Sunteți pe pagina 1din 69

calcul al amortizării prin utilizarea regimului de

amortizare degresivă

Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă.

Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:


- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuală se va calcula astfel:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresivă Valoarea rămasă
(lei) (lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6 114.688.000 x 20%=114.688.000/5 22.937.600 91.750.400
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7 22.937.600 68.812.800
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8 22.937.600 45.875.200
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9 22.937.600 22.937.600
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10 22.937.600 0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Contabilitatea cheltuielilor cu salariile: Q= salariu brut

1.Inreg cheltuielilor cu salariile:


641=421 Q lei
2.Inregistrarea contributiilor datorate de angajator

a. cheltuieli privind contributia CAS


6451=4311.1 (Qx 19,5%) lei

b.cheltuielile privind contributia la CASS


6453=4313 (Qx5,5%) lei

c. cheltuieli privind contributia de 1% la fondul de somaj:


6452=4371 (Qx1%) lei

d. cheltuieli privind contributia pentru accidente si boli profesionale


(coeficient calculat in functie de Codul CAEN)
6451=4311.2 (Qx coeficient)
e. cheltuieli privind comisionul datorat pentru Inspectoratul Teritorial de
Munca (difera in functie de cine completeaza cartile de munca, 0,25% si
0,75%):
635=447.1 Qx0,25% sau Qx 0,75%

f. cheltuieli privind contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%):


6451=4371.2 Qx0,85%

g. cheltuieli privind contributia la fondul de garantare pentru plata


creantelor salariale (0,25%):
6451=4371.3 Qx0,25%

3.Retinerile din salarii reprezentand contributiile salariatilor si impozit:

421=%
4312 Qx9,5% CAS
4314 Qx 6,5% CASS
4372 Qx0,5% somaj
444 (Q-(total contributii datorate de salariat)-deducerea personala)x 16%

4.Plata drepturilor salariale

a) plata avansului chenzinal


425=531 sau 5121

b) plata lichidare
421=531 sau 5121 Q-(contributii salariat+impozit pe salarii)-avans

Contabilitatea trezoreriei

1. Delimitari si structuri privind trezoreria firmei:


În strctura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie, la nivelul
întreprinderii se cuprind urmatoarele :
 mijloacele banesti aflate în casierie (lei si valute) si miscarea
acestora urmare a încasarilor si platilor
 mijloacele bancare aflate în conturi curente la banci (lei si
valute)
 mijloacele banesti în conturi bancare la termen (depozite)
 titluri de plasament
 acreditivele si avansurile de trezorerie
 creditele bancare pe TS, contractate pâna la 1 an, denumite si
credite de trezorerie
2. Obiectivele organizarii trezoreriei firmei
Sunt urmatoarele :
 evidenta si controlul operativ al operatiilor banesti în numerar
 gestiunea si valorificare 10110f53k a disponibilitatilor banesti
din conturile bancare
 efectuarea platilor la termen scadente
 respectarea legislatiei financiar bancare si fiscale
 valorificarea disponibilitatilor banesti prin plasamente de
trezorerie
 fundamentarea bugetului trezoreriei firmei
 utilizarea juridica a creditelor bancare pe TS contractate

3. Sistenul de documente privind trezoreria firmei


Din documentele privind trezoreria firmei se retin documentele
ce îndeplinesc calitatea de instrument de plata sau încasari.
În ceea ce priveste plata sau încasarea în numerar aceasta se
face imediat fara intermediere prin miscarea directa a sumelor
banesti, documentul justificativ pentru încasarea acestor sume fiind
FACTURA FISCALĂ – este documentul pe baza caruia se întocmesc
instrumentele de plata.
În ceea ce priveste încasarile si platile fara numerar, acestea
constau în lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor
instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor
banesti : biletul la ordin, ordine de plata, cambia, cecul etc.
Evidenta operativa a elementelor de trezorerie se realizeaza cu
ajutorul registrului de casa care se întocmeste zilnic de catre
casier.Aici se înscriu totalul încasarilor, totalul platilor si soldul de
casa la sfarsitul zilei. Se retine ca acest registru se întocmeste separat
pentru moneda nationala (pentru lei) si respectiv pentru fiecare
moneda (valuta) staina.
Suportul de date pentru organizarea contabilitati creditelor de
trezorerie este extrasul de cont, eliberat de banca si preluat de
întreprindere, împreuna cu documentele justificative.
4. Contabilitatea titlurilor de plasament
Atunci când o întreprindere dispune de mijloace banesti,
acestea sunt antrenate în afaceri financiare în vederea realizarii,
obtinerii de câstig.
Operatiile se numesc plasamente de trezorerie si se refera la
cumparari si vânzari de actiuni si obligatiuni, denumite în acest caz
titluri de plasament.
Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate de
întreprindere în vederea realizarii unui profit pe TS
În strctura titlurilor de plasament sunt cuprinse :
 actiuni cotate sau necotate la bursa
 obligatiuni cotate sau necotate la bursa
 actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de firma
Titlurile de plasament reprezinta :
 actiuni proprii rascumparate
 actiuni ale altor firmei cumparate de alta întreprindere
 obligatiuni emise si rascumparate si obligatiuni ale altor
societati cumparate de întreprindere
→toate cele de mai sus având în vedere realizarea unui
profit într-un termen scrut
ct.502 “actiuni proprii”
 tine evidenta actiunilor proprii, rascumparate de firma de la
actionari sau asociati precum si a miscarii acestor actiuni
proprii
 în debitul acestui cont se înregistreaza valoarea actiunilor
proprii, rascumparate de la actionari sau asociati
 în creditul acestuia se înregistreaza valoarea actiunilor proprii
revândute.
Exista situatii când pretul încasat este MAI MIC decât
valoarea nominala a actiunii proprii, diferenta însemnând cheltuieli
cu titluri de plasament cedata .

Exemple de operatii :
→ rascumpararea actiunilor proprii se înregitreaza astfel :
502 = 5311
→revânzarea actiunilor proprii se înregistreaza astfel (firma
încaseaza sume):
5121 = 502 (pentru PV = PN)
 PV > PN :
5121 = %
502
764
 PV < PN :
% = 502
5311
664

ct.503 “ actiuni”
 tine evidenta actiunilor cotate si necotate la bursa ... de catre
întreprindere
 în debitul acestui cont se înregistreaza costul actiunilor
cumparate
 în credit valoarea actiunilor revândute.
ct.509 “Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament”.
 daca plata se face ulterior
→plata ulterioara :
503 = 509
→cheltuieli :
627 = 5121
→plata :
509 = 5121

Contabilitatea titlurilor de
plasament în obligatiuni:

Obligatiunile sunt titluri de credit emise de câte o firma în


vederea obtinerii de împumuturi publice de la o masa de creditori.
Se urmareste obtinerea si a unui plus (profit) realizat în urma
revânzarii obligatiunilor.
Obligatiunile sunt aducatoare de venituri fixe pentru detinatorii
lor care se numesc obligatari, venituri care îmbraca forma
dobânzilor.
Pentru evidentierea acestora în contabilitate se folosesc
conturile :
 505 “Obligatiuni emise si rascumparate”
 506 “Obligatiuni”.

ct.505 “obligatiuni emise si rascumparate”


 în debitul sau valoarea obligatiunilor emise si rascumparate
 în credit valoarea obligatiunilor emise si rascumparate,
anulate.
→subscrierea :
461 = 161
→înregistrarea încasarii valorii obligatiunilor subscrise :
5121 = 461
( sau 5311 )

ct.506 “obligatiuni”
 în debit valoarea la pret de achizitie a obligatiunilor cumparate
 în credit valoarea obligatiunilor rambursate sau revândute
si în cazul obligatiunilor cumparate de catre întreprindere este
posibila aparitia unor diferente nefavorabile dintre pretul de
cumparare si pretul primit din vânzare sau rambursare. Aceasta
diferenta constituind cheltuieli privind titlurile de plasament cedate.
si în cazul obligatiunilor exista cele doua situatii:
• încasarea cu plata ulterioara (intervine contul 509)
• încasarea directa.
→Operatiuni de încasari si plati prin conturile bancare :
Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care
platile respectiv încasarile se fac prin asa numita trecere, virare, a
unei sume de bani datorate, de debitori (cumparatori) din contul sau
de la banca în contul de la banca al carui titular este creditorul
(furnizorul).
Semnificatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea
firmei sunt exact de sens contrar, fata de debit si credit, fata de
banca, astfel înscrierea unei sume în debitul contului de
disponibilitati din contabilitatea firmei semnifica o crestere a
mijloacelor banesti.
În extrasul de cont al bancii aceasta suma apare în debitul
extrasului de cont semnificând cresterea obligatiei bancii fata de
firma.
În creditul contului de disponibilitati a firmei reprezinta o
diminuare a acestui cont .
Înscrisa în creditul extrasului de cont aceasta semnifica
diminuarea obligatiei bancii fata de firma.
→Contabilitatea operatiilor prin banca :
ct.5121 “conturi la banci în lei”
 se debiteaza cu cresterile disponibilitatii banesti pastrate la
banca
 se crediteaza cu diminuarile de disponibilitati banesti pastrate
la banca
 soldul contului poate fi atât debitor (reprezinta disponibilitatile
bansti pastrate la banca) cât si creditor (reprezinta credite
bancare datorate bancii).
ct.5124 “conturi la banci în devize”
 tine evidenta disponibilitatii banesti în devize existente în
conturi bancare, precum si a miscarii acesteia ca urmare a
încasarilor si platilor aferente
 în debitul acestui cont sunt înregistrate sumele în valute,
încasate prin cont bancar (apare echivalentul în lei)
 în creditul contului se înregistreaza sumele în devize si
echivalentul în lei a acestora, platite prin cont bancar
 soldul contului este debitor si reprezinta sumele în devize si
echivalentul lor în lei, existent în contul bancar; si creditor,
care reflecta creditul în devize (mai rar).
Când se foloseste contul 5124, acestea fiind legate de operatia de
import-export în devize apar si diferente favorabile sau nefavorabile
(venituri sau cheltuieli) din diferente de curs valutar.

ct.5125 “sume în curs de decontare”


 în debitul sau sumele aflate în curs de decontare (sume depuse
la banca si neaparute în extrasul de cont; sume depuse la banca
prin mandat postal si neajunse ; sume virate de terti si
neaparute în extrasul de cont).
Prevederile legale impun ca la sfarsitul ex. fin. aceste sume sa
fie lamurite iar contul 5125 sa nu prezinte sold .
Creditele bancare pe TS, denumite si credite de trezorerie, se
contabilizeaza atunci când sunt deschise linii de credit , folosindu-se
direct contul 5121.
Daca astfel de credite pe TS (sub 1 an) sunt acordate pentru
anumite obiective, ele vor fi reflectate cu ajutorul contului 5191 ;
daca nu se reuseste la termenele stabilite, rambursarea acestor sume
din contul 5191 , se trec la restanta, dar atrag plata unor dobânzi
penalizatoare, caz în care aceste sume se vor înregistra direct cu
ajutorul contului 5192 .
Relatiile întreprinderii cu bancile se bazeaza si pe calcularea si
decontarea unor dobânzi si anume pentru disponibilitati banesti
pastrate de banca pentru care banca acorda dobânzi, acestea se
numesc dobânzi de primit de catre firma si se iau drept venituri
pentru firma si cheltuieli pentru banca. Contul folosit în acest caz
este 5187 “Dobanzi de primit”; în cazul acordarii pe termen scurt
banca încaseaza dobânzi de la firma si se numesc dobânzi de platit,
ele constituind venituri pentru banca si cheltuieli pentru firma. În
acest caz contul folosit este 5186 “Dobânzi de platit”.
si în cazul creditelor bancare pe TS se calculeaza dobânzi de
platit de catre firma, care se înregistreaza separat cu ajutorul
contului 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.
• LEGE CONTA
• ORDIN CONTA
○ PLAN CONTURI + FUNCTII
○ GHID CONTABIL
• rss/email |
• twitter |
• facebook |
• toolbar |
• linkedin |
• log-in
• Stiri fiscale
• Legis fiscal
• Legis contabil
• Resurse
○ Web utile
○ Admin. fiscale RO
○ Admin. fiscale UE
○ Nomenclator Impz Taxe
○ Nomenclator Contributii
○ Apps office utile
○ eCarte & eGhid
○ Directoare
○ FiscalNet
• RSS fiscal
○ Romania
○ UE & International
• FORM fiscale
• Parteneri
• Librarie
• Forum
Top of Form

partner-pub-6209 FORID:11 ISO-8859-2 Cauta

Bottom of Form
CFnet > Codul Fiscal > TITLUL II Impozitul pe profit > CAP. II Calculul
profitului impozabil > ART. 21 Cheltuieli – Cheltuieli deductibile limitat
alin. 3

Top of Form
AAA

Bottom of Form

ART. 21 Cheltuieli – Cheltuieli deductibile limitat alin. 3


din Codul Fiscal/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. II Calculul profitului
impozabil comentarii(7)
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in
Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
AC15-2 c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor
activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea
intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in
baza contractului colectiv de munca. În cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile
reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare,
cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in
natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv
transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru
salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale
asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; AC15-
2
AC15-2 c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate,
ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau
incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor
activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea
intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de
nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi
deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu
legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor,
cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si
odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora,
ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de
interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de
plasament; AC15-2
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale,
impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f) abrogata;
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
AC8-2 j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare
participant; AC8-2
AC8-2 j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in
limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare
participant; AC8-2
AC8-2 k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; AC8-
2
AC8-2 k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume
reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; AC8-2
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996 ,
republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere
fiscal cu 10%; l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de
serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea
locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila
trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta
proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre
parti, in acest scop;
AC10 n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, exclusiv cele privind
combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de
administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism
aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii. AC10
AC10 n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de
angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la
cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi
deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente
legale. AC10

