- Analiză şi comparaţie pentru

basmele româneşti şi cele din

literatura universală -

CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................................. 5

1
 Basmul cult şi popular – definiţii şi particularităţi ............................................................................... 6
Scurt istoric şi reprezentanţi ai basmelor din literatura română şi literatura engleză ....................... 7
Enumerarea basmelor prezentate în proiect ...................................................................................... 8
Basme româneşti..................................................................................................................................... 9
Personaje din basmul popular – caracterizare .................................................................................... 9
1. Greuceanu ............................................................................................................................... 9
2. Ileana Sîmziana ...................................................................................................................... 10
Protagonistul (Făt-Frumos) ....................................................................................................... 10
3. Prâslea cel voinic şi merele de aur ........................................................................................ 10
Antagonişti din basmele populare româneşti ............................................................................... 11
Zmeii .......................................................................................................................................... 11
Muma pădurii ............................................................................................................................ 12
Balaurul ..................................................................................................................................... 12
Personaje din basmul cult – caracterizare ........................................................................................ 13
Făt-Frumos din lacrimă.................................................................................................................. 13
Petru (Zâna-Zorilor) ....................................................................................................................... 14
Basme englezeşti ................................................................................................................................... 15
Personaje din basmul popular – caracterizare .................................................................................. 15
Jack din „Jack şi vrejul de fasole” .................................................................................................. 15
Fata de împărat şi Tom Tit Tot din „Tom Tit Tot”.......................................................................... 16
Antagonişti din basmele populare englezeşti (giganţi, draci) ....................................................... 17
Personaje din basmul modern englezesc –caracterizare .................................................................. 17
Harry Potter ................................................................................................................................... 17
Frodo Baggins ................................................................................................................................ 19
Comparaţie între personajele de basmele româneşti şi englezeşti ...................................................... 20
Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm cult românesc ............................................... 20
Făt - Frumos (din Ileana Sânziana) ........................................................................................................ 20
Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc ................................................ 21
Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm popular englezesc ......................................... 21
Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezesc ............................................ 22
Concluzii ................................................................................................................................................ 24
Constatări .......................................................................................................................................... 24
Bibliografie ............................................................................................................................................ 26
Literatură ........................................................................................................................................... 26

2
Internet.............................................................................................................................................. 26

3
REALIZATORI :
1. Cantea Alina-Mihaela
2. Chiţac Andreea-Florentina
3. Chiţac Andrei-Florin
4. David Smărăndiţa
5. Goşu Ştefania Georgiana
6. Hrimiuc Paul
7. Hrimiuc Robert
8. Vatamanu Şerban
9. Zvorişteanu Alexandra-Ioana

4
 REZUMAT
Acest proiect descrie o parte din personajele fantastice din basme aparţinând literaturii
române şi celei engleze.

În introducere este descris basmul ca şi specie literară, fiind prezentate particularităţi atât ale
basmului popular cât si ale celui cult.

Scopul proiectului este de a descrie trăsăturile specifice ale personajelor fantastice din unele
dintre cele mai cunoscute basme româneşti şi englezeşti. În lucrare au fost adunate informaţii despre
aceste personaje, urmând ca apoi acestea să fie analizate şi comparate intre ele.

Introducere
“Că-n basme-i a cuvântului putere;
El lumi aievea face din păreri,
și chip etern din umbra care piere,

5
și iarăși azi din ziua cea de ieri.

El poate munții din mormânt să-i cheme;

Sub vraja lui atotputernic ești,
Străbați în orice loc și-n orice vreme,
Și mii de feluri de vieți trăiești. (...)

Aprinde-n inimi ură sau iubire,

de moarte, de viață-i dătător,
și neamuri poate-mpinge la pieire,
cum poate-aduce mântuirea lor.” (Vlahuță Alexandru)

Basmul cult şi popular – definiţii şi particularităţi

Basmul cuprinde mitologie, etică și observație morală. Caracteristic basmului este faptul
că eroii nu sunt doar oameni ci și ființe himerice sau animale. Dacă din narațiune lipsesc acești
eroi fantastici, nu avem de-a face cu un basm. Basmul este o specie a epicii populare care se
bazează pe elementul fantastic și simbolizează lupta dintre bine și rău, precum și biruința finală a
binelui. În proză este întâlnit des sub denumirea de poveste. Basmele pot fi considerate vise ale
popoarelor care au răzbit până în zilele noastre. Aceste vise ne încălzesc inimile, sub puterea
vrăjii lor milenare.

Definţie:

Basmul este o creaţie populară în proză de mari dimensiuni în care se povestesc

întâmplări cu caracter fantastic la care iau parte personaje cu însuşiri supranaturale
reprezentând forţele binelui şi ale răului.

Caracteristici:

 Text epic în proză, care foloseşte elemente ale supranaturalului;

 Prezenţa unor motive specifice (motivul împăratului fără urmaş, motivul mezinului,
călătoria iniţiatică, motivul probelor, motivul peţitului etc.);
 Elemente de structură: prezenţa cifrelor magice (3,7,9, 12 şi multipli ai acestora), formule
de început, mediane şi finale;
 Conflictul dintre Bine şi Rău, care se încheie mereu cu triumful Binelui (deznodământ
fericit);
 Prezenţa fabulosului (un fantastic de tip convenţional).

Basmul popular este un tip de basm care aparţine folclorului literar, având caracter anonim,
colectiv şi oral. La fel ca basmul în general, basmul popular idealizează viaţa reală, prin
intermediul personajelor cu puteri miraculoase, al obiectelor magice şi al situaţiilor fabuloase.

6
 Basmul cult are autor cunoscut şi reflectă viziunea acestuia despre lume; acesta
transfigurează realitatea în fabulos, prin intermediul originalităţii şi al stilului personal al fiecărui
autor. În basmul cult, schema narativă tipică a basmului popular este modificată (adaptată şi
reinterpretată).

Scurt istoric şi reprezentanţi ai basmelor din literatura română şi literatura

engleză
Basmele reprezintă una dintre cele mai vechi forme de literatură populară transmisă oral. În
mediile populare, el a constituit o formă principală de distracţie şi manifestare a forţei imaginaţiei
omeneşti. Basmul este întâlnit în folclorul tuturor zonelor lumii, din cele mai vechi timpuri, reflectând
obiceiuri şi plăcerea de a povesti. Din acest punct de vedere, basmul poate fi socotit „strămoşul”
literaturii ştiinţifico-fantastice de astăzi.

Despre originea basmului există mai multe ipoteze; cert este, însă, că elementele arhaice, de
cultură şi de civilizaţie oglindite în basm confirmă vârsta lui preistorică

Transmise pe cale orală secole de-a rândul, basmele au început să constituie un obiect de
interes literar, prin consemnarea lor în scris, începând de pe la sfârşitul secolului al XVII-lea (Ch.
Perrault, Istorisiri şi poveşti ale vremurilor de demult, 1697). De o largă popularitate s-au bucurat
traducerile europene ale poveştilor din O mie şi una de nopţi. Un interes deosebit faţă de basm se
manifestă în perioada romantică (sec. al XIX-lea), odată cu apariţia colecţiilor de poveşti ale fraţilor
Grimm (1812) şi ale lui Hans Christian Andersen (publicate între 1835 şi 1872).

Deşi în ţara noastră primele basme au fost consemnate în scris în secolul al XVIII-lea, cea
dintâi colecţie de basme a fost publicată abia în 1860, la Timişoara (Poveşti culese şi corese de E.B.
Stănescu Arădanul), urmate de antologia lui Petre Ispirescu din 1872, Legendele şi basmele
românilor. Alte culegeri de basme popoulare au fost alcătuite de I.PopReteganul (Poveşti ardeleneşti,
1888), A.L. Vasiliu (Poveşti şi legende, 1928), Ovidiu Bârlea (Antologie de proză populară epică, 1966).
Unii dintre realizatorii acestor culegeri cizelează și prelucrează textele culese, ajutați – cum este cazul
lui Petre Ispirescu – și de un veritabil talent de povestitor.De aceea, aceste culegeri sunt gustate de
publicul larg alții, precum Ovidiu Bârlea ,consemnează materialul cules fără să intervină asupra
textului respectiv, dorind să păstreze autenticitatea faptelor folclorice înregistrate. Aceste tipuri de
culegeri se adresează în special folcloriștilor.

