. scara de acces
9. strate de argila
10. nivelul hidrostatic al apei (cand nu se
aspira apa din put)
11. nivelul hidrodinamic al apei (cand se
aspira apa din put)

STATII DE TRATARE A CALITATII APEI

Corectarea calitatii apei se realizeaza prin procese specifice :

- Sedimentarea – depunerea suspensiilor mai mari de 0,2 mm in

deznisipatoare
- Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0,2mm in decantoare
- Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substante cu sulfat de Al.
- Filtrarea – in bazine inchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa
circula de sus in jos. Dupa viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide .Pentru
curatarea filtrelor se introduce apa curata de jos in sus.
- Dezinfectarea – cu clor , fluor .- aparate numite cloratoare sau
clorizatoare . Clorarea se face cu Cl in stare gazoasa .
- Reducerea duritatii apei
- Corectarea proprietatilor organoleptice.
 Deznisipator orizontal

1. camera de linistire si distributie a apei brute 6. bare de linistire

2. camera de depunere a nisipului 7. stavila la intrare
3. camera de colectare a apei deznisipate 8. stavila la iesire
4. canal de golire 9. stavila la golire
5. gratar

Decantor orizontal

1. compartimentul de distributie a apei brute

2. compartimentul de decantare 6. conducta de alimentare cu apa bruta
3. compartimentul de colectare a apei 7. conducta pentru evacuarea apei decantate
decantate 8. preaplin
4. groapa de namol 9. vana de inchidere
5. galeria pentru colectarea si evacuarea 10. vana de golire
depunerilor
Decantor vertical

1. conducta de alimentare cu apa bruta

2. jgheab pentru apei decantate
3. conducta de evacuare a apei decantate
4. conducta de golire
5. conducta de preaplin
6. vana de inchidere
7. usa
8. scara de acces
9. cilindru exterior ( peretele decantorului)
10. cilindru interior

Filtru lent

1. conducta de alimentare cu apa decantata

2. conducta de iesire a apei filtrate
3. conducta de golire completa a filtrului
4. conducta de golire a apei de deasupra nisipului
5. preaplin
6. conducta de umplere cu apa pentru spalarea
filtrului
7. suportul materialului filtrant
Filtru rapid inchis

1. conducta de intrare a apei brute

2. conducta de iesire a apei filtrate
3. conducta de iesire a apei murdare
4. conducta pentru eliminarea aerului
5. conducta de golire
6. palnie
7. gura de vizitare
8. conducta de intrare a apei filtrate pentru
umplere
 REZERVOARE DE INMAGAZINARE

• Rezervoarele - asigura o rezerva de apa pentru compensatia variatiei de consum , pentru

cazuri de avarii si pentru stingerea incendiilor.

Pot fi din beton armat, cilindrice, cu 1sau 2 compartimente, cu camera de vane. Sunt amplasate
ingropat sau semiingropat – asigurand protectia termica a apei la variatiile de temperatura

Instalatiile aferente unui rezervor:

• instalatie de alimentare – cu robinet cu plutitor , care comanda printr-o tija deschidere ,

inchiderea robinetului in functie de nivelul apei din rezervor.
• instalatie de preplin – preluarea excesului de apa , in cazuri de avarie .
• instalatie de golire
• instalatie de distributie spre consumatori
• conducta de aerisire.

Rezervor simplu ,partial ingropat in sol , cu acoperis placa

1. conducta de alimentare cu apa

2. robinet cu plutitor
3. conducta de distributie a apei din rezervor
4. sorb
5. conducta de racord la pompe mobile pentru
alimentarea cu apa necesara combaterii
incendiilor
6. conducta pentru dezamorsare
7. conducta de preaplin
8. conducta de golire a rezervorului
9. vane
10. piesa de trecere a conductelor prin peretele
rezervorului
11. nivelul rezervei de apa pentru combaterea
incendiilor
12. conducta de ocolire a rezervorului de
acumulare a apei
 13. conducta de aerisire

Rezervoare de inaltime
 • Castelul de apa – rezerva de apa, asigura
debitul si presiunea in reteaua publica:
– instalatie de alimentare, de
preaplin, golire, distributie, incendiu
– instalatie de iluminat, scari de
acces, paratrasnet.
– Cuva din beton , turn din beton,
zidarie de caramida sau piatra, fundatie.
– Se amlaseaza de obicei in zone
industriale.
 • Rezervor de inaltime pt alimentarea instalatiilor interioare din cladiri
– instalatii de alimentare, distributie , preaplin, golire
– se izoleaza impotriva inghetului – cutie de lemn, rumegus
– se monteaza pe postament din lemn , beton , profile metalice , cu tava din tabla de hotel
zincat pt. colectarea scurgerilor de apa.

Castel de apa
1. cuva din beton armat
2. turn din beton armat , zidarie din piatra sau
caramida ,fonta
3. fundatie din beton
4. conducta de intrare a apei
5. conducta de distributie a apei pentru consum
curent (tehnologic)
6. conducta de alimentare cu apa a instalatiilor
de combatere a incendiilor
7. conducta de golire
8. preaplin
9. plutitor
10. scripeti
11. fir de legatura
12. mira gradata
13. indicator
14. vana de inchidere
15. nivelul minim al apei din rezervor
16. nivelul maxim al apei din rezervor
17. palnia preaplinului

Rezervor de inaltime
 8. conducta de canalizare
1. rezervor 9. conducta de golire
2. conducta de alimentare cu 10. robinet
apa 11. tava din lemn
3. conducta de legatura 12. conducta evacuare scurgeri
4. clapeta de retinere 13. material termoizolant
5. conducta de preaplin 14. cutie lemn
6. palnie 15. postament
7. sifon

RETELE EXTERIOARE DE DISTRIBUTIE

Cuprind totalitatea conductelor si lucrarilor anexe (armaturi, aparate de masurat, accesorii).

Schema retelelor tine cont de reteaua de strazi, repartitia puctelor de consum, relieful ternului
Se compun din urmatoarele conducte:
– conducte principale – care transporta apa de la rezervoare sau statii de pompare in
sectoarele de consum;
– conducte de serviciu sau conducte publice – care transporta apa de la conductele
principale la punctele de bransament ale statilor de hidrofor sau a cladirilor.Deasemenea se pot
monta hidranti exteriori sau hidranti pentru stropit spatii verzi.
 1-conducta principala (artera)
2-conducta de serviciu.
3-bransament
4-hidrant de incendiu
5-hidrant de gradina
6-conducta de distributie in ansamblu de
cladiri
7-statie de hidrofor
8-conducta de distributie in interiorul cladirii
9-cladire

SCHEME DE DISTRIBUTIE A RETELELOR DE APA

Dupa forma in plan se disting:

• retele ramificate - prin care apa circula intr-o singura directie
• retele inelare - alcatuite din bucle sau ochiuri inchise, la care apa poate ajunge din cel
putin doua directii
• retele mixte - cu portiuni inelare si portiuni ramificate

a – ramficata b- ramificata cu distributie inelara c- inelara cu distributie inelara

Dupa calitatea apei se disting :

• retele de alimentare cu apa potabila
• retele de alimentare cu apa industriale

Dupa valoarea presiunii necesare :

• Retele de joasa presiune asigurata de motopompe
• Retele de inalta presiune cu statii proprii de pompare

Dupa numarul de conducte de transport se disting :

• retele cu o singura conducta de distributie a apei pentru uz menajer si combaterea incendiilor.
• retele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum menajer industrial combaterea
incendiilor.
• retele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei.

