Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASEPSIA
1
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor,
a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De
asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din
bonete, măști, halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în
stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în
plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important
în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator
prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle
pentru cei care patrund în blocul operator.
2
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
mâner de bisturiu
2. Cuţite de amputaţie:
cuţit Liston
3. Fierăstraie:
fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
foarfecă Metzenbaum
foarfeci chirurgicale
3
1. Pense cu dinţi (gheare):
pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
(pt pensă
pensarea Péan fine)
vaselor (în cioc de raţă)
pensă Overholt-Barraya
Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:
pensă Lovelace
pensă Forester (en coeur) pensă în T
4
pensă Allis pensă Chaput-Poirier pensă Babcock
(„în dinţi de şoarece”)
3. Pense anatomice
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în
pansarea plăgilor.
5
4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)
rac Backhaus-Roeder
rac Doyen
Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operator.
Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt.
a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.
specul vaginal
valve vaginale
6
valvă abdominală Doyen
specul anal Trélat
depărtător Volkmann
valvă supravezicală
2. Depărtătoare autostatice:
depărtător Gosset
depărtător Balfour
depărtător Finochietto
depărtător Percy
7
depărtător Weitlaner
depărtător Collin
depărtător Kirschner
V. Instrumente de sutură:
1. Portace:
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)
8
Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.
VI. Varia:
pensă de os (Liston)
periostotom
(răzuşă) costal chiuretă Bruns
Doyen
răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann
apăsător de limbă
(à baise langue) pensă de calculi Desjardins
9
VII. SONDE CHIRURGICALE
Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton,
etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru
aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern
(Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă),
etc..
sondă Pezzer
sondă Malecot
sondă Nélaton
sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore
10
tub T (Kehr)
Pregătirea preoperatorie
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde,
in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el
sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai
estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti
care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale,
multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol
important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta
atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.
11
Pregatiri si teste preoperatorii
In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului
etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice
fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical
si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le
putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si
postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si aspectul
acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT,
etc)
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;
12
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala
, la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate
mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de
lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in
care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la
vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil
singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza
pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de
limitele inciziei.
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda
decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si
saruri minerale.
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic
usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei
sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si
pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care
urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.
Interventia chirurgicală
13
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
Sala de operație
Îngrijirile postoperatorii
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.
14
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului pt. pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).
Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De
altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.
15
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul
16
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentuează în noaptea primei zile de la
intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
17
5. Revenirea sensibilității 5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6. Depistarea incidentelor 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-
hematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii; daca
bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom,
consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi
resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei
de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un
pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu
sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de
rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans →
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii
constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic,
insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta
chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate,
drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se
altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei:
abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere,
dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut
o complicatie;
18
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala
permite aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7
zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor
laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se
afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
19
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică
dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul
în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
20
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu
apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă
spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți
apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați
desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
21
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții
sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul
înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul
gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
22
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.
23
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu
ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară
acoperind 1 din tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de
acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura
precedentă jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber
Îngrijirea stomiilor
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între
două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea
eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul
pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului
ascendent,transvers sau descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o
sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
24
- recipient pt. material murdar
25
Alimentaţie inadec- Pacientul să fie alimentează Pacientul este echi-
pacientul: - pregăteşte librat nutriţional,
vată: echilibrat bulionul alimentar din greutatea corporală
Deficit nutritional amestecuri de se menţine constantă.
Manifestări: - alimente cu valoare
calorică mare, cu
scădere în greutate. conținut în vitamine,
ușor de digerat(lapte,
zahăr, supă
strecurată,unt, ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:-
amestec
omogen,lichid cu
temperatura de
37gradeC
-administrează
bulionul alimentar
prin intermediul
sondei cu ajutorul
seringii Guyon,
cantitatea la o masă
fiind de
500ml.,injectarea se
face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt.
ași pregătii singur
alimentele și să se
alimenteze la
domiciliu.
Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are
Cauza: - neliniştea pacientului prin capacitatea de a se
echilibrat psihic îngrijii.Pacientul
în legătură cu starea asigurarea unui acceptă infirmitatea
sa. mediu de intimitate sa.
atunci când se aplică
Manifestări: - tehnicile de nursing;
depresie psihică -implică familia în
îngrijirea pacientului
26
1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul
integrităţii ' să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul prezintă
jurul fistulei leziuni în uscat; tegumente integre, în jurul
Cauza: jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei.
- iritaţie singur.
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o
dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea pacientului.
familiale îngrijirea Familia ajută pacientul în
Cauza: pacientului. îngrijire devenind suportul
- modificarea său moral.
schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.
27
„Plan de îngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon
Patologia esofagului
Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție
- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din anamneză și
examenele paraclinice
- regurgitația
29
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și
jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale
inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de
sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare
negră.
Plan de îngrijire
32
de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă
boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de
stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică.
Circumstanțe de apariție:
- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.
