UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL ŞI CRIMINOLOGIE

Lucru individual
Examenul teoretic şi practic al
infracţiunii de organizare a migraţiei
ilegale

A EFECTUAT
STUDENTUL GR.309,
FALĂ MARCEL

A VERIFICAT
CONFERENŢIARUL
UNIVERSITAR
ADRIANA EŞANU

Chişinău 2017
1
Cuprins:
1.Noţiuni generale
2. Analiza elementelor constitutive ale infracţiunii de organizare a migraţiei
ilegale
3.Analiza practicii judiciare în cazurile privind organizarea migraţiei ilegale
4.Bibliografie

2
1.Noţiuni generale

Noţiunea de migraţie (termen provenit din latinescul “migratio, onis”=plecare) nu are

un concept clar definit, fiind utilizate numeroase aspecte pentru a o defini. Potrivit Organizaţiei
Internaţionale pentru Migraţie, aceasta este definită ca „mişcarea unei persoane sau a unui grup
de persoane, fie trecând o frontieră internaţională, fie în interiorul unui stat. Este o mişcare a
populaţiei, indiferent de mărime, compoziţie sau cauze;include migraţia refugiaţilor, a
populaţiilor dislocate, a persoanelor migrând din cauze economice sau pentru alte scopuri,
inclusiv reuniunea familială.1
Cauzele care determină fenomenul migraţiei internaţionale sunt numeroase fiind
influenţate de zonele geografice, de specificul acestora, de nivelul cultural, de gradul de cultură
şi civilizaţie, de caracterul economic şi, nu în ultimul rînd, de factorul uman. Analiza studiilor de
caz şi a statisticilor a permis structurarea unor categorii de cauze ce generează şi susţin
fenomenul migraţionist. Aceste cauze, dintre care unele sunt de ordin personal şi contribuie la
orientarea individului spre migraţie, iar altele ţin de contextele micro şi macrosociale ce
favorizează şi menţin desfăşurarea unor astfel de tendinţe, interacţionează în proporţii diferite de
la un caz la altul.
Contextul istoric şi social este o cauză care influenţează migraţia atât în sens benefic,
cât şi distructiv. Războaiele, dictaturile, dezastrele naturale, epidemiile sunt cauze destul de
serioase care să determine schimbarea locului de domiciliu cu unul nou. Nu trebuie să uităm
exodul unui număr impresionant de oameni în timpul celor două războaie mondiale, mai ales pe
continentul european. Regimurile de tip dictatorial, i-au făcut pe mulţi să-şi încerce norocul în
alte părţi. Epidemiile de care vorbeşte istoria lumii şi în care şi-au pierdut viaţa milioane de
oameni au dus la migraţia în masă a celor sănătoşi pentru a-şi putea relua viaţa.2
După S.Frangulea, la nivel transnational, organizaţiile criminale au învăţat să exploateze
oportunităţile econamice ale pieţei ilegale globale. În acest sens, traficul de migrant constituie o
sursă majoră de venit pentru criminalitatea organizată. Lacunele şi discrepanţele legislative
prezente în unele zone ale lumii fac din business-ul migraţiei ilegale un fel de activitate cu unrisc
scăzut de, comparativ, în special, cu alte activităţi de crimă organizată, cum ar fi spre exemplu,
infracţiunile legate de droguri, care atrag mai mult atenţia publică şi anchetele. Inegalitatea
semnificativă a bunăstării economice şi diferenţele dintre sistemele politice şi legislative în multe
părţi ale lumii oferă crimei organizate un număr mare de clienţi potenţiali, cu excepţia cazului

