DESCRIEREA LUCRĂRII INDIVIDUALE ȘI SARCINILE FORMULATE

Exemplu de Lucrare individuală:

Lucrare individuală la Statistică Economică
pentru studenţii an. I
N=1
Problema 1 (20 puncte)

Sunt cunoscute următoarele informaţii despre activitatea unei întreprinderi pe parcursul a două perioade
– curentă (1) şi de bază (0):
Tabelul 1.1
Nr. mediu al
Producţia realizată Producţia planificată Producţia realizată
salariaţilor pe
Secţia în perioada de bază, pentru perioada în perioada curentă,
parcursul celor două
pe secţii (mii lei) curentă (mii lei) pe secţii (mii lei)
perioade (pers.)
-i- 0
- Xi - - Xi pl(1) - 1
- Xi - - Ti -
A 20 25+N 30+N 10
B 15 17+N 20+N 4
C 25 23+N 20+N 5
D 18 20+N 20+N 4
E 30 35+N 38+N 6
Să se determine următorii indicatori relativi:
1. Indicatorii relativi de structură pentru producţia realizată în perioada de bază (gix0 ) şi în perioada
curentă (gix1 );
2. Nivelul procentual al producţiei planificate pentru perioada curentă faţă de producţia realizată în
perioada de bază ( K plXi(1) / 0 ), pe secţii şi pe totalul întreprinderii;
3. Coeficientul de realizare a planului în perioada curentă ( K1Xi/ pl (1) ), pe secţii şi pe total;
4. Indicatorii relativi ai dinamicii producţiei realizate în cele două perioade considerate ( I 1Xi/ 0 ), pe
secţii şi pe total;
5. Considerînd ca bază de comparaţie numărul minim al salariaţilor pe secţii T0, calculaţi indicatorii
de coordonare (corespondenţă) pentru numărul salariaţilor din fiecare secţie ( K iT/ 0 );
6. Pentru perioada curentă să se calculeze indicatorii relativi de intensitate (productivitatea efectivă
a muncii – Wi ), pe secţii şi pe total.

Rezolvare
Date inițiale N = 1
Nr. mediu al
Producţia realizată Producţia planificată Producţia realizată
salariaţilor pe
Secţia în perioada de bază, pentru perioada în perioada curentă,
parcursul celor două
pe secţii (mii lei) curentă (mii lei) pe secţii (mii lei)
perioade (pers.)
-i- 0
- Xi - - Xi pl(1) - 1
- Xi - - Ti -
A 20 26 31 10
B 15 18 21 4
C 25 24 21 5
D 18 21 21 4
E 30 36 39 6

1. Calculăm indicatorii relativi de structură pentru producţia realizată în perioada de bază (gix0 ) şi în
perioada curentă (gix1 ); Calculele sunt prezentate în tabelul ce urmează. Formulele aplicate sunt
prezentate sub tabel.
 Indicatorii de structură a producției realizate pentru perioada de bază și curentă

Indicatorii relativi Indicatorii relativi

Producţia realizată de structură pentru Producţia realizată de structură pentru
Secţia în perioada de bază, producţia realizată în perioada curentă, producţia realizată
pe secţii (mii lei) în perioada de bază pe secţii (mii lei) în perioada curentă
(%) (%)
x0
-i- 0
- Xi - - gi - 1
- Xi - - gix1 -
A 20 18 31 23
B 15 14 21 16
C 25 23 21 16
D 18 17 21 16
E 30 28 39 29
TOTAL 108 100 133 100
Modalitatea de calcul:
a. Se calculează producția realizată per total în cele 5 secții în perioada de bază și în cea curentă,
conform relației:
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = ∑𝐸𝑖=𝐴 𝑞𝑋𝑖 , qtotal0 = 20+15+25+18+30 =108 mii lei;
qtotal1 =31+21+21+21+39 = 133 mii lei.
b. Se calculează indicatorii relativi de structură a producției realizate pentru perioada de bază,
calculând ponderile ca raport procentual dintre producția realizată pe secție față de producția
totală. Relația:
𝑥0
g 𝑖𝑥0 = 𝑞0 𝑖 ∗ 100%, rezultatele calculelor au fost rotunjite la întregi!
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
0
𝑥𝐴 20
g 𝐴𝑥0 = 0 ∗ 100% = 108 ∗ 100% = 18,5≈18%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝑥𝐵0 15
g 𝐵𝑥0 =
0 ∗ 100% =∗ 100% = 13,8 ≈ 14%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108
𝑥0
𝑥𝐶0 25
g𝐶 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 23,1 ≈ 23%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108
𝑥0
𝑥𝐷0 18
g𝐷 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 16,7 ≈ 17%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108
𝑥𝐸0 30
g 𝐸𝑥0 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 27,8 ≈ 28%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108
c. Se calculează indicatorii relativi de structură a producției realizate pentru perioada curentă,
calculând ponderile ca raport procentual dintre producția realizată pe secție față de producția
totală. Relația:
𝑥1
g 𝑖𝑥1 = 𝑞1 𝑖 ∗ 100%, rezultatele calculelor au fost rotunjite la întregi!
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝑥𝐴1 31
g 𝐴𝑥1 = 1 ∗ 100% = ∗ 100% = 23,3 ≈ 23%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝑥𝐵1 21
g 𝐵𝑥1 = 1 ∗ 100% = ∗ 100% = 15,8 ≈ 16%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝑥𝐶1 21
g 𝐶𝑥1 = 1 ∗ 100% = ∗ 100% = 15,8 ≈ 16%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝑥𝐷1 21
g 𝐷𝑥1 = 1 ∗ 100% = ∗ 100% = 15,8 ≈ 16%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝑥𝐸1 39
g 𝐸𝑥1 = 1 ∗ 100% = ∗ 100% = 29,3 ≈ 29%
𝑞𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
2. Calculăm nivelul procentual al producţiei planificate pentru perioada curentă faţă de producţia
realizată în perioada de bază ( K plXi(1) / 0 ), pe secţii şi pe totalul întreprinderii;
Nivelul procentual al producţiei planificate pentru perioada curentă
faţă de producţia realizată în perioada de bază

