Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 A Respira Si Circulatia Arteriala
2 A Respira Si Circulatia Arteriala
DEFINITIE: Respiratia reprezintă functia prin care se asigura continuu si adecvat atat aportul de oxigen din
aerul atmosferic, necesar proceselor de oxidare din organism, cat şi eliminarea dioxidului de carbon rezultat
din metabolismul celular.
INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII
Este determinată de menţinerea integrităţii căilor respiratorii şi a muşchilor respiratori, de funcţionarea lor
eficientă. Respiratia are doi timpi: inspiratia si expiratia. Succesiunea celor doi timpi se numeste ventilatie
pulmonara.
Etapele respiraţiei:
a) Ventilaţia - reprezintă pătrunderea aerului încărcat cu oxigen în plămâni (alveole) şi eliminarea aerului
încărcat cu dioxid de carbon.
Inspiraţia:
- este un act activ
- in inspiratie se mareste diametrul antero-posterior al cavitatii toracice, prin ridicarea si proiectarea in fata a
perechilor de coaste 1-5. Se mareste diametrul transversal, prin ridicarea si proiectarea laterala a celorlalte
perechi de coaste si diametrul longitudinal prin aplatizarea diafragmului.
- ca urmare a modificarii dimensiunilor toracice, a elasticitatii pulmonare, in interior se creaza o presiune
negativa (cu 2-3 mm Hg mai mica decat cea atmosferica), care permite patrunderea aerului atmosferic
(aprox un volum de 500 ml), care are o presiune mai mare. La sfarsitul inspiratiei, presiunea intratoracica
trebuie sa fie egala cu cea atmosferica si dupa aceea sa devina pozitiva la inceputul expiratiei. Daca din
cauza unor obstacole aerul nu patrunde in cantitate suficienta, presiunea ramane negativa si se infunda
spatiile supra si subclaviculare, spatiile intercostale, individul acuza sete de aer.
- contractia diafragmului asigura 75% din volumul respirator, in timp ce muschii intercostali doar 25 %.
Expiraţia:
- este un act pasiv
- muschii se relaxeaza, cutia toracica isi micsoreaza volumul, presiunea din interior devine pozitiva si aerul
se elimina (cantitate egală cu cea inspirată). Cand sunt obstacole in caile respiratorii inferioare, cand
cantitatea de aer retinuta in plamani e mai mare decat in mod normal (emfizem pulmonar), individul face
eforturi ca sa elimine aerul, contractandu-si musculatura abdominala.
- durata expiratiei este dubla fata de inspiratie.
Este influenţată de:
- permeabilitatea cailor respiratorii;
- concentraţia oxigenului în aerul respirat;
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toracice;
- funcţionarea normală a centrilor care reglează respiraţia.
b) Difuziunea gazelor (etapa sanguina) – reprezinta schimbul de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare.
La aceasta etapa participa membrana alveolocapilara, care este foarte subtire si permite difuziunea, diferenta
de presiune partiala a gazelor (element activ). Alterarea mebranei alveolo-capilara, blocarea schimbului de
gaze prin prezenta secretiilor, impiedica oxigenarea organsimului. Hematoza este afectata (transformarea
sangelui venos in sange arterial prin schimbul de gaze ce are loc la nivelul plamanului).
Este influenţată de:
- diferenţa de presiune a O2 în aerul alveolar si concentraţia O2 din sânge;
- starea peretelui alveolar;
- mărimea suprafeţei alveolare
c) Etapa circulatorie – se refera la transportul gazelor prin sange.
- constă în conducerea O2 prin vasele arteriale la ţesuturi şi a CO2 adus de la ţesuturi, prin vasele venoase, la
plămâni, pentru a se elimina.
- O2-ul circula sub forma oxihemoglobinei (HbO2) in cea mai mare cantitate si in cantitate mica dizolvat in
plasma si prin sistemul arterial.
- CO2-ul circula sub forma de carboxihemoglobina (HbCO2) si dizolvat in plasma, sub forma de bicarbonati
(rol deosebit in mentinerea pH-ului organismului).
Este influenţată de:
- cantitatea de hemoglobina din sânge;
- debitul cardiac;
- numărul de hematii;
- permeabilitatea reţelei periferice arteriale
d) Etapa tisulară - reprezintă schimbul de gaze dintre sânge şi ţesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic
complex.
- un rol deosebit il au gazele dizolvate si lichidul interstitial. Are aceleasi mecanisme ca si etapa sanguina.
Mebrana celulara are permeabilitate selectiva si lasa sa treaca gazele, care si ele au presiuni partiale diferite.
O2 are presiunea partiala mai mare in sange decat in celule, iar CO 2 are presiunea mai mare in celule decat in
sange.
Se poate bloca lantul respirator de la nivelul celulei in cazul unor intoxicatii cu substante chimice,
barbiturice (somnifere).