Basmele culte din literatura română – scrise de autori cunoscuți- prelucrează sau dezvolta
teme diverse : mitologie( Al. Odobescu, Făt-Frumos, cel cu noroc la vânat), folclorice (Mihai
Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Ioan Slavici – Zâna Zorilor ) etc. Creațiile culte poartă amprenta
stilului particular al autorilor acestora.

În literatura engleză, putem spune că fantasticul își are începutul în poemul anglo-saxon
Beowulf, datând din sec. al VIII-lea. Inspirate din legendele Camelotului, basmele englezești au
continuat să se dezvolte și în secolele următoare, reprezentative în acest sens, fiind basme precum
The Scholemaster (1570), The Faerie Queene (1590) ,The Devil is an Ass (1616),Midsummer Night's
Dream (1789),Goblin Market (1862). Reprezentativpentrusecolul XX estefolcloristul Joseph Jacobs,
care a editatmaimulteculegeri de basmeenglezești : English Fairy Tales (1890), Celtic Fairy Tales (1892
anthology), More Celtic Fairy Tales (1894), More English Fairy Tales (1894), Indian Fairy Tales (1912),
European Folk andFairy Tales.

7
 Totuși, cele mai iubite și mai cunoscute basme din literatura engleză sunt cele moderne,
dintre care multe au beneficiat de ecranizări. Basme precum Harry Potter (J.K.Rowling), Stăpânul
Inelelor (J.R.R Tolkien) sau Cronicile din Narnia (C.S Lewis) au avut un succes răsunător în întreaga
lume.

Astăzi, basmul popular și cel cult trăiesc din ce în ce mai mult în compania basmului
cinematografic. Povestea fără sfârșit de Michael Ende a beneficiat de o ecranizare extraordinară.
Shrek, un basm cinematografic recent, a avut un succes enorm nu doar în rândul copiilor, ci și al
adulților. Toate acestea dovedesc că această specie mizează pe puterea imaginației, pe sentimente și
conflicte etern umane, pe triumful Binelui, va găsi în timp noi resurse de expresie și va continua să
fascineze ascultătorii, cititorii și privitorii de oriunde.

Enumerarea basmelor prezentate în proiect

A. Basme populare româneşti
a. Greuceanu;
b. Ileana Sîmziana;
c. Prâslea cel voinic şi merele de aur;
B. Basme culte româneşti
a. Făt –Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu;
b. Zâna Zorilor de Ioan Slavici;
C. Basme populare englezeşti
a. Jack şi vrejul de fasole;
b. Tom Tit Tot;
D. Basme moderne englezeşti
a. Harry Potter de J.K.Rowling;
b. Stăpânul inelelor de J.R.R Tolkien;

8
Basme româneşti

Personaje din basmul popular – caracterizare

1. Greuceanu
Protagonistul (Greuceanu)

Greuceanu simbolizează Binele, aşa cum este el văzut de oamenii din popor. Generozitatea şi curajul
personajului impresionează încă de la început, dovedind că „nu toate muştele fac miere" şi
depăşindu-i din punct de vedere al inteligenţei, al puterii şi al curajului pe ceilalţi pretendenți la
misiunea dată de împărat, aceea de a recupera Luna şi Soarele , care au fost furate de pe cer.

Greuceanu îşi asumă riscul de a i se tăia capul pentru a face un bine colectivităţii şi abia apoi
pentru a primi răsplata promisă de împărat. El se deosebeşte de alţi voinici, nu atât prin forţă fizică,
cât mai ales prin puterea de a se dedica binelui obştesc. Iubirea de oameni, de dreptate şi de adevăr
imprimă personajului măreţie şi caracter nobil.

Pentru a învinge puterile raului, Greuceanu solicita sfat si invatatura de la Faurul Pamantului,
aceasta putand fi considerat o luminare prin cunoastere a personajului insusi. Pe langa insusirile
obisnuite personajelor de basm (inteligenta, bunatatea, perseverenta, unite cu dragostea de viata si
de oameni, intelepciunea, prietenia si curajul), eroul are si insusiri supranaturale: se poate
metamorfoza (porumbel, musca), are un palos nazdravan, tine in mainile sale Soarele si Luna. in
ultima secventa a basmului, Greuceanu lupta pentru eliberarea adevarului, acoperit pentru o clipa de
interventia diavolului. Desi putea sa-si piarda capul daca „nu-l dovedea pe mangositul de sfetnic", il
roaga pe imparat sa-l ierte. Dupa rugaciunea Iui Greuceanu, dobandeşte iertare si de la imparat, dar
acesta „ii porunceste sa piara din imparatia lui".

Personaje adjuvante (Faurul Pământului şi fratele lui Greuceanu)

Faurul Pamantului este un personaj imaginar, stravechi. El ramane un simbol al prieteniei si
personifica intelepciunea prelucrarii fabuloase a metalelor, este deci inzestrat cu un talent creator. El
il sfatuieste si-1 sprijina pe Greuceanu in actiunile sale dedicate eliminarii raului. Fratia de cruce
dintre cele doua personaje este intemeiata pe devotament si omenie-

Fratele bun al Greuceanului este un simbol al dragostei si al devotamentului fratesc. El poate fi

considerat un personaj martor, deoarece intra in conflicte, alaturi de eroul principal. imparatul Rosu
este iubitor de adevar si dreptate, are ideal lumina, simbolizata prin cele doua astre.

Antagonişti (zmei, zmeoaice, diavol, sfetnicul împăratului)

Fortele raului impotriva carora lupta Greuceanu sunt reprezentate de: zmei (care furasera Soarele si
LunA), zmeoaice (care, cu ajutorul metamorfozei, cauta sa-l piarda pe eroU), diavolul (care biruie
temporar, numai prin viclenie; el nu izbandeste niciodata, fiind mai prost decat omuL), sfetnicul
imparatului (care este necinstit, mincinos si se lauda cu vitejia altuia, incercand sa-l insele pe imparat,
pretinzandu-i rasplata, desi nu facuse nici o isprava).

Personajele negative poarta intreaga incarcatura de dispret si ura din partea ascultatorului. Aceste

9
personaje, reprezentand raul distrugator, apartin zonei fantasticului, intarind credinta populara ca
raul nu trebuie sa stea in om, ci in afara lui. intalnim in basm epitete care scot in evidenta trasaturile
lor negative:zmeul spurcat", tartorul cel mare", fiinta netrebnica si pagubitoare omenirii", tartor
catranit", mangosit", bicisnic", nerusinat" etc.

2. Ileana Sîmziana

Protagonistul (Făt-Frumos)
În opera “Ileana Simziana” de Petre Ispirescu personajul principal este fata cea mică a
împăratului.În realizarea portretului se împletesc modalitaţile de caracterizare specifice genului epic.

În mod direct ,din datele furnizate de mama zmeului pe care fata îl salvase aflam că „vorba îi
curgea din gura ca mierea ,boiul îi era asa de gingas *...+,perişorul subţire şi stufos îi cădea pe umeri
în unde,faţa-i are pe vino-ncoace ,ochii ăia mari ,frumoşi*...+,mânuşiţa aia micuţa si piciorul ca de
zână” .Autorul o descrie ca fiind ademenitoare :”ei nu se puteau dezlipi de dânsa ,căci şi vorba-i şi
fata îi erau lipici...”

În mod indirect ,fata de împărat este caracterizată de faptele pe care le săvârşeşte ,ea dă
dovadă de curaj încă din momentul în care îi spune tatălui că vrea şi ea la fel ca surorile sale să-şi
încerce norocul”-Tată ,lasă-mă şi pe mine să fac o cercare.”.Curajul şi neînfricarea sa reies şi din
luptele cu lupul , leul şi balaurul cu 12 capete făra a şti că este tatăl său , faptul că îl salvează pe
unul dintre cei doi zmei .Lupta care o duce pentru a o salva pe Ileana Simziana şi a-i aduce
herghelia acesteia este din nou un act care demonstrează bravura ei.Prinţesa este inţeligenţa
deoarece reuşeşte să se dea drept Făt-Frumos fără ca nimeni să nu-şi dea seama ,sau dacă şi-a dat
nu a fost cale să dovedească acest lucru.

În urma încercarilor la care este supusă fata împăratului care se ascundea sub hainele de
voinic a fost transformată într-adevăr în bărbat.