Producţia realizată Producţia planificată Nivelul procentual al producţiei

Secţia în perioada de bază, pentru perioada planificate pentru anul curent
pe secţii (mii lei) curentă (mii lei) față de perioada de bază, (100%)
-i- - Xi0 - - Xipl(1) - - K plXi(1) / 0 -
A 20 26 130
B 15 18 120
C 25 24 120
D 18 21 117
E 30 36 120
Total 108 125 ≈ 116

Formula de calcul aplicată este:

𝑝𝑙(1)
𝑋 𝑋𝑖
𝑖
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = ∗ 100% , ne arată efortul pentru realizarea producției planificate. Efectuăm
𝑋𝑖0
calculele pentru fiecare secție:
𝑝𝑙(1)
𝑋𝐴 𝑋𝐴 26
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = ∗ 100% = ∗ 100% = 130%
𝑋𝐴0 20
𝑝𝑙(1)
𝑋𝐵 𝑋𝐵 18
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = 0 ∗ 100% = 15 ∗ 100% = 120%
𝑋𝐵
𝑝𝑙(1)
𝑋𝐶 𝑋𝐶 24
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = 0 ∗ 100% = 20 ∗ 100% = 120%
𝑋𝐶
𝑝𝑙(1)
𝑋𝐷 𝑋𝐷 21
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = ∗ 100% = ∗ 100% = 117%
𝑋𝐷0 18
𝑝𝑙(1)
𝑋𝐸 𝑋𝐸 36
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = 0 ∗ 100% = 30 ∗ 100% = 120%
𝑋𝐸
Total pe întreprindere:
𝑝𝑙(1)
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑋 125
𝐾𝑝𝑙(1)/0 = 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
0 ∗ 100% = ∗ 100% = 116%
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108

3. Calculăm coeficientul de realizare a planului în perioada curentă ( K1Xi/ pl (1) ), pe secţii şi pe total;

Coeficientul de realizare a planului în perioada curentă

Producţia planificată Producţia realizată Coeficientul de realizare a

Secţia pentru perioada în perioada curentă, planului în perioada
curentă (mii lei) pe secţii (mii lei) curentă,(%)
-i- - Xi pl(1) - 1
- Xi - - K1Xi/ pl (1) -
A 26 31 119
B 18 21 117
C 24 21 87
D 21 21 100
E 36 39 150
Total 125 133 106
 Concluzie: Analiza rezultatelor ne prezintă o astfel de situație. În perioada curentă secțiile A,B,E
au realizat o producție mai mare decât s-a planificat, respectiv cu 19% -secția A, cu 17%- secția
B, cu 50% secția E.
Secția D a realizat cantitatea planificată pentru anul curent; Per total producția realizată a crescut
cu 6 %.

Pentru a calcula coeficientul de realizare a planului în perioada curentă,(%) s-a aplicat relația:
𝑋𝑖 𝑋𝑖1
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100%, ne arată gradul de realizare al planului pe fiecare secție și per total pe
𝑋𝑖
întreprindere.
𝑋𝐴 𝑋𝐴1 31
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = 26 ∗ 100% = 119%, supraîmplinit planul cu 19%.
𝑋𝐴
1
𝑋𝐵 𝑋𝐵 21
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = 18 ∗ 100% = 117%, supraîmplinit planul cu 17%.
𝑋𝐵
𝑋𝐶 𝑋𝐶1 21
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = 24 ∗ 100% = 87%,- planul nu s-a realizat cu 13%.
𝑋𝐶
1
𝑋𝐷 𝑋𝐷 21
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = ∗ 100% = 100%,a rămas la acelaș nivel.
𝑋𝐷 21
𝑋𝐸 𝑋𝐸1 39
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = 26 ∗ 100% = 150%, supraîmplinit planul cu 6%.
𝑋𝐸

Caluclăm împlinirea planului pe total întreprindere:

1
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝐾1/𝑝𝑙(1) = 𝑝𝑙(1) ∗ 100% = 125 ∗ 100% = 106%, împlinirea planului cu 6%.
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

4. Calculăm Indicatorii relativi ai dinamicii producţiei realizate în cele două perioade considerate ( I 1Xi/ 0
), pe secţii şi pe total;
Indicatorii relativi ai dinamicii producţiei realizate în perioada curentă
față de perioada de bază

Producţia realizată Producţia realizată Dinamica producției

Secţia în perioada de bază, în perioada curentă, Procentul de
realizate(%)
pe secţii (mii lei) pe secţii (mii lei) creștere(%)
-i- - Xi0 - - Xi1 - - I 1Xi/ 0 - -∆%-
A 20 31 155 + 55
B 15 21 140 + 40
C 25 21 84 -16
D 18 21 117 + 17
E 30 39 130 + 30
Total 108 133 ≈ 123 + 23

Concluzie: Din datele tabelului conchidem că în perioada curentă producția realizată a crescut
per secție și per totalul întreprinderii cu 23%.
𝑋𝑖 𝑋1
Relația aplicată pentru calculul indicilor de evoluție(a dinamicii): 𝐼1/0 = 𝑋𝑖0 ∗ 100%, Valorile
𝑖
indicelui mai mari de 100% ne indică despre creșteri iar cele mai mici despre reduceri, în situația
prezentă au avut loc reduceri în secția C cu 16 %.
Dinamica producției pe secții:
𝑋𝐴 𝑋1 31
𝐼1/0 = 𝑋𝐴0 ∗ 100% = 20 ∗ 100% = 155%, o creștere de 55%.
𝐴
 𝑋𝐵
𝑋𝐵1 21
𝐼1/0 = 0 ∗ 100% = 15 ∗ 100% = 140%, 𝑜 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 40%
𝑋𝐵
𝑋𝐶 𝑋𝐶1 21
𝐼1/0 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 84%, 𝑜 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 16%
𝑋𝐶 25
𝑋𝐷 𝑋1 21
𝐼1/0 = 𝑋𝐷0 ∗ 100% = 18 ∗ 100% =117 %, o creștere de 17%.
𝐷