AMPLASAREA (POZAREA) RETELELOR EXTERIOARE

DE ALIMENTARE CU APA

 Ingropate in sol – sub adancimea de inghet stabilita pentru localitatea

respectiva, distantele minime in plan orizontal si vertical precum si conditiile de
amplasare la traversari si incrucisari cu alte retele sau obstacole sunt indicate in urmatorul
tabel :
 Condiţii de amplasare pentru încrucişări de conducte (conform STAS 8591)
Măsuri de protecţie pentru cayurile în care
Reţele care se
Condiţii de amplasare condiţiile de amplasare prevăzute în acest
încrucişează
tabel nu pot fi respectate
Conductele de alimentare cu apă potabilă se
Conductele de
introduc în tuburi de protecţie. Tuburile de
Conducte de alimentare cu apă
protecţie trebuie să depăşească canalul de ape
alimentare cu apă potabilă se amplasează
uzate, de o parte şi de alta din axul acestuia,
potabilă cu canale de deasupra canaleleor de
cu:
ape uzate ape uzate, la distanţă
2,50m, în teren impermeabil
inimă de 40 de cm.
5,00m în teren permeabil
Conductele de
Conducte de Soluţia de amplasare se stabileşte cu acordul
alimentare cu apa se
alimentare cu apă cu întreprinderilor care exploatează reţelele
amplasează sub
canalizaţie telefonică respective
canaliyarea telefonică

- conductele se vor monta cu panta de 0,1% - 0,2%

- conductele se vor poza pe fundul santului care in prealabil a fost nivelat si prevazut cu
un strat de nisip de 15 cm
- dupa pozarea conductei spatile libere ramase intre tub si peretele santului vor fi umplute
cu pamant selectionat, apoi se adauga un strat de nisip de 15 cm
- se vor lasa spatii intre extremitatiile tubului sau imbinari, pentru operatiile de proba si
montari ulterioare.

 Ingropate in canale de protectie – cand terenul este sensibil la umezire si nu pot fi respectate
distantele impuse fata de fundatiile cladiriilor (conform
Normativului P7-77)
- cand conductele de apa trebuie protejate impotriva actiunilor mecanice exterioare
- se evita amplasarea conductelor de alimentare cu apa rece in canale in care se monteaza
si conducte de apa calda; se adopta solutia de separare a doua compartimente.

 In subsolurile cladirilor
- cand cladirile sunt prevazute cu subsoluri sau cu canale mediane circulabile.
- la adaptarea acestei solutii conductele se izoleaza termic pentru a se evita incalzirea apei
reci
- la traversarea rosturilor de tasare a peretilor sau a fundatiilor cladirilor golurile sunt mai
mari decat diametrele exterioare ale conductelor cu 10…15 cm; etansarea golurilor se va
face cu material elastic.
- se va asigura accesibilitatea conductelor pentru intretinere si reparatii in timpul
exploatarii

 In galerii subterane vizitabile

- in cazuri speciale: artere cu circulatie intensa, conditii de teren foarte dificile nevoie de
supraveghere frecventa sau de interventie rapida.

 Aerian
- pe portiuni scurte ale retelei.In acest caz producatorul trebuie sa aiba bine precizatete
conditiile de executie si exploatare.
 MATERIALE SPECIFICE RETELELOR EXTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APA

La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu apă trebuie luate în

considerare următoarele criterii:
 • Costul iniţial
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
• Rezistenţa la încovoiere/turtire
• Combustibilitatea
• Uşurinţa în realizarea îmbinărilor
• Costul de montaj
• Durata de viaţă estimată
• Greutatea
• Rezistenţa chimică
• Susceptibilitatea la coroziune
• Prelucrarea facilă
• Dilatarea termică
• Pierderile de presiune în conducte
• Rezistenţa la rupere
• Treptele de presiune
• Rigiditatea
• Rezistenţa la încovoiere/turtire
• Combustibilitatea
• Uşurinţa în realizarea îmbinărilor
• Spaţiul necesar
• Standardele şi specificaţiile tehnice în vigoare
• Dacă se pretează la montare îngropată

TUBURI DIN AZBOCIMENT

Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de ciment, fibre de azbest şi apă.
• au greutate redusă, rezistă bine la presiune, îndoire, îngheţ, temperaturi înalte, foc.
• nu rezistă la lovituri şi şocuri.
• se utilizează la aducţiunile de apă şi la reţelele de canalizare.
• fibrele de azbest au o influenţă negativă asupra sănătăţii, pericolul fiind mortal dacă
sunt inspirate în plămâni.
• Conform HG 124/03 vor fi inlocuite urgent in mod sistematic,.

TUBURI DIN BETON ARMAT PRECOMPRIMAT

• utilizat la conductele de aductiune sau artere pentru alimentarea cu apa a centrelor populate si a
industrilor.
• se fabrica cu diametrele nominale de : 400, 600, 800 si 1000 mm.

ŢEVI DIN PLUMB

Plumbul este cel mai vechi material utilizat în instalaţiile de apă.
• Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaţii speciale;
• Îmbinările se execută prin lipire cu aliaj de cositor;
• Plumbul este utilizat pentru conductele de legătură la unele obiecte sanitare, pentru apele uzate
radioactive sau în laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive.
• Este din ce în ce mai rar utilizat în instalaţiile de canalizare, iar UE a interzis folosirea
plumbului în instalaţiile de apă, datorită pericolului pe care îl prezintă asupra sănătăţii.

ŢEVI DIN OTEL

În instalaţii se utilizează ţeava neagră de oţel şi ţeava de oţel zincată. Ţevile din oţel
pot fi laminate sau sudate.
• Ţevile din oţel au o rigiditate foarte bună, rezistenţă mare la compresiune şi
rezistenţă structurală ridicată.
 • Ţevile din oţel se îmbină de obicei cu fitinguri filetate, dar şi prin sudură sau
folosind flanşe.
• Durata de viaţă este doar de aproximativ 12…15 ani, în funcţie de debitul
vehiculat, de caracteristicile fluidului şi de calitatea acoperirii cu zinc.

ŢEVI DIN CUPRU

Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în instalaţii de alimentare cu apă deoarece:
• Se poate modela şi îmbina uşor, nu ocupă spaţiu mult, are un aspect plăcut;
• Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de presiune sunt reduse (suprafaţă
netedă);
• Greutatea este mică, transportul şi montajul se fac uşor, durata de viaţă este mare.Se
îmbină cu fitinguri, prin sudură.
Reguli pentru proiectare:
• Ţevile din cupru nu sunt recomandate dacă apa are un pH mai mic de 6.5;
• Preluarea dilatărilor termice se face la fel ca şi pentru conductele din material plastic;
• Într-o instalaţie în care se montează atât ţevi din oţel, cât şi ţevi din cupru ,cuprul trebuie
montat întotdeauna după oţel în direcţia curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune.