„Ileana Simsiana ,cosiţa de aur ,câmpul înverzeşte florile-nfloreşte „(aşa o descriau fii
împăratului)este plăcut impresionată de Făt-Frumos din momentul în care acesta o salvase de la
zmeul care o silea să se căsătorească cu el.Împăratul pe care îl slujea fata de imparat dorea de
asemenea sa o ia de sotie pe Ileana,dar aceasta face in asa fel incat nunta lor nu mai are loc si ea se
casatoreste cu Fat-Frumos.

Opera „Ileana Simziana” impresioneaza prin maiestria autorului de a contura portrete

complexe ce raman ca niste exemple de modestie ,curaj,intelepciune,sensibilitate si solidaritate
pentru cei care o citesc.

3. Prâslea cel voinic şi merele de aur

Este personajul principal pozitiv din basm. El intruchipeaza omult obisnuit din popor fiind curajos
istest si modest. Este caracterizat in ambele moduri, direct si indirect.

Caracterizarea directa este facuta de catre tatal sau care il considera „un nesocotit si nechibzuit”
necrezand ca va putea prinde hotul si sa-i aduca merele. El dovedeste contrariul si reuseste sa il
impresioneze pe tatal sau. Caracterizarea directa este facuta si de argintar, dupa ce a revenit de pe
taramul celalalt el a devenit ucenicul lui, descriindu-l „trentaros" si „un om prost” nestiind ca el este
mezinul imparatului.

10
 Caracterizarea indirecta este realizata prin faptele si actiunile pe care asta le face pe parcursul
actiunii, dovedind ca este istet si descurcaret atunci cand incearca sa-l prinda pe hot, incercand sa nu
adoarma infingand cate o sageata si ranindul pe hot pentru a-i putea urmari urma de sange. Curajul,
o alta trasatura a protagonistului, este prezentat cand Praslea il urmareste pe hot pana pe celalalt
taram, chiar daca tatal lui era multumit.

Invidia fratilor sai ii transforma in personajele negative de pe taramul pamantenilor, Praslea desi
nui-i confrunta intr-o lupta directea reuseste sa-i pacaleasca, punand o piatra si caciula lui atunci
cand trebuia sa fie ridicat din prapastie, dovedind inca o data istetime.

Toate aceste actiuni reprezinta defapt initierea lui, motivul predominant in toate basmele,
confruntarea cu zmei ii intareste caracterul; lupta cu zmeul cel mic fiind cea mai grea unde are nevoie
si de ajutorul fetei de imparat dandui sa bea apa in defavoarea zmeului care ii satisfacea toate
poftele. Curajul sau mai este dovedit in lupta cu balaurul, el aparand puii zgripturoaicei ceea ce
reprezinta si o trasatura omeneasca.

Dovedind maturitate, dupa intoarcerea lui la palat nu ii pedepseste pe frati lui, dar ii pune sa traga
cate o sageata in aer, divinitatea hotarand cine sa moara. Dupa ce s-a casatorit cu fata de imparat au
trait fericititi pana la adanci batraneti.

Antagonisti sunt fratii lui Praslea, erau invidiosi pe el fiindca a reusit sa aduca merele de aur
imparatului, din aceasta cauza vroiau sa-l omoare pe protagonist, dar au fost pedepsiti pana la
sfarsit.

Personale adjuvante sunt zgripturoaica, ce il ajuta sa iasa din prapatie dupa ce i-a aparat puii si
argintarul care ii ofera ocazia de a se intoarce din nou la palat realizand cateva obiecte din aur pentru
imparat.

Antagonişti din basmele populare româneşti

Zmeii
Zmeii sunt ființe care seamănă cu oamenii. Sunt uriași cu o coadă solzoasă, umblă pe cai

năzdrăvani și pot avea mai multe inimi. Ei vorbesc ca oamenii, locuiesc în palate, au neveste și

copii. Zmeul este o ființă infernală, ce trăiește pe tărâmul celălalt și dorește să se împerecheze

cu o fată de om. A fost comparat astfel cu zeii eleni care aveau soții muritoare. Deosebirea este

că Zmeul este fragil și muritor. Zmeul este dotat cu o mare putere de intimidare însă nu dă

dovadă de inteligență. Este gladiator, tiran sângeros, care devine încurcat în fața unei operații

intelectuale.

Zmeii sunt organizaţi după model uman, având o adevărată viaţă de familie în gospodării aşezate.
Aceste așezări sunt dobândite prin furt şi se supun unei ierarhii: există un tartore şi nişte zmei mai
mici. Familia

11
poate avea și o latură feminină, reprezentată de zmeoaica cea bătrână. Ei dețin mari forţe fizice dar
limitate. Au un dezvoltat simţ olfactiv. Se apără de oameni prin metamorfoză. Nu doresc să aibă
concurență la cucerirea fetelor și din această cauză elimină preventiv concurenții.

Zmeul este un personaj fantastic al folclorului dar și al mitologiei românești. Acesta a fost

comparat cu balauri sau cu vârcolaci. Poate apărea pe cer și scuipa foc. Zmeul dorește să se

însoare cu fete tinere (ca in “Ileana Sanziana”), pe care le răpește, însă este apoi este înfrânt de un
print. În anumite basme,

acesta fură ceva de mare valoare, cum ar fi soarele în basmul “Greuceanu” sau merele de aur in
“Praslea cel voinic si merele de aur”. El trăiește pe partea

cealaltă a lumii, în Regatul Întunecat. Având puteri supranaturale și destructive, Zmeul poate să

zboare sau să se transforme în alte creaturi. Cu toate acestea, prințul reușește să îl învingă prin

curaj și istețime. Zmeul din basmele românești este comparat după unele interpretări engleze,

cu uriașul sau căpcăunul din mitologiile din Europa occidentală pentru că și aceia răpesc tinere

care apoi le devin soții în regatele lor de pe lumea cealaltă. Prințul din basme ucide Zmeul la

final și se căsătorește el cu tânăra pe care o eliberează din regatul Zmeului. La fel ca și uriașul

din povestea englezească Jack și vrejul de fasole, Zmeul, după ce umblă prin ținuturile lumești,

se întoarce acasă, în regatul său, deoarece simte că un om este acolo pentru a-i pregăti ceva rău.

Muma pădurii
Ca şi zmeul, Muma Pădurii este înfăţişată în basme ca fiind personajul negativ şi duce o viaţă
singuratică în pădure. Aspectul poate să difere de la basm la basm, însă de fiecare dată este o fiinţă
înfricoşătoare, cu crengi prinse în părul încâlcit, noduroasă şi rea din cale-afară.
În anumite regiuni ale ţării se crede ca aceasta era o făptură magică ce, dacă era prinsă, putea
îndeplini o dorinţă.

În Făt-Frumos din lacrimă, Muma-Pădurii este descrisă ca fiind „O babă bătrână şi urâtă, care
umblă prin împărăţia mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, faţa pământului se usucă,
satele se risipesc, târgurile cad năruite. “, “cu aripi vântoase, cu faţa zbârcită ca o stâncă
buhavă şi scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr; Ochii ei — două nopţi turburi, gura ei —
un hău căscat, dinţii ei — şiruri de pietre de mori.”

Balaurul

Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe

ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte
sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este prezent în majoritatea
basmelor românești. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri în mitologia românească [1]:

 de apă - cel care trăiește în fântâna satului și care este ucis de Busuioc sau de Sfântul
Gheorghe.
 de uscat - trăiește prin prăpăstii prin "țara armenească" și făurește "piatra scumpă"
 de văzduh - alăturați norilor de furtună și controlați de câte un solomonar.

12
 În Zâna Zorilor, balaurul întâlnit de Petru are însă, rolul de a iniţia pe protagonist, de
a-l pregăti pentru probele următoare, el fiind descris ca „un balaur cu 12 capete,grozave,mai
pline de vapaie!...Hei ! dar si-a aflat voinicul! Petru nu se spaimanta ,ci incepu a se sufleca la maneci si a
scuipa in palme: -Feri din cale! Balaurul incepu a scuipa la foc”.