𝑋𝐸
𝑋𝐸1 39
𝐼1/0 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 130%, 𝑜 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 30%.
𝑋𝐸 30
𝐷𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐𝑎 𝑝𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙:
1
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 133
𝐼1/0 = 0 ∗ 100% = ∗ 100% = 123%, 𝑜 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙ă 𝑑𝑒 23%.
𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 108
5. Calculul indicatorilor de coordonare (corespondenţă) pentru numărul salariaţilor din fiecare secţie (
K iT/ 0 ); considerînd ca bază de comparaţie numărul minim al salariaţilor pe secţii T0,

Mărimile relative de coordonare sau de corespondenţă se folosesc pentru a compara două grupe
ale aceleiaşi colectivităţi sau două colectivităţi situate în spaţii diferite, dar coexistente în timp.
Se calculează conform relației:

unde: XA și XB – nivele absolute ale grupelor A și B ale unei colectivități(la noi în problemă este producția
realizată). Se exprimă sub formă de coeficient.
Interpretarea:
𝑋𝐴
 dacă , > 1 şi 𝑋𝐴 > 𝑋𝐵 , 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 nivelul fenomenului este mai mare în unitatea teritorială A decât în B;
𝑋𝐵
𝑋𝐴
dacă , = 1 şi 𝑋𝐴 = 𝑋𝐵 şi deci nivelurile fenomenului în cadrul celor două unităţi sunt egale;
𝑋𝐵
𝑋
dacă , 𝑋𝐴 < 1 şi 𝑋𝐴 < 𝑋𝐵 atunci nivelul fenomenului în unitatea A este mai mic decât în B.
𝐵
Date inițiale
Nr. mediu al
Producţia realizată în Producţia realizată în
salariaţilor pe
Secţia perioada de bază, pe perioada curentă, pe
parcursul celor două
secţii (mii lei) secţii (mii lei)
perioade (pers.)
-i- - Xi0 - - Xi1 - - Ti -
A 20 31 10
B 15 21 4
C 25 21 5
D 18 21 4
E 30 6
39
Calculele se realizează pentru fiecare perioadă în parte(de bază și curentă), calculând coeficienții de
corespondență ai producției realizate ce revine la numărul mediu de salariați pentru ambele perioade.
Indicatori de coordonare pentru perioada de bază:
20
𝐾𝐴⁄ = 15 = 1,33 > 1, în secția A producția realizată a fost mai mare de 1,33 ori decât în secția B.
𝐵
15
𝐾𝐵⁄ = 25 = 0,6 < 1, în secția B producția realizată a fost mai mică de 0,6 ori decât în secția C
𝐶
25
𝐾𝐶⁄ = 18 = 1,39 > 1, în secția C producția realizată a fost mai mare de 1,39 ori decât în secția B.
𝐷
𝟏𝟖
𝐊𝐃⁄ = 𝟑𝟎 = 𝟎, 𝟔 < 1, în secția D producția realizată a fost mai mică de 0,6 ori decât în secția E.
𝐄
Indicatori de coordonare pentru perioada curentă:
31
𝐾𝐴⁄ = 21 = 1,48 > 1, în secția A producția realizată a fost mai mare de 1,48 ori decât în secția B.
𝐵
21
𝐾𝐵⁄ = 21 = 1, în secțiile B și C producția realizată a fost la acelaș nivel.
𝐶
21
𝐾𝐶⁄ = 21 = 1, în secțiile C și D producția realizată a fost la acelaș nivel.
𝐷
𝟐𝟏
𝐊𝐃⁄ = 𝟑𝟗 = 𝟎, 𝟓 < 1, în secția D producția realizată a fost mai mică de 0,5 ori decât în secția E.
𝐄
 Indicatori de coordonare pentru numărul salariaților pentru fiecare secție:
10
𝐾𝐴⁄ = = 2,5 > 1, în secția A activează de 2,5 ori mai mulți salariați decât în secția B.
𝐵 4
4
𝐾𝐵⁄ = 5 = 0,8 < 1, în secția B activează de 0,8 ori mai puțini salariați decât în secția C
𝐶
5
𝐾𝐶⁄ = = 1,25 > 1, în secția C activează de 1,25 ori mai mulți salariați decât în secția D.
𝐷 4
𝟒
𝐊𝐃⁄ = 𝟔 = 𝟎, 𝟔 < 1, în secția D activează de 0,6 ori mai puțini salariați decât în secția E.
𝐄

Rezultatele calculelor:
coeficient 𝐾𝐴⁄ 𝐾𝐵⁄ 𝐾𝐶⁄ 𝐊𝐃⁄
perioada 𝐵 𝐶 𝐷 𝐄

Perioada de bază 1,33 0,6 1,39 0,6

Perioada curentă 1,48 1 1 0,5
Pentru numărul mediu de
2,5 0,8 1,25 0,6
salariați

Concluzie: din datele tabelului rezultă că producția realizată nu depinde de numărul de salariați ce
activează în fiecare secție.

6. Pentru perioada curentă să se calculeze indicatorii relativi de intensitate (productivitatea efectivă a

muncii – Wi ), pe secţii şi pe total.
𝑞𝑖
Formula de calcul a productivității muncii este: 𝑊𝑖 = 𝑁𝑟.𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑖

Indicatorii relativi de intensitate (productivitatea efectivă a muncii – Wi ),

𝑞𝐴 31
𝑊𝐴 = = = 3,1𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐴 10
𝑞𝐵 21
𝑊𝐵 = = = 5,25 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐵 4
𝑞𝐶 21
𝑊𝐶 = = = 4,2 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐶 5

𝑞𝐷 21
𝑊𝐷 = = = 5,25 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐷 4
𝑞𝐸 39
𝑊𝐸 = = = 6,5 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐸 6

Productivitatea efectivă a muncii pe întreprindere Wmediu

133
𝑊𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = = 4,59 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡
29

Producţia realizată în Nr. mediu al salariaţilor pe

productivitatea efectivă a
Secţia perioada curentă, pe parcursul celor două
secţii (mii lei) perioade (pers.)
muncii,( 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡 )
1
-i- - Xi - - Ti - - Wi -
A 31 10 3,1
B 21 4 5,25
C 21 5 4,2
D 21 4 5,25
E 6 6,5
39
Total 133 29 4,59
Concluzie: Cel mai înalt nivel al productivității muncii a fost înregistrat în secția E – de 6,5 mii lei pe
salariat, chiar dacă în aceste secții(B; C; D; E ) au activat mai puțin salariați decât în A, nivelul de
productivitate a fost mai mare, ceea ce explică că mărimea lui W nu depinde de numărul de salariați.
Per total W a fost în mediu 4,59 mii lei pe salariat.

