15. Regiunea axilara - descriere. Implicatii clinice.

Axila este regiunea situata la radacina membrului superior si cuprinde toate partile moi
situate intre torace, brat, scapula si articulatia umarului. Ea are forma unei piramide
patrulatere, cu varful trunchiat situat superior. Axila prezinta patru pereti, o baza si un varf.

Axila are forma unei piramide patrulatere si i se descriu:

- varful axilei: este delimitat superior de clavicula si m. subclavicular, inferior de prima coasta
si de insertia la acest nivel a m. dintat anterior, antero-medial de unghiul format intre
clavicula si prima coasta, iar postero-lateral de procesul coracoid si lig. coracoclavicular.
- peretele anterior: este format din piele, paniculul adipos, fascia superficiala, mm. marele si
micul pectoral; peretele anterior este delimitat superior de clavicula, inferior de marginea
inferioara a m. pectoral mare, lateral de m. deltoid.
- peretele medial: este format din peretele toracelui (coaste, spatii intercostale, muschi
intercostali, m. dintat anterior)
- peretele posterior: este format de m. subscapular, m. rotund mare si m. latissimus dorsi;
- peretele lateral: este format de fata mediala a articulatiei umarului si de humerus, acoperite
la acest nivel de mm. coracobrahial si biceps brahial.
- baza axilei: este formata din piele, care este scobita datorita aderentei sale la fascia axilara,
prin lig. suspensor al axilei; aceasta depresiune este denumita fosa axilara;

Continutul axilei:
Axila cuprinde artera si vena axilara, elementele plexului brahial si ganglionii limfatici, toate
fiind cuprinse intr-o masa de tesut conjunctivo-adipos.
Elementele anatomice din axila sunt sistematizate astfel:
- Manunchiul vasculo-nervos principal al axilei: format din artera si vena axilara, plexul
brahial si grupurile ganglionare limfatice central si apical
- Manunchiul vasculo-nervos secundar medial: format din a. toracica suprema, a. toraco-
acromiala, nn. pectorali, ansa pectoralilor, a. toracica laterala, n. toracic lung si ganglionii
limfatici pectorali;
- Manunchiul vasculo-nervos secundar posterior: format din a. subscapulara, n.
subscapular, n. toracodorsal si ganglionii subscapulari;
- Manunchiul vasculo-nervos secundar lateral: cuprinde arterele circumflexe humerale si
n. radial.

Tesutul adipos al axilei:

- stabileste comunicarea anterior cu spatiul retro-pectoral, posterior cu spatiul dintre mm.
subscapular si dintat anterior iar lateral cu cele din regiunea scapulara;

Implicatii clinice:

Foliculita:
Foliculita este, cel mai frecvent, o infecţie stafilococică a foliculului pilos. (Poate fi de
asemenea produsă de fungi, mai ales la persoanele cu un sistem imun deficitar).
Foliculita poate aparea în orice parte a organismului acoperită de păr. Totuşi, foliculita apare
cel mai frecvent la nivelul feţei, scalpului şi zonelor aflate în contact strâns cu îmbrăcămintea,
cum ar fi coapsele, axila şi regiunea inghinală.
Bărbieritul sau epilatul cu lama irită pielea şi pot produce leziuni la nivelul foliculilor piloşi. Ei
pot fi de asemenea iritaţi de substanţe precum transpiraţia, uleiurile de maşina sau
machiajul. Odată ce foliculii au fost lezaţi, probabilitatea ca ei să se infecteze este mare.
Foliculita debutează cu apariţia unei zone roşii şi dureroase lângă sau la baza unuia sau mai
multor foliculi piloşi. Ea se tranforma într-o mica tumefacţie ce conţine puroi (pustulă) şi care
adesea dă o senzaţie de prurit sau usturime.
Hidrosadenită :
Hidrosadenita reprezintă infecţia glandelor sudoripare, marcată de prezenţa unor noduli roşii
şi dureroşi. Leziunile se extind frecvent, se deschid la suprafaţa pielii şi se evacuează puroi.
Afecţiunea apare atunci când infecţia blochează canalele glandelor sudoripare. Cele mai
frecvente zone afectate sunt axilele, zona genitală, perineală, unde există contact strâns
între două porţiuni acoperite de piele, iar tegumentul este bogat în glande sudoripare şi
foliculi piloşi.