Top of Form
AAA

Bottom of Form

ART. 21 Cheltuieli – Cheltuieli nedeductibile alin. 4, 5 si 6


din Codul Fiscal/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. II Calculul profitului
impozabil comentarii(12)

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:


a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit
sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la
sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
Romania;
AC15-2 b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale; AC15-2
AC15-2 b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de
intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile,
penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor
economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli
nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de
evitare a dublei impuneri. AC15-2
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa
din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de
asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit
prevederilor titlului VI.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca
urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin
norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub
forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste
bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit
legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz,
potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de
folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia
realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
AC8-2 h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor
determinate de vanzarea-cesionarea acestora. Exceptia nu se aplica pentru cheltuielile
reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor de participare tranzactionate pe piata
autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in perioada 1
ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv; AC8-2
AC8-2 h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor
determinate de vanzarea-cesionarea acestora; AC8-2
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevãzute la art. 20 lit. c);
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin
acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu
sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu
exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor
desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si
cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile
reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care
este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de
leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte
situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care
scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din
evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana
debitoare, dupa caz;
AC15-2 p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei
si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor,
schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese
internationale; AC15-2
AC15-2 p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale
Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei
si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor,
schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese
internationale; AC15-2
r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un
contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost supendat in baza ordinului
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc
echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m).
ş) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare
a efectuarii unei reevaluari, se înregistreaza o descreştere a valorii acestora.
AC10 t) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru
vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de
persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba
mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in
folosinta contribuabilului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre
urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat,
transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special
adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si
de agenti de recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de
taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea
activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.AC10
(5) Regia Autonoma ®Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat¯ deduce la calculul
profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de
servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si
Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile
inregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii
integritatii si protejarii imobilului ®Palat Elisabeta¯ din domeniul public al statului;
AC2 c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta
pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale. AC2
AC2 (6) Compania Nationala «Imprimeria Nationala»” – S.A. deduce la calculul profitului
impozabil cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere
temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale. AC2
10 May
2007

admin
Contabilitatea operatiunilor privind leasingul financiar
Leasingul financiar consta din operatiunile care indeplinesc unul sau mai multe
din urmatoarele elemente:
– Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului
din momentul incheierii contractului de leasing;
– Perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75 la suta
din durata de utilizare a bunului;
– Rata de leasing este egala cu cota parte anuala/trimestriala din valoarea de
intrare a bunului plus dobanda de leasing aferenta;
– Desi din punct de vedere juridic bunul nu apartine utilizatorului, la predarea
bunului acesta este scos din evidenta locatorului si preluat in conturile de activ si
pasiv ale locatarului (utilizatorului) care urmeaza sa calculeze si sa inregistreze
amortizarea aferenta;
– Partile prevad in mod expres ca la expirarea contractului se transfera
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului.
Transferul dreptului de proprietate al bunului ce face obiectul contractului de
leasing se efectueaza la valoarea reziduala stabilita de contractanti. Valoarea
totala a operatiunii de leasing financiar este reprezentata de suma ratelor de
leasing la care se adauga valoarea reziduala. Daca transferul dreptului de
proprietate nu este prevazut in mod expres, valoarea totala este data de suma
ratelor de leasing.
Monografie contabila privind bunurile primite in sistem de leasing
– 1. Primirea mijlocului fix, evidentierea obligatiei si dobanzile aferente:
– 2133 ,,MIJLOACE DE TRANSPORT” – 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII
ASIMILATE” – 50.000.000 ROL
– 471,,CHELT. INREG. IN AVANS” – 1687 ,,DOBANZI AFERENTE ALTOR
IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE” -23.500.000 ROL
2. Inregistrarea ratelor de leasing
– D 8036 ,,REDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI ALTE DATORII
ASIMILATE – 50.000.000 ROL
– D 8051 ,,DOBANZI DE PLATA” -23.500.000 ROL
3. Calculul si inregistrarea amortizarii
– 6811,,CHELT. DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR”
– 2813,,AMORTIZAREA INSTALATIILOR, MIJL. DE TRANSPORT, ANIMALE,
PLANTATII” – 10.000.000 ROL
4. Primirea facturii emise de finantator reprezentand cotele de leasing:
– 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI
SI DATORII ASIMILATE” – 3.000.000 ROL
– 1687 ,,DOB. AF. ALTOR IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE”1.300.000 ROL
– 4426 ,,TVA DEDUCTIBILA” – 570.000 ROL
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI” – 4.870.000 ROL
CONCOMITENT:
– 666 ,,CHELT. PRIVIND DOBANZILE”
– 471 ,,CHELT. INREG. IN AVANS”
5. Diminuarea valorii totale a operatiunii de leasing:
– C 8036 ,,REDEVENTE, LOCATII DE GESTIUNE, CHIRII SI ALTE DATORII
ASIMILATE” – 3.000.000 ROL
– C 8051 ,,DOBANZI DE PLATA” – 1.300.000 ROL
6. Transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala
– 167 ,,ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE” – 1.700.000 ROL
– 4426 ,,TVA DEDUCTIBILA” – 323.000 ROL
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI” – 2.023.000 ROL
7. Achitarea facturilor catre finantator
No
rm
a
me
tod
olo
gic
– 404 ,,FURNIZOR DE IMOBILIZARI” Ma
nu a
– 5121 ,,CONTURI LA BANCI IN LEI” de
al
– 5311 ,,CASA IN LEI” int
De
– 542 ,,AVANSURI DE TREZORERIE” oc
Util
mir
Co
iza
Precizari IAS 17 ,,Contracte de leasing” e resi
ntu
� LEASEBACK Co
util
ri
ALTE DOCUMENTE nta
A
O tranzactie de vanzare si de leaseback iza
Aplla
bili
re
ba
implica vanzarea unui bun de catre ica
tata
nci
tiei
vanzator si inchirierea aceluiasi bun in ea
reg
/ca
De
regim de leasing. Platile de leasing si tre
CO
istr
sa
AN
Ge
DE
pretul de vanzare sunt, de obicei, zor
NT
elo
ALI
sti
LI
eri
rAB
interdependente, intrucat sunt ZA
un
MIsi
ei
ILI
for
negociate impreuna. Tratamentul SI
TA
TA
e
mu
DA
FU
contabil al tranzactiei de vanzare si de Si
RI
TE
lar
TO
NC
Co
SI
leaseback depinde de tipul contractului A
elo
RII
TIO
nta
ST
de leasing. OP
NA r
bili
RU
Daca o tranzactie de vanzare si de ER
co
RE
tat
CT
ATI
leaseback are ca rezultat un leasing mu
URAe
ILO
ne
financiar, orice surplus reprezentand CO
Ea
RI
MEpe
NT
diferenta sumei rezultate din vanzare si sy
PRI
PRI
TO
ec
UR
Sy
VIN
valoarea contabila nu va fi recunoscut PA
VIN
DA
on
ILOs
D
imediat ca venit in situatiile financiare SIV
om D
A.
R
AC
UL
ale locatarului-vanzator. In schimb, va fi AMB.
TIVie
BIL
OR
amanat si amortizat pe parcursul C.
pri
EL
AN
TIZ
duratei contractului de leasing. vin
TIE
AR
E
d
In cazul in care tranzactia de leaseback IM
R
ILE
act
reprezinta un leasing financiar, OB
ivit
ILI
tranzactia este un mijloc prin care ate
ZA
locatorul acorda finantare locatarului, Top of Form
TE a
bunul avand rolul de garantie. Din acest partner-pub-9275 ISO-8859-2 fin
motiv nu se recomanda sa se considere an
drept venit diferenta dintre sumele cia
Cautare ra
rezultate din vanzare si valoarea si
contabila. Aceasta diferenta se amana co
si se amortizeaza pe parcursul nta
contractului de leasing. w w w .scritube.co bil
a

Bottom of Form
ÎNREGISTRAREA ÎN
CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR DE LEASING

1. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR


OPERAŢIUNI PRIVIND LEASINGUL OPERAŢIONAL
1.1. În contabilitatea societatilor de leasing (locator)
a) Achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza
a fi predate în regim de leasing se înregistreaza pe baza
facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul
contabil:

DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
4426 "T.V.A. deductibila
b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura
imobilizarilor corporale de la furnizori externi, ce
urmeaza a fi predate în regim de leasing, se
înregistreaza prin articolul contabil:
B.1. Din import

DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
4426 "T.V.A. deductibila
B.2. Din Comunitatea Europeana

DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
c) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate si
predate utilizatorilor conform contractelor de leasing
potrivit duratelor normale de functionare legale în
vigoare:

DEBIT CREDIT
681 "Cheltuieli de 281 "Amortizari privind
exploatare privind imobilizarile

amortizarea imobilizarilor" corporale"


Predarea bunurilor catre utilizataor se va face pe baza de
ddocumente primare de natura proceselor verbale de
predare primire si se va consemna,la utilizator, intr-un
cont in afara bilantului- (8031 imobilizari corporale luate
cu chirie).s
d) Înregistrarea facturii emise de locator
reprezentând ratele de încasat:

DEBIT CREDIT
4111 "Clienti" 706 "Venituri din
redevente, locatii de
gestiune si chirii
4427 "T.V.A. colectata"
NOTĂ:

Contul 706 poate fi dezvoltat în analitic astfel:


– 706xx "Venituri din redevente reprezentând
amortizarea"
– 706xy "Venituri din redevente reprezentând marja
de profit"
1.2. În contabilitatea utilizatorului (locatar)
a) Imobilizarile corporale primite în cazul tranzactiilor
de leasing conform prevederilor din contractele
încheiate între parti se înregistreaza în debitul contului
de ordine si evidenta 8036 "Redevente, locatii de
gestiune, chirii si alte datorii asimilate". Acest cont se
crediteaza pe masura platii ratelor de leasing potrivit
contractului, astfel încât soldul debitor sa reflecte
valoarea ratelor ramase de rambursat.
Valoarea înscrisa în debitul contului 8036
"Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii
asimilate" se compune din:
– valoarea initiala a bunului, reprezentând costul de
achizitie la societatile de leasing;
– beneficiul, respectiv marja de profit stabilita între
parti.
b) Înregistrarea facturii emise de proprietarul
bunurilor (persoana juridica româna), reprezentând
ratele de achitat:

DEBIT CREDIT
612 "Cheltuieli cu 401 "Furnizori"
redeventele,
locatiile de gestiune si
chiriile"
4426 "T.V.A. deductibila"*
NOTĂ:
Contul 612 poate fi dezvoltat în analitic astfel:
– 612xx "Cheltuieli cu redeventele la nivelul
amortizarii"
– 612xy "Cheltuieli cu redeventele reprezentând
marja locatorului"

c) Plata facturii

DEBIT CREDIT
401 "Furnizori" 5121 "Conturi la banci în
lei"
d) În cazul societatii de leasing (proprietarul
bunurilor), persoana juridica straina cu sediul în
strainatate, se va înregistra si impozitul pe redevente
datorat de aceasta (conform prevederilor din conventiile
pentru evitarea dublei impuneri, încheiate de România cu
alte state), dar achitat de beneficiar la cursul de schimb
în vigoare la data respectiva, efectuându-se articolele
contabile:

DEBIT CREDIT
401 "Furnizori" 446 "Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate"
401 "Furnizori" 5121 "Conturi la banci în
446 "Alte impozite, taxe si lei"

varsaminte asimilate"
Impozitul pe redeventa se va calcula prin aplicarea
cotei de impozit prevazute în conventiile pentru
evitarea dublei impuneri, încheiate de România cu alte
state, sau potrivit prevederilor legislatiei in
vigoare1[1]. În situatia existentei unor diferente de curs
valutar la data achitarii redeventei, acestea se
înregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare,
dupa caz.

2. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR


OPERAŢIUNI PRIVIND LEASINGUL FINANCIAR
2.1. În contabilitatea societatilor de leasing (locator)
a) Achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza
a fi predate în regim de leasing se înregistreaza pe baza
facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul
contabil:
1
DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
4426 "T.V.A. deductibila
b) Achizitionarea de bunuri mobile de natura
imobilizarilor corporale de la furnizori externi, ce
urmeaza a fi predate în regim de leasing, se
înregistreaza prin articolul contabil:
B.1. Din import

DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
4426 "T.V.A. deductibila
B.2. din Comunitatea Europeana

DEBIT CREDIT
212 "Mijloace fixe 404 "Furnizori de imobilizari
c) Predarea catre beneficiar (utilizator) a bunurilor
care fac obiectul contractului de leasing la valoarea
înscrisa în contract, respectiv la costul de achizitie, si
evidentierea creantei, inclusiv a dobânzii de încasat:

DEBIT CREDIT
2672 "Împrumuturi acordate 212 "Mijloace fixe"
pe termen lung"
Si

DEBIT CREDIT
2678 "Dobânzi aferente 472 "Venituri înregistrate în
creantelor imobilizate" avans"
Imobilizarile corporale predate în leasing financiar
de catre locator se reflecta în debitul contului în afara
bilantului 8038 "Alte valori în afara bilantului" analitic
"Bunuri predate în leasing financiar".
Acest cont se crediteaza pe masura facturarii
ratelor de leasing potrivit contractului, astfel încât soldul
debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de încasat.

d) Emiterea facturilor reprezentând ratele de încasat


potrivit contractului si înregistrarea acestora în
contabilitate:

DEBIT CREDIT
706 "Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii"
4111 "Clienti" 2678 "Dobânzi aferente
creantelor imobilizate"
4427 "T.V.A. colectata"

si, concomitent, urmatoarele operatiuni:


d) 1. Înregistrarea la venituri a dobânzii facturate:

DEBIT CREDIT
472 "Venituri înregistrate în 706 "Venituri din redevente,
avans" locatii de gestiune si chirii"
d) 2. Credit cont 8038 "Alte valori în afara bilantului"
analitic "Bunuri predate în leasing financiar"

d) 3. Înregistrarea diminuarii creantei înregistrate la


pct. 2.1 lit. c) în debitul contului 2672 "Împrumuturi
acordate pe termen lung", cu cota-parte din veniturile
facturate si înregistrate în creditul contului 706
"Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii":

DEBIT CREDIT
658 "Alte cheltuieli de 2672 "Împrumuturi acordate pe
exploatare" termen lung"
e) La expirarea contractului de leasing, o data cu
facturarea ultimei rate se consemneaza si transferul
dreptului de proprietate pe baza contractului de vânzare-
cumparare.
2.2. În contabilitatea utilizatorului (locatar)
a) Înregistrarea în contabilitate a imobilizarilor
corporale primite conform prevederilor din contractele
încheiate între parti si evidentierea datoriei, inclusiv a
dobânzilor aferente:

DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii
212 "Mijloace fixe"
asimilate"

DEBIT CREDIT
471 "Cheltuieli înregistrate 1687 "Dobânzi aferente altor
în împrumuturi si datorii
avans" asimilate"

si
Debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii
si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor
corporale conform documentelor, inclusiv dobânda.
b) Amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate
conform contractelor de leasing se face potrivit
duratelor normale de functionare legale în vigoare.
Înregistrarea în contabilitatea utilizatorilor a
amortizarii imobilizarilor corporale primite în cazul
contractelor de leasing financiar:

DEBIT CREDIT
681 "Cheltuieli de 281 "Amortizari privind
exploatare privind imobilizarile corporale"
amortizarea imobilizarilor"
c) Înregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza
facturilor emise de proprietarul bunurilor:

DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii
asimilate"
404 "Furnizori de
1687 "Dobânzi aferente altor
imobilizari"
împrumuturi si datorii asimilate"
4426 "T.V.A. deductibila"*)
si, concomitent,

DEBIT CREDIT
471 "Cheltuieli
666 "Cheltuieli privind dobânzile"
înregistrate în avans"

si
Credit cont 8036 "Redevente locatii de gestiune, chirii
si alte datorii asimilate".
În cazul în care societatea de leasing (proprietarul
bunurilor) este persoana juridica straina cu sediul în
strainatate, se va înregistra si impozitul pe dobânzi
datorat de aceasta (conform prevederilor din
conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de
România cu alte state, sau potrivit prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea
unor venituri realizate din România de persoane fizice si
juridice nerezidente), dar achitat de beneficiar la cursul
de schimb în vigoare la data respectiva, precum si taxa
pe valoarea adaugata, efectuându-se articolele contabile:

DEBIT CREDIT
404 "Furnizori de 446 "Alte impozite, taxe si
imobilizari" varsaminte asimilate"
si, respectiv,

DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si 5121 "Conturi la banci în
varsaminte asimilate" lei",

iar pentru taxa pe valoarea adaugata*),

DEBIT CREDIT
5121 "Conturi la banci în
4426 "T.V.A. deductibila"
lei",
sau înregistrarea taxei pe valoarea adaugata datorate:

DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si 4428 "T.V.A.
varsaminte asimilate" neexigibila"
d) La expirarea contractului, o data cu achitarea
ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de
proprietate, dupa cum urmeaza:
d) 1. În cazul bunurilor produse în tara:

DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si 4428 "T.V.A.
varsaminte asimilate" neexigibila"

DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii 404 "Furnizori de
asimilate" imobilizari"
4426 "T.V.A. deductibila"* "
d) 2. În cazul bunurilor din import se vor înregistra
si achita de catre utilizator si taxa vamala, conform
prevederilor legale2[2], precum si taxa pe valoarea
adaugata, efectuându-se articolele contabile:

DEBIT CREDIT
167 "Alte împrumuturi si datorii 404 "Furnizori de
asimilate" imobilizari"
4426 "T.V.A. deductibila"* "

si

DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si 5121 "Conturi la banci în
varsaminte asimilate" lei",

2
respectiv

DEBIT CREDIT
446 "Alte impozite, taxe si
212 "Mijloace fixe"
varsaminte asimilate"
d) 3. În cazul în care societatea de leasing
(proprietarul bunurilor) este persoana juridica straina cu
sediul în strainatate, se înregistreaza si taxa pe valoarea
adaugata*) platita sau de platit (datorata):

DEBIT CREDIT
5121 "Conturi la banci în
4426 "T.V.A. deductibila"
lei"

Sau

DEBIT CREDIT
4428 "T.V.A. 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte
neexigibila" asimilate"
– Credit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune,
chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea imobilizarilor
corporale achizitionate si care au devenit proprietatea
utilizatorului.

3. În aplicarea prevederilor art. 21 lit. b) din Ordonanta


Guvernului nr. 51/1997, devenit art. 15 lit. b) prin Legea
nr. 90/1998 si ulterior modificat prin Legea nr. 99/1999,
partile au obligatia de a stabili prin contract atât
valoarea ratelor initiale, cât si criteriile de indexare a
acestora, criterii care vor sta la baza calcularii valorii
ratelor de leasing indexate, înscrise în facturi, unde pe un
rând distinct, intitulat "Diferente de pret", se va reflecta
valoarea indexarii.
În contabilitatea locatorului "Diferentele de pret"
înscrise distinct în factura se vor reflecta în creditul
contului 758 "Alte venituri din exploatare" – analitic
distinct, iar în contabilitatea utilizatorului, în debitul
contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" – analitic
distinct.
În contabilitatea utilizatorului diferentele de pret
aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului,
înregistrate în debitul contului 658 "Alte cheltuieli de
exploatare", pot majora valoarea imobilizarilor corporale
potrivit prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 22/1998
privind unele masuri pentru reflectarea în contabilitatea
agentilor economici a unor operatiuni economico-
financiare (articol contabil 212 = 758).

4. În cazul leasingului operational, în bilantul contabil


anual al utilizatorului valoarea ratelor ramase de
rambursat (soldul debitor al contului 8036 "Redevente,
locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate") se va
înscrie în formularul "Date informative" pe rând distinct.

5. În cazul leasingului financiar:


a) În bilantul contabil al locatorului valoarea ratelor
ramase de încasat se reflecta în soldul conturilor 2672
"Împrumuturi acordate pe termen lung" si 2678 "Dobânzi
aferente creantelor imobilizate", care se vor înscrie în
formularul cod 23 "Situatia creantelor si datoriilor",
rândul 02 si, respectiv, 03.
b) În bilantul contabil al utilizatorului valoarea ratelor
ramase de rambursat se reflecta în soldul conturilor 167
"Alte împrumuturi si datorii asimilate" si 1687 "Dobânzi
aferente altor împrumuturi si datorii asimilate", care se
vor înscrie în formularul cod 23 "Situatia creantelor si
datoriilor", rândul 33 si, respectiv, 37.
*) Înregistrarea taxei pe valoarea adaugata se face numai
de catre societatile comerciale luate în evidenta ca
platitoare de taxa pe valoarea adaugata..
În cazul societatilor comerciale neînregistrate ca
platitoare de taxa pe valoarea adaugata, T.V.A. achitata
sau datorata se va înregistra în costul de achizitie al
bunurilor în conformitate cu prevederile pct. 19 din
Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.
82/1991.

olae Nina, valabil la 27-Ian-2010


Intrebare: Monografie completa a unui contract de leasing financiar cu precizarea expresa a monedei de
inregistrare in contabilitate a mijlocului fix ,atat a contractului, cat si a facturilor de rate. Exista
posibilitatea operarii acestora si a contractului si a facturilor, atat in euro, cat si in ron?
Specificati care sunt conturile din balanta care trebuie reevaluata la 31.12.N?
Raspuns: Se presupune ca, o entitate incheie in data de 15.01.2010 un contract de leasing pe o perioada de
trei ani pentru achizitia unui echipament tehnologic in valoare de 360.000 lei.
Principalele clauze contractuale sunt:
- Avans 10.000 lei;
- Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru;
- Durata contractului 3 ani;
- Rata dobanzii 14 % pe an;
- Se platesc transe egale in suma de 37.000 lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 3.712 lei, valoare la
care se efectueaza transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda;
- Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea activului)
conform graficului.
- Valoarea reziduala 3.712 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate;
- Durata de utilizare economica a activului este 5 ani.
GRAFICUL DE RAMBURSARE CALCULAT DE LOCATOR
Sold initial dobanda rata principal Sold final
1 2=1x14%x3/12 3 4=3-2 5=1-4

360000.00 12600.00 37000.00 24400.00 335600.00


335600.00 11746.00 37000.00 25254.00 310346.00
310346.00 10862.11 37000.00 26137.89 284208.11
284208.11 9947.28 37000.00 27052.72 257155.39
257155.39 9000.44 37000.00 27999.56 229155.83
229155.83 8020.45 37000.00 28979.55 200176.29
200176.29 7006.17 37000.00 29993.83 170182.46
170182.46 5956.39 37000.00 31043.61 139138.84
1391380.84 4869.86 37000.00 32130.14 107008.70
107008.70 3745.30 37000.00 33254.70 73754.01
73754.01 2581.39 37000.00 34418.61 39335.40
39335.40 1376.74 37000.00 35623.26 3712.14
3712.14 3712.14 3712.14 0.00
total 87712 447712 360000

Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata de leasing


- Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:
213 = 167 360.000 lei
In situatia in care contractul este exprimat in valuta inregistrarea se face de regula la pret CIP, conform
contractului de leasing.
- Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing in cont extrabilantier:
Debit cont 8051 87.712 lei
- Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:
% = 404 41.636 lei
167 24.400 lei
666 12.600 lei
4426 4.636 lei
- Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 12.600 lei;
Credit cont 8051 12.600 lei
- Achitarea facturii:
404 = 5121 41.636 lei
- Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 41.798 lei:

% = 404 41.798 lei


167 25.254 lei
666 11.746 lei
4426 4.798 lei
- Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.746 lei;
Credit cont 8051 11.746 lei
- Plata celei de a doua rata
404 = 5121 41.798 lei
In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei inclusiv contractele exprimate intr-
o alta valuta.
La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica asupra
activului respectiv.
- Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:
% = 404 4.417 lei
167 3.712 lei
4426 705 lei
- Achitarea facturii catre societatea de leasing:
404 = 5121 4.417 lei
In cazul leasingului financiar, locatarul este cel care inregistreaza amortizarea activului.
Pentru activele achizitionate prin contracte de leasing financiar, stiind ca se transfera dreptul de proprietate,
se aplica aceleasi proceduri de amortizare stabilite la celelalte active similare existente in entitate (durata de
utilizare economica, metoda de amortizare).
In exemplul de mai sus:
- Valoarea amortizabila 360.000 lei
- Durata de utilizare economica 5 ani (60 luni)
- Amortizarea lunara in valoare de 6.000 lei (360.000 lei/60 luni)
- Inregistrarea amortizarii lunare
6811 = 281 6.000 lei

Conform Legii 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare:


Art. 3. - (1) Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
(2) Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta, potrivit
reglementarilor elaborate in acest sens.
Evaluarea la bilant a creantelor si a datoriilor exprimate in valuta si a celor cu decontare in lei in functie de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la
data incheierii exercitiului financiar. In scopul prezentarii in bilant, valoarea creantelor, astfel evaluate, se
diminueaza cu ajustarile pentru pierdere de valoare.
Pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute,
eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la alte
venituri sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.
In cazul dumneavoastra va trebui sa evaluati contul 167 in situatia in care finantarea contractului este in
valuta. In situatia in care este vorba despre un leasing financiar extern va trebui sa evaluati si contul 404.

Intrebare:
La data de 01.12.2007 fac o achizitie intracomunitara (atunci receptionez marfa). Factura este
emisa pe data de 23.11.2007. Cu ce data inregistrez factura? Cu data de
01.12.2007 (data achizitiei) sau 23.11.2007 (data la care este emisa factura si respectiv pleaca
marfa de la funizor)? Ce curs folosesc?
Raspuns:
Ca regula generala, faptul generator al T.V.A. pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii
este data livrarii bunurilor sau data prestarii serviciilor. Dupa cum se poate
constata, faptul generator nu intervine obligatoriu la data emiterii facturii. Conform legislatiei
fiscale armonizata cu Directiva 112 a Comunitatii, o factura poate fi emisa:
- anterior livrarii sau prestarii, chiar si in situatia in care nu se incaseaza un avans;
- la data livrarii sau prestarii;
- ulterior livrarii, la orice data din intervalul cuprins intre data livrarii si cel mai tarziu pana in cea
de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul
generator al taxei (de la 1.01.2008, a 15-a zi calendaristica a lunii urmatoare).
In Codul fiscal, prin articolul 135 se face precizarea ca exigibilitatea taxei intervine la data la care
este emisa factura catre cumparatorul care efectueaza achizitia, dar nu
mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. In
situatia dvs., exigibilitatea taxei este in data de 23.11.2007. Daca furnizorul
nu ar fi emis factura, firma dvs. ar fi trebuit sa emita o autofactura, dar nu mai tarziu de data de 15
decembrie 2007.