Personaje din basmul cult – caracterizare

Făt-Frumos din lacrimă
Fat-Frumos din lacrima este personajul principal si eroul fabulos care, ca si in basmele
populare, "crestea intr-o luna cat altii intr-un an", avea puteri supranaturale, ca atunci cand, aruncand
buzduganul in sus, "despica bolta cerului", apoi il prinde "pe degetul mic si buzduganul se rupse-n
doua".
Spre deosebire de alti Feti-Frumosi, eroul eminescian imprumuta trasaturile flacaului de la tara, care
se imbraca in straie populare, stie sa cante dumnezeieste la fluier doine si hore. Fat-Frumos din
lacrima parcurge un drum initiatic, trebuind sa treaca probele necesare unei experience de viata
pentru a-si putea intemeia o familie si conduce o gospodarie. Ceea ce-l particularizeaza este farmecul
pe care-l exercita voinicul asupra fetelor, care-i devin devotate si prietene de nadejde, ajutandu-l sa
invinga piedicile. Daca in alte basme vin in ajutorul lui Fat-Frumos alti voinici, Sfanta Duminica ori
gaze si insecte - ca rasplata a bunatatii si ajutorului dat de acesta -, aici femeile sunt cele care il
sprijina cu loialitate, chiar impotriva propriilor parintii. Astfel, intalnind pe frumoasa fiica a Mamei
Padurilor, de care flacaul se indragosteste fulgerator, aceasta il ajuta s-o invinga pe mama ei,
sfatuindu-l sa schimbe intre ele cele doua butii, una cu apa, una cu putere, iar dupa ce el o rapune pe
batrana "si-i risipi creierii", fug amandoi la curtea tanarului imparat. Fata Genarului il ajuta si ea
impotriva tatalui, de aceasta data, iar sluga babei ce avea iepe fermecate il sfatuieste cum sa-i rapuna
stapana. Ideea centrala a basmului eminescian este una filozofica intalnita in intreaga sa creatie,
aceea ca iubirea constituie o treapta spre cunoastere, spre fericire.

Fat-Frumos din lacrima este viteaz, curajos si lupta pentru valori morale superioare, adica in numele
iubirii, pentru implinirea cuplului erotic, dar si in numele prieteniei adevarate, aducandu-i "fratelui de
cruce" iubita din casa Genarului.
Celelalte personaje sunt in majoritatea lor fabuloase. Calul este personaj fabulos prezent in toate
basmele, ca simbol al prieteniei dintre om si animal, fiind cel mai apropiat si sincer sfatuitor al
personajului care intruchipeaza binele. Genarul este un personaj fabulos care reprezinta fortele
binelui, de aceea Fat-Frumos nu se poate lupta cu el. El este pedepsit fiind "exilat in imparatia cerului"
pentru ca se impotrivea iubirii dintre fata lui si imparatul tanar, impiedicand realizarea cuplului de
indragostiti. Fortele malefice sunt reprezentate de Muma-padurilor, personaj fabulos care
intruchipeaza rautatea, 1acomia, nedreptatea si minciuna, trasaturi morale condamnate in basme.
Ca orice basm, "Fat-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu este o specie epica de mare intindere, o
naratiune cu intamplarile reale si fantastice, a caror imbinare compune principalul mijloc artistic al
acestei creatii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, inzestrate cu puteri
supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna,
binele. Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul
celalalt", spatiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice.
Nicolae Iorga este cel care scrie in 1890 o prima apreciere critica privind basmul eminescian, afirmand
ca: "E un juvaer povestea aceasta [...] nicaieri limba romaneasca culta n-a ajuns la asa de mare
mladiere si plasticitate", remarcand si deosebirea fata de creatiile populare care consta in aceea ca
fantasticul atinge la Eminescu "dimensiuni uriase si n-are nimic a face cu acel al adevaratelor povesti".

13
Petru (Zâna-Zorilor)
Caracterizarea lui Petre.

Petre este personajul principal al basmului zana zorilor,el fiind fiul cel mai mic al imparatului.Era
inalt,subtire,mai mult fata decat fecior.Nu vorbea mult dar in schimb canta "Petre nu face multa
vorba :el rade si canta,canta si rade de dimineata pana in seara" E mereu binedispus "Numai
cateodata-l vede omul mai intnecat , da cu mana pletele in dreapta si-n stanga si atunci ti se pare ca
vezi un batran din sfatul imparatului."

Din faptul ca din cei 3 fii ai imparatului doar el merge la tatal sau sa-l intrebe de ce ii lacrimeaza un
ochi iar celalat ii rade,reiese faptul ca era curajos,indraznet dar si altruist,deoarece se gandeste la
tatal sau.Da dovada de sacrificiu deoarece tatal sau ii da palme,dar el tot continua sa-l intrebe.

In drumul parcurs spre zana zorilor l intalneste anumite obsatcole ce ii pun fortele la incercare.
Prima proba este aceea in care trebuie sa lupte cu balaurii ce scuipa foc.Aceasta proba este una
initiativa.Cea de-a doua este aceea in care ajunge in padurile de arama,argint si aur de unde rupe
florile,chiar daca murgul ii spusese ca nu e bine si ca va avea de suferit,de aici reiese faptul ca petre
era incapatanat.

Ajuns pe teritoriul zanei zorilor si avand fluierasul dat de Sfanta Joi nu i-a fost prea greu sa-si duca
misiunea la bun sfarsit. Dupa ce ia apa si se intoarce spre imparatia tatalui sau ,cu ajutorul cutiei afla
ca fratii lui vor sa-i intinda o capcana ,dar el nu crede aruncand cutia si spargand-o. Intradevar fratii
lui il omoara ducand apa la imparatie zicand ca ei au adus-o,tatal lor crezandu-i le da imparatia .

Dar cu ajutorul celor 3 sfinte (miercuri,joi,vineri) care-l invie el ajunge stapan si asupra imparatiei
tatalui lor ,dar si asupra imparatiei zanei zorilor,deoarece in final se casatoreste cu ea.

Caracterizarea Valvelor

Valva padurii de arama- "Din vant se facu vifor...Viforul crescu..crescu pana ce nu se vazu alta decat
intuneric si noapte...si iarasi numai noapte si intuneric."

-"Cap n-are,dar nici fara cap nu e...Prin aer nu zboara,dar nici pe pamant nu
umbla.Are coama de cal,coarne ca cerbul,fata ca ursul,ochii ca dihorul si trupul e de toate,numai
fiinta nu e..."

Valva padurii de argint -"Se facu vifor mai turbat ,noapte mai neagra,pamantul se cutremura mai tare
in padurea de arama..."

-"Se repezi la Petru cu c-o grozavie de 7 ori mai mare decat cum a fost in padurea
de arama."

14
Valva padurii de aur-"Acuma nu mai era mult vifor,nu mai mult intunecos,pamantul nu se cutremura
mai mult...Se facea nu stiu ce nu stiu cum..."

-"E de 77 de ori mai puternica decat toti 3 la un loc (2 cai si Petre)"

Basme englezeşti
Personaje din basmul popular – caracterizare

Jack din „Jack şi vrejul de fasole”

Jack era fiul unei văduve ,care locuia intr-o colibă dintr-un sat departe de Londra.
Era „cam slab de înger”, „zevzec”, „nechibzuit”,dar avea un suflet de aur.
El mai era încăpăţânat deoarece oricât l-ar fi implorat cineva să nu urce pe vrej , el tot a
urcat.
Ajuns la capătul vrejului acesta descoperi cu uimire ca se află intr-o ţară tare stranie:
„părea a fi un deşert pustiu,nu se zărea nici urmă de pom,tufa,casă sau vietate”si
îngândurat se aşează pe un bolovan şi se gândește la mama lui, pe lângă faptul că nu a
ascultat-o şi a urcat pe vrej nu a găsit nici de mâncare. Dar nu a renunțat,ci şi-a continuat
drumul,întâlnindu-se cu o zână care ii sune cine este el cu adevărat şi pe unde trebuia să
meargă pentru a ajunge unde dorește .Zâna ii mărturisește că locul unde locuiește uriașul
este de fapt casa tatălui său, iar toate bogățiile din casă sunt ale lui.
Ea ii mai spune că el e „persoana ursită să-l pedepsească pentru toate ticăloșiile” .
Băiatul ,ajuns in casă,i se făcu teamă să nu ajungă şi el hrană pentru uriaș şi că n-o şa-şi
mai poată vedea niciodată mama.
El era o persoană curioasă, dorea să vadă ce-o să se întâmple cu găina.
După ce el fura găina, sacii cu bani si harpa, îi cere iertare mamei sale pentru toate
necazurile şi supărările pricinuite ,promițându-i că va fi respectuos şi ascultător pe viitor.
„şi intr-adevăr ,se ținu de cuvânt căci,de atunci,băiat mai iubitor,mai vrednic şi mai
ascultător ca el nu cred să fi fost altul pe pământ.”