1
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2015/08/rezumat_chira.pdf
2
Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale, nr.2, 2010, pag.87
3
aplicării unor contramăsuri eficiente - asigură traficanţilor o sursă stabilă de venit pentru ani
înainte3.
Traficul de migranţi reprezintă una din cele mai lucrative activităţi ilegale la nivel
internaţional.Presiunea migraţionistă enormă la care este supusă Europa în ultimii ani reprezintă
o afacere de miliarde de euro, bani care intră în conturile reţelelor de trafic de migranţi din ţările
de origine ( Siria, Afghanistan, Irak, Pakistan), de tranzit ( Turcia, Libia, Tunisia, Maroc) sau de
destinaţie ( statele europene). Aceste reţele de trafic de migranţi funcţionează după reguli
nescrise, foarte bine organizate, având conexiuni din ţările de origine ale migranţilor până în
ţările de destinaţie. Majoritatea reţelelor de trafic de migranţi sunt foarte teritoriale, operând într-
o anumită „arie de responsabilitate”, pe care o controlează total, beneficiind de multe ori de
concursul autorităţilor. De obicei, aceste arii de responsabilitate corespund unei anumite zone
geografice sau unui grup etnic. Activitatea reţelelor de trafic de migranţi are ca scop final
obţinerea unui profit financiar pentru membrii reţelei. De cele mai multe ori, „contractul” dintre
reţea şi migrant se încheie anterior începerii călătoriei, prin remiterea unei sume de bani de către
migrantul care acceptă să fie traficat cu titlu de avans sau de plată finală pentru întregul transfer.
Aceasta reprezintă metoda clasică, de bază, prin care sunt remunerate serviciile facilitatorilor.
Migraţia poate fi privită şi clasificată sub diferite aspecte: legală/ilegală,
voluntară/forţată, permanentă/temporară. Potrivit lui Dirk Hoerder, „migraţia are un început şi un
sfârşit. Mobilitatea permanentă constituie un mod de viaţă în sine, itinerant, având tot timpul în
perspectivă urmatoarea destinaţie.Călătoriile sunt vizite temporare într-o cultură diferită, pentru
anumite scopuri. Migraţia poate fi circulară, aducând persoanele înapoi în locurile lor de origine.
Emigrarea constituie o mişcare permanentă intenţionată, care uneori poate fi urmată de o
reîntoarcere, atunci când condiţiile de la destinaţie devin nesatisfăcătoare”.
Termenii de migraţie ilegală, iregulară, clandestină, migraţie nedocumentată sunt
folosiţi ca sinonime pentru a exprima aceeaşi stare de fapt: persoane care au ajuns pe teritoriul
altei ţări decât cea de rezidenţă fără a utiliza căile legale sau fără a îndeplini condiţiile de intrare.
Noţiunea poate avea conotaţii diferite, în funcţie de politicile naţionale şi de legislaţia în materia
migraţiei specifică fiecărei ţări. În general, termenul de migraţie iregulară este termenul întâlnit
mai des în practica şi în legislaţia europeană, în timp ce termenul de migraţie ilegală este folosit
pe continentul american. La nivel european nu există însă o normă comună clară referitoare la
distincţia dintre migranţi „ilegali” şi migranţi „iregulari” („ilegal” or „iregular”), termenul fiind
folosit concomitent atât la nivel de acte normative (regulamente, recomandări, decizii, directive),
cât şi la nivel de rapoarte ale agenţiilor care se ocupă de problema migraţiei: FRONTEX, EASO,
EUROPOL. Astfel, deşi această terminologie este des întâlnită în legislaţia europeană, în ultimii
3
S.Brânză,V.Stati – Tratat de drept penal partea specială, Vol.II, Chişinău 2015, pag.1143
4
ani s-a remarcat tendinţa de a înlocui „ilegal” cu „iregular”. Astfel, de exemplu, prin Directiva
115 din 2008 a Parlamentului European şi a Consiliului privind standardele şi procedurile
comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor statelor terţe aflaţi în
situaţie de şedere ilegală, a fost evitat termenul de „migrant ilegal”, preferându-se cel ce „şedere
ilegală”.
2. Analiza elementelor constitutive ale infracţiunii de organizare a migraţiei
ilegale