In practica medicala, supravegherea respiratiei reprezinta o sarcina foarte importanta a asistentului
medical. Modificarile respiratorii pot fi determinate de cauze fiziologice si patologice.
Eupnee – respiratie normala – supla, ampla, regulata, pe nas, automata, silentioasa, fara efort (fara
control constient).
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
La respiratie urmarim 5 parametri = calitatile respiratiei:
Frecventa = numar de respiratii pe minut.
Poate fi influentata de:
Cauze fiziologice:
- efort – creste
- antrenament – creste
- varsta – scade o data cu inaintarea in varsta:
- nou-nascut 40-50 resp/min pt examen
- 1 luna 30-40 resp/min a) la nou-nascut – 30-50 respiratii/min
- la 2 ani - rata medie: 25 r/min b) la 2 ani – 25-35 respiratii/min
- la 4 ani - rata medie: 23 r/min c) la 12 ani – 15-25 respiratii/min
- la 6 ani - rata medie: 21 r/min d) la adult – 16-18 respiratii/min
- la 12 ani - rata medie: 19 r/min e) la varstnic – 15-25 respiratii/min
- la 14 ani - rata medie: 18 r/min
- la 18 ani - rata medie: 16-18 r/min
- adult - 16-18 r/min
- sexul – la femei mai frecventa
- altitudine – frecventa este mai mare
- variaza cu starea de veghe – in somn este mai rara
- mai scazuta dimineata decat seara pt ca intervine efortul de peste zi
Ritmicitatea = succesiunea respiratiilor la intervale egale de timp. Este determinata de reglarea automata.
Frecventa si ritmicitatea sunt influentate de controlul cortical voluntar.
Volumul sau amplitudinea = canitatea de aer ventilata (aerul care intra si iese) in timpul unui ciclu
respirator.
In mod obisnuit, intr-un ciclu respirator intra si ies 500 ml de aer = volum curent (VC). Este invers
proportional cu frecventa. O respiratie frecventa are de obicei un volum mai mic, o respiratie arara este
ampla, are de obicei un volum mai mare.
Valori normale medii (bărbat de 1,70 m)
CPT Capacitate pulmonara totala = 6000 ml
CV Capacitate vitala = 4500-5000 ml 4700
CIRCULAŢIA ARTERIALA
DEFINITIE: Circulaţia este funcţia prin care se realizează mişcarea sângelui în interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop transportul substanţelor nutritive şi a oxigenului la ţesuturi, dar şi transportul
produşilor de catabolism de la ţesuturi la organele excretoare.
Un rol important îl deţin sângele şi limfa, cuprinse în sistemul circulator, şi inima, în condiţii de integritate
anatomică şi funcţională.
Asistenta medicală supraveghează circulaţia prin:
- urmărirea pulsului,
- a tensiunii arteriale,
- a culorii tegumentelor.
INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA CIRCULAŢIEI ARTERIALE
1.PULSUL
DEFINITIE – Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este
sincrona cu sistola ventriculara.
Este reprezentat de unda de soc ce ia nastere prin destinderea peretilor arteriali de catre volumul de sange
expulzat din ventriculul stang in timpul sistolei ventriculare care se propaga de-a lungul acestora odata cu
coloana de sange arterial. Poate fi perceputa prin palparea unei artere superficiale comprimata incomplet pe
un plan dur.
Este manifestarea periferica a activitatii mecanice a inimii.
Reflecta starea de functionare a inimii si a sistemului arterial.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA PULSUL IN MENTINEREA INDEPENDENTEI
CIRCULATIEI
1. factori fiziologici
- varsta
- inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte
- somnul – in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa
- alimentatia – in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
- efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului
- masa corporala: persoanele hiperponderale au o frecventa crescuta in raport cu cele normo- sau
hipoponderale
- variaza cu momentul zilei – dimineata scade
- seara creste
- creste in: altitudine, variaza usor cu pozitia (in poziţia decubit dorsal frecvenţa pulsului este mai scăzută
decât în poziţie şezând; poziţia ortostatica are frecvenţa pulsului mai ridicată)
2. factori psihologici
- emotiile
- plansul
- teama produc cresterea frecventei pulsului .
3. factori sociali
- mediul ambiant – influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a aerului inspirat
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA ALE PULSULUI = Calitatile pulsului
1. Frecventa reprezinta numarul de pulsatii/minut.
– la nou-nascut – 130-140 pulsatii/min
- la copilul mic – 100-120 pulsatii/min
- la 10 ani – 90-100 pulsatii/min
- la adult – 60-80 pulsatii/min
- la varstnic – peste 80-90 pulsatii/min
2. Ritmicitatea reprezinta calitatea pulsului de a se succede la intervale egale de timp. Un ciclu cardiac
dureaza in medie 0,8 secunde, din care 0,4 sec = diastola generala. Sfigmograma = inregistrarea pulsului
arterial cu ajutorul sfigmografului.
