Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profilul: Tehnic
Domeniul de pregătire de bază/Domeniul de pregătire generală/Calificarea
profesională: ELECTRIC/ Electrician exploatare joasă tensiune
SUPORT DE CURS
Disciplina : CURRICULUM ÎN
DEZVOLTARE LOCALĂ
Autori:
dr.ing. CIOATĂ CARMEN
ing.TUTU MIHAI
ing. DUMEA PETRE- SC ELEROM SA Roman
An școlar: 2021-2022
CUPRINS
Aplicaţii practice
Fixarea poate fi făcută în interior, exterior sau pe lateralul unui panou electric.
Montaj pe contrapanou
a b c
Întreruptor – pârghie:
Întreruptoarele-pârghie pot realiza întreruperea unui curent dat fiind utilizarea efectului de
suflaj magnetic în aer liber. Pentru a facilita acest efect, poziţia corectă de montare este cea în care
deschiderea întreuptorului are loc ca în figura următoare. Totuşi, eficienţa acestor aparate la
stingerea arcului este scăzută şi, de aceea, se montează în circuit numai înseriate cu siguranţe
fuzibile: în această pereche, întreruptorul cu pârghie are rolul de comutaţie iar siguranţa fuzibilă
are rolul de a realiza protecţia la scurtcircuit (în cazul că arcul electric de întrerupere nu poate fi
stins de întreruptor).
a b c d
Montarea întreruptoarelor cu pârghie:
Comutatoarele cu came sunt construite în variante cu unul, două sau mai multe
etaje, la curenţi nominali de funcţionare între 20A şi 100A, cu montaj pe uşa tabloului
electric sau pe şină omega, cu comutaţie standard 0-I sau I-0-II.
Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact (pe cale mecanică, în cazul
comutaţiei cu contacte sau pe cale electronică, în cazul comutaţiei statice) contact ce
poate fi închis sau deschis în mod brusc de un semnal de comandă.
Funcţionarea releelor are la bază doar două stări distincte: închis - deschis, releul aflându-
se într-o stare sau alta, după valoarea semnalului de comandă
Un releu electromagnetic are capacitatea de a transmite o acţiune dintr-un punct al unui circuit,
într-un punct (sau mai multe puncte) care aparţin altui circuit. Acesta este motivul pentru care releele îşi
găsesc numeroase aplicaţii în schemele de comandă şi automatizare, cu atât mai mult cu cât dimensiunile
lor se pot realiza, în prezent, la nivelul microcip-urilor.
Releele electrice pot fi clasificate din punct de vedere al principiului funcţional, în relee
electromagnetice, relee de inducţie, relee electrodinamice, relee electrice termice, relee
electronice.
curent;
După mărimea de intrare tensiune;
putere;
frecvenţă;
timp.
După modul deconectare primare - conectate direct în circuitul de comandă
a (intrare);
secundare - conectate prin intermediul convertoarelor;
elementului sensibil intermediare - acţionate prin intermediul elementelor de
execuţie ale altor relee, având destinaţia amplificării
semnalului şi distribuirii lui pe mai multe canale.
După modul de acţionare cu acţiune directă;
cu acţiune indirectă.
asupra obiectului
comandat
de protecţie a sistemelor energetice (mai ales relee
secundare cu acţiune indirectă - parcurse de curenţi mici de
ordinul unui amper);
După destinaţie de comandă a acţionărilor electrice (mai ales relee
primare cu acţiune directă şi indirectă - parcurse de curenţi
de ordinul zecilor de amperi);
de automatizări şi telecomunicaţii (primare sau secundare,
cu acţiune directă – valoarea curenţilor de intrare şi ieşire
sub un amper).
a b c Protecţie
d (maximală) la supracurenţi
comutator comutator
pentru reglajul pragului de declanşare a protecţiei
pentru la suprasarcină
reglajul pragului de declanşare a protecţiei la scurtcircuit
Ir Im
Aparatura modulară, care se impune tot mai mult pe piaţa energetică, a adus ca noutate o gamă
diversă de declanşatoare magneto – termice şi electronice.