Potrivit art.52 alin.(1) CP, se consideră componenţă a infracţiunii totalitatea semnelor

obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept
infracţiune concretă.
Infracţiunea de organizare a migraţiei ilegale este incriminată în cadrul capitolului
XVII, art.362/1CP. Obiectul juridic generic al infracţiunilor incriminate în cadrul acestui capitol
îl reprezintă relaţiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităţilor puplice şi la
securitatea de stat. Pe de altă parte, obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie
relaţiile sociale cu privire la desfăşurarea în condiţii de legalitate a organizării intrarii, şederii sau
tranzitării teritoriului statului sau a ieşirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici
cetăţean, nici resident al acestui stat.
Potrivit specificului său, infracţiunea de organizare a migraşiei ilegale nu are obiect
materil. Deşi de cele mai multe ori în cadrul organizării acestei infracţiuni sunt întreprinse careva
activităţi de falsificare sau manipulare a actelor, ele nu au fost prevăzute.
Victima infracţiunii este migrantul ilegal. Din dispoziţia alin.(1) art.362/1CP reiese că
victimă a infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale este persoana care nu e cetăţean sau
resident al statului pe al cărui teritoriu i se organizează intrarea, şederea, tranzitarea ilegală ori al
statului de pe al cărui teritoriu i se organizează ieşirea ilegală.
Astfel, în contextul infracţiunii prevăzute la art.362/1CP, migrantul ilegal poate să apară
în două ipostaze:
1) Persoană care nu este cetăţean al statului pe al cărui teritoriu i se organizează
intrarea, şederea, tranzitarea ilegală ori al statului pe al cărui al cărui teritoriu i se
organizează ieşirea ilegală;
2) Persoană care nu este rezident al statului pe al cărui teritoriu i se organizează
intrarea, ieşirea, tranzitarea ilegală ori al statului de pe al cărui teritoriu i se
organizează ieşirea ilegală;
Referitor la sintagma teritoriul statului din cadrul art.362/1 alin.(1)CP, recent Curtea
Constituţională a Republicii Moldova s-a pronunţat pe marginea unei sesizari prin care sa ridicat

