Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Universitatea de Studii Europene din Republica Moldova


Facultatea Drept

Studiu de caz
La disciplina:Istoria Universala a Statului si Dreptului
Tema : Legile lui Manu
Realizat de studenta anul I ,frecvența zi ,grupa 102
Pinzaru Fulga

Profesor :Grigore Pîrțac

Chisinau 2021
Cuprins :
Relevanta studiului .
Formarea societatii .
Dreptul obligatoriu .
Relatiile de familie si de casatorie .
Dreptul la mostenire .
Proces si pedeapsa .
Concluzia .
Date bibliografice .

Relevanța studiului
Civilizația Indusului a apărut în mileniul III î.Hr., pe
valea fluviului Indus. În India primii oameni s-au
așezat în nord, între fluviul Indus, de la care se trage
numele țării, și fluviul Gange. Au luat naștere orașele
Mohenjo-daro și Harappa. Timp de o mie de ani
triburile arienilor dinspre nord au cucerit India,
formând pe valea fluviului Gange numeroase state.
India nu a construit aproape niciodată un imperiu
unificat; numai două dinastii Maurya și apoi Gupta, au
ajuns sa domnească aproape în întreaga țară.
Odată cu venirea la putere a suveranului indian,
Ceandragupta Maurya apare prima mare dinastie
indiană. Treptat, membrii dinastiei Maurya își întind
dominația asupra întregii Indii, cu excepția Sudului.
Cel mai renumit dintre regii Maurya este Așoka, rege
care urcă pe tron în anul 269 i Hr. El se convertește la
budism, religie fondata în India în sec. al V-lea i Hr.,
încurajând expansiunea ei. Domnia sa este mult mai
bine cunoscută decât a celorlalți regi, întrucât el a
pus sa se graveze textul hotărârilor sale (edicte) pe
stânci ori pe stâlpi mari de piatră care au fost
descoperiți în întreaga Indie.
În India, Manu a fost al doilea conducător după
Hammurabi care a creat un cod de legi. Legile lui
Manu reprezintă cel mai important cod de legi al
Indiei antice,format din 12 cărți , atribuit de tradiţia
hindusă lui Manu. S-au păstrat într-o versiune datând
din secolele II î.Hr. – II d.Hr. Conţin unele reguli care
interzic folosirea armelor otrăvite şi atacarea celor
lipsiţi de apărare, precum şi numeroase precepte
etico-religioase, având autoritatea unor norme
juridice.
Conform acestor legi, arta diplomaţiei constă în
iscusinţa de a împiedica războiul şi a consolida
pacea. Potrivit regulilor din legile lui Manu, cele mai
complicate probleme ale vieţii internaţionale pot şi
trebuie să fie rezolvate pe cale diplomatică, forţa fiind
numai un mijloc subsidiar de soluţionare a disputelor
dintre state. Codul a contribuit la consolidarea
sistemului social bazat pe caste.

Societatea indiană era împărțită în patru caste, conform


legilor lui Manu:
-preoții (brahmanii)
-războinicii (kșatriya),
-producătorii (vaisya)
-servitorii (sudra).
Indienii credeau că după moarte sufletul omului renaște într-un alt
trup. Aceasta se numește reîncarnare sau samsara. Indienii studiau
astronomia, matematica, geometria, știința și medicina. În India capul
familiei avea putere nelimitată, iar după moartea sa această putere se
transmite primului născut.

Legile lui Manu


Cartea legii lui manu este un cod de legi care a fost intocmai citeva
milenii in urma. Data precisa cind a fost
intocmit codul de legi al lui manu nu a fost stabilita. Dispozitiile cartii legii
lui manu poarta un character
vadit religios. Legile lui manu cuprinde principii de teologie ,
de metafizica si cosmogonie, precept de
morala, de pedagogie, de ecomonie, comert. Legea are colorit si
sanctiune religioasa, practice, ca toate legile
popoarelor vechi. Textul Legii, care este foarte concis, a fost
lamurit de numerosii comentatori indieni.
Printre acestia se numara Covindaragia, Medhatithi si Kulluka-Batta,
despre care nu se stie in ce timp au
trait. Acesta din urma este, dupa marturia celor mai multi sancritologi
europeni cel mai de seama.