Totusi, pentru operatiunile de achizitii intracomunitare nu este corelata legislatia fiscala cu


legislatia contabila, motiv pentru care intotdeauna vor exista neconcordante
intre evidenta fiscala si evidenta contabila. Desi prin art. 135, alin. 2 se precizeaza faptul ca
exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre firma dvs.,
recomandabil ar fi sa utilizati cursul valutar din data receptiei bunurilor.
Prin normele metodologice, la punctul 17 emis pentru aplicarea art. 135, se face precizarea ca
faptul generator pentru o livrare de bunuri este echivalent cu faptul
generator pentru o achizitie intracomunitara de bunuri deoarece intervin in acelasi moment:
momentul livrarii de bunuri.
In acest sens, pentru evitarea neconcordantei dintre livrarea de bunuri efectuata de un furnizor
intracomunitar si achizitia intracomunitara efectuata de catre o firma din Romania, operatiuni care
se raporteaza de catre ambele parti participante la tranzactie prin declaratia recapitulativa,
momentul exigibilitatii s-a stabilit fie in a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a avut
loc livrarea, fie la data inscrisa pe factura.
In acest sens, prin norme, la punctul 17, se exemplifica o astfel de situatie (exemplul nr. 2) in
care livrarea este efectuata de partenerul intracomunitar pe data de 25.06.2007 iar factura este
emisa pe data de 29.06.07, caz in care firma din Romania este obligata sa considere ca a efectuat
achizitia intracomunitara in data de 25.06.2007 desi la acea data nu a receptionat marfa astfel
incat sa aiba certitudinea ca acele bunuri exista faptic in patrimoniul sau.
Din punct de vedere fiscal, firma din Romania trebuie sa evidentieze operatiunea in jurnalul de
cumparari intocmit pentru luna iunie 2007, sa preia suma in decontul de T.V.A. aferent lunii iunie
2007 si sa o raporteze in declaratia recapitulativa pentru trimestrul II 2007.
Acest exemplu este un caz ideal cand livrarea si factura este emisa de furnizorul intracomunitar
in cadrul aceleiasi luni calendaristice. Totusi, asa cum se poate
constata, prin legislatia fiscala, nu s-a facut corelatia intre evidentierea fiscala a unei achizitii
intracomunitare si inregistrarea contabila a bunurilor achizitionate pe baza
unei note de intrare-receptie, documente impus de legislatia financiar-contabila.
Asa cum se precizeaza prin Codul fiscal, aveti obligatia sa evidentiati achizitia intracomunitara in
jurnalul de cumparari intocmit pentru luna noiembrie 2007, sa declarati operatiunea in decontul de
T.V.A. al lunii noiembrie 2007 si sa o raportati in
declaratia recapitulativa aferenta trimestrului IV 2007.
Cursul valutar utilizat pentru receptia bunurilor si inregistrarea acestora in evidenta contabila
trebuie sa fie identic cu cel din data emiterii facturii, respectiv data de 23.11.2007. La acest curs se
consemneaza si operatiunea de achizitie intracomunitara in jurnalul de cumparari.
Cele mentionate anterior reprezinta modalitatea de inregistrare in evidenta fiscala si de
raportare a achizitiei intracomunitare conform Codului fiscal. Se constata astfel ca
va exista neconcordanta intre evidenta contabila si evidenta fiscala, in sensul ca d.p.d.v. fiscal
operatiunea se inregistreaza in luna noiembrie si contabil (pe baza notei de
intrare-receptie) operatiunea se inregistreaza in luna decembrie 2007.
Totusi, pentru a exista concordanta intre evidenta fiscala si cea contabila, avand in vedere
faptul ca pentru achizitiile intracomunitare faptul generator si exigibilitatea taxei
intervin la data la care este emisa factura (23.11.2007), dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a
lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator (15.12.2007), cursul valutar recomandabil
a fi utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a T.V.A. este cursul din data receptiei
bunurilor.
Nici in lege si nici in norme nu veti regasi precizari sau exemple care care sa stabileasca data
corecta a cursului valutar. Deci, in opinia noastra, faptul generator si exigibilitatea TVA pot fi
stabilite aleatoriu, de catre fiecare firma (23.11.2007 sau 15.12.2007). Deoarece data emiterii
facturii nu poate fi identica cu data receptiei bunurilor, va recomandam sa utilizati cursul valutar
din data receptiei bunurilor.
Aceasta recomandare are la baza urmatoarele argumente pentru a considera data realizarii
achizitiei intracomunitare ca fiind data receptiei bunurilor:
- locul achizitiei intracomunitare se considera locul unde se gasesc bunurile in momentul in care
se incheie expedierea sau transportul bunurilor, deci in Romania;
- locul achizitiei intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare
in scopuri de TVA, deci in Romania;
- impozitarea cu T.V.A. se efectueaza la locul achizitiei intracomunitare recunoscuta ca o
tranzactie economica, deci in Romania;
- faptul ca prin Codul fiscal se acorda un termen de respiro "dar nu mai tarziu de a cincisprezecea
zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator" , se permite alegerea cursului
valutar din data receptiei;
- legea contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991, republicata, impune inregistrarea cronologica si
sistematica a operatiunilor;
- prin O.M.F.P. nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene se impune:
- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la cost istoric
(imobilizari, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei.
Data efectuarii tranzactiei este confirmata de data receptiei bunurilor achizitionate dintr-un stat
comunitar.
- respectarea unor reguli clare cu privire la receptia bunurilor si metodele de determinare a
costului bunurile iesite din gestiune (FIFO, LIFO, etc);
- datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb de la data
efectuarii operatiunilor, comunicat de B.N.R. Consideram receptia bunurilor ca o
recunoastere a unei datorii in valuta.
- operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de
raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si
moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Astfel, chiar daca pe factura furnizorului este inscrisa data de 23.11.2007, achizitia
intracomunitara se considera realizata in data de 01.12.2007, data receptiei marfurilor,
operatiune justificata prin intocmirea notei de intrare-receptie semnata de comisia de receptie
care confirma primirea bunurilor in patrimonial firmei dvs. Deci se respecta
momentul exigibilitatii TVA in data de 01.12.2005 deoarece receptia are loc pana pe data de 15 a
lunii decembrie 2007.
Daca urmati aceasta recomandare, d.p.d.v. fiscal, firma dvs. trebuie sa evidentieze operatiunea
in jurnalul de cumparari intocmit pentru luna decembrie 2007, sa preia
suma in decontul de T.V.A. aferent lunii decembrie 2007 si sa o raporteze in declaratia
recapitulativa pentru trimestrul IV 2007. Numai asa va exista concordanta intre
evidenta contabila si evidenta fiscala pe luna decembrie 2007 a firmei dvs.
Articol preluat din Newsletterul Taxe si Impozite-Actual nr. 25/decembrie 2008
Studiu de caz: Dupa ce ati efectuat o reevaluare la mijloacele fixe existente in unitatea
dumneavoastra, decideti sa vindeti unul din mijloacele fixe reevaluate. Ce se intampla cu
reevaluarea? Este ea recunoscuta din punct de vedere fiscal? In cazul in care vindeti mijlocul fix
la o valoare mai mica decat valoarea ramasa neamortizata este considerata aceasta valoare
deductibila fiscal la calculul profitului impozabil?
In Codul fiscal in vigoare inainte de 1 ianuarie 2007 se prevedea faptul ca pentru mijloacele fixe
amortizabile, cheltuielile cu amortizarile erau deductibile fara sa luam in calcul reevaluarea
contabila a mijloacelor fixe.
Ulterior, restrictia privind nerecunoasterea reevaluarilor contabile a fost eliminata astfel incat,
incepand cu 1 ianuarie 2007, la calculul deducerilor de amortizare putem lua in considerare
reevaluarile efectuate la mijloacele fixe.
Valoarea fiscala ramasa neamortizata reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si
valoarea amortizarii fiscale.
Important
Pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile,
luam in calcul reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007.
De asemenea, luam in considerare si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile
efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie
2006.
Atentie
Nu putem recupera prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data
de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa
neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 am efectuat o reevaluare care a determinat o
descrestere a valorii mijloacelor fixe vom inregistra o scadere a rezervei din reevaluare in limita
soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei. Valoarea fiscala
ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile o ecalculam corespunzator.
In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in
veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei
de 31 decembrie 2003.
Surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, se impoziteaza
la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma,
lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia
pentru acoperirea pierderilor contabile.
Pentru calculul profitului impozabil, aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul
reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera
modificarea destinatiei sau distributie.
Exemplu:
● inregistrarea achizitiei utilajului:
Valoarea de intrare a utilajului la data de 31 decembrie 2001 = 12.000 lei
% = 404 14.280
2131 „Furnizori imobilizari“ 12.000
„Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)“
4426 2.280
„TVA deductibila“
● inregistrarea amortizarii lunare:
Durata de amortizare = 10 ani Amortizarea lunara = 12.000 / 10 / 12 = 100 lei
6811 = 2813 100
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea mijloacelor animalelor si plantatiilor“
de transport, imobilizarilor“
● eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2002 – 31.12.2008 din valoarea bruta a
activului:
Amortizarea cumulata: 100 lei x 7 ani x 12 luni = 8.400 lei
2813 = 2131 8.400
„Amortizarea instalatiilor, „Echipamente tehnologice
mijloacelor de animalelor transport, (masini, utilaje si instalatii de lucru)“
si plantatiilor“
● inregistrarea reevaluarii efectuate in data de 31.12.2008:
La data de 31 decembrie 2008 se efectueaza reevaluarea mijlocului fix, stabilindu-se o valoare
justa de 7.200 lei.
Valoarea contabila neta: 12.000 – 8.400 = 3.600 lei
Rezerva din reevaluare: 7.200 – 3.600 = 3.600 lei
2131 = 105 3.600
„Echipamente tehnologice “ „Rezerve din reevaluare
(masini, utilaje si instalatii de lucru)“
● inregistrarea amortizarii in luna ianuarie 2009 potrivit noii valori rezultate din reevaluare:
Valoarea de amortizat recalculata = 7.200 lei / 3 ani / 12 luni = 200 lei
6811 = 2813 200
"Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea animalelor si plantatiilor“
mijloacelor de transport, imobilizarilor“

● capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009:


Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza pe masura folosirii utilajului in activitate
(amortizare) sau prin capitalizare in momentul cand activul este scos din evidenta.
Capitalizarea surplusului din reevaluare = valoarea amortizarii dupa reevaluare – valoarea
amortizarii inainte de reevaluare = 200 – 100 = 100 lei
105 = 1065 100
„Rezerve din reevaluare“ "Rezerve reprezentand
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare“
● vanzarea utilajului in luna februarie 2009:
Valoarea de vanzare a utilajului = 6.000 lei
461 = % 7.140
„Debitori diversi“ 7583 6.000
„Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital“
4427 1.140
„TVA colectata“
● scoaterea din gestiune a utilajului:
Valoarea ramasa neamortizata = 7.200 – 200 = 7.000 lei
% = 2131 7.200
2813 „Echipamente tehnologice
„Amortizarea instalatiilor, (masini, utilaje si
mijloacelor de transport, instalatii de lucru)“
animalelor si 200 plantatiilor“
6583 7.000
„Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital“
● capitalizarea surplusului din reevaluare in momentul in care activul este scos din evidenta:
Capitalizarea surplusului din reevaluare = 3.600 – 100 = 3.500 lei
105 = 1065 3.500
„Rezerve din reevaluare“ „Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve din reevaluare“
Concluzii
● Contul 105 „Rezerve din reevaluare“ se soldeaza deoarece utilajul a fost valorificat.
● Soldul contului 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare“
va fi de 3.600 lei, suma ce reprezinta de fapt surplusul din reevaluare.
● Venitul obtinut din vanzarea mijlocului fix, respectiv suma de 6.000 lei, reprezinta un venit
impozabil la calculul profitului impozabil.
● Datorita faptului ca incepand cu 1 ianuarie 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva
referitoare la valorificarea mijloacelor fixe prin unitati specializate, cheltuielile cu valoarea
ramasa neamortizata, respectiv suma de 7.000 lei, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
● Rezerva din reevaluare evidentiata in contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve din reevaluare“, in speta suma de 3.600 lei, in cazul in care nu se utilizeaza pentru
acoperirea pierderilor, distribuirea de dividende, mentinandu-se la nivelul unitatii, nu se
impoziteaza.
Acte normative aplicabile:
Art. 22 alin. (5) si art. 24 alin. (15) din Codul fiscal Pct. 571 si pct. 715 la Titlul II Impozitul
pe profit din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
Acest articol este preluat din Newsletter Taxe si Impozite-Actual. Avand peste 4.300 de abonati
platitori, Newsletter Taxe si Impozite-Actual este un punct de referinta pentru toti cei interesati de
domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de
"nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al
Newsletterului Taxe si Impozite-Actual.

