Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Grila
Teste Grila
A .Disfagia;
B. Hipersalivatia;
C. Regurgitatia de alimente;
D. Cianoza;
E. Dispnea, polipnea.
2. CS Secretia salivara abundenta de la nastere la copilul nou – nascut este simptomul principal
în:
B. Stenoza esofagiana
C. Hernie diafragmatica
D. Duplicatie de esofag
E. Atrezie de esofag
4.CS Pneumonia recurenta la sugar cel mai frecvent se întîlneste în urmatoarea afectiune
congenitala:
A. Diverticuli esofagieni;
5. CS Nou – nascutul, care se asfixiaza si respira greu, iar gura i se umple cu secretii
salivare are:
D. Fistule congenitale recto - vaginale (cu rect si anus normal dezvoltate);
A. Atrezia esofagiana;
D. Hernia diafragmatica;
A. Dispneea
B. Voma alimentara
C. Voma bilioasa
D. Balonarea abdomenului
E. Hemoragia digestiva
A. Precoce de la nastere
B. Bilioasa
D. Rar întâlnita
10. CS Varsaturile alimentare "albe" în " jet", explozive la copilul de 6 saptamîni sînt prezente
permanent în:
C. Stenoza duodenului;
D. Sindromul Ladd;
E. Hernia hiatala.
A. Varsatura de la nastere;
D. Palparea olivei
B. Agitatia copilului;
E. Constipatia severa.
13. CS Diagnosticul diferential al stenozei hipertrofice de pilor în primul rând se face cu:
A. Pancreasul inelar;
B. Spasmul piloric;
C. Ileusul meconial:;
D. Stenoza duodenala;
E. Volvulus intestinal.
E. Abdomenul distensiat.
A. Varsaturi alimentare;
E. Varsaturi hemoragice;
16. CS Diagnosticul ocluziei congenitale înalte se precizeaza:
B. Laparascopia;
C. Irigografia;
D. Pneumoirigografia;
E. Fibroesofagogastroscopia.
17. CS Prezenta a 2 imagini hidroaerice în etajul abdominal superior (de o parte si de alta a
coloanei vertebrale) la radiograma toraco – abdominala simpla în pozitie ortostatica
precizeaza diagnosticul:
B. Atrezia duodenului;
C. Stenoza duodenului;
D. Ileusul meconial;
E. Peritonita meconiala.
B. Spasmul piloric
C. Stenoza duodenului
D. Atrezia duodenului
A. Varsatura alimentara
B. Varsatura bilioasa
A. Hernii interne
B. Stenoza intestinului
B. Varsaturi bilioase dupa 24-48 ore de viata, apoi varsaturi cu continut intestinal
D. Rectoragie spontana
22. CS Orice nou – nascut care varsa bilios trebuie sa fie suspectat de:
D. Peritonita meconiala;
E. Megacolon congenital.
23. CS Hidramniosul este cea mai frecventa cauza de nastere prematura a copiilor cu:
D. Malformatii anorectale;
E. Peritonita meconiala.
E. Megacolonului congenital.
25. CS Imaginea în taler de balanta (la radiografia toraco – abdominala simpla în pozitia
ortostatica) precizeaza diagnosticul de:
C. Atrezie de duoden;
D. Stenoza de duoden;
E. Atrezie de ileon.
A.Stenoza de ileon;