Formarea societății

Caracterizarea Legilor Manu dă o idee clară despre ceea ce a fost


principalul criteriu pentru împărțirea populației în grupuri. Deci,
brahmanii au fost obligați să studieze vedele de la vârsta de opt ani. Ei
au fost considerați adulți de la vârsta de șaisprezece ani. Kshatriyas-
ul trebuia să studieze Vedele de la vârsta de unsprezece ani. Scadența
lor a început la vârsta de douăzeci și doi de ani. De la vârsta de
doisprezece ani, au studiat vedele lui Vaisha. Conform Legilor lui
Manu, ei au devenit adulți doar la vârsta de douăzeci și patru de ani.

Un alt criteriu care permite identificarea persoanei care aparține uneia


sau celuilalt varna a fost faptul de a fi nascut. În timp, au apărut
căsătorii mixte. În acest sens, a existat o altă diviziune a identității
sociale a unei persoane, care a luat în considerare originea părinților
săi.

Varnele separate au fost de neatins (sudras). Nu se puteau găsi în


habitatele altor clase și trebuiau să se îmbrace numai în conformitate
cu legile lui Manu în zdrențe. În conformitate cu statutul juridic, acești
oameni au fost asimilați câinilor.

Baza structurii sociale a vechiului stat indian a fost comunitatea. Era


un colectiv de fermieri liberi sau, mai simplu, un sat. Comunitatea din
India antică este un organism autonom autonom. Dacă vorbim despre
legile lui Manu, caracteristicile artei. 219 este o confirmare concretă a
faptului că colectivul fermierilor liberi a avut oportunitatea de a se
sluji economic, încheind tranzacții chiar și cu persoane particulare .

Dreptul obligatoriu
Legea lui Manu a recomandat ca castele mai mari să evite munca salarială
în orice felConform legilor din Manu, oricare dintre contracte a fost
considerat un acord voluntar. Anumite obligații au fost impuse părții care a
provocat daunele sau au fost îmbogățite în mod nerezonabil.

Regulile dreptului din India antică descriu posibilele tipuri de contracte,


precum și principalele lor dispoziții și relațiile care decurg din acestea. Se
credea că documentul era valabil numai în cazul consimțământului voluntar
al părților. Contractul încheiat de o persoană îmbătată sau nebună, precum
și un copil sau un sclav nu avea putere. Acest lucru este indicat și de Legea
lui Manu. Caracteristicile generale și conținutul principal al capitolelor
referitoare la institutul de drept indică faptul că acordul de împrumut a fost
cel mai bine dezvoltat. Regulile legii în această materie au reflectat
obiceiurile formate de-a lungul multor secole. Astfel, în India antică, uriașa
a fost răspândită. În același timp, ratele ridicate ale dobânzilor în cadrul
acestor acorduri au fost legalizate. Debitorul legii era complet dependent
de creditor. Obținerea datoriilor prin constrângere și viclenie, prin forță etc.
a fost permisă. În legile lui Manu, protecția împotriva acestor acțiuni nu a
fost asigurată. În plus, debitorul, care a îndrăznit să depună o plângere la
creditor, a fost amendat el însuși. Nici moartea nu era scutită de taxe.
Datoria a mers automat la rude. Ratele ridicate ale împrumuturilor și
situația populației au fost motivul pentru instituția larg răspândită a sclaviei
datoriei.

În domeniul dreptului din India antică, un loc special a fost acordat unui
contract de muncă personal. Articolele Legii lui Manu, posibilitățile
sclavilor și ale muncitorilor erau adesea menționate în totalitate. Drepturile
celor care au lucrat în baza unui contract personal de muncă au fost adesea
încălcate. Amenzile au fost impuse muncitorului cu orice ocazie, ca urmare
a faptului că el nu a primit aproape niciodată plata datorată acestuia. O
astfel de situație dificilă ia forțat pe oameni să renunțe la libertatea pentru
conținut obișnuit. În același timp, Legea lui Manu a recomandat ca castele
mai mari să evite munca salarială în orice fel.

Relațiile de familie și de căsătorie


Această ramură a legii reflectă al nouălea capitol din Legile lui Manu. Deja
primele ei articole afirmă poziția subordonată a unei femei din familie, care
ar trebui să se supună fără întârziere tatălui ei, precum și soțului și fiului ei.
În absența acestora, un referent ar trebui să fie numit de rege.