Intrebare:
Sunt o societate care se contabilizeaza conform Ordinului 36/2002. In cazul in care vand un mijloc
fix neamortizat integral dar reevaluat la 31.12.2003, cum procedez cu contul 105? Va rog sa dati
un exemplu cu articolele contabile aferente, modul de stabilire a debitarii contului 105 daca este
cazul, precum si referiri la aspecte fiscale.
Raspuns: (dat in iulie 2005)
Vanzarea de mijloace fixe reevaluate, a caror amortizare a fost recunoscuta fiscal, si neamortizate
integral ridica mai multe probleme de natura contabila si fiscala.
Pentru a oglindi mai bine operatiunile contabile care au loc in momentul vanzarii mijlocului fix
luam urmatorul exemplu:
ta: 22.000 lei;
ei, valoare amortizare reevaluata: 11.000 lei;

Ca urmare in conturi, la data vanzarii mijlocului fix, vom avea urmatoarea situatie:
.000 lei;
de transport, animale si plantatii”: 22.000 lei;
ehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”: 20.000 lei.
Vanzarea va genera urmatoarele note contabile:

461 „Debitori diversi” = % 4.760


7583 „Venituri din vanzarea activelor 4.000
si alte operatiuni de capital”
4427 „TVA colectata” 760
scaderea din gestiune a mijlocului fix:
% = 213 „Instalatii tehnice, mijloace 22.000
2813 „Amortizarea instalatiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 20.000
6583 „Cheltuieli privind activele 2.000
cedate si alte operatii de capital”
potrivit prevederilor IAS 16, prezentat in lucrare la capitolul A 34, Standarde Internationale de
Contabilitate asupra activelor imobilizate, si ale OMF 94/2001, se va proceda la transferul rezervei
din reevaluare la rezultatul reportat:
105 „Rezerve din reevaluare” = % 1.000
1175 „Rezultatul reportat reprezentand
surplusul realizat din rezerve din reevaluare”
441 „Impozitul pe profit”
Nota: o alta varianta recomandata de OMF nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, este transferul rezervelor din
reevaluare la rezerve (se va face insa intr-un analitic distinct alt contului 106 „Rezerve”):
105 „Rezerve din reevaluare” = % 1.000
106 „Rezerve” - analitic
„surplusul realizat din rezerve din reevaluare”
441 „Impozitul pe profit”
Concomitent se storneaza impozitul amanat aferent reevaluarii reluate (numai daca acesta a fost
constituit).

mijloc fix comlpet amortizat !!!!!!!!!!!!


raspunde

1. [mia] acum 2 ani


un mijloc fix complet amortizat se inregi la ob de inventar ??

2. [ioana v.] acum 2 ani


nu

3. [bic] acum 2 ani


Un mijloc fix complet amortizat se caseaza, intocmindu-se un proces
verbal de casare si scoatere din functiune.

Daca inca te mai folosesti de el il tii in evidenta, nui nimik

4. [CAP] acum 2 ani


Lasi in contabilitate conturile de mijloc fix si amortizare pana la
casare sau aplici IAS 16 daca esti firma serioasa.

5. [cosminam] acum 2 ani


Iesirea mijloacelor fixe amortizate integral:
2813 = 213

6. [pt. cosminam] acum 2 ani


Nu ewra vorba de iesirea MF, de ce nu sunteti atenti la intrebari?

7. [pt.edi] acum 2 ani


SCOATEREA DIN FUNCTIUNE SI CASAREA MIJLOACELOR FIXE

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe poate avea loc in


urmatoarele situatii:
● durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a
fost recuperata
integral pe calea amortizarii; scoatere din functiune
durata normala de functionare este neconsumata, iar valoarea de
intrare nu a fost integral recuperata.
Important:
Competenta de aprobare a scoaterii din functiune a mijloacelor fixe
in aceste doua situatii revine consiliului de administratie sau
persoanei care indeplineste atributiile prevazute de lege pentru
administratie.

In luna urmatoare aprobarii scoaterii din functiune, pentru


mijloacele fixe a caror valoare de intrare nu a fost integral
recuperata, se va sista calculul amortizarii.

La scoaterea din functiune se va avea in vedere valoarea fiscala


ramasa neamortizata, care reprezinta diferenta dintre valoarea de
intrare fiscala si valoarea amortizarii procedurafiscale, din care se
deduc sumele rezultate in urma valorificarii acestora.

Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, se va


proceda la valorificarea acestora, stabilindu-se si procedura de
valorificare. Aceasta se aproba de catre organul care a aprobat si
scoaterea din functiune.

Important:

Valorificarea mijloacelor fixe poate fi facuta prin urmatoarele


metode:

vanzare prin negociere directa sau prin licitatie;


prin casare
Prin casare se intelege operatia de scoatere din functiune a
mijloacelor fixe, urmata de valorificarea componentelor rezultate,
astfel: valorificarea

vanzarea ca atare a componentelor rezultate; mijloacelor


utilizarea componentelor rezultate la crearea sau completarea altor
mijloace fixe fixe(ex. componente de tehnica de calcul, mijloace de
transport);
valorificarea componentelor rezultate ca materiale recuperabile.
vanzarea ca atare a componentelor rezultate; mijloacelor
utilizarea componentelor rezultate la crearea sau completarea altor
mijloace fixe fixe(ex. componente de tehnica de calcul, mijloace de
transport);
valorificarea componentelor rezultate ca materiale recuperabile.

vanzarea ca atare a componentelor rezultate; mijloacelor


utilizarea componentelor rezultate la crearea sau completarea altor
mijloace fixe fixe(ex. componente de tehnica de calcul, mijloace de
transport);
valorificarea componentelor rezultate ca materiale recuperabile.
!

Cheltuielile inregistrate cu casarea mijloacelor fixe sunt cheltuieli


deductibile la calculul impozitului pe profit.

|n cazul agentilor economici cu capital majoritar de stat, la


scoaterea din functiune agentii economici a mijloacelor fixe se va
urmari valorificarea la maximum a ansamblurilor, subansamblurilor,
a pieselor componente, prin executarea unor mijloace fixe noi sau ca
piese de cu capital schimb prin vanzare la licitatie publica. de stat

Mijloacele fixe care alcatuiesc domeniul public al statului sau al


unitatilor admi-nistrativ-teritoriale, cu durata normala de utilizare
consumata sau neconsumata, a caror mentinere in functiune nu se
mai justifica, pot fi scoase din functiune si valorifi-cate, cu
respectarea urmatoarelor etape:

1. Trecerea din domeniul public in domeniul privat al statului sau al


unitatilor administrativ-teritoriale, printr-o hotarare a Guvernului
sau o hotarare a consiliu-lui local, conform reglementarilor privind
proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

etape pentru scoaterea

din functiune 1. Aprobarea scoaterii din functiune de catre organul


care are competenta in acest sens;

2. Aprobarea scoaterii din functiune de catre organul care are


competenta in acest sens;
3. Valorificarea si, dupa caz, casarea acestor mijloace fixe potrivit
reglementarilor specifice institutiilor publice.

8. [crenguta] acum 2 ani


Ca sa-l poti tine in functiune iti trebuie acceptul unei comisii de
specialitate care sa-ti spuna printr-un proces verbal ca respectivul
mijloc fix poate fi folosit incontinuare si nu prezinta niciun pericol
pentru cei cel folosesc.In acest proces varbal comisia va stabili cu
cat i se va prelungi durata de folosire.In cazul in care are loc un
accident produs din cauza acestui mijloc fix si nu exista acest proces
verbal, responsabilul cu protectia muncii, sau daca nu exista o
asemenea persoana administratorul, va suporta toate cheltuielile.
(c.m.,pensie invaliditate etc.)E bine ca aceasta evaluare a mijlocului
fix sa fie facuta de o unitate specializata care raspunde de
eventualele incidente.In contabilitate nu se face nicio operatiune
pana la scoaterea mijlocului fix din functiune.

9. [Ali] acum 2 ani


Ca urmare a actualizării valorii de intrare a mijloacelor fixe în baza
prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) din lege, mijloacele fixe a căror
valoare de intrare este mai mica decât limita stabilită prin hotărâre
a Guvernului vor fi menţinute în evidenta contabila ca mijloace fixe
de natura obiectelor de inventar. Valoarea rămasă neamortizata se
va recupera prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o
perioada de maximum 3 ani, cu aprobarea consiliului de
administraţie, respectiv a responsabilului cu gestiunea
patrimoniului.
După amortizarea completa, aceste mijloace fixe se scot din
evidenta mijloacelor fixe şi se trec la categoria de obiecte de
inventar.
La scoaterea din folosinta se vor aplica regulile de casare a
obiectelor de inventar.
Nu se trec la categoria de obiecte de inventar mijloacele fixe care nu
au însuşiri comune obiectelor de inventar, cum ar fi: clădirile,
construcţiile, mijloacele de transport etc.

VANZARE MIJLOC FIX


raspunde

1. [cristi c] acum 4 ani


Vreau sa vand un mijloc fix (autoturism) care nu este amortizat
integral.Care este inregistrarea in acest caz (nota contabila) ?Si
daca vreau sa vand cu un pret mai mic decat mi-a ramas mie in
contabilitate dupa ce am scazut amortizarea...ce implicatii are ?
Multumesc mult !

2. [diana] acum 4 ani


Nu stie nimeni ? Va rog...........

3. [cristi c] acum 4 ani


461 = 758.3
= 4427
.........................
281.3 = 213.3
658.3

.... pune pe sef parc auto sa constatate printr-un referat valoarea


reala (care este mai mica decat cea ramasa din ctb), semnat si
aprobat cu nr de inregistrare (chiar trecut si prin CA) si te-ai scos...
succes

Subiect: INREGISTRARI CONTUL 167 - LEASING


In urma inregistrarilor lunare a facturilor de leasing soldul creditor al contului 167 a ajuns
pe 0. Mai am 2 facturi de inregistrat deoarece mai sunt 2 luni si se termina contractul. In ce
cont inregistrez aceste sume, aferente celor 2 facturi care mai sunt de primit?
Raspunde Citeaza

ContaRadules...
Contabil Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 11:58

• Profil In mod normal, in contul 167 ar fi trebuit sa aveti inregistrata valoarea mijlocului fix
consultant
achizitionat, si sa ajunga pe zero odata cu ultima factura primita pentru leasing, in funct
• Trimite mesaj de scadentar. Fie s-a/s-au strecurat eroare/erori contabila, fie contractul e in euro si nu
privat
efectuat reevaluarile in mod corect.
• ContaRadules
cu_srl a mai Contul 167 la sfarsitul fiecarei luni tb sa reprezinta valoarea ramasa a creditului acordat
scris conform unui scadentar (total euro*curs sf perioada). In mod curent scadentarele se ma
offline modifica, solicitati de la societatea de leasing ultimul scadentar.
Daca e problema de reevaluare:
Evidentiati facturile in contul 167 (167 = 401) si apoi creditati contul 167 cu 665, daca e
problema de reevaluare.
Daca sunt erori de inregistrare in ctb. se corecteaza conform legii contabilitatii.
2.00
Data inregistrarii:
Joi, 6 Ianuarie 2011,
22:37
Profil consultant Cere
consultanta

[Explicatii indice rating]

Raspunde Citeaza

gabi.b Utilizator
Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 12:08
• Trimite mesaj
privat Scadentarul este in euro, facturile emise lunar sunt in lei. Care sunt inregistrarile concre
• gabi.b a mai care se fac la sfarsitul fiecarei luni?
scris
Se face evaluare si pentru facturile emise si platite in aceeasi luna sau numai pt cele pla
offline in luna urmatoare emiterii lor?

7
Data inregistrarii:
Vineri, 26 Februarie
2010, 12:32
Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

Raspunde Citeaza

vlad.aurelia Utilizator
Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 14:21
• Trimite mesaj
privat Diferentele din reevaluarea lunara nu se duc in cont 668 sau 768?
• vlad.aurelia a
mai scris
offline

12
Data inregistrarii:
Vineri, 13 Martie 2009,
14:41
Profil utilizator

[Explicatii popularitate]

Raspunde Citeaza

ContaRadules...
Contabil Data post: Miercuri, 12 Ianuarie 2011, 19:51

• Profil exemplu de inregistrare:


consultant
in luna decembrie 2010, la 31.12.2010, cf scadentarului, mai raman de achitat 3 rate (ian
• Trimite mesaj - mart 2011). adunati aceste rate (cv acestora in euro), inmultiti-le cu cursul de 4.2848
privat
(31.12.2010) si inregistrati in contul 167 diferentele de curs valutar (pe 668 sau 768 cum
• ContaRadules
cu_srl a mai zis colega, scuze am considerat din graba situatia datoriilor externe).
scris repet aceasta inregistrare se face lunar, la cursul de la sfarsitul lunii.
offline
In cazul prezentat de dvs., nu se reevaluiaza facturile, acestea fiind in lei si decontate to
lei la cursul din data facturii ( in principiu cam asa sunt leasing-urile).

2.00
Data inregistrarii:
Joi, 6 Ianuarie 2011,
22:37
Profil consultant Cere
consultanta

[Explicatii indice rating]

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/forum


%7CdisplayTopicPage/topicID_171016/INREGISTRARI-CONTUL-167-LEASING.html#ixzz1JspsZl7s
Monografie leasing, contract novatie
Ajutor - Cauta - Membrii - Calendar

Versiune Completa: Monografie leasing, contract novatie

Forum 100% contabilitate - Conta.ro > Intrebari si raspunsuri >


MONOGRAFIE CONTABILA

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6

inter

Aug 12 2008, 08:12 AM

Nu ma poate ajuta nimeni??


Chiar nu stiu ce sa fac....
Totusi mi se pare absurd sa inregistrez mijlocul fix la cursul din data
contractului care s-a incheiat in decembrie anul trecut, avand in vedere ca
avansul pentru masina s-a platit in 3 iunie si a ajuns in 6 iunie la noi.