TEVILE DE PRESIUNE PVC

• obtinute prin extrudare

• se folosesc la distributia apei potabile, retele de irigatii, retele sub presiune imbinarile pot fi :
rigide cu mufa lisa, prin lipire, utilizate in terenuri stabile, in zone fara activitate seismica accentuata,
in zona cu dilatare termica liniara scazuta. elastice cu mufa TECHNOGIUNTO demontabila (etansare
cu inele de cauciuc elastomerice, utilizate in terenuri instabile, in zone seismice si in zone cu dilatari
termice liniare ridicate.
- piesele de legatura (fitingurile) pentru realizarea retelelor de distributie si alimentare cu apa vor fi
din PVC cu diametre intre 20 si 200 mm.

Tipuri de imbinării:
 rigide, cu mufă lisă, prin lipire   utilizare: în terenuri stabile, în zone fără activitate
seismică accentuată în zone cu dilatări termice liniare scăzute 
 elastice, cu mufă Technogiunto, demontabilă utilizare: în terenuri instabile, în zone
seismice, în zone cu dilatări termice liniare ridicate.

Mod de îmbinare:
 lipire cu adeziv ,
 etanşare cu inele de cauciuc elastomerice

TEVILE DIN POLIETILENA PE HD

- se utilizeaza pentru realizarea retelelor de aductiune si distributie apa potabila.

- diametrele variaza intre 20 si 630 mm.
- in functie de densitate pot fi : PE 80 sau PE 100.
 Avantaje :
 au rezistenta chimica foarte buna
 nivel redus de depuneri
 durata de viata de peste 50 de ani
 rezistenta la socuri mecanice
 usor de manevrat

Montaj :
 retelele cu diametrele intre 20 si 110 mm se monteazacu ajutorul fitingurilor prin
strangere mecanica
 retele cu diametre intre110 si 630 mm montajul se realizeaza prin polifuziune ( sudura
cap la cap )

TEVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM PP-R

 - sunt utilizate la instalatiile de distributie apa rece ( PN 10 ,PN16, PN 20 )

Montaj :

 imbinare prin polifuziune se executa cu un aparat de sudura specializat cu polifuzoare

(sudura cap la cap)
 imbinare prin electrofuziune se realizeaza fuziunea de suprafata intre piesele de imbinat.

Avantajele tevilor din polipropilena-random

-rezistenta mai buna in zone cu activitate seismica datorita elasticitati mai bune.
-siguranta mai mare in functionare cu risc mai mic de pierderi de apa datorita modului de imbinare
-interval scurt de punere in opera a retelei
-flexibilitatea sistemului
-montaj rapid si usor
-rigiditate superioara

TEVI MULTISTRAT Pex-Al

 Reţelele din ţeavă multistrat din material compozit PE-Al-PE reprezintă o alternativă
viabilă la ţevile din fier, cupru sau material plastic.
Sistemul Pex-Al combină ţevile compozite cu fitinguri cu compresiune din alamă sau
PPSU, şi cu sertizare.

Structură tub multistrat:

Strat exterior:  polietilenă de înaltă densitate reticulată - oferă protecţie împotriva

factorilor externi.
Strat intermediar:  aluminiu sudat longitudinal conferă o rezistenţă mărită împotriva
dilatărilor asigură protecţia împotriva oxigenului şi gazelor volatile.
Strat interior:  polietilenă de înaltă densitate reticulată electronic oferă rezistenţă la
coroziunea provocată de apă şi acizi nu permite formarea depunerilor.
Straturi adezive:  leagă cele două straturi de polietilenă de cel intermediar, din
aluminiu, astfel încât ţeava se comportă ca un sistem mono-compozit.  datorită reticulării
electronice, tuburile Alupex multistrat nu influenţează prin gust şi miros, agentul transportat.

Avantaje:

 la coroziune externă şi internă 

  rezistenţă la presiuni şi temperaturi ridicate
   durată de viaţă îndelungată 
  greutate redusă  manipulare uşoară,
 ţevile se pot îndoi manual instalare simplă şi rapidă, fără să necesite operaţii de
filetare sau sudură.

TEVI SI RACORDURI DIN FONTA DUCTILA

 Dn60-2000 mm

Fonta ductila se deosebeste de tipurile traditionale de fonta gri prin proprietatile sale mecanice
remarcabile (elasticitate,rezistenta la socuri,intindere)

Avantaje:
• rezista la presiuni inalte
• comportament excelent in caz de miscari de teren si eroziuni
• rezistenta excelenta la apele agresive.

Imbinari:
• cu flanse, în general mai folosite pentruinstalatiile industriale
• prin mufare STANDARD, pentru retelele de aductiune si de distributie,în general
îngropate,

Conceptia imbinarilor STANDARD este realizata astfel incat presiunea de contact intre inelul
de imbinare din elastomer si metal creste odata cu presiunea interioara.
Se asigura deci o etanseitate perfecta.

ARMATURILE RETELELOR EXTERIOARE DE APA

• Vanele de linie – se aseaza acolo unde distanta dintre doua ramificatii a retelei este mai mare
de 600 m.
• Vanele de ramificatie – se vor amplasa astfel incat in caz de avarie sa se poata izola portiuni de
maxim 100m.
• Vanele de golire – se vor amplasa pe conducte principale in punctele joase.
• Vanele de aerisire – se vor amplasa pe conducte in punctele inalte.
• Vanele de linie ,de ramificatie cu Dn>100 mm precum si vanele de golire ,aerisie vor fi
prevazute pentru montare in camine vizitabile sau cu tije de manevra protejate prin cutii
cu capac.

Caminele de vizitare
- se vor executa din zidarie de caramida, beton sau prefabricate;
- inaltimea caminului va fi in functie de adancimea de inghet;
- distanta de la armaturi sau conducte pana la fundul caminului va fi minim 30 cm.
 Hidrantii subterani

Hidrantii de suprafata

Hidrantii de gradina
Hidrantii de incendiu se vor aseza de regula pe conductele de serviciu, in special la intersectia
strazilor, precum si de-a lungul lor.
In cazul hidrantiilor cu Dn>70mm se admite montarea lor direct pe conducte principale.

Hidrantii subteranii sunt prevazuti cu dispozitive de golire a apei pentru a se avita

inghetarea lor in timpul iernii.
Racordarea le reteaua exterioara se face prin intermediul unei piese de lagatura fixata cu
flansa de corpul subteran al hidrantiilor.
Hidrantii de suprafata sunt usor de identificat se pot racorda rapid la sursele de
alimentare cu apa si la echipamentul de stins incendii.
Hidrantii pentru stropit spatii verzi se prevad in toate ansamblurile de cladirii care au
amenajate peluze de iarba si flori.Se monteaza la nivelul terenului in cutii de protectie
 RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE EXTERIOARE DE
ALIMENTARE CU APA

Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care

preiau apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum.

Orice clădire este legată la conducta publică prin conducta de branşament.

Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri).

Pe conducta de bransament se monteaza :

– robinet – vana de concesie – pentru intreruperea alimentarii cu apa in caz de
nevoie ;
– blocul apometrului – apometru , vane - pentru inregistrarea consumului de
apa .