Bobină de declanşare
temporizarea la declanşarea
protecţiei la scurtcircuit (timp de
40 ms fără să declanşeze timp total
de declanşare/rupere 60 ms)
temporizarea la declanşarea
protecţiei la scurtcircuit (timp de
40 ms fără să declanşeze timp total
de declanşare/rupere 60 ms)
II. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR
ELECTRICE. Aplicaţii
Clasificarea schemelor electrice
Fig.2.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu.
Schema de circuite ( fig.2.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei
instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.
Fig.2.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.
Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor
scheme echivalente (fig.2.3).
Fig.2.6. Reprezentare asamblată (a), semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de
circuite.
Semne convenţionale
Rezistor
Potenţiometru
Bobină. Înfăşurare.
Inductivitate.
a. Semn recomandat
b. Semn tolerat
Bobină cu miez de
fier
Condensator
Condensator variabil
Bornă
Derivaţie
Priză şi fişă
Cablu
Semnul Denumirea
Legare la masă
Legare la pământ
Legare la pământ de
protecţie
Element galvanic sau de
acumulator OBS: linia
lungă este polul pozitiv
Contact normal deschis
(ND)
Contact normal închis (NI)
Tabelul2..1 (continuare)
Semnul Denumirea
Contact principal al
contactorului
Contact comutator
Contact NI al releului
termic
Legătură mecanică
Comandă mecanică
manuală (semn general)
Comandă prin împingere
Întrerupător tripolar
Întrerupător cu
declanşare automată
Comutator complex.
OBS: În schemă se
precizează tabelul de
comutare a contactelor
Bobină de releu sau
contactor
Bobine de releu cu
temporizare :
a – la acţionare ;
b – la revenire
Lampă de semnalizare
Semnul Denumirea
Bobina releului maximal
de curent
Contacte NI cu
temporizare: a – la
acţionare; b – la revenire
Avertizor acustic (hupă)
Diodă semiconductoare
(A- anod; K- catod)
Diodă Zener
Diodă luminescentă
(LED)
Tranzistor PNP (E-
emitor; B-bază; C-
colector)
Tranzistor NPN
Tranzictor NPN, cu
colectorul legat la
capsulă
Element de afişare cu
şapte segmente
Punte monofazată : a –
reprezentare
simplificată ;
b – reprezentări cu
figurarea diodelor.
OBS : plusul punţii se
obţine de la catozii a
două diode, iar minusul
de la anozii celorlalte
Tabelul 2.1 (continuare)
Semnul Denumirea
Element de comandă al
releului termic
Generator de c.c. cu
excitaţie independentă
Autotransformator reglabil
Semnul Denumirea
Siguranţă fuzibilă
Transformator monofazat.
OBS : Înfăşurarea cu mai
multe semicercuri are
număr mai mare de spire
Motor monofazat cu
colector şi excitaţie serie
Motor sincron
Simbolizarea literal-numerică
A Ansamble, subansamble
funcţionale Amplificator operaţional Variator de turaţie
Traductoare de mărimi
B neelectrice în mărimi electrice
şi invers
Termocuplu Tahogenerator
C Condensatoare
Elemente binare, dispozitive
D de temporizare şi memorare
Circuit logic ŞI Memorie cu ferite
Generatoare (dispozitive de
G alimentare)
H Dispozitive de semnalizare
K Relee şi contactoare
L Bobine
M
Motoare
N Dispozitive de calcul,
regulatoare
Regulator
Instrumente de măsură,
P dispozitive de încercare
Contor Osciloscop
Q Aparate de comutaţie pentru
circuite electrice de forţă
R Rezistoare
Aparate de comutaţie
S mecanică pentru circuite
electrice
Comutator
Transformatoare
T
U Modulatoare, convertoare
Convertor analog-numeric
Tuburi electronice,
V semiconductoare
Indicator cu neon
Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printr-
un număr de ordine, care constituie partea 3B a reperului de identificare. Spre exemplu, în
figura 2.6 prin F1, F2, F3 se identifică siguranţele fuzibile, iar prin F4 releul termic.