Problema 2 (20 puncte)

La o întreprindere s-au efectuat observări asupra celor 20 de salariaţi ai întreprinderii, înregistrîndu-se

producţia realizată (caracteristica X) într-o lună (perioada curentă), precum şi secţia de producere din
care fac parte (caracteristica Y). Înregistrările sunt prezentate în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1
Producţia realizată în Producţia realizată în
Nr. d/o al Nr. d/o al
perioada curentă Secţia perioada curentă Secţia
salariaţilor salariaţilor
(bucăţi)* (bucăţi)
-i- 1
- Xi - - Yi - -i- - Xi1 - - Yi -
1 18+N A 11 14+N B
2 11+N A 12 16+N A
3 14+N B 13 14+N D
4 17+N A 14 16+N B
5 12+N A 15 13+N B
6 15+N C 16 13+N D
7 15+N A 17 15+N C
8 15+N C 18 13+N D
9 15+N C 19 16+N A
10 14+N B 20 12+N B
*Notă: N este numărul de ordine al fiecărui student, conform registrului grupei;

Se cere:
a) Să se efectueze o grupare simplă a datelor după caracteristica nenumerică Y („secţia”), obţinându-
se repartizarea numărului de salariaţi pe secţii;
b) Pentru seria obţinută la punctul „a” să se centralizeze datele privind volumul producţiei;
c) Se mai cunoaşte:
Tabelul 2.2
Indicatorii relativi ai dinamicii Structura prod.
Secţia prod. realizate în perioada curentă planificate pentru
faţă de cea de bază (%) perioada curentă
- Yi - - I1/0xi - - gixpl(1) -
A 85+N 0,333
B 90+N 0,296
C 100+N 0,204
D 140+N 0,167

Utilizând rezultatele de la punctul b şi ştiind că producţia planificată pentru perioada curentă la nivelul
întregii întreprinderi este cu (5+N) % mai mare decât producţia totală realizată în perioada de bază, să se
calculeze:

1) Producţia realizată în perioada de bază (pe fiecare secţie şi pe total);

2) Producţia planificată pentru perioada curentă (pe fiecare secţie şi pe total);
3) Indicatorul relativ al dinamicii producţiei realizate la nivelul întregii întreprinderi în per. curentă
faţă de cea de bază;
 4) Indicatorii relativi de îndeplinire a planului (pe fiecare secţie şi pe total);
5) Indicatori relativi de corespondenţă (coordonare) pentru producţia realizată în perioada curentă;
6) Indicatori relativi de intensitate pentru perioada curentă (pentru fiecare secţie şi pe total
întreprindere);

Rezolvare:
Calculăm datele inițiale ( N=1):

Tabelul 2.1

Producţia realizată în Producţia realizată în

Nr. d/o al Nr. d/o al
perioada curentă Secţia perioada curentă Secţia
salariaţilor salariaţilor
(bucăţi)* (bucăţi)
-i- - Xi 1 - - Yi - -i- - Xi1 - - Yi -
1 19 A 11 15 B
2 12 A 12 17 A
3 15 B 13 15 D
4 18 A 14 17 B
5 13 A 15 14 B
6 16 C 16 14 D
7 16 A 17 16 C
8 16 C 18 14 D
9 16 C 19 17 A
10 15 B 20 13 B

a) efectuarea grupării simple a datelor după caracteristica nenumerică Y („secţia”), obţinându-se

repartizarea numărului de salariaţi pe secţii;

Yi(secția) A B C D
ni (număr de salariați) 7 6 4 3

a) Pentru seria obţinută la punctul „a” să se centralizeze datele privind volumul producţiei;

Yi(secția) A B C D
ni (număr de salariați) 7 6 4 3
Xi1(producția realizată în
112 79 64 43
perioada curentă)

Producția totală în periada curentă: X1 = 298 bucăți

Tabelul 2.2
Indicatorii relativi ai dinamicii Structura prod.
Secţia prod. realizate în perioada curentă planificate pentru
faţă de cea de bază (%) perioada curentă
- Yi - - I1/0xi - - gixpl(1) -
A 85 0,333
B 91 0,296
C 101 0,204
D 141 0,167
1) Producţia realizată în perioada de bază (pe fiecare secţie şi pe total);
 Pentru a calcula producția realizată în perioada de bază pe total vom calcula mai întâi producția
realizată pe fiecare secție; Pentru a calcula producția realizată pe fiecare secție în perioada de bază,
utilizăm datele din tabelul 2.2, anume indicatorii relativi ai dimanicii.
112
Secția A: 𝑋𝐴1 = 𝑋𝐴0 + 0,01𝑋𝐴0 ; 𝑋𝐴0 = 0,85 = 131,76 ≈ 132 bucăți
79
Secția B: 𝑋𝐵1 = 𝑋𝐵0 + 0,06𝑋𝐵0 ; 𝑋𝐵0 = 0,91 = 86,81 ≈ 87 bucăți
64
Secția C: 𝑋𝐶1 = 𝑋𝐶0 + 0,16𝑋𝐶0 ; 𝑋𝐶0 = = 63,36 ≈ 63 bucăți
1,01
43
Secția D: 𝑋𝐷1 = 𝑋𝐷0 + 0,56𝑋𝐷0 ; 𝑋𝐷0 = = 30,49 ≈ 41 bucăți
1,41
Însumând datele calculăm producția realizată totală în periada de bază:
𝑿𝟎𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 = 132 + 87 + 63 + 41 = 𝟑𝟐𝟑 𝒃𝒖𝒄ăț𝒊

2) Producţia planificată pentru perioada curentă (pe fiecare secţie şi pe total);