Apometrul este un contor care măsoară debitul de apă - poate fi montat în subsol sau într-
un cămin special de apometru care se poate situa atât în interiorul clădirii, cât şi în exterior.
El poate fi montat în subsol sau într-un cămin special de apometru care se poate situa atât
în interiorul clădirii, cât şi în exterior.
Branșamente
 CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APA

• Instalatiile interioare sunt alcatuite din :conducte , armaturi , aparate , utilaje pentru transportul
distributia apei de la bransament , pana la ultimul punct de consum .

Dupa presiunea de serviciu , disponibila apei in punctul de racord :

• instalatii interioare racordate direct la conducta publica , cand presiunea. din conducta publica
asigura presiunea necesara functionarii tuturor punctelor de consum din cladire
• instalatii interioare racordate indirect la conducta publica ,prin intermediul unor instalatii de
ridicare a presiunii cand presiunea din reteaua publica este mai mica decat presiunea necesara
instalatiei interioare.
• prin intermediul insatlatiei de pompare cu rezervor de inaltime.

Dupa scopul folosirii apei:

• -instalatii interioare de alimentare apa rece,apa calda pentru consum menajer
• - instalatii interioare de apa rece pentru incendii
• -instalatii interioare de alimentare apa industriala .

Dupa numarul retelelor de distributie:

• -cu o retea pentru toate consumurile (menajer,industrial de incendiu)
• -retele separate pentru fiecare categorie de consum
• - retele comune pentru anumite consumuri ( menajer si incendiu )

Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie:

• -cu distributie superioara
• -cu distributie inferioara
• -cu distributie mixta
•
Dupa forma retelei de distributie:
• -retea ramificata
• -retea inelara
• -retea mixta

Dupa regimul de presiune al apei:

• -cu o zona de presiune
• -cu doua sau mai multe zone de presiune
 1. RACORDAREA INSTALATIILOR INTERIOARE LA RETELELE
EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA

Instalaţiile interioare din clădiri reprezintă un ansamblu de conducte şi accesorii care preiau
apa din conducta publică şi o transportă până la punctele de consum. Orice clădire este legată la
conducta publică prin conducta de branşament.

Racordarea unei clădiri la conducta publică de apă rece:

1 – instalaţia interioară
2 – bloc apometru
3 – conducta de branşament
4 – conducta publică
5 - cladire
6 – conducta principala de distributie
7 – coloane de alimentare a punctelor de consum .

Un bransament poate alimenta o cladire sau mai multe ( ansamblu de cladiri)

Pe conducta de bransament se monteaza :
- robinet – vana de concesie – pt. intreruperea alimentarii cu apa in caz de nevoie ;
- blocul apometrului – apometru , vane - pt, inregistrarea consumului de apa .
1. conducta publica
2. bransament
3. vana de concesie
4. caminul vanei de
concesie
5. apometru
6. robinet de inchidere
7. robinet de inchidere
si golire
8.conducta de ocolire
9. camin apometru
10 .conducta
principala de distributie
11 . coloane
12 . canal tehnic
13 . canal nevizitabil
14 . cladire
15 . limita de proprietate .

Bransamentele se executa din : - teava de plumb pt. presiune, cositorite sau sulfatate la interior
( D = 20 ..30 mm)
- teava de otel zincat ,tevi PVC rigid tip G, tuburi de azbociment , tuburi de fonta de presiune ( D
= 50.. 100mm ) .
- se monteaza ingropat sub adancimea de inghet ( 0,8 .. 1,5 m)

Montare : mufe, flanse, sudare, insurubare.

2. CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE ALIMENTARE CU
APA

Instalatiile interioar sunt alcatuite din – conducte , armaturi , aparate , utilaje , pentru transportul
distributia apei de la bransament , conducta publica , sursa proprie de apa , pana la ultimul punct de
consum .
Dupa presiunea de serviciu , disponibila apei in punctul de racord :
-inst. interioare racordate direct la cond. publica , sursa proprie – cand pres. din conducta publica
asigura pres. necesara functionarii tuturor punctelor de consum din cladire .
- inst. interioare racordate indirect la cond. publica , sursa proprie de apa , prin intermediul unor inst de
ridicare a presiunii –pres. din reteaua publica este mai mica decat pres. necesara inst. inter.

Dupa scopul folosirii apei :

-inst. inter de alim. a.r. a.c. pt. consum menajer ,
- inst. inter. de a.r. pt incendii,
-inst . inter. de alim. apa industriala .
Dupa nr. retelelor de distributie :
-cu o retea pt. toate consumurile ,
-retele separate pt. fiecare categorie de consum ,
- retele comune pt. anumite consumuri ( menajer si incendiu ) .
Dupa pozitia de montaj a conductei principale de distributie :
-cu distributie superioara ,
-cu distributie inferioara
-cu distributie mixta .
Dupa forma retelei de distributie :
-retea ramificata
-retea inelara
-retea mixta .
 3. INSTALATIA INTERIOARA DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA
PENTRU CONSUM MENAJER

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece pt. consum menajer .

Elemente componente :
-1. cond. princip. de distributie – alimentare directa din bransament sau din inst. de ridicarea
pres ( inst. de hidrofor),
-2. coloane verticale – alimentate din conducta principala de distributie,
-3. conducte de legatura la punctele de utilizare a apei – apa ajunge la bateriile amestecatoare de
a.r. si a.c.-, menajera montate la punctele de consum ( cada , chiuveta , spalator , )
-4. robinet de inchidere ,golire –montate in diferite puncte ale instalatiei . Ex: baza coloanelor
( 4 ). pe conducta de legatura (5)
- cond. alimentare rezervor wc , cu robinet cu plutitor( 6 ),
- racordarea bateriilor ob. sanitare ( 7 ) .
-compensatoare de dilatatie = lire de dilatatie –din2 in 2 etaje , pt. preluarea dilatarilor determinate de
variatiile de temperatura .
Conductele se executa din tevi de otel zincat , PVC tip G
Pentru fiecare robinet , baterie montata la punctele de consum se determina un debit specific .

Instalatia interioara pentru

distributia apei reci in scopuri
menajere
1. conducta principala de
distributie
2. coloana
3. conducta de legatura la
punctele de consum ale apei
4. robinet de inchidere si golire
5. robinet cu ventil drept
6. robinet cu plutitor pentru
alimentarea cu apa a
rezervorului de spalare a
closetului
7. racord la bateria
amestecatoare
 4. INSTALATIA INTERIOARA PENTRU DISTRIBUTIA APEI CALDE DE
CONSUM

Conductele de distributie a apei calde de consum au trasee paralele cu conductele de a. r.

Se executa din tevi de otel zincat .
Pe traseele orizontale conductele de a.c . se monteaza deasupra conductelor de a. r.
Pe traseele verticale conductele de a. r. si a. c. sunt paralele si la distante min. 3 cm , pt. a evita
transferul de caldura de la o conducta la alta .
Pentru compensarea dilatarilor se prevad compensatoare de dilatare – lire de dilatatie .
La baza coloanelor se monteaza robineti de inchidere , golire .
Temperatura apei calde de consum + 60 …..+ 65 ºC .