1 2 3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;
Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul Pacientul este echili-
Anxietate
ibrat psihic în...zile; cauzele anxietăţii; brat psihic; abando-
Cauze:
Să cunoască regimul - pregăteşte psihic pacientul în nează fumatul şi
- necunoaşterea prog-
de viaţă pe care vederea tuturor investigaţiilor şi alcoolul; cunoaşte re-
nosticului bolii.
trebuie să-l respecte. tratamentelor; gimul de viaţă impus.
Manifestări: -
- educă pacientul pentru profilaxia
îngrijorare, teamă
secundară a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunţarea la obiceiuri dăunătoare
(alcool, fumat).
Pacientul să fie echi- - supraveghează pulsul, tensiunea Pacientul este echi-
Deficit de volum
librat volemic şi arterială, apetitul, semnele de librat nutriţional, nu
lichidian
nutriţional în decurs deshidratare, scaunul şi greutatea prezintă semne de
Cauze:
de...zile. corporală; deshidratare.
- vărsături;
- pregăteşte pacientul preoperator
- inapetenţă.
atunc când aceasta se impune;
Manifestări:
- face bilanţul zilnic între lichidele
- anemie; i
ingerate şi cele eliminate (ingesta -
- scădere ponderală;
excreta);
- astenie.
- administrează pe cale parenterală
soluţiile perfuzabile prescrise.
34
Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului.Enterocolita
infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un virus sau de un
parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.
35
- administrează tratamentul infecţios
Hipertermie recomandat de medic; Pacientul este afebril.
Cauza: - măsoară temperatura corpului şi
- procesul infecţios. notează în foaia de temperatură.
Manifestări: Pacientul va avea
- temperatura peste temperatura corpului
37 grade C. între 36 şi 37 grade C
în...zile
Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent
localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime.
Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se asigură în
timpul puseelor acute.
Circumstanțe de apariție:
- etiologie neprecizată
36
Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
nursing
Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată prin
dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de scleroză.
Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză
hepatică.
Circumstanțe de apariție:
- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
țesutului conjunctiv
Familia este
Lipsa autonomiei în -reduce la maxim efortul fizic al implicată în
îngrijirile personale Pacientul să atingă pacientului prin desrvirea la pat, pt. îngrijirea pacientului
un grad maximun ai conserva energia ,și cunoaște
Cauze: grad maxim de -menține igiena tegumentară, a măsurile de îngrijire.
autonomie ăn lenjeriei, a cavității bucale (când
-slăbiciune pacientul prezintă gingivoragii, gust
funcție de stadiul amar)
39
-epuizare bolii, familia să fie
implicată în
Manifestări: îngrijire
-incapacitatea de a
se spăla și
îmbrăca,de a merge
la tualetă.
Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar pe
fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare
unor septicemii sau bacteriemii.
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii biliari
sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când substantele din
bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.
Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot
ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește cu 1 -3%
pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii
prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare sau afectiuni. Litiaza
biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate consta în faptul că hormonii
estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul favorizează staza biliară.
41
- asigură repausul la pat pe perioada
Durere acută Să diminueze colicii biliare: Durerile au cedat;
durerile colicative şi - aplică pungă cu gheaţă în regiunea pacientul nu prezintă
Cauza: vărsăturile în... ore hipocondrului drept; vărsături, nu sunt
- procesul patologic. - asigură hidratarea şi alimentarea în semne de deshidra-
Manifestări: funcţie de perioada evolutivă; 24 ore tare.
- durere colicativă regim hidric şi apoi se îmbogăţeşte
în hipocondrul drept treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
cu iradiere în umărul - administrează medicația antialgică
drept;
- greţuri;
- vărsături.
42
Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial provoacă
autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma acută catarală
survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma hemoragică necrotică, care
este deseori letală.
Cirsumstanțe de apariție:
- alcolici
43
Să se amelioreze - asigură repausul la pat
Disconfort în poziţie decubit dorsal; Pacientul nu
durerile prezintă
abdominal - aplică punga cu gheaţă
abdominale, să dureri, este
în regiunea epi- gastrică;
Cauza: nu prezinte - administrează echilibrat
vărsături, să fie tratamentul prescris anti- hidroelectrol
- procesul echilibrat hidro- algic, sedativ itic, se
inflamator. antiinflamator, ameliorează
Manifestări: electrolit în... starea
zile antihemora- gic, generală.
dureri antienzimatic;
supraombilicale - asigură repausul
violente, apărute digestiv; 4-5 zile regim 0
brusc; (alimentaţie parenterală);
în zilele următoare: 400-
imobilitate cu 500 ml/24 h, ceai, supă
iradiere dorsală şi strecurată; regimul se
restroster- nală; îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi
vărsături alimentare,
urina pentru examenele
biliare şi hemoragice; de laborator;
meteorism abdominal - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-
şi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
Alterare a eliminării
Pacientul să - supraveghează scaunul şi Pacientul are
intestinale prezinte scaun notează în foaia de tranzit
normal - can- temperatură. intestinal
Manifestări: titativ şi prezent.
calitativ.
- retenţie de fecale şi
gaze.
EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui
abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
44
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate
care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita
slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se asteapta
vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate,
face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERATIILE
45
Bibliografie:
L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața
Medicală Românescă București 2006.
46