Utilizând rezultatele de la punctul b şi ştiind că producţia planificată pentru perioada curentă la nivelul
întregii întreprinderi este cu (6) % mai mare decât producţia totală realizată în perioada de bază, calculăm
producția planificată pentru peioada curentă pe total, după pe secții în dependență de structura
din tabelul 2.2:
𝒍𝒑 0
𝑿𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 = 𝑋𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ∗ 1,06 = 323 ∗ 1,06 = 𝟑𝟒𝟐, 𝟑𝟖 ≈ 𝟑𝟒𝟐 𝒃𝒖𝒄ăț𝒊
Efectuăm calculele pentru fiecare secție:
𝒍𝒑
Secția A: 𝑋𝐴𝑝𝑙 = 𝑿𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 ∗ 𝑔𝐴𝑝𝑙 = 342 ∗ 0,333 = 113,886 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
𝒍𝒑
Secția B: 𝑋𝐵𝑝𝑙 = 𝑿𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 ∗ 𝑔𝐵𝑝𝑙 = 342 ∗ 0,296 = 101,232 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
𝒍𝒑
Secția C: 𝑋𝐶𝑝𝑙 = 𝑿𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 ∗ 𝑔𝐶𝑝𝑙 = 342 ∗ 0,204 = 69,768 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
𝒍𝒑
Secția D: 𝑋𝐷𝑝𝑙 = 𝑿𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 ∗ 𝑔𝐷𝑝𝑙 = 342 ∗ 0,167 = 57,114 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖

3) Indicatorul relativ al dinamicii producţiei realizate la nivelul întregii întreprinderi în per. curentă
faţă de cea de bază;
1/0 𝑋1 342
𝐼𝑥 = ∗ 100% = ∗ 100% = 105,88%
𝑋0 323

4) Indicatorii relativi de îndeplinire a planului (pe fiecare secţie şi pe total);

Pe fiecare secție:
1/𝑝𝑙 112
Secția A: 𝐼𝐴 = 113,886 ∗ 100% = 98,34% - 1,66%
1/𝑝𝑙 79
Secția B: 𝐼𝐵 = 101,232 ∗ 100% = 78,03% planul nu s-a îndeplinit cu: - 21,97%
1/𝑝𝑙 64
Secția C: 𝐼𝐶 = 69,768 ∗ 100% = 91,73% - 8,27 %
1/𝑝𝑙 43
Secția D: 𝐼𝐷 = 57,114 ∗ 100% = 75,29% - 24,71%
Pe total:
1/𝑝𝑙 298
𝐼𝑥 = 342 ∗ 100% = 87,13 % , - 12,87%
Concluzie: a avut loc neîndeplinirea planului cu 12,87 %. Aceeași situație se observă la nivelul
fiecărei secții.

5) Indicatori relativi de corespondenţă (coordonare) pentru producţia realizată în perioada curentă;

Indicatori de coordonare ai producției realizate pentru perioada curentă:
112
𝐾𝐴⁄ = 79 = 1,41 > 1, în secția A producția realizată a fost mai mare de 1,41 ori decât în secția B.
𝐵
79
𝐾𝐵⁄ = 64 = 1,23 > 1 în secția B producția realizată a fost mai mare de 1,23 ori decât în secția C.
𝐶
64
𝐾𝐶⁄ = = 1,48 > 1, în secția C producția realizată a fost mai mare de 1,48 ori decât în secția D.
𝐷 43
43
K D⁄ = 112 = 0,4 < 1, în secția D producția realizată a fost mai mică de 0,4 ori decât în secția A.
A
 6) Indicatori relativi de intensitate pentru perioada curentă (pentru fiecare secţie şi pe total
întreprindere);
În cazul dat ca indicator relativ de intensitate servește productivitatea muncii (W), iar
caracteristicile primare între care există o relație sunt numărul de salariați și cantitatea producției
realizate pentru fiecare secție și pe total.
𝑋𝑖
Formula de calcul a productivității muncii este: 𝑊𝑖 = 𝑁𝑟.𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑖
Indicatorii relativi de intensitate (productivitatea efectivă a muncii – Wi ),
𝑋𝐴 112
𝑊𝐴 = = = 61 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐴 7
𝑋𝐵 79
𝑊𝐵 = = = 13,17𝑏𝑢𝑐ăț𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐵 6
𝑋𝐶 64
𝑊𝐶 = = = 16 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐶 4

𝑋𝐷 43
𝑊𝐷 = = = 14,33𝑏𝑢𝑐ăț𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.
𝑁𝑟. 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟.𝐷 3
Productivitatea efectivă a muncii pe întreprindere Wmediu

298
𝑊𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = = 14,9 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖/𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡
20

Problema 3 (30 puncte)

Considerând datele iniţiale de la Problema 2 (tabelul 2.1), să se construiască o serie statistică de

distribuţie a salariaţilor după variaţia caracteristicii numerice X (serie statistică de frecvenţe, pe variante).
Pentru seria statistică obţinută să se calculeze:

1) Frecvenţele individuale relative ( fi );

2) Frecvenţele absolute cumulate crescător ( Ni↑ ) şi descrescător ( Ni↓ );
3) Reprezentaţi grafic distribuţia statistică obţinută;
4) Grupaţi seria:
a) în 3 intervale egale;
b) într-un număr arbitrar de intervale, aplicând formula Sturges;
5) Indicatorii medii de calcul:
a) Media aritmetică;
b) Media pătratică;
c) Media geometrică;
d) Media armonică;
Verificaţi relaţia dintre valorile acestor medii;
6) Indicatorii medii de poziţie:
a) Modul (Mo);
b) Mediana (Me);
Interpretaţi semnificaţia valorilor obţinute;
7) Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei ( ai dispersiei ):
a) Amplitudinea variaţiei (A);
b) Abaterea individuală (di );
c) Abaterea medie liniară ( đ );
d) Abaterea medie pătratică ( σ );
e) Dispersia (Varianţa) - σ2;
f) Coeficientul de variaţie ( ν );
 Interpretaţi semnificaţia fiecărui indicator obţinut şi caracterizaţi omogenitatea seriei de
distribuţie analizate.
Rezolvare
Vom modifica numerotația tabelelor, cu 3, pentru problema 3.
Date inițiale Tabelul 3.1