Probele la care este supus:

I. El trebuia să fure găina cu oua de aur,proba pe care o trece cu ajutorul zânei

care ii spusese de la început că îl va ajuta si păzi de uriaș.
„In cele din urmă, adormi şi el căci se auzeau niște sforăituri ca bubuitul unui
tun. În zori,văzând că uriașul încă doarme,Jack se furișă din ascunzătoarea sa,
înhaţă găina şi-o lua la fugă cât îl țineau picioarele. .Găsi cu ușurința drumul
spre vrejul de fasole şi coborî mai sprinten şi mai repede decât se așteptase”
II. Băiatul trebuia să fure sacii cu bani .În această probă intervine un câine, dar nu
reușește să-l facă pe Jack să se răzgândească.
„Jack se furișă tiptil din ascunzătoarea sa,se apropie de uriaș,dar un căţeluş de
sub scaun lătră cu furie. Contrar așteptărilor sale,uriașul nu se trezi,si câinele se
potoli. Jack înşfăcă sacii,ajunse la uşă si curând se văzu teafăr si nevătămat
lângă vrejul de fasole”.

15
 III. Jack trebuia să fure harpa vorbitoare, dar pentru că aceasta era vorbitoare a
avut niște probleme.
Când Jack vru să fure harpa ,aceasta strigă „Stăpâne, stăpâne” şi uriașul se trezi.
Acesta îl urmări pe Jack tot drumul şi strigă după el cu o voce „ca de tunet”.Când
Jack termina-se de coborât vrejul,uriașul atunci începuse să coboare şi cu
toporișca, Jack reteză vrejul de fasole de la rădăcină si uriașul căzu lat in
gradină.

Mama lui Jack

Ea era văduva ,avea un singur fiu , căreia îi împlinea toate dorințele, urmare a fost că Jack
nu prea ținea cont de ce-i spunea ea şi era cam nechibzuit şi risipitor.
Zâna

Era o tânără şi frumoasă femeie. Era frumos îmbrăcată şi în mână ținea o nuielușa albă în
vârful căreia se află un păun din aur curat .Ea avea niște puteri pe care şi le putea pierde
dacă Jack nu-i urma sfatul. Aceasta a fost ursitoarea tatălui lui Jack.
Uriașul

Pe când trăi tatăl lui Jack,uriașul „ înspăimântase ţinutul cu cruzimile şi răutăţile sale”. Era
invidios de fire. Este „ahtiat după aur încât prima lipsa pe care o observa îl va înfuria peste
măsură şi va deveni după aceea şi mai atent”. Era fioros si puternic, „care nu pregeta să se
hrănească cu carne de om ori de cate ori vreunul îi iese în cale”.
Soția uriașului

Era miloasă din fire. Era bună la suflet,îi dădu lui Jack să mănânce şi să bea pe săturate.
Era ușor s-o păcăleşti, Jack a reuşit de fiecare dată să intre în casa ei sub altă
identitate,fară ca ea să-şi dea seama că el e una si aceeaşi persoană.

Fata de împărat şi Tom Tit Tot din „Tom Tit Tot”

Tom tit tot

Tom tit tot este personajul eponim si antagonistul basmului. El fiind personajul negativ şi fabulos al
basmului.

Acesta este un drăcuşor mic şi negru, ajutător care poate fi învins doar dacă îi este ghicit numele.

Este un personaj siret :"Drăcuşorul se uită cu coada ochiului..." cu o privire ameninţătoare : "... se
uită la ea cu nişte ochi care o îngheţară de-a binelea...", caraghios, împieliţat, dar şi foarte răutăcios :
"tuciuriul se făcea tot mai răutăcios şi-şi învârtea coada tot mai repede...".

Deşi era doar un drăcuşor era şi foarte bun în ale torsului: "..torcea repede de te lua ameţeala...".

Protagonista basmului este o simplă fată, în acelaşi timp personajul pozitiv si verosimil al basmului.

Această fată nu era una tocmai ascultătoare, ci dimpotrivă, dovedind asta încă din începutul poveştii:
"Fată pune plăcintele astea pe policioara şi lasă-le acolo un pic. S-or face ele bune de mâncat." -->
""Păi dacă s-or face bune de mâncat, am să le mănânc acum." . Dădea dovadă de naivitate, crezând
că va putea îndeplini condiţia regelui de a toarce timp de o lună cinci fuioare pe zi, când defapt ei:

16
"Nu îi stătuse niciodată capul la ale casei şi habar n-avea cum să toarcă." . Este o fată cu teamă, în
acelaşi timp îndeplinind doua probe pe întreg parcursul basmului :

- toarcerea a cinci fuioare pe zi în decurs de o lună;

- ghicirea numelui drăcuşorului cel negru şi mic până la încheierea lunii.

Din categoria personajelor adjuvante fac parte mama protagonistei şi regele. Mama fetei fiind o
femeie saracă de la ţară, iar regele un bărbat in căutarea nevestei potrivite.

Antagonişti din basmele populare englezeşti (giganţi, draci)

GIGANŢI

Gigant – nume dat unor ființe fabuloase de statura uriașa care se întâlnesc in diferite culturi
in special cea englezeasca.

Unul dintre cei mai celebri giganţi este portretizat în povestea lui Jack şi a vrejului de fasole.
Originea acesteia este una incertă, iar unii cercetători fac trimitere la nişte poveşti nordice. Există o
sumedenie de versiuni ale istorioarei, dar cele mai multe îl înfăţişează pe Jack căţărându-se pe un
vrej de fasole pentru a fura comoara de aur. Dar, pentru a-şi îndeplini scopul, Jack îl ucide pe uriaşul
care trăia în vârful vrejului. Dacă e să analizăm, Jack nu este pus într-o lumină tocmai pozitiva, dar
nici gigantul nu este unul din băieţii buni, întrucât plănuieşte să-l mănânce pe erou.

DRACI

Dracii , ca şi in religia creștină reprezintă o ființa imaginară drept spirit al răului principal
dușman al lui Dumnezeu şi al omenirii; diavol, demon; şi este întâlnit in diferite culturi printre care si
cea englezeasca.

Tom tit tot este unul dintre cei mai reprezentativi draci ai folclorului englez. El este un
drăcuşor mic, negru care poate fi învins daca ii este ghicit nume. Fata pe care o ajuta la tors ii
ghicește numele si Tom tit tot este învins.

Personaje din basmul modern englezesc –caracterizare

Harry Potter
Harry Potter este personajul principal al seriei cu acelaşi nume, scrisă de J.K Rowling. El are părul
negru, poartă ochelari şi are o cicatrice în formă de fulger pe frunte (ca urmare a confruntării cu Lord
Voldemort în vremea când era doar un prunc). Crescut în Londra de către rudele sale, o familie de
Încuiaţi (non-vrăjitori), Harry află, la vârsta de 11 ani, că este vrăjitor, după ce primeşte o invitaţie de
a urma cursurile şcolii de magie Hogwarts, unde va intra în casa Cercetaşilor.

Harry nu este un personaj de basm obişnuit, înzestrat numai cu trăsături pozitive, ci este o
individualitate, personalitatea sa fiind în continuă schimbare pe parcursul anilor petrecuţi la
Hogwarts, ca urmare a iniţierii şi a maturizării. Astfel, în primii ani petrecuţi în lumea vrăjitorilor, îl
găsim pe Harry nesigur de sine, deseori frustrat de rolul de salvator şi de faima pe care ceilalţi par să
i-o atribuie, de neîndemânarea sa la lecţiile de magie, de iscusinţa sa deosebită de a intra în
încurcături (îl descoperă pe Fluffy, câinele gigant cu trei capete, intră în Camera Secretelor, îl
vizitează, pe ascuns, pe unchiul său Sirius, evadat din Azkaban şi considerat deosebit de periculos).