5
excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a conchis că, organizarea migraţiei ilegale este o
infracţiune care depăşeşte graniţele naţionale. Prin instituirea sintagmei ,,teritoriul statului’’, în
legislaţie au fost incluse acţiunile de organizare a migraţiei ilegale nu doar pe teritoriul
Republicii Moldova, ci şi la nivel transnaţional. Curtea a mai precizat că este de competenţa
instanţelor de judecată să aplice norma la circumstanţele fiecărei cauze în parte.4
Un aspect important cu privire la victima acestei infractiuni este că ea este absolvită de
de răspundere penală pentru faptul intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau al
ieşirii de pe acest teritoriu, precum şi pentru faptele de deţinere şi folosire a documentelor
oficiale false în scopul organizării migraţiei sale ilegale. Totodată victima infracţiunii de
organizare a migraţiei ilegale nu poate fi trasă la răspundere pentru infracţiunile prevăzute la
art361 sau 362 CP RM ori pentru alte infracţiuni care prevăd intrarea, şederea, tranzitarea ilegală
a teritoriului statului sau ieşirea de pe acest teritoriu, fie deţinerea sau folosirea documentelor
oficiale false.5
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.362/1CP constă în fapta prejudiciabilă
exprimată în acţiunea de organizare a intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau
ieşirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat.
Acţiunea prejudiciabilă specificată la art.362/1CP se poate înfăţişa sub următoarele
modalităţi faptice:
1.Organizarea confecţionării, deţinerii, vânzării sau folosirii documentelor oficiale false;
2.Organizarea eliberării sau obţinerii documentelor în mod ilegal ori printr-o declaraţie
falsă;
3.Organizarea folosirii documentelor oficiale de către o altă persoană decât titularul
legitim;
În conformitate cu art.1 alin.(1) din Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica
Moldova, cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a ieşi şi intra în Republica Moldova în baza
paşaportului, iar apatrizii, refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară - în baza documentului
de călătorie, eliberate de organele competente. Prevederile acestei legi trebuie interpretate în
coroborare cu alte acte normative. Conform prevederilor Legii privind actele de identitate din
sistemul national de paşapoarte, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, se întrebuinţează:
1. Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;
2. Paşaportul pentru apatrizi;
3. Paşaportul diplomatic;
4. Paşaportul diplomatic;
4
http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=946&t=/Media/Noutati/Prevederile-privind-incriminarea-
organizarii-migratiei-ilegale-constitutionale
5
S.Brânză,V.Stati – Tratat de drept penal partea specială, Vol.II, Chişinău 2015, pag.1146
6
 5. Documentul de călătorie pentru apatrizi;
6. Documentul de călătorie pentru refugiaţi sau beneficiarii de protecţie umanitară;
Acestea sunt actele cu ajutorul cărora persoanele pot să circule legal. Pentru a fi
întrunite condiţiile laturii obiective a infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale este necesar ca
aceste acte să fie obţinute sau deţinute întru-un mod ilegal. Ilegalitatea se poate manifesta în
falsificare, sustragere, obţinere prin declaraţii neveridice.
Infracţiunea de organizare a migraţiei ilegale este o infracţiune formală. Ea se consideră
consumată din momentul organizării intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau
ieşirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat.
Organizarea migraţiei ilegale de către două sau mai multe persoane asupra a două sau
mai multor victime va atrage raspunderea conform alin.(2) lit.b) c) art.362/1CP. La calificarea
infracţiunii săvârşită de două sau mai multe persoane când toţi făptuitorii au calitatea de autor,
nu va fi necesar să se facă trimitere la art.42CP. Un număr mai mare de victime se va lua în
considerare la individualizarea pedepsei.
Sub aspectul laturii subiective , infracţiunea de organizare a migraţiei ilegale se
caracterizează prin intenţie directă. De regulă, motivul acestei infracţiuni este interesul material.
Trebuie să se ţină cont la calificare de scopul infracţiunii, fiindcă legiutorul l-a stipulat
expres în dispoziţia normei: în scopul obţinerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau
material. Nu contează la calificare în ce se exprimă remuneraţia, fie sunt bani, fie alte drepturi
patrimoniale. În cazul în care scopul organizării migraţiei ilegale nu poate fi identificat, iar totuşi
intrarea sau ieşirea persoanei de pe teritoriul statului a avut loc în mod ilegal, atunci făptuitorul
poate fi tras la răspundere conform alin.(3) art.42 şi art.362.
Infracţiunea de organizare a migraţiei ilegale trebuie delimitată de art.165 CP şi
art.206CP. Deşi cei doi termeni (traficul de migranţi –„human smuggling”şi traficul de persoane
– „human trafficking”) par foarte apropiaţi şi, de multe ori sunt folosiţi ca sinonime, există
diferenţe clare între cele două noţiuni, în special în privinţa scopului urmărit de subiectul activ al
acţiunii (reţelele de trafic de persoane/migranţi). Din păcate, traducerea în limba română a
acestor două noţiuni pune accent mai mult pe subiectul pasiv (migranţi/persoane), decât pe
activitatea propriuzisă (trafic/ facilitare). Traficul de fiinţe umane presupune transferul
persoanelor din locul de origine în altul împotriva voinţei lor ori sub un pretext fals or ascuns. În
ceea ce priveşte traficul de migranţi, în acest caz se presupune că există o înţelegere între
traficant şi migrant, un fel de “contract” care presupune asigurarea serviciilor de transport, uneori
şi cazare şi masă contra unui anumit cost. Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate
transnaţionale şi Protocoalele Palermo aduc o şi mai clară distincţie între cele două noţiuni, în
special în ceea ce priveşte calitatea subiectului pasiv: persoanele traficate sunt considerate
7
victime sau supravieţuitori, pe când migranţii sunt consideraţi ca s-au angajat voluntar într-o
acţiune de trecere ilegală a frontierei. Există diferenţe şi în ceea ce priveşte regimul juridic şi
protecţia oferită celor două categorii:Protocolul privind traficul de fiinţe umane stipulează
necesitatea acordării de protecţie acestei categorii de persoane, precum şi o gamă variată de
măsuri, pe când Protocolul privind traficul de migranţi are referiri minime privind protecţia
migranţilor.
Subiectul infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale este persoana fizică responsabilă
care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani. Acestă persoană poate fi cetăţean
al Republicii Moldovs, cetăţean strain sau apatrid. De asemnea, ca subiect poate să apară
persoana juridical, cu excepţia autorităţilor publice. Răspunderea se va agrava dacă subiectul are
calităţi speciale de persoană publică, de persoană cu funcţie de răspundere, de persoană cu
funcţie de demnitate publică, de persoană publică străină sau de un funcţionar international.
Explicaţia acestor termini este prevăzută de art. 123 şi 123/1CP