Producţia realizată în Producţia realizată în

Nr. d/o al Nr. d/o al
perioada curentă Secţia perioada curentă Secţia
salariaţilor salariaţilor
(bucăţi)* (bucăţi)
-i- - Xi 1 - - Yi - -i- - Xi1 - - Yi -
1 19 A 11 15 B
2 12 A 12 17 A
3 15 B 13 15 D
4 18 A 14 17 B
5 13 A 15 14 B
6 16 C 16 14 D
7 16 A 17 16 C
8 16 C 18 14 D
9 16 C 19 17 A
10 15 B 20 13 B
Deoarece datele vor fi grupate doar după o singură caracteristică și anume ,variaţia
caracteristicii numerice X , se va construi o serie statistică de distribuţie de frecvenţe, pe
variante. Aplicăm gruparea simplă a datelor.
Repartiția salariaților în funcție de volumul producției realizate în perioada curentă

Tabelul 3.2
Variația caracteristicii
12 13 14 15 16 17 18 19
Xi (bucăți)
Fregvența absolută fi
1 2 3 4 5 3 1 1
(nr. de salariați)
𝑓𝑥
1) Calculăm frecvenţele individuale relative ( fi ); după relația: 𝑓𝑖 = ∑𝑖𝑓
𝑖
Unde: 𝑓𝑖𝑥 - reprezintă frecvenața caracteristicii x, unde x = 12.....19
∑ 𝑓𝑖 – reprezintă totalul frecvențelor, nr.total de salariați = 20 salariați.

Frecvenţele individuale relative ( fi )

Tabelul 3.3
Variația caracteristicii Fregvența absolută fi Frecvența relativă 𝑓𝑖
Xi (bucăți) (nr. de salariați) coeficient procente
0 1 2 3
12 1 0,05 5
13 2 0,1 10
14 3 0,15 15
15 4 0,2 20
16 5 0,25 25
17 3 0,1 10
18 1 0,05 5
19 1 0,05 5
Total 20 1 100 %
Notă:
𝑓 27 1
Exemplu de calcul: 𝑓𝑖 = ∑𝑖 𝑓 = 20 = 0,05 , sau îmulțit la 100% = 5%.
𝑖
Verificare: suma coeficienților trebuie să fie egală cu 1 iar a procentelor cu 100%.
 2) Frecvenţele absolute cumulate crescător ( Ni↑ ) şi descrescător ( Ni↓ );
Tabel 3.4
Variația caracteristicii Fregvența absolută Frecvența absolută cumulată
Xi (bucăți) fi Crescător Ni↑ Descrescător Ni↓
(nr. de salariați)
0 1 2 3
12 1 1 20
13 2 3 19
14 3 6 18
15 4 10 15
16 5 15 10
17 3 18 6
18 1 19 3
19 1 20 1
Total 20 - -

3) Reprezentaţi grafic distribuţia statistică obţinută;

O repartiție construită pe baza frecvențelor cumulate se reprezintă grafic prin poligonul
frecvențelor cumulate, numit și ogivă.
Fig. 1 poligonul frecvențelor cumulate

Reprezentarea grafică a frecvențelor cumulate

25
20 20
19 19
20 18 18
producția realizată

15 15
15
10 10
10
6 6
5 3 3 3
2
1 1
0
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
frecvența absolută fi

Frecvența absolută cumulată Crescător Ni↑ Frecvența absolută cumulată Descrescător Ni↓

4) Grupaţi seria:
a) în 3 intervale egale;
b) într-un număr arbitrar de intervale, aplicând formula Sturges;

Pentru gruparea seriei în intervale parcurgem următorii pași:

1. Se calculeaza amplitudinea absoluta a variatiei, ca diferenta între nivelul maxim si nivelul minim
înregistrate:
 Aa = Xmax - Xmin = 19-12=7bucăți

2. Se determina numarul de intervale (r) de grupare: r = 3 intervale, prestabilit;

După formula Sturges: r = 1 + 3,322 log10n = 1+3,322log1020= 1+ 4,3186= 5,3186≈ 5 intervale

Unde n – numărul unităților de observare, 20 salariați.

3. Se determina marimea intervalului de variatie (h), prin raportarea amplitudinii absolute a variatiei la
numarul de intervale stabilit la punctul 2:

𝐴𝑎 7
a. Când r = 3 intervale; ℎ = = 3 = 2,33 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖 ≈ 3𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
𝑟
7
b. Când r = 6 intervale; ℎ = 6 = 1,17 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖 ≈ 2 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖

4. Se stabilesc cele r intervale de variatie pornind de la Xmin , adaugându-se succesiv marimea intervalului
de variatie.

Când r = 3 intervale; 12+3=15 primul interval [12, 15)

15+3= 18 al doilea interval [15,18)
18+3=21 al treilea interval [18,21]

Prezentăm datele în tabel:

Repartiția salariaților în funcție de volumul producției realizate

în perioada curentă Tabelul 3.5
Variația caracteristicii
12 - 15 15 - 18 18 - 21
Xi (bucăți)
Fregvența absolută fi
6 12 2
(nr. de salariați)
Cînd r = 5 intervale;12 +2 = 14 primul interval [ 12,14)
14+2 = 16 al doilea interval [14,16)
16+2 = 18 al treilea interval [16,18)
18+2 = 20 al patrulea interval [18,20)
20+2 = 22 al cincilea interval [ 20,22)

Plasăm datele în table:

Repartiția salariaților în funcție de volumul producției realizate
în perioada curentă Tabelul 3.6

Variația caracteristicii
12 -14 14 - 16 16 - 18 18 - 20 20 - 22
Xi (bucăți)
Fregvența absolută fi
3 7 8 2 0
(nr. de salariați)

5) Indicatorii medii de calcul: calculele se vor efectua pentru datele din tabelul 3.2 pentru seria de
distribuție pe variante.
a) Media aritmetică ponderată în cazul seriilor cu frecvența diferite.
∑𝑘
𝑖=1 𝑥𝑖 .𝑛𝑖 12∗1+13∗2+14∗3+15∗4+16∗5+17∗3+18∗1+19∗1 12+26+42+60+80+51+18+18 𝑏𝑢𝑐
𝑥= ∑𝑛
= = ≈ 15,35 .
𝑖=1 𝑛𝑖 20 20 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟
b) Media armonică ponderata - în cazul seriilor cu fregvente diferite dupa relatia:
 ∑ 𝑛𝑖 20 20
𝑥ℎ = 1 = 1 1 1 1 1 1 1 1 = 0,083+0,154+0,214+0,267+0,3125+0,176+0,055+0,052 =
∑ .𝑛𝑖 ∗1+ ∗2+ ∗3+ ∗4+ ∗5+ ∗3+ +
𝑥𝑖 12 13 14 15 16 17 18 19
20
≈ 15,22 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
1,3135
c) Media geometrică ponderată;