3.Volumul sau amplitudinea reprezinta cantitatea de sange trimis in circulatie in timpul unei sistole
ventriculare (70 ml). Volumul este invers proportional cu frecventa. Scaderea cantitatii de sange din
circulatie, are ca urmare scaderea pulsului si cresterea frecventei. Este dependenta de cantitatea de sange
existenta in vase, este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima, la arterele simetrice, volumul
pulsului este egal.
4.Tensiunea este o calitate care se apreciaza ceva mai greu de catre asistentul medical, nu are valoare
deosebita pt ingrijire, dar identificata, poate sa foloseasca la stabilirea diagnosticului medical si la orientarea
ingrijirilor. Este presiunea cu care unda pulsatorie apasa asupra peretelui arterial. Din acest punct de vedere,
pulsul poate fi dur sau moale. Este dur atunci cand peretele arterial isi pierde elasticitatea sau cand forta de
contractie a inimii creste. Este moale atunci cand forta de contractie a inimii este scazuta.
5.Celeritatea reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile, viteza cu care se transmite unda
pulsatorie la periferie - tegumentele, inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde, roz.
Egalitatea - se refera la caracteristicile pulsului radial interpretate prin comparatie la ambele membre.
2.TENSIUNEA ARTERIALA
DEFINITIE - TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Factorii care determină tensiunea arterială:
- debitul cardiac – TA scade atunci cand scade debitul cardiac (hemoragii, deshidratari, intoxicatii;
- forţa de contracţie a inimii – poate fi crescuta si determina o TA mare sau scazuta si TA mica.
- elasticitatea şi calibrul vaselor – arterele rigide si de calibru mic determina cresterea TA (ateroscleroza, se
depune grasime pe vas si se ingusteaza lumenul)
- vâscozitatea sângelui – in mod normal, sangele are un anumit grad de vascozitate, care se poate schimba in
deshidratari, cand se produce hemoconcentratie sau poate sa scada cand se produce hiperdilatare.
- rezistenta periferica – tensiunea scade de la centru spre periferie.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA TENSIUNEA ARTERIALA IN MENTINEREA
INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
1. factori biofiziologici
- vârsta - este mai mică la copil şi creşte pe măsură ce înaintează în vârstă; se stabilizează la adult; creşte
uşor la persoana vârstnică;
- sex: la femei tensiunea arterială este mai mică decât la bărbaţi cu valori cuprinse între 5-10 mm Hg;
- ritm somn/ veghe: în timpul somnului sau dimineaţa tensiunea arterială are valorile cele mai mici;
- activitatea - diurnă produce o creştere a tensiunii arteriale; de asemenea, efortul fizic produce creşterea
tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile iniţiale după încetarea acestuia;
- rasa: populatia de culoare inregistreaza valori tensionale mai mari decat cea alba;
- alimentatia;
- ritmul circadian: ceasul biologic are particularitati individuale dar se inregistreaza valori mai scazute in
cursul noptii si mai crescute in a doua parte a zilei;
- valorile tensiunii arteriale prezintă oscilaţii de-a lungul aceleiaşi zile;
- medicatia: actioneaza direct si indirect ( narcoticele scad tensiunea arteriala, psihoactivele cresc tensiunea
arteriala);
- vasodilataţia generală determină scăderea presiunii exercitată de sângele circulant.
2. factori psihologici - emoţiile, bucuriile, stresul, anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale.
3. factori sociologici - climatul: - frigul produce vasoconstricţie, deci şi creşterea tensiunii arteriale;
- căldura produce vasodilataţie, deci şi scăderea tensiunii arteriale.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA ALE TENSIUNII ARTERIALE
In legatura cu forta de contractie, TA inregistreaza o valoare maxima in timpul sistolei ventriculare, de
unde si numele de tensiune maxima sau sistolica si una minima in timpul diastolei ventriculare, tensiune
minima sau diastolica. Intre cele doua valori exista o relatie constanta.
1.Tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia inimii si este
mai mare.
2.Tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange, prin relaxarea inimii si este mai
mica.
- tensiunea arteriala = tensiunea sistolica + tensiunea diastolica
- tensiunea diferentiala este diferenta dintre T.A maxima si T.A minima si este aproximativ 60 mm Hg
Menţinerea raportului între TA max şi TA min
TA min = TA max +1 sau 2
2
Definiţia şi clasificarea valorilor TA (mmHg)
Categorie Sistolică Diastolică
Optimă 120 70
Normală 120–129 70–84
Normal crescută 130–139 85–89
Grad 1 de hipertensiune (uşoară) 140–159 90–99
Grade 2 hipertensiune (moderată) 160–179 100–109
Grade 3 hipertensiune (severă) > 180 > 110