3.Analiza practicii judiciare în cazurile privind organizarea migraţiei ilegale

Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 18 martie 2013, Chiforişin
Zinaida a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracţiunii prevăzută de art. 362/1 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. În fapt, instanţa
de fond a constatat că Chiforişin Zinaida este învinuită că în perioada decembrie 2010 -
ianuarie 2011, aflîndu-se în mun. Chişinău, acţionînd împreună şi de comun acord cu alte
persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, urmărind scopul obţinerii directe a
unui folos financiar, a organizat intrarea, tranzitarea şi şederea ilegală pe teritoriul ţărilor
membre ale spaţiului Schenghen, şi anume intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul Italiei, prin
tranzitarea ilegală a teritoriului Bulgariei, a cetăţenilor R. Moldova Ciobanu Oxana şi
minorului Ciobanu Cristi, care nu sunt cetăţeni sau rezidenţi ai acestor state. Astfel, la începutul
lunii decembrie 2010, Chiforişin Zinaida, acţionînd în scopul obţinerii unui folos financiar prin
organizarea intrării şi şederii ilegale pe teritoriul Italiei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului
Bulgariei, de către Ciobanu Oxana şi minorul Ciobanu Cristi, a contactat-o telefonic pe
Ciobanu Oxana. În cadrul convorbirii telefonice, ea a convenit cu ultima să primească pentru
organizarea migraţiei în Italia a ei şi fiului minor al acesteia Ciobanu Cristi suma de 5000 euro.
La data de 20.01.2011, în temeiul declaraţiei false menţionate, Ambasada Bulgariei în
Republica Moldova a eliberat Oxanei Ciobanu viza de intrare şi şedere pe teritoriul Bulgariei
cu nr. BG0918194 şi minorului Ciobanu Cristi viza de intrare şi şedere pe teritoriul Bulgariei cu
nr. BG0918193, valabilă de la 25.01.2011 pînă la 14.02.2011. În continuare, la 26.01.2011,
8
pentru a organiza intrarea şi şederea ilegală a Oxanei Ciobanu şi a minorului Cristi Ciobanu pe
teritoriul Italiei prin tranzitarea ilegală a teritoriului Bulgariei, Chiforişin Zinaida după ce a
obţinut de la agenţia turistică SRL „Vernon Prim” vizele nr. BG 0918193 şi nr. BG0918194, s-a
întîlnit cu Ciobanu Oxana în mun. Chişinău şi i-a transmis ultimei paşaportul pe numele
acesteia, în care erau aplicate vizele fictive menţionate.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2013, apelul a
fost admis, casată sentinţa, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărîre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanţă. Chiforişin Zinaida a fost condamnată în baza art. 362/1 alin. (2)
lit. b), c) Cod penal la amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale, adică 12.000 lei, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcţii sau a exercita activităţi ce ţin de organizarea migraţiei
legale a cetăţenilor pe un termen de 2 ani. Instanţa a reţinut că probele prezentate şi cercetate
în cadrul şedinţei indică expres că viza părţii vătămate a fost obţinută fraudulos şi anume sub
pretextul de deplasare la odihnă în Bulgaria şi că în conformitate cu declaraţia părţii vătămate
făcute la urmărirea penală, de perfectarea vizei pentru ea s-a ocupat inculpata.6
Din circumstanţele cauzei rulzultă că făptuitoarea infracţiunii de organizare a migraţiei
ilegale, sub aspectul laturii obiective a întrepris acţiuni care sunt materializate anume în
organizarea eliberării sau obţinerii documentelor în mod ilegal ori printr-o declaraţie falsă.
Deşi legiutorul nu indică expres această modalitate de comitere a infracţiunii, ia rezultă
ex re din dispoziţia normei.
Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 18 martie 2013, Delogramatic
Gabriel Constantin a fost declarat vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 362/1 alin.
(2), lit.c) Cod penal şi a fost condamnat la amendă în mărime de 800 unităţi convenţionale, ceea
ce constituie 16000 (şaisprezece mii) lei în beneficiul statului cu privarea de dreptul de a ocupa
funcţii legate de organizarea plecării persoanelor peste hotare pe un termen de 2 (doi) ani.
G.Delogramatic în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2008, acţionînd împreună şi de comun
acord cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul obţinerii
direct a unui folos financiar în mărime de 3500 euro, care conform cursului oficial al BNM
constituia 46056, 50 lei MD, intenţionat a organizat intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul
Franţei, prin tranzitarea ilegală a teritoriului Ungariei, a cetăţenei Republicii Moldova Ursan
Ina, care nu este cetăţean şi nici rezident a acestor state. Astfel, în perioada lunii noiembrie
2008, Delogramatic Gabriel, aflîndu-se în mun.Chişinău, iflînd despre intenţia Inei Ursan de a
migra în Franţa la muncă, dorind şi urmărind realizarea ntenţiei infracţionale de organizare a
migraţiei ilegale, prin confecţionarea şi vînzarea locumentelor oficiale false, în cadrul
convorbirilor avute cu aceasta a convenit de a-i organiza ntrarea şi şederea acestora pe
6
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=1167
9
teritoriul ţării de destinaţie, deşi cunoştea că persoana nu dispune le temeiuri legale în acest
sens. Aproximativ în a doua jumătate a lunii noiembrie 2008, Delogramatic Gabriel, acţionînd
împreună şi de comun acord cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală,
îtru realizarea intenţiei sale infracţionale de organizare a migraţiei ilegale în Franţa, prin
tranzitarea ilegală a teritoriului Ungariei a Inei Ursan, s-a întînit cu ultima în barul „La
Căruţa" de pe str.Ismail din mun.Chişinău, unde a solicitat de la Ursan Ina buletinul de
identitate, paşaportul naţional şi 4 fotografii, în vederea confecţionării documentelor oficiale
false, necesare pentru intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul Franţei. Totodată, în cadrul
întîlnirii meţionate, Delogramatic Gabriel, care acţiona împreună şi de comun acord cu alte
persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, a convenit cu Ursan Ina, să
primească de la aceasta pentru organizarea intrării şi şederii ilegale a acesteia în Franţa suma
de 3500 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM pentru acea perioadă constituia 46056,
50 lei MD. Tot atunci, Delogramatic Gabriel a primit de la Ursan Ina un avans în mărime de a
1000 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM pentru acea perioadă constituia 13159 lei
MD. In aceiaşi perioadă de timp, persoane necunoscute, care acţionau în comun acord şi
preună cu Delogramatic Gabriel, întru atingerea scopului său infracţional, în circumstanţe
neunoscute, au confecţionat cartea de identitate al cetăţeanului României cu seria şi nr. XT
5297, falsă, pe numele Inei Ursan, în care era aplicată fotografia acesteia.7
În cadrul acestei speţe deja modalitatea de exprimare a laturii obiective constă în
organizarea confecţionării, deţinerii, vânzării sau folosirii documentelor oficiale false. Cu toate
acestea este criticabilă soluţia, fiindcă istanţa de judecată ia reţinut făptuitorului şi circumstanţa
agravantă ,, de două şi mai multe persoane’’, deşi organul de urmărire penală nu a prezentat
careva probe, precum că fapta ar fi fost comisă în participaţie.

Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 29 august 2013, Beţ Mihail
Mihail, a fost liberat de la răspundere penală pe art.362/1 alin.(2) lit.b) şi c) CP al RM cu
atragerea la răspundere contravenţională, aplicîndu-i amendă în mărime de 150,0(una sută
cincizeci) unităţi convenţionale ceea ce constituie echivalentul a 3000,0(trei mii) lei în contul
statului, cu încetarea procedurii cauzei penale. Beţ Mihail Mihail, aflîndu-se în Republica
Moldova, urmărind scopul obţinerii direct a unui folos material, a întreprins acţiuni în vederea
organizării intrării şi şederii ilegale a persoanelor atît pe teritoriul R. Moldova cât şi în ţările
spaţiului Uniunii Europene, deşi persoanele respective nu sînt nici cetăţeni, nici rezidenţi ai
acestor state. Întru realizarea intenţiilor sale infracţionale, în luna noiembrie 2012, Mihail Beţ,
în scopul intrării şi şederii ilegale pe teritoriul R.Moldova a cetăţeanului irakian Kanaan
7
https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php
10
Abdullah JASSIM, a.n. 1977, a organizat intrarea ilegală a acestuia pe teritoriul R. Moldova
prin trecerea ilegală a frontierei de stat a RM şi a Ucrainei prin regiunea Mămăliga-Criva, iar
apoi l-a transportat şi l-a cazat în mun. Chişinău, de unde ulterior urma să fie transportat ilegal
în spatiul ţărilor membre a Uniunii Europene. La 02.12.2012, Mihail Beţ, în scopul migraţiei lui
Kanaan Abdullah JASSIM din RM în România, a organizat deplasarea acestuia în or. Lipcani,
de unde urma să treacă ilegal frontiera de stat, însă scopul n-a fost atins, deoarece ultimul a fost
reţinut de colaboratiorii poliţiei de frontieră. Tot el, aflîndu-se în RMoldova, acţionînd
împreună şi de comun acord cu Dragoş Zbîrciog şi Artur Chicaroş, urmărind scopul obţinerii
direct a unui folos material, au întreprins acţiuni în vederea organizării intrării şi şederii ilegale
a cet. Republicii Afganistan, Rahimi Mohammed Rahim, a.n.1988, pe teritoriul spaţiului Uniunii
Europene, deşi persoana respectivă nu este nici cetăţean, nici rezident al acestor state. Întru
realizarea intenţiilor sale infracţionale, la 07 februarie 2013, aproximativ la orele 20.30, Mihail
Beţ, acţionînd împreună şi de comun acord cu Dragoş Zbîrciog şi Artur Chicaroş, în vederea
intrării şi tranzitării pe teritoriul ţărilor membre a Uniunii Europene, au organizat ieşirea de pe
teritoriul Republicii Moldova şi intrarea ilegală pe teritoriul României, prin trecerea ilegală a
frontierei de stat a RM şi România, pe direcţia semnului de frontieră nr.926, a cetăţeanului
Republicii Afganistan, Rahimi Mohammed Rahim, unde la adîncimea de 3000,0 metri în
interior, au fost reţinuţi de patrula poliţiei de frontieră a României.8
Cu părere de rău, din circumstanţele cauzei care au stat la baza condamnării nu este clar
sub aspectul laturii obiective în ce a constat favorizarea la trecerea ilegală a frontierei de stat.
Totodată, reiese că la baza condamnării stau nişte presupuneri ,,a întreprins acţiuni în vederea
organizării intrării şi şederii ilegale a persoanelor atît pe teritoriul R. Moldova cât şi în ţările
spaţiului Uniunii Europene, deşi persoanele respective nu sînt nici cetăţeni, nici rezidenţi ai
acestor state’’ . Care sunt aceste acţiuni? Instanţa nu a răspuns la această întrebare. De aici
rezultă că latura obiectivă a infracţiunii nu a fost demonstrată, iar fară acest element al
infracţiunii, infracţiunea pur şi simplu nu există.

8
https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php
11
4.Bibliografie

1.https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2015/08/rezumat_chira.pdf
2.Revista moldovenească de drept internaţional şi relaţii internaţionale, nr.2, 2010
3. S.Brânză,V.Stati – Tratat de drept penal partea specială, Vol.II, Chişinău 2015
4. http://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=946&t=/Media/Noutati/Prevederile-
privind-incriminarea-organizarii-migratiei-ilegale-constitutionale
5. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=1167
6. https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php
7. https://jc.instante.justice.md/apps/pdf_generator/base64/create_pdf.php
8. Codul Penal al Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul
Oficial Nr. 72-74     art Nr : 195
9.Mariana Grama, Stela Botnaru, Alia Şavga, Vladimir Grosu - Drept Penal Partea Generală,
Volumul I, Chişinău 2012;
10.Mihail Udroiu – Drept Penal Partea Generală, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2015;
11. Mihail Udroiu – Drept Penal Specială, Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti 2015;

12