17
La şcoală nu este un elev excepţional, nu se remarcă prin cunoştinţe deosebite ori înţelepciune ci,
mai degrabă, prin instinctele şi ambiţia sa de nestrămutat, care îl ajută să izbândească în toate
luptele care conduc spre înfrângerea lui Voldemort, lupte în care îşi arată, de asemenea, curajul (nu
dă niciodată înapoi când vine vorba de acţiuni care îl aduc mai aproape de înfrângerea lui Voldemort:
înfruntarea baziliscului din Camera Secretelor, formarea unei armate de vrăjitori – armata lui
Dumbledore- în vederea pregătirii pentru confruntarea finală cu Lordul Întunericului, etc.

Harry este, de asemenea, altruist şi de încredere, mereu pregătit să îşi ajute şi să îşi apere prietenii
(încercarea de a-l salva pe Cedric Diggory în timpul Turnirului din Harry Potter şi Pocalul de Foc
înainte de a se salva pe sine, rugămintea permanentă către prietenii săi cei mai buni, Hermione şi
Ron, de a nu se amesteca şi de a nu-l însoţi în aventurile periculoase), inteligent (are o tactică de
luptă remarcabilă, reuşind să-l păcălească până şi pe Voldemort – de exemplu, în Pocalul de Foc,
după ce Voldemort devine trup- , tactică bazată pe efort colectiv şi pe îndemânare), dar
şi…încăpăţânat, iar uneori nervos şi arogant; însă, aceste defecte nu fac, de obicei, decât să îi pună în
evidenţă ambiţia şi bunătatea (de exemplu, în Ordinul Pheonix, foloseşte magia interzis, în afara
Howgarts-ului, pentru a-l salva pe Dudley, vărul său care îl batjocorea permanent, de Devoratorii
Morţii ai lui Voldemort, fapt care îl aduce aproape de exmatricularea de la Hogwarts).

Harry devine, pe parcursul celor şase ani petrecuţi la Hogwarts, un vrăjitor excepţional, capabil să
facă unele dintre cele mai complicate şi mai puternice vrăji. Totodată, el este extrem de talentat la
sportul specific vrăjitorilor, Quidditch (Vâjhaţ) şi are unele abilităţi specifice, precum cunoaşterea
limbii parseltongue (limba şerpilor) sau a limbajului codat cu care Voldemort încearcă să îl controleze
(Harry având o porţiune din sufletul lui Voldemort în interioriul lui).

La fel ca şi personajele tradiţionale de basm, Harry se foloseşte şi el, în lupta sa în numele Binelui, de
unele obiecte magice (nelipsita sa baghetă, pelerina care îl face invizibil, harta lui Marauder, sabia lui
Godric Cercetaş), dar şi de creaturi magice (bufniţa sa, Hedwig,phoenixul Fawkes, tritoni, giganţi,
grifoni, centauri).

În concluzie, Harry Potter este un erou pentru lumea vrăjitorilor, o personalitate remarcabilă care
reuşeşte, datorită inteligenţei şi a devotamentului să îl învingă pe cel mai de temut vrăjitor al tuturor
timpurilor, Lord Voldemort. Deşi nu este un personaj tipic basmelor, Harry întruneşte unele dintre
cele mai nobile calităţi ale acestora, reprezentând un model pentru tinerii din ziua de astăzi.

Voldemort este antagonistul din seria Harry Potter, fiind duşmanul cel mai de temut nu doar al lui
Harry, ci şi a întregii lumi vrăjitoreşti. Considerat cel mai mare Vrăjitor Întunecat al tuturor
timpurilor, Voldemort este atât de puternic încât majoritatea vrăjitorilor și vrăjitoarelor se tem chiar
să îi pronunțe numele, folosind eufemisme de genul Cel-Al-Cărui-Nume-Nu-Trebuie-
Pronunțat sau Știi-Tu-Cine / Știm-Noi-Cine. De asemenea este cunoscut faptul că este reptomit (adică
vorbește limba șerpilor) și este expert în Legilimanție (citirea gândurilor) și în Occlumanție
(ascunderea gândurilor).

În tinerețe era un băiat înalt, drăguț, cu părul vâlvoi,era elev la Howgarts, în casa Viperinilor şi se
numea Thomas Riddle, dar după ce a ajuns la maturitate Voldemort și-a pierdut corpul când a eșuat
să-l omoare pe Harry Potter. Vraja (Avada Kedavra) a ricoșat înapoi înspre el. 15 de ani mai târziu și-a
recâștigat trupul printr-un ritual complex ce presupunea multă Magie Neagră. Acest nou trup nu era
însă cel original. În loc de corpul frumos și chipeș pe care îl avea când era Tom Riddle, Lordul

18
Voldemort este acum înalt, subțire, cu înfățișare de șarpe, pielea extrem de albă, pupile înguste ca de
pisică, iar în loc de nări are două tăieturi, dând impresia unui șarpe.

Lord Voldemort practică, aşadar, magia neagră, canalizându-şi toate forţele pentru a controla lumea
vrăjitorilor, pentru a răspândi frică şi teamă, el folosind orice mijloace, oricât de îngrozitoare, pentru
a-şi atinge scopurile (crearea horcuxurilor, constrângerea şi coruperea vrăjitorilor pentru a-i deveni
adepţi, omorârea oamenilor nevinovaţi – Încuiaţi etc.)

Dumbledore

Albus Percival Wulfric Brian Dumbledore este directorul școlii Hogwarts, profesor de Transfigurare și
mentor al lui Harry, având cel mai important rol în iniţierea acestuia (proces iniţiatic în care este
ajutat permanent de Consiliul profesoral de la Hogwarts, de profesori precum Minerva McGonagall,
Severus Snape, Alastor Moody).
Considerat cel mai puternic vrăjitor din lume, Dumbledore este binevoitor și excentric, un vrăjitor în
stil Merlin. Se spune că Dumbledore este singurul vrăjitor de care Voldemort ("Cap-de-mort") se
teme. În lupta sa împotriva lui Voldemort, a înființat organizația Ordinului Phoenix. Dumbledore este
descris de către J. K. Rowling ca fiind un om înalt, slab, cu păr lung și argintiu, barba lungă. Are ochii
albaștri, un nas lung și coroiat (arătând de parcă s-ar fi rupt de cel puțin două ori) și degete lungi.
Poartă ochelari în formă de semilună. Printre vastele sale cunoștințe se află un număr impresionant
de limbi străine și abilitatea de a deveni invizibil fără a folosi o mantie de invizibilitate. Dumbledore
deține Ordinul lui Merlin, Clasa Întâi, este Vrăjitor-Șef al Vrăjustiției (engleză: Chief Warlock of the
Wizengamot) și face parte din Confederația Internațională a Vrăjitorilor.
Dumbledore a fost cel care a descoperit cum își asigurase Voldemort supraviețuirea, în speranța
atingerii imortalității: folosind Horcrux-uri (obiecte magice, create prin folosirea Artei Negre în
momentul săvârșirii unei crime premeditate; acest Horcrux reprezintă un recipient în care vrăjitorul
ucigaș își ascunde o parte a sufletului, urmând să păstreze obiectul "la loc sigur").
Ron şi Hermione
Ron Weasley şi Hermione Granger sunt cei mai buni şi cei mai loiali prieteni ai lui Harry Potter, care îl
ajută şi îl susţin permanent.
Ron provine dintr-o familie cu sânge pur de vrăjitori nu prea înstăriți și face parte din Casa
Cercetașilor (Gryffindors).La fel ca toţi membrii familiei sale, are părul roşu aprins. Deși este uneori
este ironic și amuzant, este foarte loial prietenilor săi.
Hermione Granger este o fată care nu lipsește de la orele de la Hogwarts. Are părul lung, castaniu, nu
prea înaltă, cu dinții din față cam mari.Este silitoare la școală (în comparație cu Harry și cu Ron) și cea
mai bună elevă din anul ei. Deși nu ar vrea nici în ruptul capului să fie pedepsită pentru ceva anume,
îi ajută pe Harry și pe Ron la dezlegarea misterului lui Cap-de-Mort. Prin inteligența ei scapă de
încurcăturile (Troli, păianjeni uriași, Dementori) pe care le întâlnește.

Frodo Baggins
FrodoBaggins este unul dintre personajele ficționale din trilogia Stăpânul Inelelor scrisă de J.R.R. Tolkien.