𝑛𝑖 𝑛𝑖
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
𝑥𝑔 =∑ √𝑥1 1 ∗ 𝑥2 2 ∗ … ∗ 𝑥𝑛 1 =∑ √∏𝑛𝑖=1 𝑥𝑖 𝑖

20
𝑥𝑔 = √121 ∗ 132 ∗ 143 ∗ 154 ∗ 165 ∗ 173 ∗ 18 ∗ 19 =
20
√12 ∗ 169 ∗ 2744 ∗ 50625 ∗ 1048576 ∗ 4913 ∗ 18 ∗ 19 = 1,13 ∗ 1,29 ∗ 1,48 ∗ 1,72 ∗ 2 ∗ 1,53 ∗
1,15 ∗ 1,16 ∗ ≈ 15,14 bucăți
d) Media pătratică;
∑ 𝑥𝑖2 ∗𝑛𝑖 122 +132 ∗2+142 ∗3+152 ∗4+162 ∗5+172 ∗3+182 +192
𝑥𝑝 =√ ∑ 𝑛𝑖
=√ =
20

144+338+588+900+1280+867+324+361 4802
√ =√ = √240,1 ≈ 15,49 bucăți
20 20

Verificaţi relaţia dintre valorile acestor medii;

Media aritmetică trebuie să corespundă:

𝑋𝑚𝑖𝑛 ≤ 𝑋̅ ≤ 𝑋𝑚𝑎𝑥 12 ≤ 15,35 ≤ 19
Media geometrică are o vloare mai mică decît media aritmetică. 15,14 < 15,35

1) Indicatorii medii de poziţie:

a) Modul (Mo);
În cazul seriilor simple modul este valoarea cel mai frecvent întâlnită. Conform tabelului 3.2 Mo=5, ori
la valoarea lui X 16.
b) Mediana (Me); mediana este valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu
mediana, jumătate sunt mai mari sau egali. Dacă seria are un număr par atunci mediana se calculează astfel:
15 + 16
𝑀𝑒 = = 15,5𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
2

2) Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei ( ai dispersiei ): vom grupa datele în dependență de

volumul producției ralizate pe fiecare secție, în baza datelor din tabelul 3.1.
Date intermediare pentru calcularea indicatorilor variației

Tabelul 3.7
Secția Xi (bucăți) (𝒙𝒊 − 𝒙
̅) = 𝒅𝒊 ̅
𝒙𝒊 −𝒙
∗ 𝟏𝟎𝟎%- di |𝒙𝒊 − 𝒙
̅| ̅) 𝟐
(𝒙𝒊 − 𝒙
̅
𝒙
absolut
relativ
A 112 35 45,45 35 1225
B 89 12 15,58 12 144
C 64 -13 -16,88 13 169
D 43 -34 - 44,15 34 1156
total 308 0 - 94 2694

112 + 89 + 64 + 43
𝑥̅ = = 77 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖 𝑝𝑒 𝑠𝑒𝑐ț𝑖𝑒
4
Calculăm indicatorii:
a) Amplitudinea variaţiei (A); poate fi calculată în mărimi absolute și relative.Acest indicator nu ţine
seama de toate valorile observate, ci doar de cele extreme care, în cazul când sunt aberante, denaturează
imaginea fenomenului de dispersie.
î𝑛 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑒 = 112 − 43 = 69 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖

69
î𝑛 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒 =
∗ 100% ≈ 89,61%
77
Concluzie: Rezultatele obținute ne arată câmpul de variației al volumului de producție în cele 4 secții
este de 69 bucăți ceea ce reprezintă aproximativ 89,61% din volumul producției realizat.
b) Abaterea individuală (di );
Calculele sunt prezentate în tabelul 3.7, în valori absolute și în valori relative.
c) Abaterea medie liniară ( đ );este indicator sintetic al variației

∑4𝑖=1|𝑥𝑖 −𝑥̅ | 94
đ= = = 23,5 bucăți,rezultă că în cele patru secții volumul producției realizate se
𝑛 4
abate de la valoarea medie cu 23,5 bucăți.
d) Abaterea medie pătratică ( σ );

𝜎 = √𝜎 2 = √673,5 ≈ 25,95 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖

e) Dispersia (Varianţa) - σ2;

̅)𝟐 𝟐𝟔𝟗𝟒
∑(𝒙𝒊 − 𝒙
𝜎2 = = = 673,5 𝑏𝑢𝑐ăț𝑖
𝑛 4

f) Coeficientul de variaţie ( ν );

đ 23,5
νđ = ∗ 100% = 100% ≈ 30,51%
𝑥̅ 77
σ 25,95
νσ = ∗ 100% = 100% ≈ 33,70% deoarece 17% ≤ 33,70% ≤ 35%
𝑥̅ 77
media este moderat reprezentativă pentru distribuție.
 Problema 4 (30 puncte)

Dispunem de următoarele date despre realizarea cărnii la 3 piețe a orașului:

Iulie August
Piața
Prețul 1 kg,lei Cantitatea,qn Prețul 1 kg,lei Cantitatea,qn
A 75 120,5 +N 82 112,5 + N
B 78 130,9 + N 76 135,2 + N
C 69 150,7 + N 69,5 160,5 + N

Se cere:

1. Să se calculeze indicii individuali ai cantității, ai prețului și ai volumului valoric.

2. Să se calculeze indicele de grup al cantității, al prețului și al volumului valoric.
3. Să se calculeze modificarea absolută a cantității, a prețului și a volumului valoric.
Rezolvare
Date inițiale