Ce spuneti, ma ajutati????

studenta IV

Aug 12 2008, 11:11 AM

Dupa cum bine ai sesizat in ct. 668/768 se inregistreaza diferentele


rezultate "din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar" nu in timpul
anului cand se foloseste 665/765. Ct. 768/668 s-ar folosi daca firma de
leasing si-ar actualiza si ea soldurile in valuta la sfarsitul anului, dar din
experienta mea iti pot spune ca acest lucru nu se va intampla si in anul
urmator iti va defalca diferentele de curs in 2 : intre ziua facturarii si 31
dec anterior si apoi intre 31 deca anterior si data avansului. Pentru
inregistrarea m.f. uita-te eventual pe factura de rata2 ca sa vezi fata de ce

curs se raporteaza, dar eu raman la ideea mea cu modul de inregistrare


.

eliotys

Aug 12 2008, 01:49 PM

Problema mea e urmatoarea: sa zicem ca rata X este scadenta in data de 1


aug; conform contractului de leasing financiar daca factura pt rata nu
soseste in termen (pana la 1 aug) plata se va face conform scadentarului
la cursul BNR din ziua platii corectat cu 1.75%.
Zis si facut. Intrebarea mea este: este normal sa mai platesc alte sume
rezultate din diferente de curs intre ziua platii si ziua facturii? pt ca daca
exista diferente favorbile sumele respective nu se restituie?
De obicei eu platesc factura cu o zi sau 2 inainte de scadenta iar cursul
BNR este cel de cu o zi inainte pt ca platile le fac prin trezorerie (adica
pana la ora 11 cel tarziu cand BNR-ul are pe site cursul din ziua
precedenta).

Astept cu interes opiniile voastre.

studenta IV

Aug 14 2008, 01:58 PM

CITAT(eliotys @ Aug 12 2008, 12:49 PM)

Zis si facut. Intrebarea mea este: este normal sa mai platesc alte sume
rezultate din diferente de curs intre ziua platii si ziua facturii? pt ca daca
exista diferente favorbile sumele respective nu se restituie?

Teoretic nu este normal , dar eu am avut la 4 leasinguri diferite calculate


si diferente intre data platii si data facturii. Depinde de firma de leasing

inairina

Aug 18 2008, 02:38 PM

In luna iulie am cumparat cateva aparate aer conditionat, acestea facand


obiectul unui ctr de leasing.Valoarea fiecarui aparat nu depaseste 1800
ron, deci sunt ob inventar. In luna august am primit o factura cu 2 pozitii :
principal si dobanda . Care sunt inregistrarile contabile pentru aceasta
situatie?

PasareaPhoenix

Aug 18 2008, 03:17 PM

La receptie inreg contab 303=167.., concomitent, D8xxx->val de leasing si


D8xxx->val dobanzii, din scadentar

la primirea facturii: 167=401 si 666=401, concomitent C8xxx rata de


leasing si C8xxx dobanda platita

miha2

Aug 18 2008, 11:10 PM


Buna seara tuturor colegilor.Ma confrunt cu o problema ce a mai fost
discutata pe aici dar fara nici un rezultat.Deoarece postarile erau mai
vechi sper sa se fi lamurit intre timp.
O societate achizitioneaza auto in leasing financiar.Insa mai tarziu se
hotaraste sa il cedeze printr-un contract de novatie.Cifrele nu sunt
reale;le-am pus pentru usurare.
-valoare de intrare mijloc fix 10000 lei
-rata leasing platita 4000 lei
-amortizare 5000 lei
D-na patron se hotaraste sa cedeze leasingul insa vrea sa isi recupereze
cea mai mare parte din ce a platit pana in prezent.Si intreaba care este
valoarea minima pe care poate sa o factureze pentru a nu se considera
diferenta cheltuiala nedeductibila?este corect ca pe factura sa se treaca
vanzare mijloc fix avand in vedere ca de fapt ea nu e proprietar?care ar fi
explicatia corecta?
Inregistrarea de inchidere ar fi:?
%=2133 10000 lei
2813 5000
1671 4000
6588 1000
Atunci val minima de facturat ar fi 1000 lei?
daca spre exemplu facturez 4111=7583 800 lei diferenta de 200 lei
reprezinta cheltuiala nedeductibila?
Sau privesc dintr-un unghi gresit problema?
Va multumesc

inairina

Aug 19 2008, 03:02 PM

Dar contul 167 are corespondenta cu 401? Eu din cate stiu se poate numai
cu 404.

Multumesc frumos pt raspuns!

nicolaitza

Aug 19 2008, 11:43 PM

eu as inregistra si cheltuiala cu obiecte de inventar la fiecare rata


603=303 cu valoarea lui 167

gasil

Sep 12 2008, 01:11 PM


Societatea are un autoturism achizitionat in leasing.Patronul vrea sa
renunte la el cedand altei societati contractul de leasing.In urma unei
intelegeri cu patronul societatii care va prelua leasingul va primi o
anumita suma de bani pentru care i se solicita factura .Intrebarea este ce
anume se va putea scrie pe acea factura ???

miraj

Sep 13 2008, 01:53 PM

care sunt contarile care se fac ptr un leasing din Austria ptr o masina ?

rog ajutatima!!!!

ce intervine nou fata de contarile care se fac la un leasing financiar?

MI_

Sep 19 2008, 01:08 PM

Buna !

Am si eu nevoie de ajutor ! Are cineva sau stie sau ma poate indruma,


unde pot gasi o monografie actuala (valabila cu 01.01.2008), cu noul plan
de conturi bancar si celelalte dispozitii pe care le-a dat BNR-ul? Eventual
daca exista ceva aparut prin monitoare? Nu ma intereseaza Ordinul
5/2005, actualizat al BNR-ului.

Multumesc mult!

stilou

Oct 1 2008, 07:16 PM

CITAT(anca30 @ Sep 6 2006, 02:13 PM)

O societate comerciala a preluat de la o persoana fizica, o masina in


leasing printr-un contract de novatie. Persoana fizica a platit pana la
momentul incheierii contractului de novatie 9 rate. Anexa la contractul de
novatie am scadentarul la contractul de leasing incheiat cu primul
utilizator. Intrebari:
1) Pe langa contractul de novatie, se mai face un contract de vanzare
cumparare intre persoana fizica care cedeaza si soc.comerciala care preia?
Factura nu va fi emisa deoarece cel care cedeaza masina si ctr.de leasing
este o persoana fizica.
2) La ce valoare de intrare se inregistreaza in contabilitate masina? -
Valoarea totala din scadentarul la ctr.de leasing; Valoarea a 15 rate
ramase de plata (24 - total, - 9 platite de pers.fizica), sau care?
3) Care va fi perioada de amortizare? De ex., din perioada maxima de 5 ani
scad cele 9 luni cat masina s-a aflat in proprietatea pers.fizice?
4) Cum preiau in contabilitate cele 9 rate platite de utilizatorul initial,
astfel incat sa evidentiez corect valoarea ctr.de leasing?

problema e ca scadentarul leasingului este diferit de ritmul de amortizare


al masinii si e posibil sa iti apara o diferenta intre valoarea ramasa de
amortizat si suma ratelor de leasing de achitat.
astfel ca va trebui sa folosesti contul de capitaluri numit "donatii pentru
investitii" daca valoarea valoarea ramasa de amortizat este mai mare
decat suma ratelor de achitat.
acum depinde de metoda de amortizare pe care vrei sa o folosesti din
mom ce masina intra in contabilitate : fie pe 60 luni fie dupa numarul de
km parcursi comparati cu cei scrisi in cartea tehnica ambele metode fiind
acceptate fiscal.

astfel vei inregistra :

2133 = %
167 Rate ramase de plata
281 Amortizarea pana la momentul cedarii leasingului (numarul de luni
trecute de la inceputul primului leasing)
133 Donatii pentru investitii

Diferenta din 133 " donatii" va trebui sa o treci treptat pe 7582 "Venituri
din donatii" odata cu fiecare amortizare ulterioara pana la sfarsit.
daca diferenta e negativa (posibil in cazul in care leasingul e pe mai mult
de 5 ani) e ca si cum o sa platesti mai mult decat face(numai dpdv
contabil) si atunci o tratezi ca o donatie acordata si o treci pe cheltuiala
pe toata diferenta din prima luna

2133 = %
281 Amortizarea pana la momentul cedarii leasingului (ex : functie de
numarul de luni trecute)
167 ( Diferenta dintre valoarea de intrare si deprecierea din 281)

6582 Cheltuieli cu donatiile = 167 Diferenta dintre ratele ramase de


achitat si suma creditata in contul 167 la operatia anterioara mai sus.
cheltuiala e nedeductibila.

valoarea de intrare pe care o treci in 2133 va fi cea cea totala din


scadentarul de leasing initial ca sa-ti apara valoarea bruta a masinii in
bilant.

nu cred ca e nevoie de contract de vanzare cumparare.

timiz

Oct 5 2008, 01:07 PM

va rog sa ma ajutati: nu am foarte multa experienta in inregistrarea


leasingului auto si nu stiu cum este corect. Exemplu:
valoare de achizitie 8900
tva 1691
avans achitat 2225
1.cum este corect inregistrat:
mij. fix 213=167=8900 sau 213=167=8900+1691
2. avans 409=5121=2225
3. decontat avans 167=409=1870
4426=409=355
4.
plata rate lunare 167=404=rata din fact
1687=404=dobanda
666=471=dobanda
4426=404=val tva fact lunara

dar cand am si valoare reziduala ?

va multumesc si sper sa ma ajute cineva cat mai repede pentru ca trebuie

sa inchid luna si nu stiu cum

Nicoleta_Z

Oct 5 2008, 07:27 PM

Avansul il inregistrezi in 231 sau in 167 dupa caz, in functie de cand are

loc receptia masinii!!!Nu are ce cauta 409!


Trebuie sa citesti contractul sa vezi ce-ti spune de rata reziduala, este
inclusa in rate sau ti-o factureaza la final?!
stroetania

Oct 8 2008, 08:00 PM

buna,
as dori si eu monografia leasingu lui financiar valabila in 2008
va rog sa nu ma trimiteti la cautare ca am cautat pana m au durut ochii si
am gasit doar model vechi
multumesc

bursucel

Oct 9 2008, 12:37 PM

CITAT(stroetania @ Oct 8 2008, 08:00 PM)

buna,
as dori si eu monografia leasingu lui financiar valabila in 2008
va rog sa nu ma trimiteti la cautare ca am cautat pana m au durut ochii si
am gasit doar model vechi
multumesc

Sa zicem ca obiectul contractului de leasing financiar este un mijloc de


transport.
- pretul inscris in contract este 50.000 lei
- avansul de plata convenit este de 15% (50.000 x 15% = 7.500 lei)
- durata normala de functionare - 5 ani
- se opteaza pt. amortizarea liniara (cota de amortizare 10%; amortizarea
lunara = 50.000/10/12 = 416.67 lei)
- valoarea reziduala stabilita in contract - 10.000 lei

1.Primirea bunului in leasing cf. contract


2133 = 167 50.000

concomitent se face inreg. extrabilantiera in debitul lui 8036 cu valoarea


de 50.000 si in debitul lui 8051 cu valoarea din contarct a dobanzii

2. Primirea facturii privind avansul de plata


% = 404 8.925
167 7.500
4426 1.425
concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea
de 7.500

3.Plata avansului
404 = 5121 8.925

4.Inregistrarea facturii privind prima rata


% = 404
167 (in anumite contracte in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea)
666 dobanda lunara
613 (daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167)
4426
(Inainte de O.M.E.F. 2374/2007 se evidentia dobanda din contractul de
leasing financiar 471 = 1687, acum dobanda se evidentiaza pe masura
facturarii)

concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea


ratei si in creditul lui 8051 cu valoarea dobanzii

5.Plata facturii aferente primei rate


404 = 5121

6.Inregistrarea amortizarii lunare


6811 = 2813 416.67

7.La expirarea contractului se consemneaza transferul dreptului de


proprietate(facturarea valorii reziduale)
% = 404 11.900
167 10.000
4426 1.900

concomitent se face inreg. extrabilantiera in creditul lui 8036 cu valoarea


reziduala 10.000

mihaci

Oct 13 2008, 03:40 PM

Firma a cumparat un automobil in leasing. S`a primit factura proforma pe


baza careia s`a platit avansul cu chitanta (cash deposit) la o banca. Suma
platita este de 12.000 ron , ce inregistrare contabila fac?
Factura s`a emis cateva zile mai tarziu si este egala cu suma platita.
Pot face plata prin casa, nu se considera plata furnizor,
chitanta/depunerea fiind mai mare de 5000 ron? multumesc
Lexiroxi

Oct 13 2008, 08:38 PM

Se excepteaza de la plafonul zilnic maxim de 10.000 lei, plati catre o


singura persoana juridica admise in limita plafonului zilnic in suma de
5.000 lei, depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile
furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal
intocmite – art. 5 alin.(3) OG nr. 15 / 1996 privind intarirea disciplinei
financiar-valutare.
Factura avans
%=404
167
4426
Plata avans
404=5121

Eni.kmdz

Oct 13 2008, 10:17 PM

buna!
Am preluat recent o firma de constructii care are si un contract de leasing.
Spre surprinderea mea in februarie la momentul primirii mijlocului de
transport s-a inregistrat si dobanda pe 471 resp 1687.
E indestul sa fac inversul notei, adica 1687=471 cu valoarea ramasa sau

nu? Ar trebui sa modific si facturile operate?

Va rog din suflet da-ti un sfat!!

mony23

Oct 14 2008, 11:09 AM

poti sa faci stornarea notei fara modificari in lunile trecute

irina petcu

Oct 22 2008, 10:05 AM

Am urmatoarea situatie:
- In luna februarie 2008, o firma a achizitionat un camion in leasing
financiar. In luna septembrie, patronul s-a hotarat sa o cumpere de la
societatea de leasing. Societatea de leasing a facut factura definitiva pe
camion. Achizitie intracomunitara.Valoare=45.000 EUR
Ma intereseaza sa stiu daca urmatoarele sunt corecte (nu am mai avut de
a face cu asa ceva) :
- Valoare camion pe contractul de leasing = 80.000 EUR
- Rata lunara = 2000 EUR
- Plata rate leasing februarie-august = 2000x 7 = 14000
Sold cont 167 = 66.000 E
Sold cont 2133 = 80.000 E
La primirea facturii de achizitie camion-inregistrari contabile:

2133 - 404 = 45.000 EUR

2133 - 167 = -66.000 eur

- sold ct. 167 = 0


- sold ct. 2133 = 59000 eur.