S-a născut în anul 1370 ( anul 2968 pentru anul Gondorului și a Numenorului), fiu al lui DrogoBaggins și Primula BrandybuckBaggins,
fiind singur la familie. Doisprezece ani mai târziu, ieșind pe Râul Viniac, Drogo (având o mare slăbiciune la mâncare și fiind foarte gras)
a ieșit cu barca pe râu unde s-a înecat, iar Frodo (Iorhael in elfă și Maura Labingi), a rămas orfan, locuind la Conacul Coniac până
când BilboBaggins(văr de-al treilea al lui Frodo) l-a convins să vină și să locuiască cu el în Fundătura din Hobbiton. A fost ales ca
moștenitor.

19
Trecînd de vârsta majoratului (33 de ani), jupânul Sam Gamgee (slujitor, prieten dar și grădinar) a început să vadă o schimbare majoră
in comportamentul stăpânului său. Tot în acel an, Inelul Puterii intră în posesia sa.

Este neiniţiat desi acesta trăieşte cu unchiul său, cel care a descoperit inelul,ascuzându-i adevărul şi puterea inelului, acesta plecând
înainte să-i explice ceva.Este foarte curajos trece peste toate obstacolele, înfrânge Nazguli cei mai de temut supusi ai lui Sauron şi pe
orci.El nu dă niciodata înapoi este altruist şi îl ocroteşte mereu pe Sam înainte să se salveze pe sine.Este ajutat de către inel, sabia care
se luminează in preajma orcilor si mantia acestuia nepenetrabila.Acesta are si defecte, este foarte naiv si influenţat de către Smeagol.

Personajele antagoniste din trilogia Stăpânul Inelelor sunt :

 Saruman din Angmar cunoscut ca si Stapanul Nazgûl-ilor, sau Cǎpitanul Întunecat, este principalul personaj antagonist al
tărǎmului fictiv Pǎmantul de Mijloc al lui J.R.R Tolkien. In romanul lui Tolkien Stǎpanul Inelelor, el este capeteniaNazgûl-ilor
(Duhurile Inelelor), cei mai importanti servitori ai lui Sauron.Estede asemenea liderul Istarilor, vrăjitorii trimişi pe Pământul de
Mijloc în formă umană, obiectivul acestuia este obţinerea energiei supreme pentru el.Este descris ca având „o faţă lungă şi o
frunte înaltă” avea privirea întunecată, părul şi barba erau albe. Părul său în altă parte este descris ca fiind negru, atunci cînd
a ajuns prima oara pe pamânturile de Mijloc.Se spune despre el că s-a purtat în haine albe iniţial,dar la intrarea sa în Frăţia
Inelului, hainele acestuia par a fi „ţesute din toate culorile” apoi numit „ Sarumancel de multe culori”

Personajele adjuvante din trilogia Stăpânul Inelelor sunt :

 Sam sau SamwiseGamgee (traducere: Sam-cel-înțeleptGamgee) este unul dintre cei 4 hobbiți plecați în aventura vieții lor
din Comitat cătreMordor, unde trebuiau să arunce inelul lui Sauron, în vulcanul din care a fost făurit. Mai este întâlnit și ca
„jupânul Sam” și este cel mai de încredere prieten al lui FrodoBaggins.Acesta fiind un hobbit, nu s-a mai aventurat înainte
departe de locul în care a copilărit.Neobişnuit pentru un hobbit, încă din copilarie, acesta a fost pasionat de legende şi poveşti
fantastice, acesta era deosebit de interesat de Elfi şi întotdeauna spera ziua în care va vedea unul.Relaţia dintre Frodo şi
Sam este foarte strânsă din mai multe privinţe, o legătură de respect şi încredere creşte între ei.În multe momente Sam este
alături de Frodo atunci când luptă cu Shelob,il salvează din bătălia cu orcii,participă la lupta finală de pe Muntele Doom.

 Gandalf ,Vrăjitorul-Alb, cum mai este supranumit, este unul dintre liderii părții binelui în lupta împotriva răului alături
de Aragorn. De fapt, Gandalf este unul din Maiari, spirite create de Iluvatar la inceputurile timpului si care primisera cu toate
darul de intelege fiecare o parte din mintea lui Iluvatar. Inferioare Valarilor, marile spirite create de Iluvatar, Maiarii s-au
asociat fiecare cu cate un Valar.Acesta este o fire caldă si calmă, el a fost inamicul lui Sauron.Bucuria si mânia lui rapidă sunt
reprezentate de îmbrăcămintea gri ca cenuşa.El deseori călătoarea pe jos, cărând cu el foarte multe lucruri.Acesta a suferit
foarte mult şi a fost omorât şi întors de la moarte pentru o misiune îmbrăcat apoi în alb.

Comparaţie între personajele de basmele româneşti şi englezeşti

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm cult românesc
Făt – Frumos (din Petre
Făt - Frumos (din Lacrimă)
Ileana Sânziana)
Asemănări
Dă dovadă de curaj în lupta cu : Dă dovada de curaj, Dă dovada de curaj deoarece
leul, lupul, balaurul cu 12 capete, sacrificându-se pentru fratele in lupta cu balaurii si cu vâlvele
zmeii, armăsarul ce păzea său de cruce. Accepta orice pădurii nu renunța chiar dacă
herghelia Ilenei Sânzienei; provocare i s-ar ivi. luptele durează 3 zile si 3 nopți

20
acesta neavâand vreo putere şi tot el este singurul care
supranaturală. îndrăzneşte să-l întrebe pe
tatăl său de ce îi lăcrimează
ochii
Nu apelează la la obiecte magice pentru a ieşi victorios din luptă.
Ascultă de îndrumările oferite de cal.
Deosebiri
Nu are puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale.
La început era o fiica de împărat, Îngroapă securea războiului
dar in urma unui blestem ea se dintre el şi duşmanul de moarte
transformă in Făt Frumos. al tatălui său şi devine frate de
cruce cu acesta.
S-a născut pe cale naturală. S-a născut in urma unei minuni
a Maicii Domnului.
Trece probele pentru a-l face Parcurge probele pentru a-şi
fericit pe tatăl său. întemeia o familie.

Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc

LORD VOLDEMORT Tom Tit Tot

Personajul acestuia este prezent în Este un drăcuşor, cu formă trupească .

majoritatea timpului, având forma de Avâand o prezenţă reală.
spirit. Întruparea acestuia având loc
abia spre sfârşitul seriei.
Are puteri supranaturale impresionante Personaj lipsit de puteri ieşite din
(precum magia) , puteri folosite in comun, cu excepţia abilităţii sale de a
scopuri malefice. dispărea: dubios.
Avea o înfătişare originală. Portretul Drăcuşor mic şi negru cu o coadă lungă,
fizic fiind constituit de inălţimea lungă de tot. Avea o înfăţişare comună
acestuia, corpul subţire, pupilele dracilor din majoritatea mitologiilor=.
dilatate, aspectul ca de şarpe (
înfăţişare înspăimântătoare).
Personaje negative, luptând ambele de partea răului.

Personaj basm popular românesc vs. Personaj basm popular englezesc

Prâslea cel voinic Greuceanu Jack

Sunt curajoşi
Asemănări Pâslea este curajos Deoarece s-a oferit să El urcă pe vrejul de
deoarece încearcă să-l aducă înapoi pe cer fasole,are curajul să-şi
prindă pe hoţ,după Soarele şi Luna, cu continue drumul si să
care-l răneşte,urmărind riscul de a nu reuşi şi a îndeplinească sarcinile,cu

21
 dâra de sânge lăsată de fi omorât. toate că putea să moară.
acasă.
Sunt neinițiați
Personajul este un om Este un ţăran care nu era
obişnuit. Este inițiat. destul de mare pentru a
putea munci.
Inteligenţi
Nu se lasă păcălit de Se transformă în Fură de la giganţi când
fraţii săi care vor să-l porumbel şi în muscă aceştia adorm,fără ca ei
omoare. pentru a spiona să-şi dea seama de acest
zmeoaicele. lucru.
Toţi sunt ajutaţi
Prâslea de Greuceanu de Faurul- Jack de o zână.
zgripţuroaică. Pământului.
Puteri magice
Gruceanu avea puterea
Nu are puteri magice. Nu are puteri magice.
de a se metamorfoza
Folosirea obiectelor magice
Nu foloseşte obiecte Acesta foloseşte Nu foloseşte obiecte
Deosebiri
magice. paloşul. magice.
Au moduri diferite pentru a trece de obstacole
Jack nu se luptă cu
Se luptă cu zmeii si cu
Se luptă cu trei zmei. nimeni,el doar taie vrejul
balaurul.
de fasole.

Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezesc

Harry Potter Frodo Baggins
Asemănări
Este neiniţiat, fiind la o vârstă fragedă el este Este neiniţiat, deşi acesta trăieşte cu Bilbo, iubitul
crescut de catre rudele sale în lumea Încuiaţilor, său unchi,cel care a descoperit inelul.Acesta îi
departe de viaţa pe care acesta ar trebui să o ascunde mereu adevărul şi puterea acestuia,
ducă, aceasta fiind alături de vrăjitori. facându-şi dispariţia înainte de a-i oferi vreo
explicaţie.
Foarte curajos si iscusit în lupte, reuşeşte să îl Este curajos trece peste toate obstacolele ce I se
învingă pe cel mai de temut vrăjitor Voldemort. arată de-a lungul calatoriei sale cu bunul său
Harry este, de asemenea, altruist şi de încredere, prieten Sam, reuseste sa îi invingă pe cei mai de
mereu pregătit să îşi ajute şi să îşi apere temut supuşi ai lui Sauron, Nazgulii.Reuşeşte să îi
prietenii. învingă pe orci în bătălie şi se refugiază pentru o
Încercarea de a-l salva pe Cedric Diggory în perioadă in Pădurea Elfilor.Nu dă niciodată înapoi
timpul Turnirului din Harry Potter şi Pocalul de şi este altruist.Îl salveaza de multe ori pe Sam are
Foc înainte de a se salva pe sine,rugămintea grijă de acesta,înainte să se salveze pe sine.În
permanentă către prietenii săi cei mai buni, peştera din Muntele Doom, cănd acesta se
Hermione şi Ron, de a nu se amesteca şi de a nu- împotmoleşte in plasa Paianjenului si-l imploră
l însoţi în aventurile periculoase. pe Sam să mearga fără el pentru că se poate
descurca.În timpul escaladării muntelui îl prinde
pe acesta şi-l trage la el evitănd pierderea
unicului său prieten.

22
 Deosebiri
Harry este înzestrat cu puteri supranaturale, Frodo este o persoană normal, nu este înzestrat
vorbeşte limba şerbilor,este capabil să faca vrăji. cu nici o putere supranaturală.Acestea le capătă
Foloseşte numeroase obiecte magice: bagheta, însă in prezenţa unor obiecte magice cu puteri
mătura, mantia invizibilităţii, harta lui Marauder. incredibile: inelul, sabia care luminează in
Caracterul lui Harry este unul destul de dur,fiind apropierea orcilor, potiunea de cristal lichid a
foarte încăpăţânat şi face mereu ce vrea motivul cărei strălucire este nesuportată de către
pentru care îşi permite aceste lucruri este creature, armura impenetrabilă.
inteligenţa ,care este mai presus de greselile Caracterul lui Frodo este mai domol, fiind foarte
acestuia. naiv slabiciune de care profită Smeagol pentru a-I
intra sub piele şi a-l manipula.

Lord Voldemort Saruman

Asemănări
Este un adept al magiei negre, fiind de partea Este supusul lui Sauron, cel mai de temut
răului.Nu este supusul nimănui, el însuşi este răul răufăcător.El este cel ce comandă în locul răului
suprem. supreme pe Nazguli si Orci.
Deosebiri
A fost present în majoritatea timpului sub formă Saruman este om, avănd în interiorul său o parte
de spirit,întruparea sa având loc la sfârşitul seriei. din răufăcător.
Ron Wesley & Hermione Granger Sam Gamgee
Asemănări
Sunt foarte loiali şi mereu în preajma Sam este o persoană de încredere si alături
protagonistului ajutându-l mereu când a mereu de Frodo, deşi acesta nu îi prea da atenţie
întâmpinat problem. şi este manipulate de Smeagol nu-l abandoneză
pe bunul său prieten.
Deosebiri
Sunt vrăjitori asemenea lui Harry, învaţă la Este un simplu hobbit, si un prieten loial in viaţa
aceeaşi şcoală de magie. normală pe care au avut-o cei doi înainte.
Dumbledore Gandalf
Asemănări
Vrăjitor cu parul lung şi alb, deţine puteri Este un vrajitor bun cu părul lung şi alb,are puteri
magice,punându-le în aplicare cu ajutorul magice in prezenţa toiagului şi calului său alb.
baghetei si a măturii.
Deosebiri
Acesta este o persoană importantă,face parte din Este iniţiatorul protagonistului si I se arată
consiliul profesoral de la Hogwarts. acestuia ori de câte ori are probleme.

23
Concluzii

Constatări
În urma realizării acestui proiect, am constatat următoarele:

1. Literatura fantastică populară

Atât în basmele din literatura română cât şi în basmele din literatura engleză, personajele se
aseamănă printr-o serie de însuşiri specifice. De exemplu, protagoniştii sunt mereu curajoşi,
luptă de partea Binelui, sunt ajutaţi de obiecte sau fiinţe magice. În ambele literaturi există
atât protagoniști cu puteri miraculoase (Greuceanu, zâna din Jack şi vrejul de fasole), cât şi
protagonişti reprezentaţi de oameni obişnuiţi, verosimili (Făt-frumos din Ileana Sîmziana,
Jack din Jack şi vrejul de fasole).
În ambele literaturi există personaje adjuvante, care au rol în îndrumarea protagoniştilor şi în
iniţierea lor (zână, zgripţuroaică,cal), de obicei fiinţe magice, cu puteri fabuloase.
2. Literatura cultă
Spre deosebire de basmele populare, la care asemănările sunt evidente, în basmele culte
româneşti, respectiv englezeşti, acestea sunt mai greu observabile; personajele sunt
construite, într-adevăr, după schema specifică, existând protagonişti, antagonişti şi personaje
adjuvante. Cu toate acestea, în basmele culte româneşti şi în cele englezeşti, aceste
personaje evoluează în medii diferite (tărâm magic/şcoală de vrăjitorie), în timpuri diferite

24
 (timp nedefinit/sfârșitul secolului XX) şi întrunesc, pe lângă calităţi specifice precum
bunătatea, altruismul sau vitejia, însuşiri individuale, care îi caracterizează exclusiv (de
exemplu, aroganţa în cazul lui Harry Potter ori naivitatea în cea a lui Petre).

Aşadar, personajele din basmele populare româneşti şi englezeşti se aseamănă printr-o serie de
particularităţi existente în majoritatea scrierilor fantastice populare din diverse culturi (în special cele
europene), prin calităţi „universale” precum curajul nestrămutat ori inteligenţa nativă (în cazul
protagoniştilor).

Personajele de basm cult, pe de altă parte, nu respectă aceleaşi tipare. Dacă în basmele culte
româneşti, protagoniştii sunt înzestraţi cu însuşiri sau puteri „specifice româneşti” (generozitatea,
aruncarea buzduganului, păzirea iepelor), în basmele moderne englezeşti, toate personajele sunt
extrem de bine individualizate, fiecare având calităţi proprii şi fiind înzestrați, pe lângă valorile
morale pozitive, şi cu defecte inerente (aroganţa, ), aceştia reprezentând amestecuri eterogene de
bine şi rău.

25
Bibliografie

Literatură
Vlahuță Alexandru, Iosif Ștefan Octavian (2009) Poezii și scrieri religioase, editura Galaxia
Gutenberg, Târgu-Lăpuș, jud. Maramureș

Ispirescu Petre (2007) Basme, editura Tana

Crișan Alexandru, Papadima Liviu, Pârvulescu Ioana, Sâmihăian Florentina, Zafiu Rodica (2005)
Limba și literatura română: manual pentru clasa a X-a, editura Humanitas Educațional, București

Poveşti nemuritoare, editura Ion Creangă, Bucureşti 1990

Lăzărescu, George; Dicționar de mitologie. Dicționarele Editurii Ion Creangă, București, 1979.

Internet
http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2202282&fileOId=2202289

http://www.mugglenet.com/hpvslotr.shtml

http://en.wikipedia.org

26
27