Partea 3C a reperului, codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul
schemei. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar, dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată
eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. În multe
cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab.1.4) printr-o literă. Spre exemplu: K1M -
contactor principal, K1T - releu de timp, K1F - întrerupător automat cu rol de protecţie, N1Y
- calculator analogic, P1Z - frecvenţmetru numeric.
Contactoare d K
auxiliare
Dispozitive de e F
protecţie
Transformatoare f T
de măsură
Aparate de g P
măsură pentru
mărimi electrice
Avertizoare h H
luminoase şi
acustice
Condensatoare şi C
bobine k
L
G
Maşini,
transformatoare
m
M
Redresoare n G
Tuburi p V
electronice,
semiconductoare
Rezistoare r R
Alte dispozitive s Y
de acţionare
Dispozitive A
complexe Amplificator
D
Memorie cu ferite
u E
Cuptor electric
N
Regulator
U
Convertor de frecvenţă
Elemente logice y D
Circuitul logic SAU
Armături v E
mecanice Robinet
diverse
Fig.2.7. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică.
desfăşurată
E Fig. 2.8,a. Schemă desfăşurată. Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2).
Fig.2..8,b. Schemă desfăşurată. Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electro-
magnetic (fila 2/2).
Fig.2..9. Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară; b –
metoda reperării (numerotării) circuitelor.
Fig.2.10. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b).
2. Efect electromagnetic
la
închidere(deschidere)
1 Contact ND(NI) cu
9. temporizare
la
deschidere(închidere)
2 Element de comandă a
0. unui releu (bobină cu
o înfăşurare)
2 Element de comandă,
1. releu
Temporizat la
acţionare
2 Siguranţă fuzibilă
2.
Rolul circuitului de forţă este de a realiza alimentarea motorului sau de a modifica conexiunile
acestuia astfel încât să îndeplinească scopul propus prin acţionarea electrică (pornire, frânare,
reversare, etc.).
Fig.3.1
Pentru oprire se apasă pe S6, pentru oprirea motorului M2 şi apoi pe S5, pentru oprirea
motorului M1 (dacă se apasă întâi pe S5 se opresc ambele motoare). În acest caz alimentarea
bobinei contactorului se întrerupe şi contactele sale revin la poziţia iniţială, motorul fiind
a nu permite oprirea motorului M1 înaintea motorului M2, aceasta fiind o cerinţă a procesului
tehnologic.
Dacă acţionează protecţia termică (datorită unei suprasarcini), contactele 1F1(sau 2F1) se
Schema de comandă
Schema de forţă
Fig.3.2
Pentru schimbaarea sensului de rotaţie se apasă pe S4 şi apoi pe S3. Bobina contactorului 1K
nu va mai fi sub tensiune şi deci contactele 1K1, 1K2 şi 1K3 revin în poziţia normală;
iar 1K3 se închid. Când se apasă pe S3, bobina contactorului 2K este pusă sub tensiune şi se
vor închide contactele 2K1 şi 2k2, iar contactele 2K3 se vor deschide. Prin închiderea
inversarea fazelo A cu C şi motorul va porni în sens invers, iar prin deschidera contactelor
Fig.3.3
scurtcircuit, se poate face pornirea stea-triunghi . În locul comutatorului stea-triunghi se pot
Se închide întrerupătorul S1.La apăsarea pe butonul de pornire S2 este pusă sub tensiune
bobina contactorului 1K1,prin contactele S2,S3 şi 1F1.Contactorul 1K acţionează şi închide
contactele 1K1( de autoreţinere),1K2(de forţă) şi 1K3, care pune sub tensiune bobinele releului
de timp şi bobina contactorului 2K.Contactorul 2K va acţiona imediat şi va deschide contactele
2K1( de interblocare electrică) şi va închide contactele 2K2, care vor realiza conexiunea în stea a
motorului şi deci motorul va porni.Releul d, acţionanând cu întarziere , după un timp reglat, va
deschide contactele d1(NI cu temporizare la deschidere) şi va închide contactele d2 (ND cu
temporizare la închidere).Prin deschiderea contactelor d1, bobina contactorului 2K este este
scoasă de sub tensiune şi deci 2K2 se deschid, iar 2K1 se inchid.Prin închidrea contactelor d2
bobina contactorului 3K este pusă sub tensiune ( prin contactele 1K1,S3,1K3,2K1 şi d2) şi deci
se vor închide contactele 3K2, motorul funcţionând în continuare cu cu conexiunea în triunghi şi
se vor deschide contactele 3K1 ( de interblocare electrică).Se observă din schemă că, la
funcţionarea motorului cu conexiune în triunghi( funcţionare de durată), rămâne sub tensiune
contactorul 1K şi 3K, precum şi releul de timp d.