Instalatii pentru distributia

apei calde de consum
1. conducta principala de
distributie
2. coloana
3. conducta de legatura
4. lavoar
5. cada de baie
6. spalator simplu de bucatarie
7. baterie amestecatoare
8. robinet de inchidere
9.robinet de inchidere cu
descarcare (golire)
 5. INSTALATIA PENTRU CIRCULATIA APEI CALDE DE CONSUM

Are rolul de a asigura intoarcerea debitului de apa calde neconsumat in aparatele de preparat
apa ( schimbatoare de caldura ) .
Conductele acestei instalatii au trasee comune cu conductele instalatiilor de a .c .si a. r. – se
executa din otel zincat .
Conductele pt. circulatia apei cale de consum se prevad pt. instalatii mari ,la care apa calda se
distribuie dupa un anumit program , cu intreruperi .

Instalatie pentru circulatia

apei calde de consum
1. aparat in contracurentpentru
prepararea apei calde de
consum
2. conducta de intrare a
agentului termic primar
3. conducta de iesire a
agentului termic primar
4. conducta de intrare a apei
reci
5. conducta pentru distributia
apei calde de consum
6. conducta pentru circulatia
apei calde
7. pompa pentru circulatia apei
calde de consum
8. clapeta de retinere
9. robinet de inchidere
 6. INSTALATII DE PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM

Instalatiile pentru prepararea apei calde de consum sunt constituite din : aparate , conducte ,
armaturi , accesorii.
Aparatele de preparat a. c.= schimbatoare de caldura .
-schimbatoare de caldura de suprafata , recuperative – formate din tronsoane tip , formate din :
- manta cilindrica , tevi din alama , placi tubulare , racorduri pentru intrarea / iesirea : apei
calde de consum si a agentului termic incalzitor folosit ( apa fierbinte, apa calda , abur ).
- schimbatoarele de caldura sunt prevazute cu instalatie de automatizare care mentine constanta
temperatura apei calde de consum .
Sunt aparate in contacurent , incalzirea apei de consum se face prin transfer termic , intre agentul
termic si apa de consum , prin peretele tevilor .
-schimbatoare de caldura cu acumulare de apa = boilere , compuse din : rezervoare cilindrice
orizontale sau verticale , serpentina prin care circula agentul termic ( apa calda , abur , abur
fierbinte ) , racord la partea inferioara pentru intrarea apei reci , racord la partea superioara pentru apa
calda de consum .
- cazane – incalzirea apei prin arderea unui combustibil , solid , lichid , gazos .
- incalzitoare electrice – boilere electrice – cu rezistenta electrica , transmite direct caldura apei .
Pentru preperarea apei calde se folosesc : energie electrica , gaze naturale , energie solara .

7. INSTALATIA DE HIDROFOR

Instalatia de hidrofor este o instalatie de pompare la care pe conducta de refulare a pompei

se monteaza rezervor inchis hidropneumatic = rezervor de hidrofor .
Se utilizeaza cand pres. din conducta publica nu asigura pres. necesara din inst. interioara , iar
consumul este neuniform in timp.
13. –conducta de ocolire –pt. alimentarea directa a inst. inter. , cand pres din reteaua publica are pres.
neces. instalatiei interioare .
- pompele aspira apa din rez. tampon si o refuleaza in rez. hidroforului la pres. neces. punctelor
de consum ,de unde apa la pres. neces. ajunge la consumatori .
 -in recipientul de hidrofor se acumuleaza apa ,care ajunge la un nivel si o pres. Pres. este
determinata de pres. pernei de aer din recipientul de hidrofor – care este asigurata de un compresor.
Cand apa ajunge la nivelul max. aerul comprimat ajunge la pres. max. , care determina oprirea
pompelor , prin intermediul unui presostat cu contacte electrice .
Presostatul comanda orirea si pornirea pompelor in functie de presiunea pernei de aer .
Pe masura ce consumul de apa creste , nivelul apei scade, perna de aer se dstinde , pres.aerului
scade , pana ajunge la pres. de pornire a pompelor . Pres. de pornire / oprire a pompelor este controlata
si sesizata de presostat cu contactul electrice .
Pompele pornesc cand apa ajunge la nivel .min si se opresc cand apa ajunge la nivel max . in
recipientul de hidrofor . Pornirea / oprirea este comandata de un presostat , care sesizeaza pres. pernei
de aer . Perna de aer este asigurata de un compresor .
Concluzii: - pompa asigura pres. apei
- perna de aer mentine apa acumulata in rez. la pres. creata de pompa.
Conductele –elemente inchise pt. circulatia fluidelor .

Schema instalatiei de hidrofor

Parti componente :
1. conducta publica
2. bransament
3. apometru
4. conducta de ocolire
5. robinet
6. robinet de inchidere cu
descarcare(golire)
7. rezervor - tampon deschis
8. distribuitor
9. robinet cu plutitor
10. conducta de aerisire
11. pompe
12. clapete de retinere
13. conducta de ocolire
14. recipient (rezervor) de hidrofor
15. compresor de aer
16. motor electric pentru antrenarea
compresorului
17. filtru pentru aer
18. clapeta (ventil) de retinere pentru aer
19. ventil de siguranta
20. presostat
21. automat pentru actionarea motorului
electic al pompei
22. conducta principala de distributie a apei
23. coloana
24. conducta de legatura de la obiectul
sanitar la coloana
25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
26. hidrant interior pentru incendiu
27. robinet de inchidere cu descarcare
28. sticla de nivel
 INSTALATII INTERIOARE DE APA PENTRU INCENDII
Retelele de apa pentru hidranti de incendiu amplasati in interiorul cladirilor :sunt obligatorii in :

• cladiri de locuit cu 12 sau mai multe etaje.

• cladiri pentru cazare (camine, hoteluri,etc.), cladiri
administrative, scoli.
• localuri pentru alimentatie publica (cantine, restaurante etc.)
• magazine(inclusiv depozitele anexe) cu suprafata mai mare de
300 mp.
• biblioteci, cladiri cu sali de spectacole

Instalatii de sprinklere sunt instalatii automate care se compun in principiu dinurmatoarele

elemente principale:
• sursa de alimentare cu apa,
• aparatele de control si semnalizare,
• conductele de distributie
• capetele de sprinklere.
Instalatia trebuie sa fie in permanent sub presiune si se poate proiecta in urmatoarele sisteme:
cu apa ,cu aer comprimat, cu apa si aer.

Schema unei instalatii cu sprinklere cu apa

1- conducta de alimentare ; 2- robinet de inchidere ;
3- robinet de comanda ; 4- conducta de distributie ;
5- retea de distributie ; 6- capete de sprinkler.
Instalatii de drencere .
Instalatiile de drencere servesc la crearea unei perdele de apa cu ajutorul carora se limiteaza
posibilitatile de intindere a incendiilor si se asigura protectia contra actiunii focului a unor elemente de
constructii.

Drencerele se aseaza la distante de 0,5 pana la 2,5 m unul de altul in functie de locul unde sunt
amplasate, de scopul urmarit si de pericolul de incendiu.

Reteaua de conducte pentru alimentare cu apa a drencerelor se poate face inelara sau
ramificata.

Schema unei instalatii de drencere cu actionare manuala.

Alimentarea cu apa a instalatiilor de sprinklere si drencere poate fi separata sau comuna cu

cea a hidrantilor de incendiu sau cu cea de apa potabila si industriala. Retelele de conducte ale
instalatiilor de sprinklere si drencere se fac de obicei inelare insa pot fi exeutate si in sistem
ramificat.