În legile lui Manu se spune că tatăl nu are dreptul să primească o


remunerație pentru fiica sa. Cu toate acestea, în India antică, căsătoria era
o vânzare neacoperită. Deseori, cuplul a avut o mare diferență în ceea ce
privește vârsta. Această stare de lucruri a fost asociată cu o vârstă scăzută
a căsătoriei.

Conform Legilor lui Manu, fratele mai mic nu avea dreptul să se


căsătorească mai devreme decât cel mai vechi. De asemenea, normele au
interzis căsătoriile rudelor de sânge până la cel de-al șaptelea genunchi.
Articole separate sunt dedicate protecției soției sale și "purității
posterității". Aceste obligații sunt impuse soțului prin legile lui Manu (cap.
Ix, v. 6, 7).

Dreptul la moștenire
În India antică, au existat propriile lor tradiții. Conform instrucțiunilor date
de Legea lui Manu, numai fiii ar trebui să primească proprietatea tatălui.
Criminalii de stat slabi, oameni expulzați din caste etc. nu aveau dreptul la
moștenire. Soția avea dreptul să dețină proprietatea fiului ei numai dacă nu
avea copii.

Legile lui Manu au stabilit ordinea moștenirii. Moștenirea nu trebuie să


includă toate fondurile donate. Proprietatea a trecut în mâinile propriilor fii.
Dacă nu erau acolo, tot ceea ce a fost dobândit a fost dat fiii fiicei. Mai
mult, moștenitorii erau considerați fii care au părăsit casa și apoi au fost
adoptați înapoi. În absența acestora, toată proprietatea ar putea merge la
guru. Era un preot acasă. Dacă nu era nici el, nici fiice, atunci tot ce a fost
dobândit a fost trimis la tezaurul regal.

Pe baza analizei Legilor lui Manu, putem concluziona că acestea sunt un


exemplu vechi de lege a moștenirii. Wills în acele zile nu au fost făcute.
Dreptul de moștenire a trecut numai pe acest set de reguli.

Proces și pedeapsă
Legile lui Manu reflectă astfel de noțiuni legate de dreptul penal ca
"recidivă", "formă de vinovăție", "complicitate" și, de asemenea,
"severitatea vinovăției", în funcție de care aparține vinovatului sau
victimei.

Reflectă o colecție de reguli și reglementări din India antică și tipuri


de infracțiuni. Ele sunt împărțite în:

- stat;

- împotriva proprietății;

- împotriva persoanei;

- încalcă relațiile de familie.

Aprobat legile lui Manu și diferite sancțiuni. Printre acestea se


numără:

- pedeapsa cu moartea;

- auto-vătămare;

- exil;

- amenzi;

- închisoarea;

- rasul capului (pentru brahman).

Procesele, atât în cauze penale, cât și în cauze civile, au fost


desfășurate în același mod și au un caracter contradictoriu. Curtea
Supremă a fost condusă de un rege cu brahmani. În plus, autoritățile
competente au fost disponibile în toate unitățile administrative.
Pentru fiecare zece sate a fost numit un consiliu judiciar. Toate
cazurile au fost luate în considerare pe baza ierarhiei varn.

Principala sursă de probă a fost mărturia. Și pentru instanță aveau


valoare diferită. Totul depindea de apartenența martorului la unul sau
la altul. Ca dovadă ar putea fi aplicate teste de foc, apă, greutăți etc.

Regele, ca cel mai înalt judecător al Legilor lui Manu, avea dreptul la
anunțarea anuală a amnistierilor.
Concluzie
Aparent, legile lui Manu au fost scrise de înțelepții unei școli
vechi din Brahman. Ei au dat și numele acestui set de reguli și
norme în numele progenitorului mitic al omului.

În Evul Mediu, legile lui Manu au fost în mod repetat comentate și


corespondate. Acest fapt demonstrează importanța deosebită pe
care o acordase în India acestei colecții.

În 1794, Legea lui Manu a fost publicată pentru prima dată în


limba engleză. Autorul traducerii a fost V. Johnson. Ulterior, o
colecție de reguli și reglementări ale vechiului popor indian a fost
publicată în mod repetat în toate limbile europene.
Date bibliografice:

https://ro.shttps://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/istoria-
dreptului/dreptul-n-india-a

ntica-legile-lui-manu/odiummedia.com/4176838-laws-of-manu-general-
description-briefly-main-content

https://kupdf.net/download/legile-lui-
manu_5af692dde2b6f5ea7d83ae4a_pdf

S-ar putea să vă placă și