Pentru oprirea motorului se apasă pe S3 şi se întrerupe alimentarea contactoarelor 1K şi
3K;schema revine la situaţia iniţială.
Fig.3.5
Rotorul motorului asincron frânează, turaţia motorului trece prin zero şi apoi se
schimbă de sens.Dacă în momentul opririi rotorului se întrerupe alimentarea statorului de
la reţea , motorul va fi oprit.Pe acest principiu se bazează schema frânării prin
contraconectare, a motorului asincron trifazat, reprezentată în fig.3.6.
Fig.3.6
interblocare electrică).Circuitul de alimentare a motorului fiin închis, el va porni.
- regimul „manual”
- regimul „manual-logic”
- regimul „automat”.
Schema electrică de forţă şi de comandă a unei linii tehnologice care conţine cinci
utilaje dintre care două trebuie să pornească simultan, este dată în fig.3.7. Alegerea
regimului de lucru pentru schema de acţionare se face cu ajutorul comutatoarelor C1, C2 şi
C3 cu trei poziţii: M- manual, ML-manual-logic şi A-automat.
Punând comutatoarele C1, C2 şi C3 pe poziţia „A”, pornirea întregii linii se realizează prin
închiderea întrerupătorului S1 şi apoi se apasă pe butonul de pornire S 3. Bobina contactorului K
este pusă sub tensiune şi deci se vor închide contactele de autoreţinere K1. Se apasă pe butonul
S7 şi în felul acesta se va pune sub tensiune bobina contactorului 4K şi areleului cu temporizare
3d. Contactorul 4K va acţiona şi se vor închide contactele de autreţinere 4K1, contactele de forţă
4K2, contactul 4K3 şi 4K4. Prin închiderea contactelor K2 motorul M5 va
porni. Prin închiderea contactelor 4K3 lampa H5 va semnaliza funcţionarea motorului M5. Prin
închiderea contactelor 4K4 se pregăteşte punerea sub tensiune a bobinei contaactorului 3K şi a
releului cu temporizare 2d în momentul închiderii contactelor ND3d1 cu temporizare la închidere
(după un anumit timp reglat la releul 3d, aflat sub tensiune). Circuitul bobinei contactorului 3K şi
a releului 2d se închide prin contactele S2, K1, 4K4, C3 (pe poziţia A), 3d1, S 10, 4F1.
Contactorul 3k va acţiona şi se vor închide contactele de autoreţinere 3K1, contactele de forţă
3K2, contactele 3K3 şi 3K4. Prin închiderea
contactelor 3K2
În această situaţie pornirea tuturor motoarelor s-a făcut în mod automat, după
apăsarea pe butonul S7. Din schemă se observă că în cazul unei suprasarcini la motorul
M4, de exemplu contactele 3F1 acţionate de releul termic 4F se deschid şi toate celelalte
motoare din amonte (M3, M2 şi M1) se vor opri, iar M5 va continua să funcţioneze (la fel
se întâmplă dacă se apasă pe butonul de oprire S 10). Oprirea tuturor utilajelor se poate
face din mai multe locuri apăsând pe butoanele de oprire S2, S2’, S2”.