Reteaua de conducte se executa cu tevi din otel si imbinari din piese fasonate din fonta
maleabila sau cu tevi din otel si imbinari din sudura. Acestea se vor monta cu o panta de
minim 1 % pentru diametre de pana la 50 mm si de cel putin 0,5 % pentru diametre mai mari
de 50 mm.
 INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE SUPERIOARA
Distributia superioara (cu statie de hidrofor) se adopta in general in cazul in care alimentarea
cu apa la cladiri se face cu ajutorul unui rezervor de presiune amplasat in pod, sau in cazul
instalatiilor in cladiri fara subsol reprezentata prin fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie superioara.

1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ;

2-conducta de racord ;

3-contor ; 4- robinet cu plutitor ; 5-rezervor tampon; 6- conducta de aspiratie a pompelor ;

7-pompa ; 8-conducta de refulare a pompelor ;

9- conducta de ocolire ; 10- coloana de alimentare cu apa a rezervorului de inaltime;

11- rezervor de inaltime ; 12- conducta de alimentare de la rezervorul de inaltime ;

13- conducta de distributie superioara ; 14- ramificatie spre coloana ; 15- coloana ;

16- legatura la armaturile obiectelor sanitare ; 17- robinet de inchidere pe conducta de legatura.
 INSTALATII INTERIOARE CU DISTRIBUTIE INFERIOARA
Distributia inferioara are conducta de distributie amplasata in subsolul sau la parterul cladirii si poate
fi vizibila sau in canal. Aceasta distributie este cea mai uzuala necesitand lungimi minime de conducte
si de izolatii speciale in comparatie cu distributia superioara,reprezentata in fig.

Schema izometrica a unei instalatii interioare de alimentare cu apa cu distributie inferioara.

1-retea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladiri ;

2-camin de racord ;
3-contor ; 4-conducta de racord ; 5-conducta de distributie din interiorul cladirii ;
6- ramificatie spre coloana ; 7-coloana ; 8-legatura al armaturilor obiectelor sanitare ;
9- robinet de inchidere si golire pe conducta de racord ; 10- robinet de inchidere si golire
pe coloana ; 11- robinet de inchidere pe conducta de legatura.
 Avantaje: aspect estetic , executie usoara, posibilitati usoare de control , revizie si reparatii, nu
prezinta pericol de inghet si nici de inundare a cladirii, consum redus de materiale.

CONFIGURATIA CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE DIN

INTERIORUL CLADIRILOR

Conducte de distributie ramificate - se adopta in toate cazurile in care nu se impune o siguranta

marita in alimentarea cu apa a consumatorilor. Forma ramificata prezinta avantajul unui consum mai
redus de material datorita atat realizarii unor trasee mai scurte, cat si unor diametre mai mici; prezinta
insa dezavantajul scoaterii din functiune a consumatorilor situati in aval de punctul in care s-a produs
defectiunea pe conducta de distributie.

Conducte de distributie inelare- se adopta in cazul in care consumatorii necesita un regim continuu
de alimentare cu apa datorita unor conditii legate de procesul tehnologic sau de combatere a
incendiilor.

Conducte cu distributie mixta-partial inelare , partial ramificate, pot sa apara in cazul in care se
prevede o distributie comuna pentru consumatori care trebuie alimentati cu apa , fara intrerupere si
consumatori obisnuiti.
SCHEME DE ALIMENTARE CU APA ALE RETELEI INTERIOARE

Alimentarea directa sub presiunea apei se utlizeaza cand presiunea apei in reteaua publica este
suficient de mare pentru a asigura o functionare permanenta a tuturor punctelor de consum; in cladiri
pana la 3-4 etaje este schema cea mai folosita, fiind cea mai simpla.

Alimentarea cu rezervor de inaltime se adopta in cazul cand presiunea din conducta publica
scade in timpul zilei periodic(in orele de consu maxim) si nu mai este suficienta asigurarea
functionarii normale a tuturor punctelor de consum; in acest caz apa se acumuleaza intr-un
rezervor numit ''de inaltime''(amplasat in general in podul cladirii) in perioada cand presiunea apei
din reteaua publica este cea normala, iar in orele de presiune scazuta, datorita consumului marit pe
retea, instalatia interioara este alimentata cu apa din acest rezervor.
Alimentarea cu pompa direct din reteaua interioara se utilizeaza numai cand consumul de apa
este constant si cand presiunea apei in reteaua publica nu este suficienta in permanenta. In orele
de presiune normala in reteaua publica alimentarea se face direct, iar in perioade de presiune
scazuta se pune in functiune pompa. Pentru a impiedica trecerea apei din reteaua interioara
in cea exterioara in timpul functionarii pompei, se monteaza pe legatura directa un ventil de
retinere.

Alimentarea cu pompa si cu rezervor de inaltime se foloseste cand presiunea in reteuapublica

este
permanent scazuta sau pe perioade mai lungi, insuficienta pentru functionarea normala a
punctelor
de consum ,iar consumul de apa este foarte variabil, cea ce face ca functionareacontinua a
pompei
sa nu fie rationala. In acest caz reteaua interioara este alimentata si direct printr-o conducta de
ocolire a pompei.
Alimentarea cu pompe si rezervoare pneumatice (statie de hidrofor) se utilizeaza cand presiunea
in reteaua publica este in mod permanent sau pe perioade lungi insuficienta pentru functionarea
normala a tuturor punctelor de consum, consumul de apa fiind variabil statia de hidrofor este formata
din pompele de alimentare, din unul sau mai multe rezervoare pneumatice (recipiente de hidrofor
sub presiune amplasate de obicei langa pompe) si din accesoriile respective).
Schemele de alimentare cu apa cu statie de hidrofor sunt cele mai uzuale in cladirile in care nu se
poate asigura functionarea instalatiei direct cu apa la presiunea retelei publice.
 1. conducta publica 16. motor electric pentru antrenarea
2. bransament compresorului
3. apometru 17. filtru pentru aer
4. conducta de ocolire 18. clapeta (ventil) de retinere pentru aer
5. robinet 19. ventil de siguranta
6. robinet de inchidere cu 20. presostat
descarcare(golire) 21. automat pentru actionarea motorului
7. rezervor - tampon deschis electic al pompei
8. distribuitor 22. conducta principala de distributie a apei
9. robinet cu plutitor 23. coloana
10. conducta de aerisire 24. conducta de legatura de la obiectul
11. pompe sanitar la coloana
12. clapete de retinere 25. punct de consum al apei (obiect sanitar)
13. conducta de ocolire 26. hidrant interior pentru incendiu
14. recipient (rezervor) de hidrofor 27. robinet de inchidere cu descarcare
15. compresor de aer 28. sticla de nivel

Alimentarea pe doua sau mai multe zone se utilizeaza in cladirile foarte inalte a caror instaltie
necesita limitarea presiunii pe zone, astfel incat in fiecare zona presiunea statica sa nu
depaseasca 60 mcolH2O; deasemenea se utilizeaza in cladirile in care la etajele inferioare sunt
amplasate instalatii cu consum mare de apa( bucatarii, spalatorii, dusuri), iar presiunea retelei
publice poate asigura functionarea normala numai a puctelor de consum de la aceste etaje. In
schemele cu distributie pe zone, zona inferioara este alimentata in general direct cu apa din
reteaua publica, iar zonele superioare si hidrantii de incendiu de la toate etajele de catre o statie
de hidrofor.

a- cu pompa in rezervoarele de inaltime

ale celor trei zone.
b- cu alimentare intermediara de la zona
1 la zona 2 si de la zona 2 la zona 3.
c- cu alimentare separata pe cele trei zone.