B. Invaginatia întestinala;
C. Gastrita meconiala;
D. Enterocolita ulceroasa;
E. Volvulusul intestinului.
C. Aganglionoza, hipoganglionoza;
D. Cauze functionale;
E. Atrezii ano-rectale
E. Alimentatie incorecta.
29. CS Pentru colonul distal, rect si anus inervatia parasimpatica provine din:
A. Radacinile T1 - T2 - T3
B. Radacinile L3 - L4 - L5
C. Radacinile L4 - L5 - S1
D. Radacinile S2 -S3 - S4
E. Ganglionul stelat
C. Atrezie colica;
C. Numai ecografic;
E. Numai pe irigografie.
A. Afectiunii Hirschprung;
B. Atreziei anale;
C. Atreziei rectale;
D. Ageneziei ano-rectale;
E. Stenozei ano-rectale.
34.CS Constipatia este simptomul principal (cu variatii de la caz la caz) în perioada neonatala, de
sugar si în restul copilariei în urmatoarea afectiune:
A. Stenoza anorectala;
B. Megacolon idiopatic;
C. Megacolon simptomatic;
D. Megacolon congenital;
E. Malrotatiile intestinului.
35. CS Cea mai frecventa forma de invaginatie intestinala la sugar este:
A. Ileo – ileala;
B. Colo – colica;
D. Ileo – cecala;
B. La vârsta de 12 luni;
D. Diversificarea alimentatiei;
E. Malrotatia intestinala.
A. Diverticulul Meckel
B. Parazitozele
C. Tumorile benigne
D. Tumorile maligne
E. Hiperperistaltismul intestinal
39. CS Durerile colicative asociate cu varsaturi alimentare în plina stare de sanatate la sugarul
trecut la alimentatie diversificata apar în:
A. Diverticulita;
B. Apendicita acuta;
C. Gastroenterita;
D. Invaginatie intestinala;
E. Enterocolita ulcero-necrotica.
40. CS Rectoragia spontana, instalata la 12-24 ore de la debutul bolii la sugarul cu durere
abdominala colicativa si varsaturi alimentare apare în:
A. Diverticulul Meckel
C. Polipoza rectocolica
D. Polipul rectal
E. Invaginatia intestinala
A. Apendicita acuta;
B. Volvulus intestinal
C. Invaginatie intestinala
D. Enterocolita acuta
42. CS Cea mai frecventa localizare a invaginatiei intestinale la copilul mare este:
B. Colo - colica
C. Ileo - ileala
D. Jejuno - jejunala
E. Ileo - cecala
D. Doar pe pneumoirigografie
44. CS Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:
A. Fenomene de peritonita
D. soc anafilactic
D. Nu se întâlneste la sugar;
A. Trei cilindri;
B. Patru cilindri
C. Cinci cilindri
D. sase cilindri
E. sapte cilindri
E. Meteorismul abdominal
A. Alimentara;
B. Bilioasa;
C. Cu striuri de sange;
D. Cu continut intestinal;
E. Cu aspect fecaloid.
D. Sunt alimentare;
A. La sugar;
B. La copilul mare;
E. La orice vârsta.
A. Abundente, bilioase;
B. Cu continut intestinal;
D. Reflexe;
54. CS Urmatoarele afirmatii despre examinarea rectala în ocluziile intestinale mecanice la copil
sunt false, cu exceptia:
A. Tuseul rectal este indicat la copil ori de câte ori se suspecta o ocluzie intestinala;
A. Plastronul apendicular
B. Hemoragia interna;
C.Abcesul periapendicular
D. Abcesul hepatic
E. Peritonita difuza
56. CS Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta la sugar sunt adevarate, cu exceptia:
C. Varsatura repetata;
D. Febra;
E. Constipatia.
B. Distensia abdominala;
E. Febra.
A. Inapetenta;
B. Varsaturile bilioase;
E. Meteorismul abdominal
60. CS Cea mai frecventa tulburare de tranzit în apendicita acuta la nou - nascut este:
A. Constipatia;
B. Diareea;
C. Rectoragia;
A. Diareea;
C. Rectoragia;
D.Constipatia;
A. Limfadenita mezenterica;
C. Invaginatia intestinala;
D. Apendicita acuta;
E. Pancreatita acuta.
64. CS Urmatoarele afirmatii despre peritonita acuta primitiva la copil sunt adevarate, cu
exceptia:
B. Aceste peritonite se întâlnesc atât la nou – nascut, sugar, copilul mic, cît si la copilul
mare;
65. CS Complicatia cea mai frecventa a enterocolitei ulcero – necrotice la nou – nascut, sugarul
mic este:
A. Plastronul intraperitoneal;
B. Invaginatia intestinala;
C. Volvulus intestinal;
D. Peritonita perforativa;
E. Aspectul rectoragiei este caracteristic: sângele rosu, proaspat pateaza bolul fecal.
69. CS Cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare adevarate la copil sunt, cu
exceptia:
D. Dublicatiile de intestin;
70. CS Urmatoarele afirmatii referitor la cauzele chirurgicale ale hemoragiei digestive inferioare
la copil sunt adevarate, cu exceptia:
D. Sarcoidoza;
C. Diverticulul Meckel;
D. Purpura Werlhoff;
73. CS La copilul de 1–3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de urmatoarele
afectiuni, cu exceptia:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
D. Hernii hiatale;
B. Volvulusul de intestin
E. Megacolonul congenital.
75. CS. Copilul nou-nascut peste 5 ore de la nastere prezinta dispnee expiratorie progresiva,
polipnee, cianoza, tuse. La inspectie hemitoracele stâng este bombat cu coastele
orizontalizate si spatiile intercostale largite. La percutie se constata hipersonoritate, iar
stetacustic murmurul vezicular este absent. Abdomenul fara modificari. Diagnosticul?
A. Pneumotorax spontan
D. Bronsiectazie congenitala
76. CS. Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt false, cu exceptia:
A. În emfizemul lobar congenital manifestarile clinice sunt absente în toate formele;
B. În emfizemul lobar congenital simptomul dominant este starea septica însotita de
febra;
A. Tumora mediastinala
D. Pneumotorax spontan
A. Tahicardia extrema
B. Tusea chinuitoare
C. Hemoptizia
D. Emfizemul subcutanat supraclavicular si cervical
E. Dispneea
A. Disuria
C. Incontinenta de urina
C. Afectarea periostului
85. CS Tumorile maligne mai frecvent intâlnite la copil la vârsta de 0-2 ani:
A. Melanomul
B. Reticulosarcomul Ewing
C. Sarcomul osteogen
D. Rabdomiosarcomul
E. Teratoblastomul
D. Oasele craniului
E. Vertebrele
C. Articulatiile
D. Oasele craniului
E. Vertebrele
A.Reticulosarcomul Ewing;
B.Neuroblastomul;
C.Sarcomul osteogen;
E. Limfangiomul
C. Nefroblastomul;
E. Hepatoamul.
C. 3 - 6 luni;
D. 6 –12 luni;
E. 12 – 24 luni.
91. CS Simptomul local principal al flegmonului necrotic extensiv al nou -nascutului este:
A. Echimoza
B. Limfostaza
C. Hiperemia
D. Zemuirea cutanata
96. CS Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
97. CS Urmatoarele afirmatii despre osteomielita hematogena acuta sunt adevarate, cu exceptia:
98. CS Cea mai frecventa complicatie precoce a osteomielitei hematogene acute este:
A. Luxatia patologica;
B. Exostoza osoasa ;
C. Septicopiemia ;
E. Fractura patologica ;
99. CS Debutul brutal al afectiunii (în plina stare de sanatate) cu febra (39 – 40 grade), frison,
inapetenta, durere vie în regiunea unui segment osos, impotenta functionala totala a
membrului respectiv corespunde:
B. Reticulosarcomului Ewing;
E. Afectiunei Legg-Calve-Perthes.
E. Hipoavitaminozele.
E. Vertebrele
A. Monostic;
B. Poliostic;
A. Extrofiei de vezica
B. Duplicatiei vezicale;
E. Fistulei de uraca.
B. Torsiunea de testicul;
C. Traumatismele scrotale;
110. CS Tumora "fantoma" abdominala la nou nascut este simptom patognomonic în:
B. Invaginatie intestinala.
C. Hidronefroza congenitala
E. Chist de mezenter
A. Limfadenita mezenterica;
C. Invaginatia intestinala;
D. Apendicita acuta;
E. Pancreatita acuta.
A. Tumorete chistice
B. Granulom ombilical
C. Celulita necrozanta
A. Hernia ombilicala
B. Laparaschizis
C. Omfalocel
D. Meningocel
E. Extrofie de vezica
117. CS Cel mai important semn în hernia inghinala strangulata la sugar este:
A. Agitatia copilului
B. Varsaturile alimentare
118. CS În hernia inghinala strangulata la sugar cel mai important semn fizic este::
B. Abdominul destins;
119. CS Urmatoarele afirmatii despre chistul cervical median sunt corecte, cu exceptia:
A. Diverticulita Meckel;
B. Invaginatia intestinala;
B. Regurgitatie de alimente;
E. Respiratie polipneica
122.. CM Manifestarile clinice ale atreziei esofagiene cu fistula eso-traheala inferioara sunt:
B. Hipersalivatie;
125. CM Urmatoarele afirmatii referitor la fistula eso – traheala congenitala sunt adevarate:
C. Disfagie
E. Distensie abdominala
D. Nu este ocluzie
B. Varsaturi bilioase
A. Forme precoce ;
B. Forme diareice ;
D. Forme hemoragice ;
E. Forme icterice .
D. Este alba;
A. Greselile de alimentatie;
B. Hernia diafragmatica;
C. Atreziile duodenale;
C. Urine hipercrome;
D. Scaune diareice;;
A. Scaune rare
D. Scaune nemodificate
A. Deshidratarea
B. Alcaloza metabolica
C. Hiponatriemia
D. Hipercloremia
E. Hipokaliemea
A. Forme comune;
B. Forme precoce;
E. Sindromul Roviralta
B. Este bilioasa;
D. Apare la a 14 – 21 zi de la nastere
141. CM. Selectati afirmatiile corecte referitor la semnele clinice ale stenozei congenitale
hipertrofice de pilor:
D. Copilul îsi pastreaza apetitul si, imediat ce varsa, este dispus sa suga;
A. Ne modificate;
B. Diareice;
E. Cu aspect de constipatie.
144 CM Urmatoarele afirmatii despre greutatea copilul în stenoza hipertrofica de pilor sunt
adevarate:
145. CM Urmatoarele afirmatii referitor la semnele clinice în stenoza hipertrofica de pilor sunt
adevarate:
A. Oliguria;
B. Alcaloza;
C. Hipopotasemia;
D. Hiperpotasemia;
E. Hipocloremie
C. Pancreasul inelar;
A. Varsatura bilioasa
B. Varsatura alimentara
D. Abdomen retractat
A. Varsaturi alimentare;
B. Varsaturi bilioase;
E. Abdomen destins.
A. Varsaturi alimentare;
B. Varsaturi bilioase;
C. Abdomen retractat;
152. CM Manifestarile clinice ale volvulusului acut prin malrotatie la nou - nascut includ:
A. Stare de agitatie;
D. Abdomen destins;
E. Abdomen retractat.
C. Abdomen distensiat;
D. Abdomen retractat;
A. Varsaturi bilioase
C. Abdomen destins
D. Abdomen retractat
B. Varsaturi bilioase;
C. Abdomen destins;
156. CM Aspecte clinice cînd sediul obstructiei este pe partea distala a ileonului:
B. Varsatura bilioasa;
C. Distensia abdominala;
E. Rectoralgia.
B. Abdomen meteorizat;
D. Abdomen retractat;
E. Melena.
E. Abdomenul se meteorizeaza
C. Forma tolerata;
D. Forma benigna;
A. Ileusul meconial;
D. Pancreasul inelar;
E. Enterocolita prematurului
165. CM Urmatoarele afirmatii despre forma grava - maligna a megacolonului congenital sunt
adevarate:
C. Encomprezisul
D. Enterocolita ulceroasa
B. Tuseu rectal
C. Pasaj eso-gastro-intestinal
D. Colonoscopie
E Irigografie
B. Obstructia functionala;
E. Ischemia vasculara.
173. CM Selectati complicatiile care pot aparea în evolutia megacolonului congenital forma
maligna:
A. Sindromul ocluziv;
C. Entrerocolita ulceroasa;
D. Peritonita;
E. Hemoragia intestinala.
A. Polipozele intestinale
B. Virozele sezoniere
C. Diversificarea alimentatiei
176. CM Mecanismul prin care se pot produce invaginatiile intestinale la copil sunt:
A. Prolaps
B. Volvulus
C. Rasturnare
D. Strangulare
E. Mixte
D. Compresiune de nervi
A. Forma icterica
B. Forma tumorala
D. Forma hemoragica
A. Forme enterocolitice
B. Forme recidivante
C. Forme precoce
A. Stare de agitatie;
B. Abdomen meteorizat
D. Semnul biberonului
E. Varsaturi alimentare
A. Meteorizarea abdomenului;
D. Varsaturile înceteaza;
C. Varsaturi alimentare
B. Contractura musculara
B. Nu se palpeaza la sugar;
A. În flancul drept;
C. Subhepatic;
D. Hipogastru;
E Regiunea gastrica.
187. CM Tuseul rectal constitue o manevra obligatorie ori de câte ori se suspecta invaginatia,
deoarece:
A. Durere colicativa;
E. Rectoragie
E. Debutul afectiunii este prezentat prin sângerare rectala în plina stare de sanatate.
A. Apendicita acuta
D. Enterocolita dizenteriforma
C. Tomografia computerizata
D. Clisma baritata
E. Echografie abdominala
C. Meteorism accentuat
D. Abdomen nedureros
D. Rectoragie abundenta;
E. Varsaturi bilioase.
C. Rectoragie spontana;
D. Temperatura subfebrila;
E..La palparea abdomenului se constata o împastare în fosa iliaca dreapta sau flancul
drept.
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
B. Afectiunile diareice;
C. Virozele sezoniere;
199. CM Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin:
A. Fenomene de peritonita
D. soc anafilactic
C. Varsaturi;
D. Afebrilitate;
E. Leucocite normale.
B. Varsaturile se opresc;
A. Stare de agitatie;
B. Varsaturi bilioase;
A. Stare febrila;
B. Stare de agitatie;
C. Varsaturi bilioase;
A. Varsaturi bilioase;
B. Stare de agitatie;
A. Varsaturi neregulate;
E. Radiografia abdominala “pe gol” arata o imagine dubla aerica în talere de balanta.
A. Varsaturi alimentare
B. Varsaturi bilioase
C. Stare de agitatie
E. Abdomen destins
209. CM Rotatiile incomplete de intestin sau lipsa de acolare a intestinului pot genera:
E. Megacolon simptomatic.
A. Varsaturi repetate
B. Stare febrila;
C. Distensie abdominala
D. Scaune diareice
E. Constipatie
C. Distensie abdominala
B. Stare febrila
C. Varsaturi repetate
D. Constipatie
E. Abdomen retractat
213. CM La copilul de vîrsta mica cu apendicita acuta (la debutul bolii) examenul palpatoriu al
abdomenului evidentiaza:
A. Otita
B. Enterocolita
C. Pneumopatiile
D. Afectiunea Hirschprung
E. Afectiunile renoureterale
B. Amigdalita acuta;
C. Varsaturi acetonemice;
D. Megacolonul congenital;
E. Otita acuta
E. Evolutia apendicitei acute la copil este mai rapida si mai grava ca la adult
C. Copilul varsa;
D. Abdomenul se meteoriziaza;
227. CM În prima luna de viata a copilului pot aparea peritonite cu diverse puncte de plecare:
D. Edem suprapubian;
E. Varsaturi bilioase.
A. Varsaturi bilioase;
D. Scaune diareice;
C. Varsaturi;
C. Facies alterat;
E. Rectoragie.
A. Infectiile tegumentare;
C. Otitele;
D. Pneumopatiile;
B. Varsaturi alimentare;
C. Scaune diareice;
D. Constipatie;
E. Meteorism abdominal.
B. Meteorism abdominal;
C. Scaune diareice;
D. Abdomenul retractat;
237. CM Semnele care permit diferentierea purpurei Henoch – schonlein de apendicita acuta
sunt:
C. Varsaturile;
D. Uneori rectoragii;
A. Hernia hiatala
B. Invaginatia intestinala
D. Diverticulul Meckel
E. Fistula eso-traheala
D. Invaginatii sincrone
E. Scaun redus cu caracter de constipatie
242. CM La copilul de 1–3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Dublicatii de intestin;
B. Diverticulita Meckel;
D. Hernii hiatale;
243. CM La copilul mai mare de 3 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
C. Polipoza intestinala;
D. Invaginatia intestinala cronica recidivanta (în toate cazurile);
244. CM La copilul mai mare de 7 ani hemoragia digestiva este cauzata predominant de:
A. Varice esofagiene;
B. Varice rectale;
D. Ulcere peptice;
C. Se limiteaza la colon si rect, dar poate afecta, în o treime din cazuri, si ileonul
distal;
B. Splenomegalie;
B. Polipnee, cianoza;
A. Pneumotoraxul
B. Hernia diafragmatica
D. Hidatidoza pulmonara
E. Bronsiectazia
251. CM Urmatoarele afirmatii despre emfizemul lobar congenital sunt adevarate:
B. Cianoza;
A. Septicopiemia;
B. Mediastinita,
C. Emfizemul mediastinal;
D. Emfizemul lobar;
E. Hemoragia pulmonara;
A. Apendicita acuta;
B. Bronsectazia;
C. Ocluzie intestinala;
E. Hernie diafragmatica.
B. Lent;
E. Cianoza.
B. Tumori mediastinale
C. Bronsiectazii
C. Bronsiectazia congenitala;
D. Bronhopneumonia nou-nascutului;
D. Stare febrila;
A. Fistula ombilicala;
B. Peritonita;
264. CM Localizarea mai frecventa a flegmonului necrotic extensiv al nou –nascutului este:
A. Fata;
B. Regiunea interscapulara;
C. Regiunea toracelui;
D. Regiunea lombo-sacrata;
E. Membrele superioare.
A. Membrelor superioare;
B. Membrelor inferioare;
C. Fetei;
D. Palmelor;
E. Talpilor.
A. Debut brutal cu ascensiune termica, care poate atinge 39-40 grade C, frison
A. Edem osteoarticular;
B. Contractura articulara;
C. Reticulosarcomul Ewing;
D. Tuberculoza osteo-articulara;
D. Fractura subperiostica;
E. Paralizie perinatala;
272. CM Care este sediul cel mai frecvent al osteomielitei hematogene acute la copilul mare?
A. Femurul
B. Tibia
C. Humerusul
D. Oasele craniene
E. Vertebrele
273. CM Care din urmatoarele semne apar în osteomielita hematogena acuta la copilul mare?
A. Starile toxice;
B. Osteocondropatiile localizate;
C. Tulburarile osteogenezei;
E. Forma locala
A. Cronizarea osteomielitei
C. Flegmonul periarticular
E. Septicopioemia
A. Fracturi pe os patologic;
C. Artrite purulente
D. Septicopioemia
E. Luxatii patologice;
A. Fracturi pe os patologic
C. Septicopiemia
A. Cronizarea procesului;
B. Luxatii patologice;
C. Fracturi pe os patologic;
D. Malignizare;
E. Metastaze septice;
280. CM Urmatoarele afirmatii referitor la evolutia osteomielitei hematogene acute (dupa 3-4
zile de la debut) sunt adevarate:
D. Semnele locale se modifica în sensul exteriorizarii supuratiei catre partile moi;
A. Diverticulita
B. Hidronefroza
C. Rinichi polichistic
D. Nefroblastom
E. Chist mezenterial
A. Cancerul gastric
B. Cancerul pulmonar
C. Nefroblastomul
D. Sarcomul osteogen
E. Reticulosarcomul Ewing
E. Hematurie macroscopica
D. Oliguria;
E. Hematuria.
A. Se poate întâlni la copilul foarte mic (de la nou - nascut pâna la 3-4 ani)
A. Tumora ne încapsulata
B. Tumora încapsulata
C. Tumora neinvaziva
D. Tumora invaziva
E. Tumora extirpabila
289. CM Tumora Wilms este :
B. Tumora embrionara;
C. Tumora bilaterala;
A. "Pata" rosie, violacee, care sub presiune digitala dispare pe portiunea supusa
compresiei si revine imediat dupa încetarea presiunii;
A. Varsaturi fecaloide
D. Rectoragie abundenta