Criteriul principal care trebuie luat în considerare, pentru alegerea corectă a puterii
motoarelor este încălzirea acestora. Pierderile de energie – inerente funcţionării oricărei maşini
electrice – provoacă solicitări termice ale izolaţiei electrice, scurtând durata de serviciu. Durata
de funcţionare normală considerată 20-25 ani, corespunde unor temperature limită,
dependente de cele şapte clase de izolaţie: Y(90 0)C, A(1050C), E sau AB(1200C), B(1300C),
F(1550C), H sau CB(1800C). Pentru izolaţia de clasă A ( celuloză, mătase, lemn cu lacuri şi uleiuri)
durata de serviciu (medie statistică) scade la jumătate pentru fiecare creştere cu 8 0C a
temperaturii izolaţiei. Rezultă de aici importanţa deosebită a îmbunătăţirii transmisiei cldurii
prin micşorarea temperaturii izolaţiei şi a cunoaşterii procesului de încălzire şi răcire prin analiza
solicitării termice din timpul funcţionării.
θp
t t
θ0
τ 2τ
a) b)
Fig.4.1
răcire se face în ipoteza unei temperature a mediului ambient de maximum 40 0C.
de serviciu tip.
Regimul este dat de ansamblul de valori numerice ale mărimilor electriceşi mecanice
care caracterizează funcţionarea maşinii electrice. Regimul nominal corespunde deci,
funcţionării maşinii cu valorile numerice ale parametrilor numerici egale cu cele nominale. În
funţionarea sa o maşină electrică poate trece prin mai multe regimuri, începând cu regimul de
mers în gol, regimuri sinusoidale, regimuri nominale, regimuri de suprasarcină (supranominale)
şi regimuri de scurtcircuit. Noţiunea de regim caracterizează funţionarea maşinii la un moment
dat.
Pentru a defini încărcarea în timp unei maşini elcetrice s-a introdus noţiunea de serviciu,
care precizează succesiunea şi durata de menţinere a regimurilor.
Serviciul nominal de funţionare a unei maşini este caracterizat de valorile numerice ale
parametrilor maşinii stabilite de producător şi înscrise pe etichetă, iar serviciul tip, carcterizat
printr-o succesiune normalizată a unor regimuri specifice.
Serviciile tip ale maşinilor electrice sunt în număr de opt şi sunt strâns legate de regimul
termic al maşinii. Serviciile tip mai frecvent întâlnite în practică sun următoarele:
t
θ
mic decât cel necesar pentru atingerea temperaturii de regim, urmat de un repaus sufficient
pentru ca maşina să se răcească până lat temperature mediului ambient. Curbele P (t) şi θ(t) sunt
date în fig.42.
Fig.4.2
Serviciul intermitent – S3, corespunde funţionării maşinii dintr-o succesiune de cicluri
identice, fiecare conţinând un timp de funcţionare cu o sarcină constantă şi un timp de repaus.
La acest serviciu se defineşte noţiunea de ciclu corespunzător unei perioade de funcţionare a
maşinii, urmată de o perioadă de repaus. Durata ciclului se consideră 10 minute, dacă nu se dau
alte indicaţii. Temperature maşinii în perioada de lucru nu depăşeşte valoarea temperaturii de
regim, iar în timpul perioadei de repaus maşina se răceşte până la temperatura apropiată de cea
a mediului ambient. Curbele P(t) şi θ(t) sunt date în fig.3.4
t
( l ). 100=DA %
T (1)
poartă numele de durată relativă de acţionare. Valorile standardizate pentru DA sunt: 15, 25, 40
şi 60 % la T= 10 minute.