MATERIALE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE

INSTALATIILOR INTERIOARE

Tevi si fitinguri metalice:

• Tevi din otel
 • Fitinguri zincate
• Tevi si fitinguri din cupru
• Tevi din plumb de presiune

Tevi si fitinguri din materiale plastice

• Tevi si fitinguri din polietilena de inalta densitatePPHD
• Tevi si fitinguri din PVC
• Tevi si fitinguri din polipropilena PP-R
ARMATURI:
• Robinete de colt cu ventil
• Robinete cu ventil drept
• Robinete cu sertar si corp oval
• Robinete cu ventil sferic si racord olandez
• Robinete de retinere cu ventil din fonta
• Reductoare de presiune pentru apa

APARATE DE MASURA SI CONTROL:

• Apometre
• Termometre
• manometre

Detalii de executie
-A-
 Legenda:

-1- coloana,

-2- conducta de legatura / derivatie

-3- teu redus,

-4- niplu,

-5- robinet cu ventil drept,

-6- racord olandez,

-7- tub de protectie.

-B-

Legenda:

-1- coloana,

-2- tub de protectie,

-3- robinet de inchidere cu golire,

-4- cot la 90°,

-5- conducta de distributie

-C-

Legenda:

-1- coloana,

-2- tub de protectie,

-3- robinet de inchidere cu golire,

-4- cot la 90°,

-5- conducta de distributie

Pentru realizarea unei instalatii de alimentare cu apa rece si
apa calda se parcurg urmatorii pasi:

1. Identificarea punctelor de consum şi dimensionarea instalaţiei

2. Alegerea materialelor

3. Determinarea traseului instalatiilor

4. Alegerea obiecteor sanitare

5. Pozitionarea obiectelor sanitare

6. Executia propriu-zisa la rosu

7. Efectuarea probelor de presiune

8. Montarea obiectelor sanitare

Dimensionarea conductei instalaţiilor de apă rece

Tronsonul -1- :

Gc1=R

eR=0,50

E=0,50

Gc=0,07[l/s]

Tronsonul -2- :

Gc2=1R+3L

eR=0,50

eL=0,35/•3=1,05

E=0,7•E1+E2=>0,7•1,05+0,50=1,10

Gc=0,15[l/s]
Tronsonul -3- :

Gc3=2R+3L

eR=0,50/•2=1,00

eL=0,35/•3=1,05

E=0,7•E1+E2=>0,7•1,05+1,00=1,43

Gc=0,18[l/s]

Tronsonul -4- :

Gc4=2R+6L

eR=0,50/•2=1,00

eL=0,35/•6=2,10

E=0,7•E1+E2=>0,7•2,10+1,00=2,17

Gc=0,22[l/s]

Tronsonul -5- :

Gc5=3R+6L
eR=0,50/•3=1,50

eL=0,35/•6=2,10

E=0,7•E1+E2=>0,7•2,10+1,50=2,52

Gc=0,25[l/s]

Tronsonul -6- :

Gc6=3R+9L

eR=0,50/•3=1,50

eL=0,35/•9=3,15

E=0,7•E1+E2=>0,7•3,15+1,50=3,25

Gc=0,27[l/s]
Tronsonul -7- :

Gc7=3R+27L

eR=0,50/•3=1,50

eL=0,35/•27=9,45

E=0,7•E1+E2=>0,7•9,45+1,50=7,66

Gc=0,45[l/s]

Tronsonul -8- :

Gc8=3R+57L
eR=0,50/•3=1,50

eL=0,35/•57=19,95

E=0,7•E1+E2=>0,7•19,95+1,50=15,10

Gc=0,64[l/s]
 Necesar de materiale

1. Obiecte sanitare:
-lavoar -57 buc
-baterie amestecatoare -57 buc
-sifon de scurgere -57 buc
-vas de closet -3 buc
-reverzor vas de closet -3 buc
-robinet de colt ½´´ -3 buc

2. Materiale:

-teava din PVC tip G dn 40 mm – 10 m

-teava din PVC tip G dn 32 mm – 20 m
-teava din PVC tip G dn 25 mm – 15 m
-teava din PVC tin G dn 20 mm – 10 m
-teava din PVC tip G dn 16 mm – 5 m
-teava din PVC tip G dn 16 mm de legatura la obiecte – 30 m

3. Fitinguri si armaturi:

-robinet bransament 1¼´ - 1 buc

-reductie de la 1¼´-1´´- 1 buc
-robinet de inchidere cu golire 1´´- 4 buc
-teu egal 1´´- 2 buc
-cot la 90° 1´´- 2 buc
-reductie de la 1´´- ¾´´ - 4 buc
-cruce redusa ¾´´x ½´´x ½´´x ¾´´ - 6 buc
-teu redus ¾´´x ½´´x ¾´´ - 2 buc
-robinet cu ventil drept ½´´ - 21 buc
-niplu ½´´ - 21 buc
-racord olandez ½´´ - 21 buc
-teu egal ½´´ - 2 buc
-cruce egala ½´´x ½´´x ½´´x ½´´ 1 buc
-cot la 90 ½´´ 1 buc
-reductie de la ½´´- ⅜´´ 1 buc
-reductie de la ¾´´ - ½´´ - 4 buc
 DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ PENTRU LUCRĂRILE DE
CONSTRUCŢII

1 ANTEMĂSURĂTOAREA
Antemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice
şi deci, la baza evaluării costului unei construcţii.
Antemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc
lucrările necesare a se executa în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea în
normele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se executa.
Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect de
construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie.
Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate, stabilindu-se lucrările
necesare a se executa, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se
încadrează lucrarea şi se cuantifică. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte:
– succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie,
astfel încât să se cuprindă toate lucrările;
– analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi
omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori.

Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea
trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se
executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace
tehnice.

În funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii,

antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri:
- pe categorii de lucrări;
- pe stadii fizice.

Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au
acelaşi specific de execuţie şi care sunt cuprinse, de regulă, în acelaşi indicator de norme de deviz.
De exemplu, o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară
următoarele categorii de lucrări:
- lucrări de terasamente;
- lucrări de construcţii;
- lucrări de izolaţii etc.
Aceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri,
caz în care, antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel:
 - lucrări de infrastructură;
- lucrări de suprastructură;
- lucrări de arhitectură etc.
De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări.
Antemăsurătoarea se materializează printr-o listă de articole de lucrări, calculul
cantităţilor de lucrări efectuându-se detaliat.
Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz,
pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile tehnice şi caietele de sarcini.
Calculul detaliat (cu valori ale cotelor din planşe) se înscrie explicit în antemăsurătoare.

Valorile rezultate se rotunjesc, întotdeauna în plus, la a treia cifră semnificativă.