Intrebare: Sunt corecte aceste inregistrari, avand in vedere ca valoarea


mijlocului fix se diminueaza si camionul a fost amortizat 6 luni la valoarea
de 80.000 eur? Sau este corect soldul rezultat?

Va rog sa ma ajutati, nu am mai avut astfel de cazuri.


Multumesc

irina petcu

Oct 22 2008, 08:29 PM

lenus959

Oct 23 2008, 11:36 AM

buna ziua,am o mare rugaminte daca ma puteti ajuta cu inregistrari legate


de cesionarea unui contract de leasing .va multumesc anticipat

irina petcu

Oct 23 2008, 12:17 PM

O sa-ti scriu aici, ce am aflat eu, inclusiv baza legala

CITAT

Studiu de caz - contract de novatie cu schimbare de utilizator


(sursa: ec. János Debreczeni presedinte CECCAR, filiala Covasna), ec.
László Debreczeni (vicepresedinte al Asociatiei Economistilor Maghiari din
Romania)

I. ASPECTE CONTABILE

O entitate incheie in data de 03.01.2006 un contract de leasing financiar


pe o perioada de trei ani, obiectul contractului fiind un autoturism in
valoare de 39.000 lei.

Principalele clauze contractuale sunt:

* durata contractului 3 ani


* rata dobanzii 10% pe an
* dobanda - pe primul an - 3.900 lei
* pe anul doi - 2.600 lei
* pe anul trei ? 1.300 lei
* total ? 7.800
* rata leasing - pe primul an ? 16.900 (13.000 + 3.900) lei
* anul doi ? 15.600 (13.000 + 2.600) lei
* anul trei ? 14.300 (13.000 + 1.300) lei

Autoturismul se va amortiza pe 4 ani de utilizare, amortizarea anuala fiind


de 9.750 lei.

Principalele inregistrari contabile la utilizator sunt:

1.In primul an:

* inregistrarea ?intrarii?autoturismului:

213 ?Instalatii technice, mijloace = 167 ?Alte imprumuturi si 39.000

de transport, animale si plantatii?datorii asimilate?

* evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing in cont


extrabilantier:

Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 7.800

* inregistrarea facturilor scadente pe primul an al contractului:

% = 404 ?Furnizori de imobilizari? 19.370


167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
666 ?Cheltuieli privind dobanzile? 3.900
4426 ?TVA deductibila?2.470

* diminuarea dobanzii de plata inregistrata extra contabil:

Credit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 3.900

* achitarea facturii:

404 ?Furnizori de imobilizari? = 5121 ?Conturi la banci in lei? 19.370

* inregistrarea amortizarii autoturismului pe primul an de functionare:

6811 ?Cheltuieli de exploatare = 281 ?Amortizarea privind 9.750

privind amortizarea imobilizarilor? imobilizarile corporale?

2. In al doilea an:

* inregistrarea facturilor scadente pe al doilea an din contract:

% = 404 ?Furnizori de imobilizari? 18.070


167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
666 ?Cheltuieli privind dobanzile? 2.600
4426 ?TVA deductibila? 2.470

* diminuarea dobanzii de plata inregistrata extra contabil:

Credit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 2.600

* achitarea facturii:

404 ?Furnizori de imobilizari? = 5121 ?Conturi la banci in lei? 18.070

* inregistrarea amortizarii autoturismului pe al doilea an de functionare:

6811 ?Cheltuielli de exploatare privind = 281 ?Amortizarea privind 9.750

amortizarea imobilizarilor? imobilizarile corporale?

La expirare a doi ani din durata contractului de leasing , utilizatorul


renunta la contract si cesioneaza autoturismul de comun acord cu
locatorul, unei terte persoane in baza contractului de novatie cu
schimbare de utilizator. Pentru ratele achitate pana in momentul novatiei
Vechiul Utilizator nu emite factura , respectiv cedarea se efectueaza fara
plata.

Cu aceasta ocazie are loc descarcarea din gestiune a valorii autoturismului


primit.
La aceasta data situatia conturilor implicate in operatiunea de leasing se
prezinta astfel:
- soldul cont167 ?Alte imprumuturi si datorii asimilate? 13.000
- soldul cont 2811 ?Amortizarea privind imobilizarile corporale? 19.500
- soldul cont debit 8051 ?Dobanzi de platit? 1.300

%= 213 ?Instalatii tehnice, 39.000


mijloace de transport,

animale si plantatii?
281 ?Amortizarea privind 19.500

imobilizarile corporale?

167 ?Alte imprumuturi si 13.000

datorii asimilate?

6583 ?Cheltuieli privind activele 6.500

cedate si alte operatii de capital?

Dobanda evidentiata in contul 8051 ?Dobanzi de platit? se corecteaza prin


stornare:

Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 1.300

Noul Utilizator, preluand contractul de leasing , urmeaza sa inregistreze


intrarea autoturismului la valoarea de 13.000 lei, respectiv sa inregistreze
extracontabil dobanda de 1.300 lei conform contractului preluat.

213 ?Instalatii technice, mijloace = 167 ?Alte imprumuturi 13.000

de transport, animale si plantatii? si datorii asimilate?

Debit cont 8051 ?Dobanzi de platit? 1,300

Amortizarea autoturismului se va efectua respectand prevederile Hotararii


Guvernului nr. 2.139/1994, respectiv recuperarea valorii cu intrare se face
pe durata normala ramasa, deoarece se cunosc datele de identificare. In
consecinta Noul Utilizator poate opta pentru intervalul de 4-6 ani, din care
scade durata consumata de 2 ani, stabilind astfel norma de amortizare.

II. ASPECTE FISCALE

Articolul contabil privind descarcarea autoturismului cedat inainte de


expirarea duratei contractului de leasing si a duratei normale de
functionare genereaza o cheltuiala a carei deductibilitate fiscala o vom
trata in doua variante:

a.) Daca la cesionarea contractului de leasing nu s-a realizat in


contrapartida un venit cel putin la nivelul valorii ramase neamortizate,
suma de 6.500 lei inregistrata in contul 6583 ?Cheltuieli privind activele
cedate si alte operatii de capital? este nedeductibila fiscal. Art. 21 alin. (1)
din Codul fiscal recunoaste cheltuielile numai daca sunt efectuate in
scopul realizarii de venituri impozabile. Mai mult daca cesionarea fara
plata se realizeaza catre persoane afiliate nedeductibilitatea valorii
ramase este evidenta.

b.) Totusi in situatii fortuite, cum ar fi incapacitatea de plata, societatea


fiind in imposibilitatea de a mai plati ratele scadente, cesionarea
contractului fara plata sau sub valoarea neamortizata ramasa este
inevitabila. Mai mult daca cesionarea in aceste cazuri nu a urmarit
interesul unor terti deductibilitatea valorii ramase este si mai evidenta.

In continuare largim tratamentul fiscal al cesionarii contractului de leasing


si din punct de vedere al TVA , facand urmatoarele (precizari) aprecieri:
-Conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal predarea efectiva a unui
bun in cadrul unui contract de leasing , inclusiv cedarea de contract de
leasing , nu constituie livrare de bunuri, respectiv nu se colecteaza TVA ;
-Bunurile cedate in baza contractului de novatie nu sunt supuse ajustarii
conform art. 149 alin (4) lit. d) deoarece cedarea contractului de leasing
nu inseamna ca acel bun si-a incetat existenta sau a facut obiectul unei
livrari de bunuri sau unei livrari catre sine. Conform art. 129 alin (3)
coroborat cu art. 149 alin (1) lit. a) din Codul fiscal , operatiunea de
leasing este considerata prestare de servicii care consta in transmiterea
folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing , respectiv nu se
considera bun de capital (la utilizator) supus ajustarii.
Scuze ca am postat asa de mult, sper sa foloseasca si altora care se "bat"
de asa ceva.

stroetania

Oct 23 2008, 07:19 PM

multumesc f mult ptr raspuns si daca esti amabil as dori sa mi mai explici
mai pe inteles ce inseamna val reziduuala
merci

irina petcu

Oct 23 2008, 11:22 PM

In contractul de leasing financiar se specifica o valoare reziduala (ramasa)


dupa utilizarea (uzura) mijlocului fix. Aceasta nu trebuie sa fie mai mare
decat 50% din valoarea de achizitie a mijlocului fix inscrisa in contract.
de ex. valoare de achizitie: 100.000 eur
avans 20.000
100.000-20.000 = 80.000
Astia 80.000 se repartizeaza pe rate lunare de leasing (nu ma mai complic
cu dobanda ca e separat)
Acesti 80.000 includ si valoarea reziduala (ca vad ca mai nou asa se
practica)
80.000: 35 rate
a 36-a rata e valoarea reziduala. Acuma depinde de fiecare societate de
leasing cum intocmeste contractul si scadentarul
Sunt societati de leasing care pun pe scadentar fix 36 de rate lunare si
valoarea reziduala separat.

stroetania

Oct 26 2008, 02:39 PM

buna
am citit in codul fiscal la contracte de leasing nu inteleg aici:<in cazul
leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda,iar in cazul leas.
operational locatarul deduce chiria(rata de leasing)>
stiu ca cel financiar e bun ptr o firma pentru ca poersoana juridica
amortizeaza bunul dar pe cel operational cine il foloseste?
multumesc anticipat

mai am o rugaminte daca puteti sa mi trimiteti scanat o factura de leasing


operat si unsa de fiananciar bineinteles fara detalii furnizor client

lenus959
Oct 27 2008, 10:00 AM

Multumesc irina mi-ai fost de mare ajutor.Scuze pt intarzaiere dar la noi la


lucru avem trei echipe de control de fond /pt.toate firmele
administratorului/ si mereu voiau ceva si nu am apucat sa intru pe net iar
acasa nu am net.Inca o data multumesc.

irina petcu

Oct 27 2008, 11:36 AM

Cu multa placere.

Tere

Oct 27 2008, 08:57 PM

buna seara
am primit si eu o fact de la leasing in care scrie "comision-taxa poluare"in
ce cont inregistrez in 628 sau 635??????

silviu1996

Oct 28 2008, 10:08 AM

am unl easing operatioanal care se termina in 2009, patronul trea sa


plateasca toate ratele acum si sa-l cumpere, la ce valoare trebuie sa-l
inreg. in contab si ce acte imi trebuie sa-l vand

irina petcu

Oct 31 2008, 11:39 AM

Din cate stiu, la leasing-ul operational ratele sunt sub forma de chirie.
Parerea mea este ca poate sa-ti faca factura de vinzare direct. Pentru ca
nu folosesti contul 2133 si 167 la leasing operational. Numai contul 612.
Dupa ce iti face factura, mijlocul de transport este al tau dupa ce
furnizorul radiaza masina si tu o inregistrezi pe firma ta. Si o poti vinde.
Nu?

rona

Nov 10 2008, 04:19 PM

Vin si eu cu o intrebare
platesc rovinieta pt o masina in leasing dar beneficiar este societatea de
leasing
eu cum imi trec cheltuiala respectiva pe firma mea?
am voie?
cred ca da

irina petcu

Nov 10 2008, 04:26 PM

Da. Este proprietatea furnizorului de leasing, dar cheltuielile cu


exploatarea mijlocului de transport sunt deductibile la utilizator. De altfel,
pe bonul cu rovigneta va fi inscrisa seria de sasiu a masinii, nr.
inmatriculare si numele utilizatorului.

Si poti sa o consideri ca o taxa de drum . Cont de cheltuiala 628.

pav

Nov 10 2008, 04:34 PM

CITAT(irina petcu @ Oct 22 2008, 10:05 AM)

Am urmatoarea situatie:
- In luna februarie 2008, o firma a achizitionat un camion in leasing
financiar. In luna septembrie, patronul s-a hotarat sa o cumpere de la
societatea de leasing. Societatea de leasing a facut factura definitiva pe
camion. Achizitie intracomunitara.Valoare=45.000 EUR
Ma intereseaza sa stiu daca urmatoarele sunt corecte (nu am mai avut de
a face cu asa ceva) :
- Valoare camion pe contractul de leasing = 80.000 EUR
- Rata lunara = 2000 EUR
- Plata rate leasing februarie-august = 2000x 7 = 14000
Sold cont 167 = 66.000 E
Sold cont 2133 = 80.000 E
La primirea facturii de achizitie camion-inregistrari contabile:

2133 - 404 = 45.000 EUR

2133 - 167 = -66.000 eur

- sold ct. 167 = 0


- sold ct. 2133 = 59000 eur.

Intrebare: Sunt corecte aceste inregistrari, avand in vedere ca valoarea


mijlocului fix se diminueaza si camionul a fost amortizat 6 luni la valoarea
de 80.000 eur? Sau este corect soldul rezultat?
Va rog sa ma ajutati, nu am mai avut astfel de cazuri.

