Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bullying-ul in scoala
“La scoala, Maria o tot necajeste pe Raluca. O porecleste in diverse feluri, o impinge, ori de
cate ori are ocazia si ii murdareste caietul de matematica. Ea i-a spus doamnei invatatoare
despre asta, dar dansa a spus ca sunt “copilarii”. Eu vad ca Raluca este din ce in ce mai
trista, mami. De ce oare uneori copiii fac astfel de lucruri?”. (Ioana, 8 ani)
Ce este bullying-ul?
Daca vorbim despre fenomenul de bullying, intalnit tot mai des in scoli, atunci in
acest caz trebuie sa intelegem ca „este o agresiune facuta de catre un copil sau un grup de
copii, catre un alt copil sau grup de copii. Dar nu orice confruntare dintre copii inseamna
bullying. Este vorba, de fapt, despre o actiune intentionata si repetata. Este un dezechilibru
de forte intre cei doi actori, unul dintre ei este in pozitie de putere, in timp ce un altul este cel
slab. Bully-ul poate zambi sau sa arate satisfactie, atunci cand il tachineaza pe celalalt. El
cauta conflictul pentru a-si manifesta dominanta”, explica Adriana Mitu, trainer in
dezvoltarea inteligentei emotionale a copiilor.
Este foarte usor sa cadem in capcana aceea, in care punem etichete: acesta este un
copil „rau”, iar celalalt este un copil „bun”.
In cele mai multe situatii, copilul agresiv a fost la randul sau victima unei agresiuni
din partea parintilor, fratilor, rudelor, cadrelor didactice sau a altor adulti.
Copiii care sunt abuzati au un risc crescut de a abuza alti copii si, mai tarziu in viata,
au tendinta sa-si abuzeze propriii copii sau parintii varstnici. Ca adulti, exista o mare
probabilitate ca ei sa aiba probleme fizice si emotionale.
Este vorba despre un copil care trebuie sa-si implineasca o nevoie. Este vorba despre
o rana, o trauma, o stima de sine scazuta.
„Sa le cream contexte si conditii in care ei sa dialogheze cu semenii lor, cu cei pe care
i-au tratat intr-o maniera negativa, urmand cei 3 pasi ai inteligentei emotionale: oglindire,
validare si empatie”.
oglindire – „eu repet ce a spus colegul meu de clasa” (persoana care a agresat repeta
ce spune celalalt despre experienta traita)
validare – „da, recunosc ca am facut ceva ce pentru tine a fost foarte dificil”
empatie – identificare emotiilor pe care le-a simtit celalalt („probabil ai simtit frica,
teroare, anxietate, neliniste, nesiguranta, neincredere etc”)
Pentru inceput ar fi bine sa-i “identificam” pe acei copii cu potential „de victima”:
Acasa:
In scoala:
Martorii la bullying
Sunt persoanele care iau parte la actul de bullying. Pot fi doar “spectatori”, pot fi
“aparatorii” victimei sau “complicii”, cei care sustin agresorul (sunt elevii care
experimenteaza sentimentul insecuritatii statutului in grup, de aceea stau in apropierea
agresorului pentru a fi acceptati de el. Un alt motiv ce-i determina sa fie “complici este pentru
ca isi doresc sa evite riscul de a fi agresati si de a deveni, la randul lor, victime).