Fig.4.3
În cazul serviciului de durată cu sarcină variabilă, în care sarcina ia valorile P1, P2, P3, …, Pn
în intervalele de timp t1, t2, t3, …, tn (fig. 4.4), alegerea puterii motorului se face aplicând fie
metoda pierderilor medii, fie metoda curentului echivalent, cuplului echivalent şi puterii
echivalente.
p
p1 Metoda pierderilor medii, constă în alegerea
p2 p3 pn pentru început, a unui motor cu putere nominală
p4 de 1,1 + 1,6 ori puterea medie a diagramei de
sarcină P(t) (fig. 4.4). Cu ajutorul curbei
t randamentului motorului ales se calculează
pierderile de putere ∆Pi pentru fiecare interval t 1,
θ t1 t2 t3 t4 tn t2, t3, …, tn folosind relaţia:
P1
ΔP 1= −P
t η1 i (2)
Fig.4.4
n
∑ ΔP i⋅t i
i=1
ΔP e= n
,
∑ ti
i=1 (3)
Aceste pierderi ΔPe se compară cu cele nominale ale motorului ΔPn .Dacă rezultă
ΔPe>=ΔPn se consideră că alegerea puterii nominale a fost bine făcută , în cazul contrar se
calculează din nou ΔPe pentru noul motor ales .
Dacă nu se respectă această condiţie se alege un motor cu P n mai mare decât puterea
luată iniţial .
Determinarea puterii motorului de acţionare a mecanismelor pentru serviciu intermitent se poate
face fie alegând un motor construit pentru serviciu continuu(DA=100%) , fie alegând un motor
construit special pentru serviciu intermitent .
In primul caz calculul se face în mod analog ca la serviciu continuu cu sarcină constantă sau cu sarcină
variabilă (folosind relatia (257), facându-se şi verificarea la suprasarcină .
Dacă se adoptă un motor construit pentru serviciu intermitent, puterea motorului se alege pentru o
anumită durată relativă de acţionare DA 1. Dacă durata relativă de acţionare are în realitate valoarea
DA2, diferită de valoarea standardizată DA 1, puterea nominală a motorului se deduce din relaţia :
DA 1
P2 =P 1
√ DA 2 (4)
in care P1 reprezintă puterea rezultată iniţil, din calcule, corespunzătoare lui DA 1 .Motorul de putere
Pn se alege din seria adoptată (cu durată activă DA 1), puterea standardizată imediat superioară valorii
obţinute prin calcul.
Alegerea puterii motorului pentru serviciu de scurtă durată cu sarcină constantă sau variabilă
în timpul duratei active, se face adoptând un motor construit anume pentru serviciu de scurtă durată
sau un motor construit pentru serviciu continuu.
In cazul alegerii unui motor construit pentru serviciu continuu(DA=100%) - această situaţie
este aplicată cel mai frecvent – puterea nominală a motorului se calculează cu relaţia :
P
Pn = ,
k (5)
Deoarece aceste motoare pornesc, de obicei, cu o sarcină însemnată faţă de sarcina lor
nominală, verificarea cuplului de pornire are o deosebită importanţă.
Bibliografie
2. .Cosma D, Mareş F
Ghid pentru concursul pe meserii Editura Şcoala gălăţeană
Galaţi - 2003
6. N. Mara ; C. Neg
Instalaţii şi echipamente electrice ,manual pt. clasa a – XIa si a-XII-a
Ed. Didactică si pedagogic 1994
7. M.Ed.C.
Curriculum naţional – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria
curriculară “Tehnologii şi aplicaţii” – profil tehnic
9. Dinculescu P.
Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune
Editura Matrix-Rom Bucureşti- 2003
13. https://www.academia.edu/search?page=2&q=actionari%20electrice
14. https://www.academia.edu/search?q=actionari%20electrice
16. https://r.search.yahoo.com/_ylt=AwrJ6SRUs2FhjZYARhxXNyoA;_ylu=
Y29sbwNiZjEEcG9zAzEEdnRpZAMEc2VjA3Ny/RV=2/RE=163382165
3/RO=10/RU=http%3a%2f%2fwww.mec.upt.ro%2fdolga
%2fcap1.pdf/RK=2/RS=IDES8dXNVyzUUO.LxPm3QtGwpYY-1.
Introducere în sistemele de acţionare ale roboţilor ...