Multumesc

daca valoarea contractului de leasing este de 80000 EUR (in aceasta


valoare este inclus si tva)

este normal ca fisa contului ptr mijloc fix sa fie mai mic ptr ca nu include
tva, chelt cu comision de facturare, chelt cu dobanda , alte cheltuieli de
inchiderea contractului..

silviu1996

Nov 13 2008, 10:11 AM

Da asa este, daca o vand la o valoare mai mica decat mi-a facturat-o firma
de leasing diferenta este deductibila?? si trebuie sa fac cumva ajustarea
tva-ului?

filip florentina

Nov 13 2008, 09:16 PM

Buna seara, va rog frumos sa ma ajutati si pe mine intr-o speta:


o societate are luat in leasing financiar un apartament
o alta societate nou infiintata preia acest contract de leasing
firma de leasing a cerut instrumente de plata in alb de la amandoua
firmele, pe cea veche a spus ca gireaza pt. firma noua
se face un contract de novatie
ce inregistrari se efectueaza odata cu inregistrarea contractului de
novatie la cele doua firme

astept raspuns, multumesc

madalinab

Nov 15 2008, 03:33 AM

Florentina, ti-am mutat mesajul in acest topic si te invit sa-l parcurgi


pentru ca s-a discutat chiar aici despre novatie. De asemenea, daca dai
cautare in forum gasesti si alte discutii legate de acest subiect.
Te rog sa fii mai atenta pe viitor si sa dai cautare inainte de a adresa o
intrebare.

irina petcu
Nov 15 2008, 10:23 PM

CITAT(dana77 @ May 30 2008, 01:39 PM)

Mai fetelor,ma scuzti ca ma bag dar si pe mine ma intere subiectul f tare.


Nu vad de ce ar tb facturate ratele de leasing pe care le-a achiata
utilizatorul nr 1 pe considerentul ca el s-a folosit de masina deci de ce ar
tb sa factureze la altcineva un serviciu de care a beneficiat.Eu zic sa
factureze numai avansul(si nici aici nu sunt convinsa ca tb tot avansul) si
ratele ramase neachitate pana in momentul cedarii leasingului.Iar
amortizarea lunara a auto sa o storneze pana la nivelul ratelor achitate
.De ce utilizatorul nr 2 tb sa se incarce cu val auto la pretul de vanzare al
firmei de leasing daca el nu fol un auto nou.Plus ca in final daca stai si te
gandesti pt acelasi obiect al leasingului auto ,cel putin o perioada ar fi
amortizat de 2 ori si la utilizatorul nr 1 si la utilizatorul nr 2,(ori tb avut in
vedere ca e vb de acelasi mijloc fix).
Asa m-am gandit eu ca princiu dar o sa fac ceva note ciontabile sa vad ce
iese.

Sa stii ca si eu sunt de aceeasi parere. Chiar am avut discutii pe tema


asta. Si dupa ce am "sapat" bine ca sa-mi argumentez spusele am gasit
chiar un studiu de caz pe tema asta. Imi cer scuze, cred ca l-am postat in
alta parte. Dar mise pare foarte logic sa fie asa. Pe langa asta, s-a mai pus
in discutie intocmirea unei facturi-nu pe ratele de leasing - ci pe toata
valoarea de achizitie a mijlocului fix - de catre utilizatorul anterior, adica
cel care cesiona contractul de leasing. Adica el vindea o masina care de
fapt nu era a lui.
Din moment ce a folosit masina, a amortizat-o nu mi se pare corect sa mai
factureze ratele de leasing pe care le-a platit el darmite mijlocul fix.
Ca facturezi avansul, comisionul de administrare, e altceva, asta specifica
si legea.

IMblue

Dec 19 2008, 08:17 PM

Buna tuturor! Bine v-am gasit!


Am si eu o rugaminte...help me pls!!!
Intrebare...diferentele de curs valutar la facturile de leasing financiar se
inregistreaza pe 665...dar eu am facut o mare gafa: le-am inregistrat pe

167 , (exact cum am inregistrat si diferentele de pret). Ce pot face in


aceasta situatie?Cum pot corecta greseala?

mercis anticipat pentru cei ce ma vor "lumina"

aNgelica pop

Dec 19 2008, 09:26 PM

din ce an e leasingul?

IMblue

Dec 20 2008, 09:15 AM

CITAT(aNgelica pop @ Dec 19 2008, 09:26 PM)

din ce an e leasingul?

inregistrarile le-am facut asa incepand cu luna oct.2007 pana luna

trecuta(nov.2008)

filip florentina

Jan 4 2009, 04:23 PM

Buna ziua si La multi ani

Am nevoie de ajutor legat de inregistrarea unui ctr. de leasing:


-valoare ctr = 49.301.86 euro
-val. capital(rate) = 27.074.94 euro
-dobanda = 19.953.92 euro
-val. reziduala = 1.425.00 euro
-asigurare = 848.00 euro

aceste valori le-am luat din ctr. de leasing financiar.

ce ma intereseaza pe mine este "care este CIP?" avand in vedere ca am


mai multe cursuri valutare:

-pe factura de leasing am asa: curs contract= 3.4946, curs factura


=3.8692, curs rata capital =3.6102

CARE ESTE DE FAPT CURSUL CARE TREBUIE LUAT IN CONSIDERARE LA


INREGISTRAREA CTR. DE LEASING?
CE INREGISTRARI TREBUIE EFECTUATE?

VA ROG MULT SA MA AJUTATI, ASTEPT RASPUNS

MULTUMESC MULT

danianca

Jan 13 2009, 09:28 PM

buna seara tuturor! Va rog ajutati-ma si pe mine, nu stiu cum da fac.


Pentru un contract de leasing financiar cu o durata de 4 ani, se poate
calcula amortizarea liniar impartind valoarea de intrare a automobilului la
nr de luni din contract, adica 48? Va multumesc.

danianca

Jan 13 2009, 10:02 PM

va rog dati-mi un raspuns, nu stiu cum sa calculez amortizarea pentru


acest leasing financiar.Durata contractului este de 4 ani, pot calcula
amortizarea liniar impartind valoarea mijlocului fix(autoturism) la numarul
de luni din contract, adica 48? sau nu se poate lua in calcul durata
contractului de leasing ? va rog ajutati-ma daca puteti.

lucis

Jan 14 2009, 10:59 AM

Va rog o parere:Am pe factura de leasing: Diferenta dobanda


Euribor=minus 20.74lei, de exemplu. Tratez ca diferenta de curs sau scad
valoarea de rata a dobanzii din factura? Va rog mult !

Nu are nimeni asa ceva pe facturi de la leasing? Multumesc

Pana la urma o sa scad suma din rata dobanzii din factura 666=404=minus
20.74 lei . Asa cred ca e mai bine decat sa fac 404=765. N-am gasit clar
nicaeri scris despre asta. Poate ma corectati voi. Va multumesc.

Mai am o intrebare: Pe factura de leasing mai am :Marja lunara de risc.


Cum o inregistrez in conta. M-am gandit ca tot este o diferenta de curs.
Sau nu? Va multumesc

Va prezint tot ce scrie pe factura de leasing financiar de la International


leasing si cum fac eu inregistrarile contabile:
1.Rata leasing rat 2 (214,0 euro*3,73 ron/eur)-curs istoric
167=404=798,22 lei + 4426=404=151.66 lei;

2.Diferenta pret Rata leasing rata 2 variatie curs valutar an 2008(214,0-


0,0098 ron/eur)
404=768=2.1 lei+4426=404=minus 0.4 lei;

3.Dobanda rata 2(94,0 eur*3.73 lei/eur)-curs istoric


666=404=350,62 lei+4426=404=66.62 lei;

4. Diferenta pret Rata leasing rata 2 variatie curs valutar an 2008(94,0-


0,0098 ron/eur)
404=768=0,92 lei+4426=404=minus 0.18 lei;

5.Servicii de asigurare rata 2(73,0 eur*3.671 lei/eur)


613=404=267.98 lei +4426=404=50.92 lei;

6.Diferenta de curs valutar rata anul 2008(214,0 eur*-0,0492 lei)


404=768=10,53 lei +4426=404=minus 2 lei;

7. Diferenta de curs valutar dobanda anul 2008(94,0 eur*-0,0492 lei)


404=768=4,62 lei +4426=404=minus 0,88 lei;

8.Comision lunar de gestionare


628=404=29,37 lei +4426=404=5.58 lei;

9.Marja lunara de risc


668=404=56,5 lei + 4426=404=10,73;

10.Diferenta dobanda Euribor


668=404=16,81 lei + 4426=404=3.19 lei;
Total factura=1786,57 lei

Nu sint sigura de inregistrarile de la pct.9 si 10.

Va rog daca n-am dreptate sa ma corectati. Va multumesc din suflet

pentru rabdare.

ATENTIE! A aparut Editia a 2-a!


Ghid pentru infiintarea, organizarea si functionarea
profitabila ca PFA!
CLICK AICI PENTRU DETALII >>
Cuvinte cheie: mijloace fixe, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe

Noutate: Orice discutie despre reevaluarea mijloacelor fixe constituie un subiect dificil, iar modificarile
legislative recente nu l-au ocolit. Ce se intampla cu rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe? Mai sunt
acestea recunoscute din punct de vedere fiscal?
1. Din punct de vedere contabil
Atunci cand efectuam reevaluarea imobilizarilor corporale, valoarea reevaluata se substituie valorii de
intrare a imobilizarilor corporale.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului.
Evaluarile se efectueaza, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism
profesional in domeniu, recunoscut national si international.
Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului supus reevaluarii. Asadar, in locul costului de
achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte de efectuarea reevaluarii acelui
activ vom avea valoarea rezultata din reevaluare.
In acest caz, amortizarea activului respectiv o vom efectua avand in vedere valoarea acestuia,
determinata in urma reevaluarii.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie
reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nicio piata activa pentru acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza
astfel:
1. In cazul in care nu a existat o descrestere anterioara, surplusul din reevaluare fata de valoarea
contabila neta se va inregistra in contul 105 „Rezerve din reevaluare“;
2. In cazul in care a existat o descrestere anterioara, surplusul din reevaluare fata de valoarea contabila
neta se va inregistra astfel:
*in contul 7813 „Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor“ cu valoarea inregistrata in contul
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“ cu ocazia reevaluarii
anterioare atunci cand a avut loc descresterea de valoare. In acest caz, venitul inregistrat compenseaza
cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ;
*in contul 105 „Rezerve din reevaluare“ cu valoarea ce depaseste suma inregistrata in contul 6813
„Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobiliza
rilor“ cu ocazia reevaluarii anterioare atunci cand a avut loc descresterea de valoare, daca este cazul.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete atunci aceasta se trateaza astfel:
1. in cazul in care nu a existat o crestere anterioara, minusul din reevaluare fata de valoarea contabila
neta se va inregistra in contul 6813 „Cheltuieli de exploatare
privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“;
2. in cazul in care a existat o crestere anterioara, minusul din reevaluare fata de valoarea contabila neta
se va inregistra astfel:
*in contul 105 „Rezerve din reevaluare“ cu valoarea inregistrata in acest cont;
*in contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor“ cu valoarea ce
depaseste suma inregistrata in contul 105 „Rezerve
din reevaluare“, daca este cazul.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve,
atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de
entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza
valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care
activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv
realizat.
2. Din punct de vedere fiscal Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata
dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii
fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea
amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi, rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in
sold in contul 1065 la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil.
Aceste rezerve se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora.
3. Exemplu:
*inregistrarea achizitiei utilajului:
Valoarea de intrare a utilajului in decembrie 2007 = 12.000 lei
% = 404 14.280
„Furnizori de imobilizari“
2131 12.000
„Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)“
4426 2.280
„TVA deductibila“
*inregistrarea amortizarii lunare:
Durata de amortizare = 10 ani
Amortizarea lunara = 12.000 lei / 10 ani / 12 luni = 100 lei
6811 = 2813 100
„Cheltuieli de „Amortizarea instalatiilor
exploatare privind mijloacelor de transport,
amortizarea imobilizarilor“ animalelor si plantatiilor“
*eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2008 – 31.12.2008 din valoarea bruta a activului:
Amortizarea cumulata = 100 lei x 12 luni = 1.200 lei
28130 = 2131 1.200
„Amortizarea instalatiilor, „Echipamente tehnologice
mijloacelor de transport, (masini, utilaje si instalatii de lucru)“
animalelor si plantatiilor“
*inregistrarea reevaluarii efectuate in data de 31.12.2008:
La data de 31 decembrie 2008 se efectueaza reevaluarea mijlocului fix, stabilindu- se o valoare justa de
15.000 lei.
Valoarea contabila neta = 12.000 – 1.200 = 10.800 lei
Rezerva din reevaluare = 15.000 – 10.800 = 4.200 lei
2131 = 105 4.200
„Echipamente tehnologice „Rezerve din reevaluare“
(masini, utilaje si instalatii

de lucru“

*inregistrarea amortizarii in luna ianuarie 2009 potrivit noii valori rezultate din reevaluare:
Valoarea de amortizat recalculata = 15.000 lei / 9 ani / 12 luni = 138,89 lei
6811 = 2813 138,89
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea imobilizarilor“ transport, animalelor si plantatiilor“

*capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009:


Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza, pe masura folosirii utilajului in activitate (amortizare)
sau prin capitalizare in momentul cand activul este scos din evidenta.
Capitalizarea surplusului din reevaluare = valoarea amortizarii dupa reevaluare – valoarea amortizarii
inainte de reevaluare = 138,89 – 100 = 38,89 lei
105 = 1065 38,89
„Rezerve din reevaluare“ „Rezerve reprezentand

surplusul realizat

din rezerve din reevaluare“

Concluzii la exemplu
*Suma de 38,89 lei va fi impozitata deoarece rezervele din reevaluarea mijlocului fix au fost deduse la
calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale. Asadar, aceasta suma va fi impozitata
concomitent cu deducerea amortizarii fiscale.
*Rezervele reprezentand surplusul realizat din rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe existente in sold
in contul 1065 la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, respectiv suma de 155,56 lei (38,89 lei x 4 luni), care au
fost deduse la calculul profitului impozabil nu se vor impozita decat in momentul modificarii destinatiei
acestora.
Acte normative aplicabile:
Pct. 29 alin. (3), pct. 109 alin. (1), pct. 110 alin. (1) si (3), pct. 111 alin. (3)-(5) si (8) din Reglementarile
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005
Art. 22 alin. (51) din Codul