De exemplu: 1 256 462 kg → rotund 1 260 000 kg
12,3257 mc → rotund 12,4 mc

Prin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor:

– nominalizarea variantelor de articole de lucrări;
– stabilirea unor sporuri la manoperă şi utilaje de construcţie.

Fiecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr, format din două cifre (01, 02,
03, ).

În antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine (01.01, 01.02, 01.03, …

) care va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice.
În afara normelor de deviz, pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarele
simboluri:
TRA01A … - transportul cu autobasculanta a materialelor;
TRA02A … - transportul materialelor grele cu autocamionul;
TRA02B … - transportul materialelor uşoare cu autocamionul
(γ < 900 kg/mc);
TRA03A … - transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă;
TRA03B … - transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă;
TRA04A … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci trailer cu capacitatea de
până la 20t;
TRA04B … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci trailer cu capacitatea de peste
20t;
TRA05A … - transportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorecipienţi,
autofrigorifice, autocisterne);
TRA06A … - transportul cu autobetoniera de 5,5 mc.

Simbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr-un număr cu două

cifre. De exemplu TRA06A04 – transport cu autoagitatorul la 4 km.
TRB + simbol normă de muncă - pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice
TRI + simbol normă de muncă - pentru încărcări-descărcări manuale
YB01 - sporuri pentru cheltuieli cu manopera
YB02 - sporuri pentru cheltuieli cu utilajele de construcţie
Aceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile (sub
circulaţie, sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili).

2. DEVIZE

Valorile necesare executarii unei construcţii sau unui ansamblu de construcţii se stabilesc pe baza
„Normativului privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru
lucrările de construcţii-montaj”, având indicativul P 91-77. Prin lucrările construcţii-montaj se înteleg
lucrările noi,reconstruirile,refacerile, dezvoltariile şi transformarile unor construcţii existente,montaje
de utilaje precum şi reparaţiile capitale.
Devizele se prezintă in mai multe forme,astfel:
-devizul pe categorii de lucrări, care conţine enumerarea lucrărilor de executat la o categorie de
lucrări (terasamente, construcţii, instalaţii de apă, electrice, de incălzire, canalizare etc.) din cadrul unui
obiect, cheltuielile necesare execuţiei şi valorile parţiale şi totale ale acestor lucrari;
-devizul pe obiect, care cuprinde totalurile rotunjite ale devizelor pe categori de lucrări, ce fac parte
din obiectul respectiv;
-devizele financiare, prin care se determină cheltuielile necesare realizării investiţiilor ce se
efectuează de executant, dar care se suportă de către beneficiar în acţiuni ce nu constituie producţia de
construcţii-montaj, cum ar fi prestaţiile legate de transportul, manipularea, depozitarea şi conservarea
utilajelor tehnologice sau a materialelor de import, chiriile pentru terenuri, prestaţiile executate de
beneficiar care se suportă de executant etc.
Documentaţia tehnico-economică necesară realizarii devizelor pe categorii de lucrări se compune
din urmatoarele piese scrise, care se întocmesc pe baza pieselor desenate din proiectul de execuţie:
-antemăsurătoarea;
-lista utilajelor tehnologice sau funcţionale care necesită montaje;
-extrasul de materiale.

3. Cantităţi de lucrări

In cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe

capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări
 lista cu cantităţile de lucrări de construcţii trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări de
terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, planşee, pereţi despărţitori, pardoseli, acoperiri
şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeşte, lucrări de finisaj la interior, lucrări de finisaj laexterior,
diferite lucrări (cerdace, straturi de etanşare etc.)
 lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi de
fundaţiespeciale, canale şi gropi de descărcare, înzidiri, căptuşeli şi izolaţii, acoperiri chimice de
protecţieetc.;
 lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: conducte de apă,
canalizare,încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului etc.;
Pentru categoriile de lucrări incluse în lista cu cantităţile de lucrări se întocmeşte un catalogde
preţuri unitare, pe baza normelor de deviz.
Pentru fiecare categorie de lucrări se efectuează evaluarea resurselor şi însumarea valorilor lor,
adică se formează preţurile unitare

4. Preţurile

Odată cu trecerea la economia de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul de formarea
preţurilor în construcţii. Acest fapt are legătură cu modific area tipurilor de
p r o p r i e t ă ţ i a  participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţie,
apariţia unor tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea
costului de execuţie aobiectelor de construcţie, cum ar fi: plata pentru lotul de pământ,
noile tipuri de impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea şi expertiza documentaţiei de proiect,
petrecerea concursurilor.În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili,
determinareavalorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse
evidenţiaţi îndocumentaţia de proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii – montaj şi
preţurilor de livrare a acestor resurse.
O astfel de metodă se numeşte metoda de resurse şi ea dă posibilitateade a determina cu mare
exactitate, în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale
resurselor materiale, energetice şi de manoperă.În urma elaborarii lucrarii de an la aceasta disciplina
putem determina costul total al uneiconstructii si celelalte cheltueli care se includ in acesta prin metoda
de resurse.
Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de instalaţii, de construcţii speciale
şi reparaţii(reparaţii capitale şi curente ale clădirilor, construcţiilor şi instalaţiilor).Particularitatile
acestei metode constituie intocmirea :
 Deviz-oferta –pe care beneficiarul il poate adresa catre antreprenorul general pentru stabilirea
resurselor-materiale necesare in functie delucrarile propuse catre executare ;
Catalog de preţuri unitare - din care vedem valoarea in lei ,consumul de resurse pe o unitate
de masura la fiecare lucrare in parte cit si pretul total al fiecaruimaterial in parte Documentaţia tehnico-
economică necesară la determinarea consumului de devizin funcţie de particularităţile unor categorii
de lucrări, de specializarea întreprinderilor deconstrucţii-montaj şi instalaţii, de structura documentaţiei
de proiect, listele cu cantităţile de lucrărise întocmesc aparte: pentru clădiri şi construcţii: pentru
lucrările de construcţii, lucrările de construcţii speciale,lucrările tehnico-sanitare interioare, iluminatul
electric interior, instalaţiile electrice de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje, instalaţiile de
curenţi slabi (telecomunicaţii, semnalizărietc.), procurarea mobilierului, inventarului şi pentru alte
lucrări; pentru lucrări de amenajarea a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală,
construireareţelelor edilitare, căilor şi drumurilor de acces, amenajarea teritoriului, formele
arhitectonice mici etc.
 BIBLIOGRAFIE

1. Manualul de Instalaţii, vol. I , Editura Artecno, Bucureşti, 2003

2. Al. Cimpoia , I.Ivanov. – Manual “Instalaţii de incalzire centrala si ventilare” Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1989

3. Modul de curs : Instalatii sanitare Autor: Prof.dr.ing.MARIANA BRUMARU , UNIVERSITATEA

TEHNICA CLUJ, 2005

4. Badea Gh. – Instalaţii Sanitare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005

5. Badea Gh., ş.a. – Distribuţia apei în clădiri, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009
.
6. Vintilă Şt., ş.a. – Enciclopedia Tehnică de Instalaţii – Manualul de Instalaţii –vol. S (sanitare),
Editura ARTECNO, Bucureşti, 2010

7. STAS 1478-90 – Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii
fundamentale de proiectare.
ANEXE
vv