Iulie(0) August(1)
Piața
Prețul 1 kg,lei Cantitatea,qn Prețul 1 kg,lei Cantitatea,qn
A 75 121,5 82 113,5
B 78 131,9 76 136,2
C 69 151,7 69,5 161,5
Total - 405,1 - 411,2
1. Calculul indiciilor individuali ai cantității, ai prețului și ai volumului valoric.
Indicele individual al volumului fizic(cantității) arată de câte ori s-a modificat sub aspect cantitativ producţia în
perioada curentă în raport cu cea din perioada de bază . Formula de calcul este:
𝑞1
𝑖(𝑞)1⁄ =
0 𝑞0
Pentru piața A:
𝑞1 113,5
𝑖(𝑞𝐴)1⁄ = = ≈ 0,93
0 𝑞0 121,5
Pentru piața B:
𝑞1 136,2
(𝑞𝐵)1⁄ = = ≈ 1,03
0 𝑞0 131,9
Pentru piața C:
𝑞1 161,5
(𝑞𝐶)1⁄ = = ≈ 1,06
0 𝑞0 151,7

Indicele individual al preţului se calculează raportând preţul din perioada curentă la preţul din perioada de bază,
ne arată de câte ori s-au modificat prețurile în perioada curentă față de cea de bază. Formula de calcul:
𝑝1
𝑖(𝑝)1⁄ =
0 𝑝0

Pentru piața A:
𝑝1 82
𝑖(𝑝𝐴)1⁄ = = = 1,09
0 𝑝0 75
Pentru piața B:
𝑝1 76
𝑖(𝑝𝐵)1⁄ = = = 0,97
0 𝑝0 78
Pentru piața C:
 𝑝1 69,5
𝑖(𝑝𝐶)1⁄ = = = 1,007
0 𝑝0 69
Indicele individual al valorii se calculează raportând valoarea din perioada curentă la valoarea din perioada de
bază, folosind formula:
𝑝1 𝑞1
𝑖(𝑣)1⁄ =
0 𝑝0 𝑞0
Pentru piața A:
𝑝1 𝑞1 82 ∗ 113,5 9307
𝑖(𝑣𝐴)1⁄ = = = = 1,021
0 𝑝0 𝑞0 75 ∗ 121,5 9112,5

Pentru piața B:
𝑝1 𝑞1 76 ∗ 136,2 10351,2
𝑖(𝑣𝐵)1⁄ = = = = 1,006
0 𝑝0 𝑞0 78 ∗ 131,9 10288,2

Pentru piața C:

𝑝1 𝑞1 69,5 ∗ 161,5 11224,25

𝑖(𝑣𝐶)1⁄ = = = = 1,07
0 𝑝0 𝑞0 69 ∗ 151,7 10467,3

1. Calculăm indicele de grup al cantității, al prețului și al volumului valoric.

Indicele de grup al volumului fizic se calculează tot ca un indice agregat şi trebuie să arate de câte ori s-a
modificat volumul fizic în perioada curentă faţă de perioada de bază pentru toată colectivitatea cercetată. Cum
produsele se pot exprima în unităţi diferite de măsură, suma cantităţilor produse nu se poate face decât tot în
expresie valorică. Pentru a putea surprinde numai modificarea de la o perioadă la alta a cantităţii de mărfuri
produse sau vândute este necesar, să se folosească aceleaşi preţuri şi la numărătorul şi la numitorul indicelui. Din
punct de vedere matematic, este suficient să se folosească în raport fie preţurile perioadei de bază, fie cele ale
perioadei curente, adică să se folosească fie un indice de tip Laspeyres, fie un indice de tip Paasche.
Vom calcula după prețurile perioadei de bază, după formula:

- indice de tip Laspeyres

113,5 ∗ 75 + 136,2 ∗ 78 + 161,5 ∗ 69 8512,5 + 10623,6 + 11143,5 30279,6

𝑖(𝑞)1⁄ = = = = 1,014
0 121,5 ∗ 75 + 131,9 ∗ 78 + 151,7 ∗ 69 9112,5 + 10288,2 + 10467,3 29868

Indicele preţurilor se calculează ca indice de grup, ţinând seama că preţul este un atribut al produselor
respective. Deci, pe ansamblu, trebuie avute în vedere şi utilităţile la care se referă structura colectivităţii
producţiei vândute. Elementul pondere este aici cantitatea din fiecare produs. Şi aici apar două variante :
- indicele preţurilor de tip Laspeyres:

82 ∗ 121,5 + 76 ∗ 131,9 + 69,5 ∗ 151,7 9963 + 10024,4 + 10543,15 21041,7

𝐼(𝑝)1⁄ = = = = 0,704
0 75 ∗ 121,5 + 78 ∗ 131,9 + 69 ∗ 151,7 9112,5 + 10288,2 + 10467,3 29868
Indicele de grup al valorii se calculează ca un indice agregat, raportând suma valorii mărfurilor din perioada
curentă la suma valorii mărfurilor din perioada de bază, după formula:

9307 + 10351,2 + 11224,25 30882,45

𝐼(𝑣)1⁄ = = = 1,03
0 9112,5 + 10288,2 + 10467,3 29868

3.Calculăm modificarea absolută a cantității, a prețului și a volumului valoric.

Modificarea absolută a volumului fizic al producţiei sau a circulaţiei de mărfuri se notează cu Δq şi arată cu
cât ar fi crescut (scăzut) în mărimi absolute valoarea producţiei în perioada curentă faţă de cea din perioada de
bază, dacă preţurile ar fi rămas aceleaşi. Deci formula de calcul este:

∆(𝒒)𝟏⁄ = 𝟑𝟎𝟐𝟕𝟗, 𝟔 − 𝟐𝟗𝟖𝟔𝟖 = 𝟒𝟏𝟏, 𝟔 am stabilit o creșetere, deoarece valoarea este pozitivă.
𝟎

Economia (risipa) realizată pe seama modificării preţurilor se calculează după formula:

∆(𝒑)𝟏⁄ = 30882,45 − 30279,6 = 602,85

𝟎

Pornind de la indicele de grup al valorii, se poate determina modificarea absolută de la o perioadă la alta, ca
diferenţă între numărătorul şi numitorul indicelui.
Modificarea absolută a valorii se determină după formula:

∆(𝒗)𝟏⁄
𝟎=𝟑𝟎𝟖𝟖𝟐,𝟒𝟓−𝟐𝟗𝟖𝟔𝟖=𝟏𝟎𝟏𝟒